Prietenii Mocăniţei
Rezultatele căutării după "lolelor"« Înapoi la căutare

03 februarie 2014
Cod roşu la Agnita. De distracţie, cu lole

Neagră s–a făcut Agnita ieri. Nu a fost invadată de cine ştie ce vietăţi, ci de lole. În costumele lor zdrenţuite, cu feţele acoperite cu măşti, înarmate cu bice, clopote şi multe gogoşi, 192 de lole au pus stăpânire pe străzi, gata să prindă oamenii în bici ca să le ureze un an bun.

192 de lole, mai toate de origine română, au reiterat ieri un obicei săsesc: Fuga lolelor. Obiceiul e unul cu state vechi în Agnita, fiind atestat documentar încă din anul 1689. Pe atunci, personajele mascate protejau lada de breaslă atunci când aceasta era înmânată noului staroste. În 1911, pentru că breslele dispăreau, s-a decis să se organizeze o paradă comună a lor, și așa a apărut Fuga lolelor, obiceiul practicat și ieri în Agnita pentru a alunga spiritele rele.

-6 grade Celsius se resimțeau în Agnita, ieri dimineață, la ora 10. Destul cât să-ți înghețe mâinile pe aparatul de fotografiat, destul cât să vrei să stai la gura sobei. Nici gând însă de liniște și căldură, doar o dată pe an fug lolele prin Agnita, iar ziua cu pricina a fost chiar ieri, așa că, bine încotoșmăniți, oamenii au început să “curgă” pe străzi. Mai grăbite la pas au fost lolele, mascații ce au scos oamenii în stradă și la ferestre. Cu mic, cu mare, toți au avut un scop: să ajungă degrabă la fabrica IMIX. Agitație mare aici: “Hai, mă, pocniți din bici”, se aude dintr-o parte și loviturile încep să se năpustească în trio; “Ajută-mă cu clopotele, că nu stau bine”, îi cere un tată fiicei lui; “Mai dă-mi și mie două gogoși, că le-am mâncat”, se aude o voce de copil.

Nu mai știi încotro să-ți ciulești urechile, dar nici încotro să-ți îndrepți privirea: aici e căluțul breslei curelarilor, dincolo doi pitici îmbrăcați în îngerași sunt simboluri ale breslei cizmarilor, iar mai încolo trei adolescenți învârt de zor cercurile breslei dogarilor. Acum cercurile sunt goale, dar în curând tinerii trebuie să demonstreze că le pot învârti chiar dacă unu, trei sau chiar cinci pahare, toate pline cu vin, sunt așezate pe cercuri. Dar asta-i mai târziu, așa că deocamdată mai toate privirile se îndreaptă spre roata pe care stau cocoțate vulpile cu jderi în gură. Trei bărbați, toți trecuți de prima tinerețe, țin drept lemnul pe care se sprijină roata cu vulpi; nu-i ușoară misiunea, mai ales pe vremea asta... La frig parcă nu se gândește nimeni, nici lolele, nici celelalte personaje din paradă, nici bunicii sau părinții care au venit cu copii de unu sau doi ani să vadă lolele, să guste din gogoșile lor și să le fotografieze, cu aparate foto, cu telefoane mobile sau tablete. Și lolele sunt peste tot, așa că mașini cu număr de București, Brașov sau Sibiu opresc în fața lolelor. Nici nu ar avea cum să treacă, căci toată lumea-i concentrată pe șosea, gata să se alinieze în paradă.

Încet-încet, lole și muzicanți întârziați își fac apariția, așa că după tradiționala fotografie de grup, alaiul se pune în mișcare. Ordinea e cea de mult stabilită: câteva lole, toate meștere în mânuitul biciului, deschid drumul cu duium de pocnete; se întinde apoi șirul fără de întrerupere al lolelor. S-au prins una de biciul celeilalte și au creat un U, în interiorul căruia stau protejați reprezentanții breslelor cu ale lor lăzi de breaslă. Așa arată parada lolelor: o mare de negru, cu 192 de măști și 192 de numere, cu sute de clopote și de bice...

Și se pune alaiul în mișcare, dar cum fiecare breaslă trebuie să-și arate priceperea în alungarea spiritelor rele, se fac trei opriri ca și ursul să joace, și tinerii să învârtă cercurile cu pahare. “Și dacă cad paharele, ce-i?! Lasă că-i mai distractiv”, spune un tânăr în timp ce mai cere un pahar cu vin și încă unul, și încă unul, până la cinci. Pe toate le așază pe cercul de butoi, în vreme ce două lole nu mai prididesc să pună vin dintr-un butoiaș mic de lemn.

Și se învârt cercuri în aer, și cad pahare sau rezistă pahare, iar la final agnițenii închină și un pahar cu vin, “să alunece gogoșile mai bine”: “Ia gogoașă, cum să nu iei?! Așa trebe, să iei gogoașa de la lole ca să ai un an bun”, spune o localnică. E româncă și e a doua oară când se îmbracă lolă, iar soțul și copilul sunt lole și ei. Sașii sunt greu de găsit anul acesta printre lole: “Uite, acolo e un neamț. Neamț, nu sas, e stabilit în Agnita; iar dincolo e un sas care nu a plecat în Germania”, îmi arată Ilarion Bîrsan, în mulțime. Din 1969 participă Hans Gottschling la Fuga lolelor; lolă a fost de multe ori, dar acum că a mai îmbătrânit (are 75 de ani, pe care nu-i arată defel), reprezintă căpătenia breselei blănarilor. “Cred că din 1969 am cea mai plăcută amintire, atunci s-a reluat obiceiul, după ce a fost întrerupt. A fost frumos și prin ‘80, eram vreo 500 de lole, atunci să vezi puzderie!”, spune Hans Gottschling, sasul ce a ales să nu plece în Germania, căci soția lui e româncă.

Și cum puțini mai sunt sașii din Agnita, obiceiul a fost reluat, în 2006, de un român: învățătorul Bogdan Pătru, alături de copiii din clasa lui. El e lola pe al cărei costum stă înscrisă cifra 1 și el, alături de primarul Ioan Dragoman și de Radu Curcean, președinte al Asociației Breasla Lolelor, i-a îndemnat pe agnițeni să se bucure de obicei și să îl perpetueze. Da, îl perpetuează agnițenii, pe ritmuri săsești și cu ajutorul câtorva sași, fie localnici din Agnita, fie dansatori de la FDGR Sibiu, fie nemți stabiliți pe Valea Hârtibaciului.

Și-i gata parada și mă gândesc că tare-s cuminți lolele în Agnita, mai cuminți decât le văzusem în Sibiu: aici, la ele acasă au mers liniștite în alai, au întins răbdătoare cleștele cu gogoși... și atunci te întrebi de unde denumirea de “fuga lolelor”? Ei bine, răspunsul îl afli după ora 11, când lolele se împart pe grupuri și chiar fug prin oraș. Și lolele intră în curți și case, cântă cântece săseșți, dar și românești, te prind în bici și apoi în dans, iar hohotele de râs, sunetele de clopot și loviturile de bici străpung aerul... doar e ziua lolelor în Agnita.

sursa: www.tribuna.ro


28 ianuarie 2014
Lolele ies din nou în stradă

Duminica aceasta, 2 februarie 2014, lolele vor ieși din nou pe străzile Agnitei pentru a alunga spiritele rele. Activitățile se vor desfășura după următorul program:

ora 9:00 Intalnirea lolelor Strada A. Iancu, in fata fabricii Imix
ora 9:15 Poza de grup Strada A. Iancu, in fata fabricii Imix
ora 9:30 Parada porneste inspre centrul orasului Strada A. Iancu
ora 10:15 Parada se opreste pentru a prezenta un personaj traditional Zona farmaciei, hotel Dacia, zona politie
10:15 - 10:30 Parada lolelor se organizeaza pentru spectacol In fata primariei
10:30 - 11:15 Desfasurarea spectacolului, integral In fata primariei
ora 11:15 Deplasarea lolelor catre Incstar Strada M. Viteazu
11:30 - 17:30 Lolele desfasoara activitati pe strazile orasului Toate strazile
ora 18:00 Fuga lolelor se incheie
ora 20:00 Balul lolelor Restaurant Central


sursa: www.breaslalolelor.ro

20 ianuarie 2014
Breasla Lolelor din Agnita şi–a schimbat şefii

Recent, în sala de şedinţe a Primăriei din Agnita a avut loc Adunarea Generală a asociaţiei „Breasla Lolelor” în care s-a aprobat execuţia bugetară pe anul trecut şi s-au discutat problemele privind alegerea Consiliului Director şi organizarea manifestaţiilor în 2014.

Fostul preşedinte al asociaţiei, Pătru Bogdan, cel care a readus în Agnita obiceiul săsesc al lolelor, a plecat în Germania unde este tot învăţător şi îi învaţă pe elevii lui colinde şi cântece româneşti. În locul lui a fost ales ca preşedinte al asociaţiei ing. Radu Curcean, care până acum a fost preşedinte onorific. Vicepreşedinte al asociaţiei a fost votat în unanimitate Gabriel Soare. Ceilalţi membri ai Consiliului au rămas liderii de grupuri.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

30 ianuarie 2013
A fost a VIII-a ediţie a Festivalului „Fuga lolelor”

A fost o zi minunată, o zi potrivită pentru „Fuga lolelor”. La peste 0 grade ar fi transpirat în costume şi s-ar fi murdărit de noroi, iar la mai puţin de -5 grade le-ar fi îngheţat mâinile pe bici. Dar Dumnezeu i-a iertat pentru distracţia de duminică şi a acoperit pământul cu puţină zăpadă, pentru ca lolele să aibă motiv să fugărească iarna. Şi pentru asta s-au adunat 193 de agniţeni, înarmaţi cu bice şi cu talăngi şi au făcut toată ziua gălăgie prin oraş, spre bucuria localnicilor şi mirarea turiştilor.

Aşa cum a fost stabilit în program, lolele, după ce au încercat să încapă toate în obiectivele apa­ratelor de filmat şi fotografiat, s-au încolonat şi, în sunet de fanfară, poc­nete de bice şi zgomot de talangă, au pornit să străbată oraşul dintr-un capăt în celălalt, unii, în mijloc, purtând insemnele de breasă, ceilalţi, cu feţele acoperite de măşti, încadrându-i ca o armată ocro­titoare.
Alaiul a făcut o scurtă oprire în faţa hotelului Dacia, pentru un mini­spectacol, un preludiu la specta­colul din centrul oraşului, unde s-au adunat cei mai mulţi spectatori pentru a admira execuţiile repre­zentanţilor fostelor bresle din Agnita.

După ce au ocupat esplanada din faţa primăriei lolele au fost salutate de oficialităţile oraşului. Despre semnificaţia acestui eveniment, despre importanţa păstrării tradiţiilor şi despre ce a însemnat obiceiul lolelor în viaţa oraşului au vorbit Niculescu Dan - viceprimarul oraşului, Helmuth Lerner - reprezentantul Forumului German şi Marina Floriţă din partea Consiliului Local Agnita.
Bogdan Pătru, preşedintele aso­ciaţiei „Breasla Lolelor”, a mulţumit tuturor celor prezenţi la acest eveniment şi în special celor care au sprijinit material a VIII-a ediţie a Festivalului „Fuga Lolelor”: Consiliul Local şi Primăria Agnita, Asociaţia „GAL Microregiunea Hârtibaciu”, notarul Lenuţa Barbu şi firma „Baum”.
A urmat cel mai aşteptat moment al spectacolului, dansurile repre­zentanţilor fostelor bresle. Căluţul şi dresorul lui, din breasla croitorilor, au dansat în paşi de menuet, după care, din bresla blănarilor, un ursar „nervos” a făcut să danseze un urs cam nărăvaş şi aparent agresiv. A urmat dansul dogarilor, adică doi tineri eleganţi au învârtit cu îndemânare cercurile în care erau suprapuse pahare cu vin. După ce şi-au încheiat numărul, cei doi au oferit oficialităţilor paha­rele cu licoare roşie din care nu s-a vărsat nici o picătură. În tot acest timp reprezentanţii breslei cizma­rilor învârteau o coroană cu patru vulpi ce ţineau în gură câte un jder. Ca de obicei spectacolul s-a încheiat cu momentul solemn când lolele şi-au ridicat măştile şi au cântat „Siebenbürgen”.
Toate momentele au fost punctate cu pocnete de bici, sunet de talăngi şi strigătul „Hiraiiiiii”.

Din faţa Primăriei, alaiul a pornit mai departe, parada încheindu-se cu încă un spectacol în intersecţia de la INCSTAR.
Apoi fiecare lider şi-a chemat grupul şi au pornit să fugă pe la casele lor, unde, după ce au făcut multă gălăgie, au binecuvântat casa şi gazdele, au închinat un pahar cu vin şi au lăudat gogoşile. Aşa au fugit prin oraş până la ora 18:00 când şi-au dat jos măştile, au blocat talăngile şi au plecat pe la casele lor să se pregătească pentru urmă­torul eveniment - „Balul Lolelor”.

Un grup de elevi din Sibiu, veniţi să vadă lolele, au pus o mulţime de întrebări despre costum, despre insigne, despre celelalte însemne dar mai ales despre cum poţi să fii lolă. Răspunsul este că în primul rând trebuie să fi „de gaşcă”, adică să fii sociabil, să te integrezi într-un grup şi mai ales să respecţi regulile, începând cu costumul şi terminând cu acţiunile din timpul spectaco­lului. Şi apoi trebuie să ştii să te distrezi la „Balul lolelor”. Bal care începe la ora 20:00 şi se termină dimineaţa. Şi dacă „Fuga lolelor” e un obicei săsesc, balul e pur româ­nesc, cu învârtite, sârbe, haţegane, jiane, tangouri, valsuri şi dansuri mai noi care eu nu ştiu cum se numesc.

A VIII-a ediţie a festivalului agniţean „Fuga lolelor” s-a încheiat şi cei care n-au putut veni privesc pozele pe facebook sperând că la a IX-a ediţie, ce va avea loc în 2 februarie 2014, vor fi şi ei acasă împreună cu prietenii.

Vezi poze în album


sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

18 ianuarie 2013
Lolele încep să se pregătească

În Agnita au început să se audă pocnete de bici, semn că "Fuga lolelor" se apropie. După cum e tradiţia, în ultima duminică din ianuarie mulţi agniţeni vor îmbrăca costumul de lolă şi vor defila prin oraş în zgomot de talăngi şi pocnete de bice, probabil pentru a alunga iarna ori spiritele rele ori să împartă gogoşi, dar în mod sigur pentru a se distra şi a realiza un moment de bunădispoziţie în oraş.
Aşa cum a stabilit Consiliul Director al asociaţiei "Breasla lolelor", programul va fi cel obişnuit: la ora 9 se vor întâlni în faţă la Imix, vor face poze de grup şi de grupuri, se vor organiza iar la 9:30, cu fanfara în frunte, vor porni spre centru. După o scurtă oprire în faţă la Dacia, la 10:30 va avea loc un spectacol complet în faţa primăriei. Defilarea va continua până la Incstar, apoi găştile se vor împrăştia pe la casele gazdelor unde vor fi primiţi cu vin sau ţuică fiartă, vor cânta şi binecuvânta casa şi gazdele.
La ora 18 gălăgia prin oraş va înceta, costumele de lolă vor fi schimbate cu costume de bal pentru că la ora 20 se vor întâlni pentru a petrece împreună o seară minunată cu cântece şi dans.
Pe lângă celelalte obiceiuri tradi­ţionale, "Cânt şi joc pe Hârtibaci", "Balul bobocilor" şi "Dansul generaţiilor", "Fuga lolelor" a devenit prilej de bucurie şi de reîntâlnire a agniţenilor, pentru că foarte mulţi din cei plecaţi vin acasă să-şi regăsească prietenii şi amintirile.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

28 februarie 2012
"Dansul generaţiilor" - la Agnita

La Agnita, micul oraş aflat în mijlocul ţării, departe de lumea dezlănţuită, se întâmplă foarte multe evenimente ce pot demonstra că decăderea economică este vremelnică şi că, la fel ca în toată ţara, după ani de bâjbâieli, Agnita începe să renască.

De fapt Agnita n-a murit pentru că aici sunt încă foarte mulţi oameni care iubesc oraşul, trăiesc aici şi mai ales ştiu, din toată sărăcia, să-şi facă viaţa frumoasă.

Lolele nu sunt principalul element cultural al oraşului. Fuga Lolelor este un foarte frumos obicei, o distracţie cu iz medieval, un bun motiv ca prietenii să se întâlnească în cadrul unui spectacol unic în ţară, ce conferă oraşului Agnita o notă de unicitate de care sunt mândri. Dar spectacolul de suflet, spectacolul cel mai îndrăgit de agniţeni este, şi va continua să rămână "Dansul generaţiilor", care adună în fiecare an pe scena Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" peste 120 de actori şi face ca sala să fie de fiecare dată neîncăpătoare. Nu doar numărul mare de dansatori şi cântăreţi atrag iubitorii de folclor cât, mai ales, spectacolul oferit de aceştia şi care, deşi a ajuns la a VI-a ediţie, este de fiecare dată altfel decât precedentele.

Artizanul acestui spectacol - coregraful Ioan Sârbu împreună cu directorul Casei de Cultură şi ceilalţi angajaţi ai instituţiei, după ce în anii precedenţi au prezentat "Nunta de pe Hârtibaci", "Plecarea în cătănie", "Momente de şezătoare", anul acesta au readus vechiul obicei de la încheierea secerişului - "Buzduganul". A fost o prezentare mai concentrată a spectacolului "Cununa" realizat în urmă cu 35 de ani, care a dat numele ansamblului folcloric al Casei de Cultură din Agnita. Atunci, din motive de propagandă politică, spicele de grâu n-au fost împletite în forma crucilor ce realizau buzduganul, ci în formă de cunună. Dar şi acum ca şi atunci şi ca în urmă cu mulţi ani, când grâul se recolta cu secera şi terminatul secerişului era o mare sărbătoare, spectatorii au ascultat minunatele cântece "Varvară, Varvară", "Holde-am secerat", "Stăpână, stăpână", "Să vină butoiul" dar mai ales neasemuitul "Dealu Mohului", remarcat de multă vreme de marii folclorişti şi bine interpretat de Diana Nistor.

Acest moment deosebit, la care au participat ansamblurile Cununa, Cununa Veteranii, Clubul elevilor şi corul Sfântu Nicolae, a fost precedat de o suită de alte momente prezentate de ansamblurile agniţene.

Spectacolul a început cu o suită de dansuri populare prezentate de formaţia elevilor din clasele I-IV de la Şcoala G.D. Teutsch. Micuţii debutanţi pe scena Casei de Cultură n-au avut complexe şi au arătat că sunt talentaţi şi mai ales cât de mult le place să joace. A urmat ansamblul de copii Hârtibaciul cu jocurile Alunelul, Crihalma, Căluşerul şi Suită de pe Valea Hârtibaciului. Momentul prezentat de ei a fost completat de talentaţii Petronela Sandu şi Constantin Vasilescu, solişti îndrăgiţi şi aşteptaţi de spectatori.

De aplauze meritate s-a bucurat şi Cercul de canto format din Elisa Stoica, Paula Moldovan, Anamaria Sandu şi Bercheş Raul, pregătit de profesorul Nicolae Botoroagă.

A urmat o revărsare de jocuri populare, unul mai spectaculos decât celălalt, prezentate de ansamblurile Cununa şi soliştii Claudia Mihăilă, Florin Zamfir, Diana Nistor, Florin Părău şi minunatul duet Ioana Bogdan şi Ştefan Vaida.

Dansatoarele de la Clubul elevilor, care debutau timid în urmă cu şase ani, au devenit sub conducerea prof. Doina Părău o formaţie de dansuri consacrată, cu multă vitalitate şi eleganţă, meritând cu prisosinţă aplauzele.

Ca şi în anii precedenţi, echipa de jucători "Cununa veteranii" a fost primită cu aplauze şi a arătat că tinereţea din inimi compensează anumite anchilozări ale încheieturilor. Supravegheaţi atent din culise de instructorul lor Tiberiu Drăgan, veteranii au demonstrat că mai pot juca Rara, Învârtita şi Purtata. Momentul veteranilor a fost completat de alţi doi seniori ai folclorului hârtibăcean, îndrăgitul interpret Marcel Părău şi profesorul Mircea Drăgan, care a reuşit să impresioneze cu un vechi cântec al soldatului căzut pe front şi cu minunata romanţă "Dorinţa" de Octavian Goga.

Cu această ocazie profesorul Mircea Drăgan şi-a lansat cel de-al doilea volum de "Flori alese de pe Hârtibaci", o antologie a folclorului hârtibăcean, cântece din toate satele culese de-a lungul multor ani de peregrinări.

Un rol deosebit la reuşita spectacolului l-a avut orchestra Casei de Cultură completată cu cinci instrumentişti din orchestra ansamblului "Cindrelul - Junii Sibiului".

Spectacolul a durat peste patru ore, acest lucru datorându-se prezenţei unui realizator de emisiuni folclorice, invitat să filmeze, şi care a ţinut morţiş nu numai să prezinte dar s-a implicat şi în desfăşurarea programului, iar din dorinţa de a-şi pune în valoare propria persoană a reuşit să-i cam încurce pe cei care de mult timp au conceput şi s-au străduit să realizeze un scenariu bine pus la punct, la nivelul prestaţiei artistice a actorilor.

Acest lucru n-a ştirbit cu nimic efortul celor care au muncit pentru spectacol - directorul Ioan Dragoman, coregrafii Ioan Sârbu şi Doina Părău, ceilalţi angajaţi ai Casei de Cultură şi mai ales ansamblurile folclorice, soliştii şi corul "Sfântul Nicolae" dirijat de prof. Paul Doru Niţescu.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

08 februarie 2012
Pocnete de bici şi sunete de tălăngi, la Agnita

Anul acesta a fost al saptelea an consecutiv în care în Agnita au răsunat pocnetele bicelor şi sunetul talăngilor şi a VI-a ediţie a paradei organizată de Breasla Lolelor. Înainte de spectacolul desfăşurat pe esplanada din faţa primăriei, lolelor şi spectatorilor le-au fost adresate cuvinte de salut din partea lui Bogdan Pătru, preşedintele asociaţiei Breasla Lolelor, Marius Radu Curcean, primarul oraşului Agnita, Mihail Kraus, reprezentantul saşilor din Agnita şi Hans Klein, preşedintele FDGR Sibiu. O prezenţă inedită la microfon a fost micuţa Natalie Herlan, care a recitat o poezie dedicată lolelor. Natalie a venit din Germania împreună cu surioara ei de trei ani, Sophie, cu bunicii şi părinţii Marc şi Alice Herlan. Este al doilea an când, împreună cu familia ei, s-a alăturat unui grup şi participă la fuga lolelor.
La primele ediţii nu toţi agniţenii au fost de acord cu reluarea acestui obicei. Mulţi au comentat negativ iniţiativa tinerilor. Unii şi-au amintit de poveştile despre lolele care îi loveau cu biciul pe români. Alţii susţineau că aşa au venit saşii în Ardeal şi i-au fugărit pe români din locurile natale. Pe de altă parte, unii saşi agniţeni aflaţi în Germania i-au acuzat pe cei care reluau obiceiul că vor denatura tradiţionala Fugă a Lolelor, că nu au dreptul să preia un obicei săsesc.
Pentru tinerii care au hotărât să continuie acest vechi obicei din Agnita argumentele contra iniţiativei lor n-au fost luate în seamă. Pentru ei istoria merge înainte şi dezgroparea morţilor n-are sens. Din toate poveştile despre obiceiul lolelor au ales-o pe cea mai frumoasă, adică pe cea a vitezei Ursula care s-a mascat şi i-a bătut pe turci cu biciul aşa de tare, că de atunci n-a mai călcat picior de otoman prin Agnita.
În ceea ce priveşte temerea saşilor plecaţi de acasă, că românii vor denatura vechiul lor obicei, aceasta nu are nici un temei, respectarea lui fiind prevăzută în mod expres în statutul asociaţiei. Nici argumentul că este un obicei săsesc n-a fost luat în considerare. Nu s-a găsit nici un act care să ateste faptul că este proprietatea cuiva şi că trebuie retrocedată. În consecinţă au considerat că este obiceiul agniţenilor, indiferent de naţionalitate, religie, vârstă ori sex.
Pentru a participa la Parada Lolelor este important să faci parte dintr-un grup de prieteni şi, împreună cu ei, să te simţi bine îmbrăcând costumul de lolă, făcând mult zgomot cu talanga şi pocnind din bici pentru a alunga iarna ori spiritele rele, dar mai ales pentru a impresiona spectatorii. Apoi trebuie să fugi pe la toate casele acestor prieteni, unde se cântă şi se fac urări de bine și se bea câte un pahar, două cu vin pentru încălzire şi pentru refacerea forţelor.
De fapt, întâlnirea cu prietenii este esenţa şi farmecul vechiului obicei. Cu această ocazie revin în Agnita, din străinătate ori din ţară, toţi cei care se pot învoi de la serviciu şi încep pregătirile în vederea paradei. Pentru aceasta, cu o săptămână înainte, se întâlnesc în diverse locuri şi se antrenează în mânuirea biciului. Uneori antrenamentul are loc undeva afară, în câmp, alteori în grădina unuia din prieteni şi de obicei după apusul soarelui. În ambele cazuri, datorită frigului, perioadele de 5 minute de pocnit alternează cu 15 - 20 de minute de încălzit. Dacă antrenamentul se face lângă casă, încălzirea se face în bucătărie şi este accelerată cu câte un pahar de ţuică ori vin. Dacă este în câmp, acolo se amenajează un grătar şi atunci antrenamentul durează mai mult, adică până se termină combustibilul.
Pe lângă antrenamentul cu biciul, se fac şi repetiţii cu cântecele din repertoriul lolelor. Pentru aceasta Breasla Lolelor a editat o cărticică cu o mulţime de cântece, un repertoriu foarte variat, în care sunt incluse texte în limbile germană, engleză, italiană şi bineînţeles română. Nu lipsesc romanţele, cântecele de petrecere, de joc şi cele lăutăreşti.
Este de fapt un antrenament complex, cel cu biciul este pentru paradă, iar cel cu cântecele pentru Balul Lolelor. Pentru că după ce lolele îşi termină fuga se odihnesc două ore şi apoi se întâlnesc cu toţii la marea petrecere, unde numărul participanţilor este mai mare decât al celor care au îmbrăcat costmul tradiţional. Anul acesta la paradă au fost 150 de lole, iar la bal peste 220 de participanţi.
Balul lolelor nu mai respectă regulile săseşti, el se desfăşoară după strămoşeştile obiceiuri româneşti, adică mâncare, băutură, joc şi concursuri de cântece, în care câştigă grupul cu cele mai puternice voci, ceea ce face că dimineaţa majoritatea vorbesc cu o octavă mai jos din cauză de răguşeală.
Iată motivul pentru care obiceiul lolelor va continua în Agnita. Pentru că acesta le conferă agniţenilor o identitate de care sunt mândri şi pentru că le oferă prietenilor ocazia să se reîntâlnească şi să se bucure împreună.
Acum, cei veniţi de pe meleaguri străine au plecat, dar cei rămaşi se pregătesc pentru un alt eveniment important ce va avea loc în 25 februarie. Atunci, pe scena Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" va avea loc Dansul Generaţiilor, un spectacol de cântece şi jocuri populare româneşti la care vor participa toate formaţiile de dansuri şi toţi soliştii de muzică populară românească din oraş.
Or fi Agnita şi Valea Hârtibaciului mai sărace din punct de vedere economic, dar sunt destul de bogate spiritual şi oamenii acestor locuri ştiu să se bucure de acest tezaur.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

01 februarie 2012
"Miting" împotriva spiritelor rele

Duminică 5 februarie, la ora 10, peste 150 de agniţeni vor porni de la fosta fabrică IMIX într-un marş de protest împotriva spiritelor rele. Cu feţele acoperite de măşti, înarmaţi cu bice lungi din piele, cu talăngi şi cozi atârnate la spate, vor face o gălăgie infernală în timp ce vor mărşălui prin oraş. În mijlocul marelui alai vor fi însemnele fostelor bresle ale oraşului, iar în frunte, o fanfară va da o notă artistică zgomotosului "miting". Principala oprire a participanţilor va fi în faţa primăriei unde vor fi întâmpinaţi de oficialităţile oraşului iar reprezentanţii breslelor îşi vor etala calităţile coregrafice şi cei mai buni plesnitori vor face demonstraţii privind mânuirea biciului. Fiecare număr va fi punctat cu zgomot de talăngi şi de strigătul HIR AI!!! Ultima oprire va fi la FIPA, după care protestatarii se vor împărţi în grupuri mai mici şi vor porni prin oraş pentru a trece pe la casele tuturor participanţilor. În drumul lor, în afară de gălăgie, vor împărţi celor întâlniţi, cu generozitate, gogoşi aurii. Nu ştim cât de mult se vor speria spiritele de gălăgia lolelor dar s-a constatat că după acest eveniment iarna începe să-şi ia catrafusele şi încet, încet, cam după o lună, două, începe să vină primăvara. În concluzie, cei care vor să se bucure de a VII-a Paradă a Lolelor sunt invitaţi în oraşul Agnita, unde vor putea să vadă cea mai mare şi mai gălăgioasă demonstraţie de măşti din România.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

09 martie 2011
Dansul generaţiilor - spectacol maraton

Timp de două zile, scena Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita a fost plină de cântec, joc şi de lumină. Timp de două zile, agniţenii au avut parte de un spectacol în care au cântat, au dansat şi au recitat peste 140 de interpreţi. Dacă la alte spectacole pe scenă au evoluat numai anumite grupuri de interpreţi, "Dansul generaţiilor" este o sinteză a tuturor manifestărilor artistice din Agnita şi de pe alte scene. Şi acestea n-au fost puţine, ceea ce a făcut ca spectacolul să dureze aproape patru ore.
Intregul scenariu al spectacolului a fost compus dintr-un ansamblu de scene, fiecare punând în valoare atât calităţile interpreţilor cât şi frumuseţea cântecelor, a jocurilor şi a tradiţiilor de pe Valea Hârtibaciului.
Spectatorii şi-au adus aminte şi au admirat folclorul copiilor cu jocurile şi cântecele lor, frumos combinate cu jocurile populare interpretate de cei care şi-au însuşit primii paşi de purtată, învârtită şi bătută, micuţii dansatori din ansamblul Hârtibaciu. În afară de dansatori, au fost aplaudaţi şi soliştii Elisa Stoica, Dan Vasilescu, Diana Lup şi surorile Teodora şi Ştefana Feldără.
Formaţia de dansuri de la Şcoala G.D.Teutsch a prezentat o combinaţie de jocuri populare săseşti şi româneşti, un fragment dintr-un spectacol cu care au cucerit admiraţia austriecilor într-un turneu realizat anul trecut în localităţile Cornoiburg şi Stocherau, de lângă Viena. Eleva Eliza Curceanu, însoţită de chitară, a primit aplauze pentru frumoasele cântece interpretate în limba germană.
Ca moştenire culturală, rămasă de la saşi, au fost prezentate şi elementele reprezentative ale breslei lolelor, dansul ursului, al căluţului şi dansul dogarilor, cu paharele de vin învârtite cu un cerc, bine realizat de Dobre.
Din turneele realizate în sudul ţării, dansatorii Casei de Cultură le-au furat oltenilor jocurile Boiereasca, Ciuleandra, Sârba în cinci şi Rustemu, cucerind spectatorii cu vioiciunea şi ritmul frumoaselor jocuri.
Prima parte a spectacolului a fost încheiată cu jocurile şi cântecele de pe Valea Hârtibaciului, interpretate de dansatorii ansamblului Cununa şi tinerii solişti Petronela Sandu cu Ionuţ Precup şi veteranii, Mircea Drăgan Noişteţeanu, Nicolae Andrei şi Constantin Notar.
A urmat o suită de scene cu momente tradiţionale reprezentative din viaţa satului transilvan: nunta, şezătoarea, jocul satului, plecatul la cătănie, jelitul morţilor de pe front, într-o succesiune în care bucuriei îi urmează tristeţea şi aleanului, durerea.
Momentele vesele ale nunţii, cu jocuri, strigături şi umor popular, alternează cu scena tristă a plecării miresii din casa părinţilor, cântecului de rămas bun "Goghia" îi urmează strigăturile vesele ale feciorilor ce-l însoţesc pe mire cu steagul de nuntă. Urmează schimbatul hainelor de mireasă şi trecerea acesteia la calitatea de nevastă, dar, şi mai dramatic, la acela de noră oropsită de soacră; "Soacra rea, bărbatul rău/ Vai de măritatul meu".
Au amplificat valoarea acestor scene soliştii Ioana Bogdan şi Ştefan Vaida, cu cântece din tezaurul folcloric al Văii Hârtibaciului.
Plecarea feciorilor la cătănie este însoţită de cântece de rămas bun, de la mamă şi iubită şi de la întregul sat, dar şi de ultimele jocuri şi strigături înainte de a porni spre trenul ce-i va duce departe. Şezătorile fără feciori devin şi mai triste când de pe front vin scrisori cu veşti dureroase. Cântecele vesele sunt înlocuite de ritualul jelirii celor căzuţi departe de casă. Sunt evocate locuri străine, îndepărtate, Odesa şi Cotul Donului, cimitire în pământ străin pentru cei ce nu s-or mai întoarce. Dramatismul scenelor a fost accentuat de doinele spuse cu voce caldă de Florin Părău.
Cele mai importante scene au căpătat consistenţă prin prezenţa corului Sf. Nicolae, dirijor prof. Paul Doru Niţescu, care, asemenea corurilor din teatrul antic, a amplificat dramatismul momentului evocat.
Spectacolul s-a încheiat într-o notă veselă, cu cântece interpretate de Claudia Mihăilă şi îndrăgitul Marcel Părău, şi cu o suită hârtibăceană ce a ridcat publicul în picioare.
Prezentarea principalelor momente a fost realizată de un grup de elevi de la Colegiul A.T. Laurian, conduşi de prof. Dan Bârsan.
Succesul acestui spectacol s-a datorat atât coregrafului Ioan Sârbu, care a conceput întregul scenariu, cât şi celor care i-au fost alături, angajaţii Casei de Cultură, referenta Doina Părău, taraful condus de Nicolae Vîştea şi, mai ales, directorului Ioan Dragoman, care a rezolvat în mod strălucit problemele de recuzită, lumină şi sonorizare.
Şi pentru că urma Postul Paştilor, toţi participanţii au fost invitaţi la tradiţionalul Bal al generaţiilor, unde mâncarea şi băutura au fost doar fudulie, de bază fiind jocul, cântecul şi dansul. Cei care timp de două zile au jucat şi au cântat pentru spectatori, constrânşi de rigorile scenariului şi ale scenei, la bal au putut să se dezlănţuiască, să cânte şi să danseze după pofta inimii. Şi au făcut toate astea aşa cum le stă bine tinerilor ce iubesc cântecul şi jocul.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

14 februarie 2011
Lolele au făcut vrăji împotriva iernii şi a spiritelor rele

Antidotul împotriva relelor şi a iernii se ia de la lole şi nu e deloc neplăcut, fiind "alcătuit" din... gogoşi. Ei bine, după o pauză de câţiva ani, sibienii au avut parte din nou de acest antidot, pentru că vreo 220 de lole din Agnita şi din Germania au dat, sâmbătă, năvală în cetate. Experienţa s-a repetat în Marpod, la Cincu, şi bineînţeles, în Agnita, acolo unde lolele au fugit ieri, toată ziua.

Mare zarvă au adus lolele din Agnita şi Germania la Sibiu, aşa că sâmbătă, timp de vreo două ore, pe strada Nicolae Bălescu, în Piaţa Mică şi în Piaţa Mare nu a fost loc decât de strigăte de Hirrei, de pocnete din bici şi de dangăt de tălăngi. Alaiul negru al lolelor a colindat centrul oraşului pentru a ne asigura un an mai bun, păzit de rele, iar cine a vrut să fie sigur că 2011 va fi cu belşug s-a lăsat prins în bici şi omenit cu o gogoşă. Numărul curioşilor l-a întrecut de vreo cinci ori pe cel al lolelor, aşa că o mie de sibieni au urmărit alaiul, au fotografiat şi s-au fotografiat cu lolele.
În mijlocul mascaţilor nu a pătruns însă nimeni, pentru că lolele au avut de apărat zestrea breslelor de altădată. Astfel, alaiul a fost deschis de lolele care pocneau din bici pentru a-i ţine pe neaveniţi la distanţă, iar apoi alte lole au "închis" moştenirea de breaslă, într-un "U" format din personaje mascate şi bice. Cu multă curiozitate a fost primită breasla blănarilor, cu al său simbol: coroana pe care erau aşezate patru vulpi împăiate, fiecare cu câte un jder în gură. Nici ursul şi ursarul nu au scăpat de atenţie şi de clickurile aparatelor de fotografiat. Privilegiată a fost şi breasla dogarilor: în acest an, trei tineri şi-au dovedit iscusinţa în învârtirea cercului de butoi pe care se aflau pahare aşezate în piramidă. După tradiţie, parada a fost deschisă de căpetenia breslei cizmarilor, însoţită de îngeri, iar lolele au fost însoţite în permanenţă de fanfara care a asigurat fondul sonor.
Astfel organizate, lolele au poposit la Biserica Evanghelică, unde au fost întâmpinate de prim-preotul Killian Dorr şi au fost felicitate pentru că au ştiut să facă să renască o tradiţie veche de sute de ani. Tot aici, după tradiţie, lolele şi-a ridicat măştile. Şi cum alaiul e întodeauna unul plin de voie bune, personajele mascate s-au pus şi pe jucat: ursul şi ursarul, căluţul şi însoţitorul său au dansat pentru mulţimea de sibieni. Iar la sfârşit s-au pus şi pe cântat intonând în limba germană "Transilvanie, mândră ţară".

În urmă cu 33 de ani, lovea din bici pe străzile Agnitei. Sâmbătă şi duminică, a fost unul dintre cei care a cărat şi a păzit lada de breaslă. A venit tocmai din Germania pentru a se alătura lolelor: "Când am auzit că se vine la lole, în România, am ştiut că trebuie să vin. Ultima dată am fost lolă în 1978", mărturiseşte unul dintre cei 30 de saşi participanţi la parada lolelor din România. Un alt coleg s-a întors lângă lole după o absenţă de 21 de ani şi a făcut-o în amintirea vremurilor când Agnita era colindată de nu mai puţin de 500-600 de lole. Ei bine, după ani de întrerupere a obiceiului, semnele bune se arată, mai ales că printre lole s-au aflat destui copii: la 3, 5 sau 10 ani, micuţii s-au dovedit nu doar răbdători, ci şi gata să împartă gogoşi trecătorilor.

sursa: www.tribuna.ro - M. Spătariu

11 februarie 2010
Lolele din Agnita, la a V-a ediţie

Iniţiativa învăţătorului Bogdan Pătru, care în 2006 a ieşit cu un grup de 15 elevi şi 5 adulţi îmbrăcaţi în lole, au pocnit din bice şi au sunat din talăngi ca să aducă un plus de veselie în oraş, a rodit mai mult decât se aşteptau cei care s-au gândit să readucă obiceiul Lolelor în Agnita. În 7 februarie 2010, al cincilea an consecutiv al "Fugii Lolelor", au fost cumpărate 160 de numere pentru cei dornici să îmbrace costumul tradiţional, să aducă veselie în oraş şi bucurie în casele vizitate.
Sărbătoarea "Parada Lolelor" a început vineri, 5 februarie, în Sibiu, unde a avut loc vernisajul unei expoziţii şi o prezentare de filme documentare cu tema "Obiceiul Lolelor din Agnita... trecut şi prezent".
Duminică, în timp ce meteorologii dădeau avertismente galbene şi portocalii pentru zonele din sud, în centrul ţării lolele se bucurau de o vreme splendidă pentru sărbătoarea lor, adică un decor alb şi o vreme blândă, aşa încât să nu le îngheţe gogoşile şi nici să nu iasă aburi de sub mască.
Lolele au fost convocate la ora 9,00 la locul de pornire, pentru a se putea organiza şi porni parada la ora 10,00, organizatorii omiţând faptul că odată cu costumul lolele au luat ceva şi din spiritul saşilor. Aşa se face că toată lumea a fost punctuală la întâlnire, organizarea s-a făcut rapid, fiecare şi-a ocupat locul stabilit şi parada a pornit ceva mai devreme.
Momentul principal al paradei a avut loc, ca de obicei, în faţa Primăriei, unde lolele şi oaspeţii au fost salutaţi de lola cu nr.1, Bogdan Pătru, preşedintele asociaţiei "Breasla Lolelor", de primarul oraşului, Radu Marius Curcean, care va îmbrăca apoi costumul cu nr.121, de eleva Sabine Ursu cu nr.16, salutând în limba germană, şi de Lenuţa Barbu cu nr.137. Aceasta, cu stilu-i caracteristic, a adresat fiecărei găşti o strofă veselă, neuitând să menţioneze; "Să vă bucuraţi aici/ pentru noi aceasta-i miza/ De-s gogoşile cam mici/ Ne iertaţi... de vină-i criza!"
După saluturile oficialilor au urmat momentele aşteptate de spectatori, dansul căluţului reprezentând breasla croitorilor, dansul ursului - breasla blănarilor şi dansul cu paharele de vin aşezate pe cercul de butoi reprezentând breasla dogarilor.
A venit apoi momentul solemn, când lolele şi-au ridicat masca şi au intonat "Imnul Transilvaniei" (Siebenburgen). Pentru prima dată agniţenii au ascultat imnul şi în limba română; "Transilvanie, mândră ţară / Cu puteri şi bogăţii, / De Carpaţi împrejmuită, / Cu verdeaţă răsădită / Plai cu aur şi cu vii /....Transilvanie, patrie dulce / Ţară a părinţilor / Frumuseţe, slavă ţie / Fiii tăi în armonie / Să-i unească doar un dor!" Textul imnului a fost compus de Leopold Maximilian Moltke din Germania, iar muzica de Iohann Lukas Hedwig din Hălchiu, şi datează din 1845.
Se ştie că saşii plecaţi din Agnita prezintă în localitatea Sachsenheim din Germania "Obiceiul Lolelor" şi cântă acelaşi imn. Ce gânduri, ce doruri, ce emoţii le vor trezi acest text, acolo departe de Transilvania? Doar sufletul lor ştie.
De la Primărie, parada a continuat până la FIPA, unde au prezentat ultimul spectacol, după care lolele s-au grupat şi au plecat să binecuvânteze casele şi gospodăriile celor care s-au costumat.
Până la ora 18, străzile oraşului s-au umplut de sunet de clopote şi pocnete de bici şi de gogoşi împărţite cu dărnicie celor întâlniţi.
După acest moment, lolele nu mai respectă regula saşilor. Aceştia, organizaţi în Krinzgen (şezători), se adunau la unul din membrii grupului şi petreceau împreună, cu sarmale şi vin. Acum, agniţenii, după ce au dezbrăcat costumul de lolă, se duc împreună la restaurant, se aşază pe grupuri la mese, mănâncă, beau, cântă şi joacă după obiceiul românesc. Atmosfera dintr-o sală cu 150 de români bine dispuşi nu e greu de imaginat. Mai greu e a doua zi, când unii recunosc cu mâna pe frunte: "M-am făcut lolă!"

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

08 februarie 2010
Obiceiul Lole/Urzeln, într-o expoziţie

La muzeul "Franz Binder" din Piaţa Mică a fost vernisată o atractivă expoziţie ce cuprinde imagini de arhivă şi obiecte specifice obiceiului Lolelor din Agnita. Potrivit directorului general Valeriu Olaru, "tematica expoziţiei cuprinde segmente reprezentând istoricul obiceiului practicat până în anul 1990 de către locuitorii din Agnita - înmânarea lăzii de breaslă Ladeforttragen, desfăşurarea paradei, rolul Lolelor în cadrul alaiului". Cu această ocazie au fost expuse şi imagini de arhivă, iar muzeografii au reconstituit interiorul săsesc specific secolului XIX, în Agnita. Expoziţia este organizată cu sprijinul financiar al Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu, Asociaţiei "Breasla Lolelor" şi al Primăriei Oraşului Agnita. În cadrul expoziţiei mai sunt expuse lăzi, sigilii de breaslă de secol XVII-XIX provenite din colecţia Muzeului de Istorie "Valea Hârtibaciului" Agnita, steaguri de breaslă aparţinând Parohiei Evanghelice din Agnita, precum şi exponate ale Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Săsească "Emil Sigerus".
Cea mai veche atestare a acestui obicei se găseşte în "Indiculus superstitionum et paginarium", din secolul al XVII-lea. Muzeograful Camelia Ştefan ne-a precizat că au fost cercetate mai multe izvoare scrise pentru documentare. Obiceiul Lolelor nu se practica numai în Transilvania, ci şi în multe localităţi din Europa Centrală, situate în Austria, Elveţia şi în sudul Germaniei. Obiceiul apare descris în anul 1882 sub forma unui carnaval al Lolelor din Agnita, care avea loc în ultima duminică din luna februarie, fiind strâns legat de "parada meşterilor şi calfelor" şi de cea a "breslelor". În anul 1872 s-a interzis practicarea meşteşugului tradiţional în bresle şi a obiceiului Lolelor. În anul 1911 meşterii breslelor de cizmari, croitori, pielari şi dogari s-au hotărît să reînvie vechiul obicei al transmiterii lăzilor de breaslă, încălcând astfel interdicţia impusă. Căpetenia alaiului din anul acela a fost reprezentată de breasla cizmarilor, cu un număr impresionant de 200 de calfe. Ultima paradă a avut loc în anul 1941. După terminarea războiului, obiceiul Lolelor a fost interzis până în anul 1969. În perioada comunistă, obiceiul Lolelor a fost reluat dar cu o anvergură mai restrânsă. În cadrul alaiului de la Agnita erau prezentate, pe lângă obiectele tradiţionale ale breslelor, şi produse ale întreprinderilor locale: fabrica de piele şi încălţăminte, de mănuşi şi ciorapi, fabrica de produse finite din lemn, dezvoltate din fostele ateliere ale breslelor din Agnita. Ultima paradă a avut loc în anul 1990. În "procesiunea alaiului" are loc înmânarea lăzii de breaslă - "Ladeforttragen" - noilor conducători de breaslă şi calfelor acestora, fiind însoţit de Urzeln, care asigurau protecţia de vecinătate. Obiceiul are şi o legendă legată de perioada năvălirilor hoardelor de tătari, când locuitorii se refugiau în biserica fortificată. Decimaţi de repetatele atacuri, dar şi de foamete şi epidemii, legenda spune că fiica unui blănar, pe nume Ursula, îmbrăcată în costum de bărbat confecţionat din bucăţi de pânză albă şi neagră, cu o talangă şi cu un bici în mână, şi cu o mască demonică, a ieşit cu pocnete de bici şi în sunete asurzitoare de talangă în faţa duşmanilor. Tătarii, crezând că este diavolul, au intrat în panică părăsind localitatea.

sursa: www.tribuna.ro - A. Cheşcu

08 februarie 2010
Lolele au împărţit iar gogoşi în Agnita

Continuând tradiţia, membrii asociaţiei Breasla Lolelor şi-au îmbrăcat şi în acest an costumele şi au ieşit ieri pe străzile Agnitei. Şi n-au fost singuri, li s-au alăturat prieteni atât din Agnita cât şi din comunităţile învecinate. Am fost plăcut surprins de numărul mare de copii care au îmbrăcat costumul, dovadă că acest obicei îşi ia din nou avânt, regăsindu-şi locul între tradiţiile Agnitei.
O dată adunaţi în faţa IMIX-ului, lolele au pornit către centrul oraşului, unde au cântat, au dansat, au dat din bici şi din talăngi şi au împărţit gogoşi, cum fac în fiecare an. Probabil frigul i-a cam grăbit anul ăsta, încât nu numai că unii agniţeni au pierdut spectacolul, dar chiar şi unele lole au ajuns la limită pentru a lua parte la dezmăţ.
Au pornit apoi, conform tradiţiei, spre fabrica Incstar, în timp ce consilierii făceau ultimele pregătiri în sala mare de şedinţe a Primăriei, pentru a-i întâmpina cu gogoşi şi vin. Au venit, şi-au dat jos măştile, unii chiar şi costumele, au mâncat, băut şi s-au odihnit, oferindu-i d-lui primar timp să-şi schimbe costumul de stofă pe zdrenţele de lolă. Pornit-au apoi, împărţind gogoşi în toate părţile, către casa parohială evanghelică, în timp ce alte cete de lole împânzeau oraşul cu gogoşi şi zgomote de bici. Părintele Reinhard Boltres le-a mulţumit pentru perpetuarea acestui obicei săsesc, după care i-a servit cu (din nou) gogoşi. Respectând ritualul, lolele au cântat mai întâi celebrul "Siebenbuergen, suese heimat".
Zgomotele bicelor nu au încetat să tulbure liniştea de duminică a oraşului decât la ora 6, când lolele şi-au reaşezat costumele în cui şi le-au dat cu naftalină, să ţină încă un an. A venit apoi rândul lor să petreacă, după o zi de trudă, la Balul Lolelor.
Deşi la primele ore vremea era mohorâtă, spre amiază cerul s-a hotărât să fie de partea lolelor, cernând zăpadă peste oraş. Totodată, cei prezenţi şi-au putut lua acasă suveniruri cu tema evenimentului de la tarabele din piaţa Revoluţiei.
Ne vedem la anu, lolelor !

Mai multe imagini de la eveniment, în albumul foto.

autor: Mihai Blotor

02 februarie 2010
Fuga lolelor la Agnita

A V-a ediţie a Paradei Lolelor din Agnita este precedată de alte două manifestări, desfăşurate începând de vineri 5 februarie la Sibiu. La Casa Hermes, din Piaţa Mică, se va realiza o expoziţie intitulată "Obiceiul Lolelor din Agnita... trecut şi prezent...", al cărui vernisaj va avea loc vineri 5 februarie, ora 13:00.
Expoziţia, deschisă până în 21 martie, prezintă lăzi şi steaguri de breaslă, afişe, fotografii, costume de lole şi alte elemente tradiţionale săseşti legate de obiceiul lolelor.
La ora 14,00 la Casa Artelor din Piaţa Mică, va fi prezentată o proiecţie de filme realizate de TVR în 1980 şi 2007, şi filme primite de la Breasla Lolelor din Germania.
Sărbătoarea cea mare din Agnita va avea loc duminică 7 februarie, când 155 de mascaţi se vor întâlnii în faţa fostei fabrici IMIX, de unde vor porni la ora 10:00 cu tot alaiul spre centrul oraşului, vor face o primă oprire în faţa hotelului Dacia, iar apoi în faţa primăriei, unde va avea loc marele spectacol la ora 11:00. Parada va continua până la FIPA, de unde lolele se vor grupa şi vor alerga umplând oraşul cu pocnete de bici şi sunet de talăngi. Din spectacol nu vor lipsi gogoşile.
La ora 18 lolele îşi vor da jos masca, se vor retrage acasă în linişte şi se vor pregătii de "Balul Lolelor", care va începe la ora 20,00.
Cei dornici de un spectacol unic sunt aşteptaţi la Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

18 ianuarie 2010
Bogdan Pătru, profesorul agniţean care ştie cu biciul

În Agnita există un profesor care în 2007 s-a gândit să readucă la viaţă o datină de care numai o parte dintre agniţeni îşi mai aminteau. Fuga Lolelor. O tradiţie unică, specifică Agnitei, pentru care acum oamenii străbat mii de kilometrii numai ca să o vadă. Bogdan Pătru, căci despre el este vorba, a început treaba cu un joc la şcoală cu copiii. Acum, primeşte telefoane de la oameni pe care nu i-a auzit niciodată şi care se oferă să-l sprijine. Sau sună doar să-l felicite. Cam aşa l-am sunat şi noi săptămâna trecută. Şi l-am găsit cu treabă. Pregăteşte Fuga Lolelor de anul acesta. Ce va fi mai exact ne spune domnul profesor.

Citeşte mai departe în secţiunea Articole.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Ştefan Dobre

26 ianuarie 2009
Lolele au alungat spiritele rele

146 de lole au alungat, ieri, spiritele rele, pentru a face loc celor bune. Cu o participare peste asteptari, cele 146 de lole au "biciuit" raul din cei aproximativ 2.000 de spectatori ai Fugii Lolelor, traditie reinviata pentru a treia oara dupa Revolutie pe strazile din Agnita. Pentru prima data, Asociatia "Breasla Lolelor" a prezentat, singura, toate personajele traditionale ale breslelor sasesti din Agnita, dupa cum procedau in trecut si sasii agniteni. Capetenia paradei cu cei doi ingerasi au reprezentat breasla cojocarilor, calutul si calaretul mascat i-au reprezentat pe croitori, iar dogarii au fost reprezentanti de jonglerii cu doage de butoaie. Spectacolul a inceput la orele diminetii, din fata Casei de cultura pana in fata Primariei. "Totul a fost pana la superlativ. Cu cele 146 de lole de anul acesta am decis sa alungam spiritele rele, pentru a face loc celor bune", spune Bogdan Patru, presedintele Asociatiei Breasla Lolelor. Dupa focul de tabara de aseara, Fuga Lolelor s-a incheiat cu balul lolelor.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

După discursurile domnului primar - ing. Radu Curceanu, al domnului Kraus, al doamnei Moldovan Lenuţa şi bineînţeles al preşedintelui asociaţiei - Bogdan Pătru, cele trei bresle şi-au etalat reprezentanţii în faţa primăriei şi au cântat celebrul "Siebenbuerger, suese heimat", după care alaiul loleor a pornit înspre S.C. Incstar S.A., urmat de sutele de spectatori, atât agniţeni dar şi mulţi veniţi din alte părţi ale ţării să asiste la această manifestare unicat. Pe tot parcursul zilei Agnita a răsunat de talăngile lolelor, acestea colindând necontenit străzile urbei, oprind maşinile, speriind trecătorii şi dând gogoşi la copii.
Deşi vremea nu a fost pe cât se putea de prielnică, toată lumea a fost încântată, iar cei care îşi aduc aminte de vremurile când saşii încă organizau această paradă au avut prilejul de a le retrăi.
Să avem parte de un an fără spirite rele!

Imagini şi un montaj video vor fi disponibile în curând la secţiunea Album foto.
De asemenea, puteţi citi articolul domnului Bârsan aici

autor: M. Blotor

14 ianuarie 2009
Mascati la scoala

Odata cu apropierea sarbatorii "Fuga Lolelor" toata Agnita a intrat in pregatiri. Nu au scapat nici cei mai mici dintre agniteni, acestia incepand de ceva vreme sa confectioneze masti traditionale pentru sarbatoare.
La Scoala cu clasele I-VIII "G D Teutsch" pregatirile sunt si mai mari. Pentru al doilea an consecutiv scoala organizeaza concursul judetean "O masca rade, alta plange", editia a II-a. Competitia nu este dedicata doar elevilor din Agnita ci tuturor elevilor din judetul Sibiu care indeplinesc conditiile de participare. La concurs pot participa elevii claselor I-VIII, cu masti traditionale si de carnaval confectionate si lucrari plastice. Pentru cei interesati, data limita de depunere a lucrarilor este astazi, 14 ianuarie. Data concursului este maine, 15 ianuarie. Cele mai bune lucrari din concurs vor fi selectate si vor face parte dintr-o expozitie ce va putea fi vizitata in holul Primariei Agnita, pana in data de 25 ianuarie, cand are loc sarbatoarea "Fuga lolelor".

sursa: www.sibiustandard.ro

12 ianuarie 2009
10.000 de gogosi pentru agniteni

Organizatorii "Fugii Lolelor", programata pentru 25 ianuarie in Agnita, au estimat ca agnitenii vor manca peste 10.000 de gogosi cu ocazia acestui eveniment. Pentru spectatori, ei insisi parte importanta a evenimentului, organizatorii au anuntat ca vor pregati tarabe speciale in zona primariei, ale comerciantilor din Agnita, care vor comercializa bauturi calde, gogosi traditionale de lole si suveniruri reprezentative si vor invita spectatorii sa viziteze expozitia lolelor din incinta Muzeului "Valea Hartibaciului". Toate restaurantele din oras vor oferi in meniul zilei sarmale, gogosi si vin fiert. "Dupa terminarea spectacolului, lolele, organizate in prealabil in grupe pornesc "fuga lolelor" prin oras, facand zgomot cu bice si talangi pentru a alunga spiritele rele, viziteaza prieteni sau rude unde se bea vin, se mananca si se canta. Se estimeaza ca se vor manca in total 10.000 de gogosi toata ziua", arata Bogdan Patru, presedintele Asociatiei "Breasla Lolelor" din Agnita.

sursa: www.sibiustandard.ro

07 ianuarie 2009
Fuga Lolelor, la a 3-a ediţie consecutivă

Asociatia "Breasla Lolelor" organizeaza sambata, 25 ianuarie 2009, in Agnita, evenimentul "Fuga Loelor", germana "Urzelnlauf", cu sprijinul Primariei Agnita, Casei de Cultura Agnita si a Consiliului Judetean Sibiu.
La parada vor lua parte peste 130 de lole - personaje mascate, (germ. Urzeln), cu varste cuprinse intre 3 ani si 58 de ani, care vor insoti personajele simbolice traditionale ale breslelor sasesti din Agnita.
Organizarea paradei incepe la ora 9.00, in fata Casei de Cultura a orasului si va defila incepand cu ora 9.30 de pe strada A.Iancu pana in fata Primariei (cca ora 11.00), unde va avea loc spectacolul lolelor si reprezentatii de maiestrie ale personajelor.
Tot aici, oficialitatile orasului si cele invitate vor adresa cateva cuvinte participantilor la eveniment.
Pentru prima data Asociatia "Breasla Lolelor" va prezenta singura toate personajele traditionale ale breslelor sasesti, din Agnita, in acelasi mod in care il prezentau sasii agniteni. Aceste personaje sunt: Capetenia paradei cu cei doi ingerasi, ursul si urasarul si coroana cu animale impaiate - reprezentantii breslei cojocarilor, calutul cu calaret mascat (Mummerl) - reprezentantii breslei croitorilor, jonglerii cu doage de butoaie (Reifenschwinger) - reprezentantii breslei dogarilor, purtatorii de steaguri de beasla, lazi de breasla.
Deasemenea anul acesta se vor organiza tarabe speciale in zona primariei, ale comerciantilor din Agnita, care vor comercializa bauturi calde, gogosi traditionale de lole si suveniruri reprezentative si vor invita spectatorii sa viziteze expozitia lolelor din incinta Muzeului "Valea Hartibaciului".
Dupa terminarea spectacolului, lolele, organizate in prealabil in grupe, pornesc "fuga lolelor" prin oras, facand zgomot cu bice si talangi pentru a alunga spiritele rele, viziteaza prieteni sau rude unde se bea vin, se mananca si se canta.
Programul mai cuprinde un foc de tabara, iar ziua se incheie cu balul lolelor, incepand cu ora 20.00.
Disparut din Romania odata cu emigrarea sasilor, acest obicei este atestat inca din sec. XVII-lea si inglobeaza obiceiuri ale breslelor locale conduse de sasi. In prezent, obiceiul continua sa fie practicat, conform datinei, de catre "Urzelnzunft Sachsenheim", in Germania.

ASOCIATIA "BREASLA LOLELOR"
AGNITA 555100, STRADA HORIA 8, JUDETUL SIBIU
Tel: 0746107918 E-mail: office@breaslalolelor.ro , b.patru@gmx.de
Web: www.breaslalolelor.ro

sursa: www.primaria-agnita.ro

02 ianuarie 2009
Junii din Chirpăr

Nimeni nu-şi mai aminteşte de când este obiceiul junilor din Chirpăr, ca în a patra zi de Crăciun să colinde din nou pe la fete şi feciori, mascaţi în băieşi şi băieşiţe.
În ajunul Sf. Nicolae feciorii se adună şi-şi aleg judele, care este unul din fruntaşii feciorilor şi care va fi conducătorul lor pe toată perioada sărbătorilor, pârgarul care este şi ajutorul judelui, casierul junilor şi paharnicul ce se va ocupa cu adunatul, pregătitul şi servitul băuturii. Tot atunci sunt numiţi gocii, din rândul celor mai tineri feciori care trebuie să preia bucatele primite, să le transporte la gazdă, să ajute la pregătirea mâncării şi la spălatul vaselor.
Colindatul începe în ajunul Crăciunului după liturghie, când junii urcă în turnul bisericii şi peste sat răsună colindele Toată legea, Ce vedere minunată şi Acum am văzut minune. Apoi aceleaşi colinde sunt cântate în casă la preot, după care junii străbat satul colindând pe la casele oamenilor de unde primesc trei coaste de porc, colac sau hencleş pâine şi bani.
După aceea trei zile la rând tinerii îşi petrec cu jocuri şi cântece, cu mâncare şi băutură. În prima zi mănâncă friptură cu pireu de cartofi, a doua zi sarmale iar a treia zi se dreg cu zamă acră. Bineînţeles că în primul rând cântă şi joacă.
A patra zi pornesc din nou colindatul.
Acum, feciorii mai mari se maschează în băieşi, cu pantaloni negri, cămăşi albe, peste care pun centuri ori şerpare, şi căciuli albe iar cei mai tineri se maschează în băieşiţe, cu rochii pestriţe şi pălării cu multe panglici colorate. Toţi au feţele acoperite. Băieşii poartă clopote şi bice şi fac destulă gălăgie, iar băieşiţele au spoitoare îmbibate cu cremă neagră şi mânjesc cu ele pe faţă pe cei întâlniţi în cale şi pe gazdele în curţile cărora poposesc.
În această zi sunt vizitate gospodăriile fetelor, a feciorilor din ceată, a preotului, oficialităţile locale şi primăria. Acum pe lângă tot felul de pozne, pentru care nimeni nu se supără, băieşi şi băieşiţele joacă în curtea casei sârba şi periniţa. La periniţă în loc de batistă e folosit un cojoc ciobănesc. Un rol important îl au de această dată gocii. Aceştia poartă cu ei ţechire (coşuri de nuiele) în care trebuie să adune cât mai multe chişcături, pentru a completa provizile junilor. Ei cer de la gazde cârnaţi, carne de porc şi nu pleacă până nu primesc ceva. Uneori, dacă ajung în cămară, îşi iau singuri şi nimeni nu-i acuză de furt.
Cu aceste provizii îşi petrec junii seara de revelion.
Deşi acum îşi spun lole, obiceiul din Chirpăr nu are nimic comun cu tradiţiile săseşti. Cu ani în urmă îşi spuneau mătăhăli. Băieşii erau ţigani corturari, ce umblau pe vremuri prin sate şi vindeau spoitoare, perii din păr de porc, făraşe, ţesăli şi alte produse de fabricaţie proprie. După ce plăteai unul din produsele lor de care aveai nevoie, nu scăpai de insistenţele băieşiţei, să-i mai dai o chişcătură (bucăţică) de ceva, slănină, brânză, făină, pâine etc.
Obiceiul din Chirpăr este în totalitate laic, fără nici o conotaţie religioasă şi de aceea nu se practică niciodată duminica, în timpul slujbei religioase.
Anul acesta junii conduşi de judele Gabriel Aldea au pornit jocul lolelor luni dimineaţa la preot şi după ce au trecut pe la fete şi feciori au jucat în faţa primăriei unde primarul Chirion Stănuţ le-a mulţumit şi i-a felicitat pentru păstrarea tradiţiilor.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 aprilie 2008
Lolele au facut curăţenie

Admiraţi de locatarii blocurilor din zonă, membrii asociaţiei "Breasla Lolelor" din Agnita au desfăşurat o acţiune de curăţire a parcului Steimburg. Hârtii, sticle, o mare varietate de ambalaje din plastic, haine vechi, lenjerie şi materiale de construcţii, aruncate de "orăşenii" din blocuri, pătau gingăşia viorelelor şi a Florii Paştelui, ce încercau să se bucure de lumina soarelui. Interesant este faptul că tomberoanele de gunoi sunt mai aproape decât parcul, dar se pare că plăcerea grobienilor de a murdări e mai mare decât bucuria de a admira frumuseţea dumnezeiască a naturii.
Acţiunea civică a membrilor asociaţiei s-a concretizat cu o remorcă mare, plină cu resturi aruncate de unii ce se consideră şi ei oameni.
La această cosmetizare de primăvară a parcului a participat activ şi primarul Marius Radu Curcean, în calitate de membru al asociaţiei "Breasla Lolelor". Acesta a vorbit despre un proiect de reabilitare a parcului ale cărui costuri se ridică la suma de 3000 de euro. Prin realizarea acestuia parcul va deveni iar ceea ce a fost odată - un loc ideal de petrecere a timpului liber pentru agniţeni. În viziunea primarului parcul va beneficia de o serie de amenajări, printre care: alei cu bănci, un amfiteatru în poieniţă, locuri de joacă pentru copii şi dotări pentru picnic. Parcul va deveni locul de desfăşurare a Zilelor Culturale ale oraşului Agnita.
Pentru început, următoarea acţiune a lolelor în parcul Steimburg este preconizată de Sânziene, când se intenţionează organizarea unei serbări câmpeneşti.

sursa: www.primaria-agnita.ro - I. Bârsan

21 ianuarie 2008
Lolele alungă spiritele rele şi din Bucureşti

Aleargă prin oraş şi alungă spiritele rele. Pocnesc din bici şi vă prind la dans cu biciul. Dar vă şi răsplătesc cu gogoşi făcute după o veche reţetă. Lolele vin din nou la Sibiu şi Agnita, aşa că 26 şi 27 ianuarie sunt zilele lolelor în cele două oraşe.
Cine a ratat fuga lolelor prin Capitala Culturală Europeană anul trecut, are şansa să întâlnească personajele mascate în această iarnă. În 26 ianuarie, timp de două ore, Sibiul este oraşul lolelor. Ele se întâlnesc la ora 12 în parcarea de la Sala Thalia şi apoi pleacă în pelerinaj, aşa că lolele vor străbate B-dul Coposu, str. Cetăţii, B-dul N. Bălcescu şi vor ajunge în Piaţa Mare şi Piaţa Huet. Cu pocnete din bici şi clinchet de clopote, lolele vor alunga spiritele rele din oraş şi după ce îi vor prinde pe trecători cu biciul, le vor oferi şi câte o gogoaşă.

Cum obiceiul lolelor este originar din Agnita, personajele mascate pun stăpânire pe acest oraş duminică, 27 ianuarie. Fuga lor începe aici la ora 11, iar lolele au şi câteva surprize pentru agniţeni: un foc de tabără, un bal al lolelor la ora 20. Cavaleri medievali şi patru actori ai Teatrului Masca, cocoţaţi pe picioroange, vor însoţi alaiul lolelor, spune Bogdan Pătru, preşedintele Asociaţiei Breasla Lolelor.
În Agnita, atmosfera sărbătorii lolelor se simte deja, pentru că pregătirile au început, iar lolele îşi pun la punct costumele. "E cea mai importantă manifestare pentru Agnita, iar pentru agniţeni Fuga lolelor e un element al identităţii locului. Lolele s-au perpetuat vreme de secole şi pentru că întăresc relaţiile dintre oameni. Evenimentul se bucură de un interes deosebit, aşa că venim în sprijinul manifestării cu o sumă consistentă", spune primarul Agnitei, Marius Radu Curceanu.

Emigrarea saşilor în Germania a făcut ca obiceiul să continue pe pământ german, aşa că anual Carnavalul lolelor reuneşte 300 de lole din întreaga Germanie. În Agnita, obiceiul a fost întrerupt după 1989, dar a fost reluat în 2006 , aşa că acum costumul e îmbrăcat deopotrivă de români şi saşi. Anul acesta, din alaiul lolelor vor face parte şase saşi, restul fiind români.
Şi tot conform tradiţiei, costumul de lolă va fi îmbrăcat deopotrivă de tineri şi bătrâni, aşa că cea mai tânără lolă din acest an are patru ani şi jumătate, iar cea mai vârstnică - 56 ani.
Personaje mascate, simbolice pentru breslele de altădată, însoţesc alaiul lolelor, aşa că publicul se va delecta cu Dansul Ursului (reprezentând breasla cojocarilor) şi va urmări demonstraţiile de măiestrie ale reprezentantului dogarilor. Acesta va învârti un cerc pe care se vor afla şase pahare cu vin. Nu vor lipsi nici lada de breaslă şi steagurile de breaslă.

Şi capitala ţării va face cunoştinţă cu lolele din Agnita, pentru că la invitaţia Fundaţiei Petre Ţuţea, aproximativ 50 de lole (adulţi şi copii) se vor afla duminică la Bucureşti şi vor face gălăgie în jurul Hanului lui Manuc şi pe strada Lipscani.

sursa: www.tribuna.ro

15 ianuarie 2008
Lolele împart din nou gogoşi

Aţi ratat anul trecut gogoşile lolelor? Nu aţi fost prinşi cu biciul în dansul negrelor personaje? Aveţi o şansă să întâlniţi lolele şi anul acesta, pentru că în 26 ianuarie, ele vor invada Sibiul, iar în 27- Agnita. Aproximativ 100 de lole ne aduc aminte săptămâna viitoare de un obicei vechi de sute de ani.
O mare de costume negre, pocnete din bici, gogoşi calde şi apetisante, clinchete de clopoţei, fanfară - toate sunt ingredientele spectacolului cu care Capitala Culturală Europeană s-a delectat anul trecut în ianuarie. Obiceiul Lolelor se reia şi în acest an la Sibiu, pe 26 ianuarie, şi aduce pe străzile burgului aproximativ 100 de lole, care vor încerca să vă facă să uitaţi de frig prinzându-vă în jocul lor.
Obiceiul lolelor este originar din Agnita, aşa că dacă Sibiul îl împrumută puţin pentru deliciul localnicilor şi turiştilor, nici agniţenii nu uită de el şi duminică, 27 ianuarie, lolele invadează Agnita. Cele două oraşe vor fi astfel ferite de spirite rele şi vor contribui la reluarea unui obicei născut în Evul Mediu, în vreme ce hoardele turcilor năvăleau micuţul târg săsesc al Agnitei.
Ambele parade promit să aducă din nou "tacâmul" cu care ne-am obişnuit anul trecut: în jur de 100 de lole vor da startul spectacolului prin muzica bicelor şi a fanfarei. După obicei, curioşii, tineri sau vârstnici, sunt ademeniţi cu gogoşi pe care sunt provocaţi să le ia din cleşte, dar sunt prinşi de lole şi învârtiţi cu foc cu ajutorul biciului. Şi dacă scăpaţi de biciul lolelor puteţi să le admiraţi în linişte alaiul, cu personaje pitoreşti reprezentative pentru breslele de odinioară: ursul şi ursarul, moşul şi îngeraşii, dogarul care învârte un cerc de butoi pe care e aşezat un pahar cu vin.

sursa: www.tribuna.ro

14 decembrie 2007
S-a înfiinţat asociaţia "Breasla Lolelor"

După readucerea lolelor acasă, printr-o reuşită deplină în 2007, când agniţenii au demonstrat că spiritul acestui obicei a rămas şi că acesta poate continua, Bogdan Pătru şi susţinătorii săi au hotărât să înfiinţeze asociaţia "Breasla Lolelor" şi au organizat două şedinţe, una prin care s-a hotărât constituirea acesteia şi una prin care s-a aprobat statutul asociaţiei.
Asociaţia cuprinde peste 120 de membrii fondatori, respectiv toţi participanţii la manifestările din 2007 şi s-a hotărât ca cei care au venit din Germania pentru a le fie alături să fie declaraţi membrii de onoare.
Consiliul de administraţie este format din 7 membrii iar primul preşedinte, ales pe o perioadă de 4 ani, este în mod firesc Bogdan Pătru - cel care a reuşit să readucă obiceiul lolelor în Agnita şi care a prezentat şi steagul asociaţiei "Breasla Lolelor".
În 2008 asociaţia va organiza în 26 ianuarie o paradă a lolelor în Sibiu şi în 27 ian. tradiţionala "Fugă a lolelor" în Agnita, cu tot ce implică acest obicei, prin oraş şi pe la casele gazdelor.

În acest sens facem un apel către toţi prietenii saşi din Germania care doresc să participe la acest eveniment şi îi invităm în bătrana Agnita pentru a ne bucura împreună de acest obicei frumos. Precizăm că oferim tuturor cazare gratuită şi alte suprize plăcute.
Persoane de contact în Germania: Hans Walter Zinz - telefon 004979467386, respectiv Pătru Bogdan - telefon 0746107918, în România.

sursa: Breasla Lolelor Agnita

29 ianuarie 2007
Weekendul lolelor

Lolele Capitalei Culturale au scos sâmbătă sibienii din casă, i-au prins cu biciul şi i-au învârtit, le-au delectat urechile cu muzica bicelor, iar papilele gustative, cu gogoşi. 140 de lole au năvălit pe străzile Sibiului ca să alunge duhurile rele şi să reînvie spiritul tradiţiei. A fost primul eveniment de stradă de la deschiderea oficială a programului "Sibiu- Capitală Culturală Europeană" şi destui sibieni au preferat să înfrunte frigul şi fulgii de nea alături de lole, decât să stea la gura sobei.
De la distanţă destul de mare se aud pocnetelor bicelor. Zgomotul maşinilor ce trec pe şosea este cu mult depăşit în decibeli de cel al bicelor ce se aud neîncetat. Vreo 140 de lole s-au strâns în parcarea de lângă Sala Thalia şi se pregătesc să asedieze vechea cetate a lui Hermann, dar nu ca să aducă necazuri, ci ca să-i ferească pe locuitori de duhuri rele. Lumea a început deja să se strângă curioasă, deşi mai sunt vreo 15 minute până la ora de începere a paradei lolelor; pe şosea, maşinile încetinesc puţin, iar unii conducători mai curioşi chiar trag pe dreapta pentru a vedea ce se întâmplă. "E serbarea lolelor. Asta e", aud un glas în spatele meu. Într-adevăr, lolele au părăsit Agnita pentru o zi şi au venit la Sibiu, în Capitală Culturală Europeană, colorând perimetrul de lângă zidul cetăţii în albul şi negrul care domină costumul de lolă. Învingând frigul şi imitând-o pe Ursula, cea care i-a înfruntat cu curaj pe turci în urmă cu sute de ani, lolele Capitalei Culturale Europene pocnesc din bice, strigă Hirrăii şi agită clopotele prinse de haine.
Atmosfera e veselă, mai ales că acesta este primul eveniment de stradă după deschiderea oficială a anului cultural european de la Sibiu. Sus pe zidul Cetăţii, câţiva oameni se îngrămădesc cu aparatele de fotografiat să prindă asaltul lolelor în cetatea lui Hermann.

Lolă pentru o zi
"Costumul are fâşii de pânză neagră cusute pe material alb, avem mănuşi, batistă albă, cleşte pentru covrigi, clopote la spate şi ne mişcăm ca să sune şi să speriem duhurile rele, avem mască din blană de iepure sau de vulpe", ne spune repede una dintre lole, grăbindu-se să se alăture suratelor. Cele mai talentate lole oferă un adevărat concert, iar instrumentul lor este unul inedit: biciul. Conducătorii grupelor (opt la număr) ies din mulţimea de lole şi îşi încep demonstraţiile. Când obosesc, muzica bicelor este continuată de fanfara ce însoţeşte lolele. În aglomeraţia dominată cromatic de negru dansează câteva pete de culoare: ursul cu ţiganul, căluţul, îngeraşii cu moşul. Câte o lolă se apropie de oamenii ce privesc şi încearcă să-i atragă în mijlocul lor; unii intră de bună voie, mânaţi de curiozitate; alţii se mulţumesc să-i urmărească cu privirea pe urs şi ursar ce se plimbă ţanţoşi prin mulţime.
Acum e momentul să vezi lolele, să le analizezi costumaţia şi să intri în vorbă cu cei ce le privesc: "Nu am mai văzut niciodată aşa ceva. Nici nu ştiam că există un asemenea obicei. Eu nu sunt din Sibiu, dar mă bucur că am venit aici, deşi zgomotul te asurzeşte... dar gogoşile sunt tare bune", mărturiseşte un tânăr ce priveşte dansul lolelor şi savurează gogoaşa făcută după o reţetă specială.
O caut cu privirea, prin aglomeraţia de lole, pe cea care poartă numărul 100; sub mască se ascunde Bogdan Pătru, învăţător în Agnita, care anul trecut a reînviat obiceiul lolelor după o pauză de vreo 17 ani: "Sunt în jur de 140 de lole, cea mai tânără are patru ani, iar cea mai în vârstă are 72. Sunt opt grupuri, în funcţie de prietenii, iar dacă vă uitaţi, la fiecare mască este prins un simbol, în funcţie de grup."

Alaiul lolelor
Pe măsură ce minutele trec, iar gogoşile încep să dispară după ce au fost oferite publicului, lolele încep să strângă rândurile pentru paradă. În cercul lolelor nu intră nimeni... cei care încearcă nu pot să treacă de bicele special confecţionate pe care lolele le prind de capete, alcătuind un lanţ. În interiorul acestui perimetru, care-i separă pe oamenii obişnuiţi de cei care au îmbrăcat costumaţii de lolă, sunt cei care au un rol deosebit... fanfara deschide drumul lolelor şi este acompaniată de cei care ştiu să mânuiască biciul şi să-l facă să "cânte" pe caldarâm. Ursul şi ursarul, moşul şi îngeraşii sunt păziţi de lole pe parcursul întregului traseu. Pe măsură ce încerci să te ţii de alaiul lolelor, să te strecori prin mulţimea ce devine tot mai numeroasă, te gândeşti că cel mai norocos într-o zi destul de friguroasă este ... cel care a îmbrăcat blana de urs. În apropierea lui, tovarăş fidel - ursarul. El reprezintă breasla blănarilor. Nici croitorii nu s-au lăsat mai prejos trimiţându-şi şi ei reprezentanţii: căluţul croitorului şi un personaj mascat. Demonstraţii de circ încearcă reprezentantul breslei dogarilor care învârte un cerc de butoi pe care e aşezat un pahar cu vin. Nici o picătură nu trebuie să se verse.

O gogoaşă la fereastră
Alaiul lolelor urcă scările dinspre bdul. Coposu spre str. Cetăţii şi se îndreaptă spre str. Papiu Ilarian, dar drumul lolelor prin Capitală Culturală e presărat cu opriri. Biciul e folosit acum de unele lole nu pentru a pocni, ci pentru a-i lega pe trecători. Aceştia sunt ademeniţi cu gogoşi pe care sunt provocaţi să le ia din cleşte, dar sunt prinşi de lole şi învârtiţi cu foc cu ajutorul biciului. Celor care nu au fost destul de curajoşi să se aventureze afară, în apropierea lolelor şi a bicelor, li s-a pregătit totuşi o surpriză: o gogoaşă pe care o lolă o întinde cu dărnicie tinerilor de la fereastră. "Gogoaşa lolelor nu se refuză" şi tinerii iau câte o gogoaşă ca să se ospăteze alături de lole.
Alaiul e mare, aşa că intrarea în bdul. Nicolae Bălcescu le dă prilejul portagoniştilor acestei zile să se desfăşoare în voie. Pocnetul bicelor răsună printre clădirile medievale, mulţimea de curioşi devine tot mai curioasă şi porneşte pe urmele lolelor spre Piaţa Mare, apoi spre Biserica Evanghelică. Aici e primul popas şi primul discurs. Preotul evanghelic Killian Dorr mulţumeşte lolelor că au venit să alunge spiritele rele din oraş şi le mulţumeşte mai ales că au înviat un spirit bun: cel al unei tradiţii reluate după mulţi ani. Lolele şi spectatorii se întorc în Piaţa Mare, acolo unde la ora 12 fix li se urează bun-venit în Sibiu, de către primarul Klaus Johannis. Şi cum lolele l-au prins în mijlocul lor, primarul e răsplătit cu un clopot de lolă. "Este o talangă pe care o să o folosesc de fiecare dată când în Sibiu va fi nelinişte. Aşa că va sta mai mult în vitrină", spune râzând Johannis.
Cele mai de seamă personaje din alaiul lolelor sunt prezentate publicului, iar saşi agniţeni plecaţi în Germania vorbesc despre faptul că acolo, pe pământ german, ei continuă acest obicei. 46 dintre ei s-au întors la Sibiu să-şi aducă aminte de lolele pe le care organizau odinioară. Şi cum mai toată cetatea trebuie colindată de lole, după popasul din Piaţa Mare, lolele îşi reiau pelerinajul şi se îndreaptă spre Cazarma 90. Răbdători şi hotărâţi să învingă frigul şi fulgii de zăpadă aduşi de lole, sibienii îi însoţesc şi aici, pentru o ultimă demonstraţie a protagoniştilor înainte de balul programat la ora cinci după-amiaza.

Bal reuşit şi fără băutură
Nici seara lolelor nu se lasă mai prejos şi sibienii mai curajoşi se adună în Piaţa Mare. De ce curajoşi? Pentru că e frig, foarte frig! Poate că am uitat cum sunt iernile adevărate, aşa că cele câteva grade negative şi vânticelul ce adie ne fac dinţii să clănţăne. Poate de aceea, noi, spectatorii, nu suntem prea mulţi. Lolele, la fel de costumate ca şi dimineaţa, sunt prezente în formaţie completă şi la fel de punctuale. Dezamăgirea mare este însă lipsa vreunui stand de unde să poţi cumpăra un vin fiert sau măcar un ceai care să te mai încălzească. ?Nu-i bal ca lumea fără băutură, dar aşa a vrut primarul?, ne spune o lolă, făcând trimitere la refuzul primarului Johannis de a permite comercializarea vinului fiert în Piaţa Mare. Aşa că nu-ţi rămâne altceva de făcut decât să priveşti spectacolul, încălzindu-ţi mâinile în buzunare, şi nu pe un pahar aburind.

Sibienii au pocnit şi ei din bici
Sibienii veniţi în centru mai pe seară au ce vedea, chiar dacă e frig. Spectacolul lolelor este unul de zile mari. Ajutaţi în deschidere de dansurile tradiţionale săseşti ale ansamblului Forumului German, organizatorii Carnavalului Lolelor fac atmosferă. Ei cheamă pe scenă pe oricine vrea să încerce să dea cu biciul precum lolele. Nu se prea înghesuie lumea, pare cam primejdioasă activitatea. "Nu degeaba au măşti din sârmă", consideră o doamnă pe care pocniturile de bici o fac să tresară de fiecare dată. Unul din organizatori sparge gheaţa. "Este prima dată când pun mâna pe un bici, aşa că să nu fiţi prea duri cu mine", spune el. După câteva încercări eşuate, amatorul se lasă păgubaş, dovadă clară că doar lolele se pricep să mânuiască biciul. Venită să îngheţe alături de sibieni, deputata Raluca Turcan primeşte şi ea un bici şi o mică atenţie de la breasla lolelor. "O să folosesc biciul pentru a alunga spiritele rele din politică", se bâlbăie ea, de frig, în timp ce unii răutăcioşi din public consideră că asocierea frumoasei parlamentare cu un bici trezeşte ceva fantezii.

Show-ul breslelor pentru sibieni
După micile discursuri şi saluturi, breslele îşi prezintă pe scenă reprezentanţii. Muzica săsească, reflectoarele care luminează la maxim scena şi dansul încălzesc pe toată lumea. "Parcă e mai cald cu luminile mai puternice", consideră un tătic pe ai cărui umeri tronează un puşti hipnotizat de dansul lolelor. Tot spectacolul este transmis în direct pe o televiziune naţională, dovadă că este cu adevărat ceva special. Breasla dogarilor este cea care trezeşte cea mai mare uimire. Ca şi de dimineaţă, în ritmul muzicii fanfarei, trei pahare pline sunt învârtite pe un cerc de butoi şi măiestria face ca nici o picătură să nu se verse. La fiecare mişcare, sibienii tresar. "Mare treabă şi asta", spune la final un bătrân, în timp ce toată mulţimea aplaudă încântată. Lolele din public sunt şi ele încântate şi îşi încurajează reprezentanţii cu sunetul talăngilor. Spectacolul este încheiat, cel puţin pe scenă. În piaţă, amuzamentul e mai mare. Lolele dansează cu sibienii şi celor mai viteji li se oferă încă o dată şansa de a încerca să pocnească din bici. Bărbaţii sunt încântaţi, copiii la fel. Deşi cu regret că e aşa de frig şi că nu pot nicicum să se încălzească, sibienii nu părăsesc Piaţa Mare cu una cu două. Toată lumea vrea să-şi facă poze cu lole. Pe lângă o zi deosebită în care au redescoperit un vechi obicei săsesc, mulţi dintre noi vom avea şi o imortalizare a unui eveniment care a încălzit sufletul Sibiului într-o zi geroasă.

Reţeta pentru gogoşi de lole
Ingrediente: 1 kg, de făină, 400 ml. lapte, 3 ouă, 4 gălbenuşuri de ou, 60 gr. zahăr, 60 gr. drojdie, 15 linguri unt topit, o linguriţă rasă de sare. Ingredientele se amestecă până se obţine un aluat moale. Aluatul se lasă o jumătate de oră la dospit într-un loc călduros, apoi se întinde cam de grosimea degetului mare. Cu un pahar se scot formele de gogoaşă. Aceste forme se mai lasă încă 15 minute la dospit, apoi se frig în ulei fierbinte. Gogoşile trebuie să aibă de jur-împrejur un inel alb. La sfârşit, se presară cu zahăr pudră.

sursa: www.tribuna.ro


Un vechi obicei săsesc a fost reînviat după aproape 20 de ani la Sibiu în cadrul programului dedicat anului în care oraşul de pe Cibin e Capitală Culturală Europeană. Peste 150 de personaje costumate au defilat prin centrul oraşului şi au făcut un zgomot asurzitor cu bice şi clopote. Sibienii care au suportat tot scandalul şi s-au prins în horă au primit ca răsplată gogoşi.
"Carnavalul lolelor" reunea în urma cu sute de ani vechile bresle meşteşugăreşti din localitatea sibiana Agnita. Lolele aveau un costum specific şi un rol bine determinat. Tradiţia spune că obiceiul a apărut imediat după invazia turcilor. Atunci toată lumea s-a ascuns de teamă să nu păţească ceva, doar o femeie, pe numele ei Lola, îmbrăcată în zdrenţe a ieşit în întâmpinarea cotropitorilor şi a reuşit să îi îndepărteze speriindu-i pe aceştia cu zgomote infernale de biciuri şi talăngi.
Anul acesta, dupa 20 de ani de pauză, obiceiul Lolelor a fost reluat, sâmbătă la Sibiu şi ieri la Agnita. Peste 150 de persoane au fost costumate conform vechilor tradiţii şi au defilat prin centrul istoric al oraşului. "Costumul are mască din blană de jder sau vulpe, mănuşi albe, cămaşă şi pantaloni din zdrenţe, cleşte pentru gogoşi, un bici împletit cu multă dragoste, iar şeful face gălăgie pentru a fi recunoscut. Rolul lolelor era să păzească breslele şi să alunge spiritele rele, dar şi iarna grea care acum se lasă aşteptată", spune Bogdan Pătru.
Preparatul specific lolelor sunt gogoşile. Peste 2000 de gogoşi rumenite au fost împărţite sâmbătă sibienilor care au mers să vadă lolele. Cu mic, cu mare toţi au ieşit în stradă să vadă spectacolul iar cei care se încumetau sa intre în jocul lor, primeau ca şi răsplată gogoşi. "E minunată parada lolelor, nu am mai văzut niciodată aşa ceva şi mă bucur că am putut fi aici", spune o sibiancă, martoră a Carnavalului Lolelor. "Bine că renasc tradiţiile indiferent ale cărei etnii, români sau germani. Am ţinut să vin să văd, am primit şi o gogoaşă şi o servesc totuşi ca o amintire frumoasă a acestei zile", spune un sibian. Primarul Klaus Johannis şi-a adus aminte şi el de vremea când era lolă. Sâmbătă, la Sibiu, a primit şi un cadou. "Mulţumesc pentru această talangă, că, de fapt, aşa se numeşte. O să o folosesc de câte ori sunt nelinişti în oraş. Deocamdată cred că pot să-l pun în vitrină", spune Johannis. Obiceiul lolelor este păstrat cu sfinţenie şi în Germania.

sursa: www.ziaruldesibiu.ro


La Sibiu a început astăzi Carnavalul Lolelor, un obicei săsesc vechi de câteva secole. Peste 100 de personaje mascate năvălesc pe străzile capitalei culturale europene, pentru că, potrivit tradiţiei, ele trebuie să alunge spiritele rele. Prima parte a Carnavalului, Parada Lolelor, a început deja în Piaţa Mare din Sibiu, unde lolele îi atrag pe turişti în dansul lor.
Alaiul străbate centrul Sibiului în pocnete de bici şi muzică de fanfară, iar lolele oferă turiştilor gogoşi pregătite după o reţetă tradiţională săsească.
"Noi vrem să ne bucurăm şi să alungăm spiritele rele", a declarat o lolă.
"Acest obicei vine de la o fata pe care o chema Lola, care şi-a pus mască şi bici si a speriat turcii", a mai spus un alt participant la carnaval.
Peste 2000 de turişti, majoritatea saşi stabiliţi în Germania vor lua parte la Carnavalul Lolelor, care durează două zile.
Obiceiul lolelor e provine din localitatea sibiană Agnita şi a revenit anul acesta, după ce a dispărut timp de 20 de ani, odată cu plecarea saşilor din Transilvania. Carnavalul prezintă meşteşugurile tradiţionale ale breslelor din Evul Mediu şi simbolizează alungarea iernii şi a spiritelor rele.

sursa: Realitatea TV - www.realitatea.net

23 ianuarie 2007
Carnavalul Lolelor, renaşterea tradiţiei

În urmă cu aproape 20 de ani, Carnavalul Lolelor şi obiceiul Lolelor era unul dintre cele mai apreciate evenimente din viaţa culturală a Sibiului. Acum, că Sibiul este Capitală Culturală Europeană, iar propriile tradiţii sunt cele care ne promovează în lume, obiceiul Lolelor revine din nou la viaţă.
"Vinovat" de reîntoarcerea Lolelor pe plaiurile sibiene este Fundaţia de Tineret Euro Est, cea ca a cuprins Lolele într-un proiect al Capitalei Culturale Europene. Astfel, sâmbătă, 27 ianuarie, în oraş se va desfăşura Parada Lolelor şi Carnavalul Lolelor, în timp ce duminică, 28 ianuarie, în Agnita, oraşul de obârşie al acesteui obicei, se va ţine Parada Lolelor. La Paradă sunt aşteptaţi să ia parte în jur de 100 de personaje mascate, dintre acestea, nu mai puţin de 46 fiind saşi, care acum locuiesc în Germania, dar s-au reîntors în România special pentru a participa la acest eveniment. Toţi sunt actuali membri de seamă ai Breslei Lolelor. "Fundaţia EuroEst este foarte încântată de ecoul naţional şi internaţional pe care deja îl are acest eveniment. Aceasta înseamnă pentru noi că ne-am îndeplinit deja în mare parte scopul, acela de a readuce în memoria tuturor acest obicei dispărut din România şi de a-l pune pe buzele tuturor, chiar şi celor care nu au auzit niciodata de Lole", a declarat Marilena Stanciu, organizatoarea acestui proiect din partea Fundaţiei EuroEst.
Sâmbătă, alaiul va porni în jurul orei 11:00 de pe Bulevardul Corneliu Coposu şi va continua pe strada Gheorghe Lazăr, Piaţa Huet, Piaţa Mare şi Bulevardul Nicolae Bălcescu, pentru a se opri într-un final în Cazarma 90. În drumul lor, participanţii au programată o oprire la primărie, unde vor fi întâmpinaţi de către oficialităţi. Cu această ocazie, toate breslele tradiţionale sibiene vor face o prezentare a dansurilor lor precum şi scurte reprezentaţii e măiestrie. Ceva mai spre seară, în jurul orei 17:00, Piaţa Mare va fi invadată de Balul Lolelor, de dansuri populare germane, dar şi de gustări specifice asortate cu un pahar de vin fiert. Duminică, în Agnita, Parada Lolelor va începe dimineaţa, la ora 10:00, şi va avea ca scenă centrul oraşului. "În acest fel vom demonstra încă o dată că Sibiul este într-adevar un oraş al culturilor, unde toleranţa şi buna înţelegere a etniilor conlocuitoare se vede cel mai bine în astfel de proiecte culturale, cele o sută de personaje mascate sunt deopotrivă germani şi români", a mai spus Marilena Stanciu. Obiceiul Lolelor este originar din oraşul Agnita, în secolul XVII, şi înglobează diferitele tradiţii ale breslelor meşteşugăreşti din Sibiu şi mărginime. În plan simbolic el reprezintă alungarea iernii şi trecerea într-un an nou. Obiceiul a dispărut după Revoluţie, odată cu emigrarea amasivă a saşilor din aceste zone.

sursa: www.ziaruldesibiu.ro

Home  |   Forum  |   Harta site-ului  |   Termeni şi condiţii
© 2006-2014 creat de Mihai Blotor