Prietenii Mocăniţei
Rezultatele căutării după "agnita"« Înapoi la căutare

25 februarie 2014
"Dansul generaţiilor" la a XI–a ediţie

A intrat în tradiţie ca odată pe an, în Agnita să aibă loc spectacolul folcloric prezentat de ansamblurile Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu” intitu­lat „Dansul generaţiilor”. Anul acesta, clădirea Casei de Cultură fiind în refacere, spec­tacolul a avut loc în sala fostu­lui cinematograf care a reve­nit, după mai multe avataruri, la statutul de spaţiu cultural.

Spectacolul a fost o trecere în revistă a activităţilor folclorice realizate în anul 2013, în care, deşi la Casa de Cultură a fost şantier, activităţile au continuat, s-au făcut repetiţii, au venit alţi prichindei să înveţe să cânte şi să joace iar ansamblurile Cununa şi Hârtibaciul au participat la festivaluri şi spec­tacole în ţară şi străinătate. Alături de cele două ansam­bluri, în spectacol au evoluat şi Ansamblul Clubului Elevilor, clasa externă a Cercului de Canto Popular al Şcolii Populare de Artă “Ilie Micu” din Sibiu, elevii de la Şcoala Ge­nerală GD Teutsch şi grupul de dansuri populare din Merghindeal.

Ca de fiecare dată, rea­lizatorul acestui spectacol, prof. Ioan Sârbu, a reuşit să prezinte agniţenilor noi mo­mente coregrafice şi jocuri populare din alte zone ale ţării, învăţate din peregrinările pe la festivalurile pe unde a prezentat frumuseţile jocurilor hârtibăcene. Spectatorii au fost încântaţi şi au aplaudat nu numai sârba, învârtita, purtata şi bătuta hârtibăceană ci şi suitele de dansuri bănăţene şi olteneşti, din care n-a lipsit cunoscuta Ciuleandra jucată de ansamblul Hârtibaciul.

Un moment deosebit de aplaudat a fost invadarea scenei de către cei mai mici învăţăcei ai jocurilor populare. Peste 60 de prichindei au umplut scena şi au jucat cu multă seriozitate, spre bucuria părinţilor şi bunicilor care au aplaudat inclusiv micile stângăcii care au dat farmec spectacolului.

Grupurile vocale şi soliştii pregătiţi de prof. Doina Părău, referent la Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu”, au prezentat un repertoriu bogat de cântece populare ce au încântat spectatorii. Cu aceeaşi emoţie ca în urmă cu 30 de ani, când a debutat în faţa agniţenilor, îndrăgitul Marcel Părău, solistul care reprezintă folclorul hârtibăcean în renumitul ansamblu Cindrelul Junii Si­biului, a fost primit cu dragoste şi aplaudat pentru o parte din bogatul lui repertoriu.

Spectacolul a fost încheiat cu un fragment din momentul coregrafic „Cununa”, realizat după vechiul obicei ce încheia secerişul grâului.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

19 februarie 2014
Un buget pentru finalizarea lucrărilor

După mai multe întâlniri şi discuţii cu directorii instituţiilor din oraş, primarul oraşului - Ioan Dragoman - a dezbătut Bugetul Local al oraşului Agnita pe anul 2014 şi în comisiile de specialitate, propunându-l apoi spre aprobare în plenul Consiliului Local, unde a şi fost votat. Conform proiectului, în acest an se vor cheltui 24.331 mii lei.

Pentru artera principală, care trebuie finalizată în luna august, s-a aprobat ca din bugetul local să se execute lucrări adia­cente în valoare de 1.621 mii lei, din care 1.250 mii vor fi folosiţi pentru branşa­mente de apă, racordări la canalizare, refacerea trotuarelor şi a intrărilor în curţi pe strada Avram Iancu şi 371 mii lei pentru staţia de pompare apă uzată din intersecţia Agnita - Făgăraş - Sighişoara.

Răscolită mereu în ultimii ani, strada Şcolii urmează să fie reabilitată şi modernizată cu 1.177 mii lei, iar înainte de intrarea pe această stradă agniţenii vor admira Casa de Cultură „Ilarion Co­cişiu”, pentru care s-au mai alocat 47 mii lei cotă de cofinanţare pentru finalizarea reabilitării.

Coveşul şi Ruja vor beneficia şi ele de lucrări de investiţii. În fiecare sat se va construi câte un loc de joacă pentru copii în valoare de 82 mii lei fiecare, sumă cofi­nanţată de Consiliul Judeţean Sibiu cu câte 41 mii lei. În Coveş, Consiliul Local Agnita a aprobat o finanţare de 162 mii lei pentru reabilitarea şi modernizarea căminului cultural. În Ruja se va realiza un teren de sport multifuncţional în valoare de 350 mii lei, din care jumătate vor fi plătiţi din bugetul local şi jumătate din bugetul judeţean.

S-a preconizat că din veniturile realizate în 2014 se poate asigura buna funcţionare a instituţiilor din oraş - Spitalul Orăşenesc, Colegiul A.T. Laurian, Şcoala Gen. G.D. Teutsch, grădiniţele, Casa de Cultură, Unitatea de Asistenţă Medico-Socială şi SMURD-ul.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan


18 februarie 2014
Primele 8000 de semnături pentru Mocăniţa. Campania continuă.

Lansată la începutul lunii octombrie 2013, campania prin care un grup de ong-uri împreună cu Direcţia Judeţeană de Cultură Sibiu fac presiune asupra autorităţilor locale şi naţionale să rezolve problema proprietăţii liniei de mocăniţă de pe Valea Hârtibaciului începe să dea roade: peste 8000 de persoane au semnat petiţia, 11 evenimente de informare au fost desfăşurate de către voluntari, peste 400 de copii au participat la concursul “Mocăniţa noastră”, Ioan Gyuri Pascu a venit special la Sibiu pentru un concert de suflet şi peste 80 de articole despre campanie au apărut în presa locală, naţională precum şi în Germania şi Marea Britanie.

Pe 14 decembrie 2013 copiii de pe Valea Hârtibaciului au strigat în cor la Sibiu “Mocăniţaaa!”. A fost semnalul că această campanie trebuie să continue şi în 2014. Şi va continua până când autorităţile centrale vor debloca situaţia şi dorinţa sibienilor va fi ascultată. Salutăm pe această cale recenta poziţie a domnului Preşedinte Ioan Cindrea care în cadrul consultărilor din data de 22 ianuarie 2014 privind strategia de dezvoltare a Văii Hârtibaciului a avut o poziţie fermă şi deschisă de sprijin a proiectului de repunere în funcţiune a mocăniţei. În plus, echipa voluntarilor de la mocăniţă va fi sprijinită şi de Camera de Comert şi Industrie Sibiu pentru a putea pregăti un model de dezvoltare economică în etape a liniei de mocăniţă şi la elaborarea primelor proiecte ce vor fi depuse spre finanţare.

Pe tot parcursul anului 2014 vor fi numeroase acţiuni cu voluntarii români şi străini de reparaţie la linie dar şi activităţi educative împreună cu noile cluburi “Prietenii Mocăniţei” înfiinţate în şcolile de pe Valea Hârtibaciului. Consorţiul format din Primăriile pe teritoriul cărora trece linia a hotărât de asemenea ca începând de anul acesta data de 27 septembrie să fie sărbătorită anual ca “Ziua Mocăniţei”. Pentru sărbătoarea de anul acesta Asociaţia Prietenii Mocăniţei pregăteşte o reuniune a pasionaţilor de trenuri istorice şi locomotive cu aburi.

In concluzie, semnaţi petiţia ca să repornim mocăniţa. Informaţii suplimentare: mh.mocanita.com

Salvati mocanita Sibiu-Agnita from Daniel Secarescu on Vimeo.

Acest proiect este implementat de Asociaţia Prietenii Mocăniţei în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu, GAL Microregiunea Hârtibaciu, Consorţiul pentru Dezvoltare Interregională Sibiu – Agnita, Asociaţia Mioritics, Asociaţia Monumentum şi Asociaţia Hosman Durabil cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Campania aduce în discuţie contextul şi rolul repunerii în circulaţie a mocăniţei în Valea Hârtibaciului şi prezentarea beneficiilor la nivel regional şi local a acţiunilor ce urmează a fi întreprinse.



sursa: Asociația Prietenii Mocăniței - M. Dragomir

17 februarie 2014
Guvernul propune iarăși desființarea Judecătoriilor Avrig și Agnita

Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică un proiect de lege privind desființarea, de la 1 iunie 2014, a 30 de instanțe judecătorești împreună cu parchetele de pe lângă acestea. Printre nominalizări se regăsesc și Judecătoriile Avrig și Agnita.

Printre motivele invocate de autorii proiectului de lege se regăsesc recomandările Comisiei Europene privind continuarea reformelor monitorizate în cadrul MCV, cu precădere cele care fac referire la necesitatea restructurării instanțelor și parchetelor. De asemenea, o condiție clară este aceea ca în ultimii ani instanțele să fi avut spre soluționare mai mult de 5000 de cauze. Astfel, în elaborarea Proiectului de Lege s-au avut în vedere și rapoartele anuale privind activitatea instanțelor și parchetelor, elaborate de CSM. Rapoartele au arătat clar că “există instanțe care în mod constant în perioada 2009 – 2012 au înregistrat un volum de activitate sub pragul de 5.000 de cauze. Astfel, în timp ce volumul de activitate la nivelul majorității instanțelor și parchetelor de la an la an cunoaște o continuă creștere, într-un sens oarecum contrar acestui trend ascendent, anumite instanțe își mențin constant volumul de activitate sub pragul de 5.000 de cauze”.

Judecătoria Agnita spre exemplu funcționează de ani buni cu sabia desființării deasupra capului. Președintele instanței, judecătorul Andrei Nistor, a declarat pentru Turnul Sfatului că ”judecătoria Agnita are un volum de activitate redus dar în creștere semnificativă” și ”calitatea actului de justiție la nivelul Judecătoriei Agnita este bună”. ”Considerăm că eventuala desfiinţare a Judecătoriei Agnita nu este oportună și are un potențial cert de a aduce restrângeri ale dreptului de acces la justiție. Eventuala desființare a Judecătoriei Agnita ar însemna din perspectiva justițiabililor din actuala rază de competență a instanței îngrădirea excesivă a liberului acces la justiție în condițiile în care deplasarea acestora la o altă instanţă depinde de mijloace financiare de care nu dispun iar infrastructura de transport este precară”, a transmis conducerea judecătoriei Agnita. Cât privește numărul de cauze, Judecătoria Agnita a înregistrat pe anul 2012, ultimul an pentru care există date concrete, sub 3000 de cauze.

Turnul Sfatului a solicitat un punct de vedere și conducerii Judecătoriei Avrig, însă acesta nu a fost comunicat până la încheierea ediției. Referitor la posibilitatea desființării, președintele instanței, judecătorul Marius Ioan Mazilu spunea în a doua jumătate a anului trecut că unul dintre argumentele principale pentru păstrarea instituției ar fi aria foarte mare de acoperire și numărul de cetățeni care ar urma să fie puși pe drumuri. ”În condițiile în care se vorbește foarte mult despre descentralizare, nu cred că eficiența economică ar trebui să fie determinantă în acest caz. Gândiți-vă că Judecătoria Avrig acoperă o arie teritorială foarte mare, de la limita cu județul Brașov până la limita cu județul Vâlcea. Toți acești oameni vor fi puși pe drumuri”, declara judecătorul Marius Ioan Mazilu. Procesele aflate pe rolurile judecătoriilor Agnita și Avrig ar urma a fi preluate de instanțele de judecată superioare din Sibiu și Mediaș.



sursa: www.turnulsfatului.ro - Ș. Dobre

10 februarie 2014
Centrul de iubire și altruism

Au trecut 7 ani de când fosta Casă a Copilului din Agnita a devenit Centru de Îngrijire şi Asistenţă, un loc destinat persoanelor vârstnice cu dizabilităţi cărora nu are cine să le poarte de grijă. În locul copiilor, ce mergeau încolonaţi spre şcoală, au venit oameni în vârstă cu diverse handicapuri. Oraşul i-a adoptat şi ei au devenit o prezenţă tot mai vizibilă în urbea de pe Valea Hârtibaciului.

Cei care dispun de mai multă autonomie fizică şi psihică se plimbă pe străzi, prin parcuri şi participă permanent la slujbele de duminică şi în sărbători, alţii ies cu grupul, însoţiţi de asistenţi.

Recent, directorul Vasiu Mircea a prezentat un raport de activitate pe anul 2013 şi proiectele pentru 2014. Au fost prezenţi Mihaela Tolciu, Maria Marcu şi Adela Stanciu - directori la Direcţia Generală de Asistenţă Socială Sibiu, Ioan Dragoman - primarul oraşului Agnita, preoţii Ioan Jurca şi Nicolae Mărginean şi alţi reprezentanţi ai unor instituţii judeţene ori locale care colaborează sau sprijină Centrul din Agnita.

Din raport a reieşit că din cele 34,5 posturi, prevăzute în Statul de funcţii şi aprobate de Consiliul Judeţean Sibiu, au fost ocupate conform reglementărilor legale în vigoare 19 posturi. Cei 19 angajaţi au în îngrijire 42 de beneficiari cu vârsta între 45 şi 90 de ani, din care 21 cu handicap mental, 11 cu handicap neuropshihic, 6 cu handicap asociat, 3 cu handicap fizic şi una cu handicap vizual.

După prezentare, invitaţii care au luat cuvântul au apreciat condiţiile şi grija cu care sunt trataţi beneficiarii acestei instituţii. Primarul Ioan Dragoman a promis că va acorda în continuare ajutor Centrului din Agnita şi că va solicita Consiliului Judeţean sprijin pentru reabilitarea clădirii. Preotul Ioan Jurca a lăudat activitatea personalului care se ocupă de cei pe care îi au în grijă şi a propus conducerii să găsească o cameră în care să se amenajeze un loc de rugăciune pentru ca cei bolnavi să aibă parte şi de un tratament sufletesc.

Vorbind despre activitatea Centrului de la Agnita, Mihaela Tolciu, director executiv la DGASPC Sibiu, a remarcat atmosfera de mare familie pe care a găsit-o aici cu ocazia vizitelor făcute. Cele spuse de d-na director sunt uşor de constatat, fiind foarte vizibilă relaţia dintre angajaţi şi beneficiari.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

04 februarie 2014
Agnita - cel mai bine gospodărit oraș din județ

26 de localităţi din judeţul Sibiu au primit ieri, de la Consiliul Jude­ţean, premii între 30.000 lei şi 150.000 lei, în urma unui concurs care a desemnat cele mai bine gospodărite localităţi.

"Este pentru prima dată când organizăm un astfel de eveniment, am alocat o sumă importantă din bugetul judeţului, este vorba des­pre 1,6 milioane lei, pentru premie­rea localităţilor, bani care vor putea fi folosiţi numai pentru înfrumuse­ţarea localităţilor, pentru proiecte de dezvoltare locală. Eu cred că acest concurs a creat şi va crea în viitor o emulaţie între localităţi astfel încât într-o perioadă relativ scurtă să se schimbe faţa multor localităţi din judeţ. Important este că această competiţie a stârnit entuziasmul pe care l-am aşteptat şi a fost o com­petiţie serioasă. (...) Am o singură rugăminte, de banii ăştia nu puneţi flori, puneţi şi faceţi lucruri intere­sante care să înfrumuseţeze stră­zile, şcolile, clădirile publice", a spus Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.

O comisie a Consiliului Judeţean a stabilit punctajul celor 39 de localităţi care s-au înscris în concurs, criterii care au ţinut cont de mai multe aspecte, între care pro­tecţia mediului, urbanism, agricul­tură, activitate economică, admi­nis­traţie publică, sănătate, învăţă­mânt şi altele.

Premiul 1 la oraşe a fost câştigat de Agnita, care a primit 150.000 lei, locul 2 de Ocna Sibiului şi Dum­brăveni, care au primit câte 100.000 lei, iar locul 3 de Tâlmaciu, Copşa Mică şi Sălişte cu 50.000 lei.

Dintre comunele cu până la 1.500 de locuitori, pe primul loc a fost Cârţa, care primeşte 80.000 lei, pe locul 2 Cârţişoara, cu un premiu de 55.000 lei, iar pe 3 Apoldu de Jos şi Merghindeal cu 30.000 lei.

La comune cu 1.500 până la 2.500 de locuitori au fost premiate Sadu, cu 90.000 lei, pe locul 2 Pău­ca, Şeica Mică şi Alma cu 65.000 lei, iar pe locul 3 Micăsasa, Tilişca, Turnu Roşu şi Boiţa cu câte 35.000 lei.

Dintre comunele cu peste 2.500 de locuitori a primit premiul 1 Şe­limbărul cu 100.000 lei, Loamneş, Moşna şi Laslea, cu 75.000 lei, iar pe locul 3 Şura Mare, Gura Râului, Axente Sever şi Târnava, cu 45.000 lei.



sursa: www.tribuna.ro - S. Maier

03 februarie 2014
Cod roşu la Agnita. De distracţie, cu lole

Neagră s–a făcut Agnita ieri. Nu a fost invadată de cine ştie ce vietăţi, ci de lole. În costumele lor zdrenţuite, cu feţele acoperite cu măşti, înarmate cu bice, clopote şi multe gogoşi, 192 de lole au pus stăpânire pe străzi, gata să prindă oamenii în bici ca să le ureze un an bun.

192 de lole, mai toate de origine română, au reiterat ieri un obicei săsesc: Fuga lolelor. Obiceiul e unul cu state vechi în Agnita, fiind atestat documentar încă din anul 1689. Pe atunci, personajele mascate protejau lada de breaslă atunci când aceasta era înmânată noului staroste. În 1911, pentru că breslele dispăreau, s-a decis să se organizeze o paradă comună a lor, și așa a apărut Fuga lolelor, obiceiul practicat și ieri în Agnita pentru a alunga spiritele rele.

-6 grade Celsius se resimțeau în Agnita, ieri dimineață, la ora 10. Destul cât să-ți înghețe mâinile pe aparatul de fotografiat, destul cât să vrei să stai la gura sobei. Nici gând însă de liniște și căldură, doar o dată pe an fug lolele prin Agnita, iar ziua cu pricina a fost chiar ieri, așa că, bine încotoșmăniți, oamenii au început să “curgă” pe străzi. Mai grăbite la pas au fost lolele, mascații ce au scos oamenii în stradă și la ferestre. Cu mic, cu mare, toți au avut un scop: să ajungă degrabă la fabrica IMIX. Agitație mare aici: “Hai, mă, pocniți din bici”, se aude dintr-o parte și loviturile încep să se năpustească în trio; “Ajută-mă cu clopotele, că nu stau bine”, îi cere un tată fiicei lui; “Mai dă-mi și mie două gogoși, că le-am mâncat”, se aude o voce de copil.

Nu mai știi încotro să-ți ciulești urechile, dar nici încotro să-ți îndrepți privirea: aici e căluțul breslei curelarilor, dincolo doi pitici îmbrăcați în îngerași sunt simboluri ale breslei cizmarilor, iar mai încolo trei adolescenți învârt de zor cercurile breslei dogarilor. Acum cercurile sunt goale, dar în curând tinerii trebuie să demonstreze că le pot învârti chiar dacă unu, trei sau chiar cinci pahare, toate pline cu vin, sunt așezate pe cercuri. Dar asta-i mai târziu, așa că deocamdată mai toate privirile se îndreaptă spre roata pe care stau cocoțate vulpile cu jderi în gură. Trei bărbați, toți trecuți de prima tinerețe, țin drept lemnul pe care se sprijină roata cu vulpi; nu-i ușoară misiunea, mai ales pe vremea asta... La frig parcă nu se gândește nimeni, nici lolele, nici celelalte personaje din paradă, nici bunicii sau părinții care au venit cu copii de unu sau doi ani să vadă lolele, să guste din gogoșile lor și să le fotografieze, cu aparate foto, cu telefoane mobile sau tablete. Și lolele sunt peste tot, așa că mașini cu număr de București, Brașov sau Sibiu opresc în fața lolelor. Nici nu ar avea cum să treacă, căci toată lumea-i concentrată pe șosea, gata să se alinieze în paradă.

Încet-încet, lole și muzicanți întârziați își fac apariția, așa că după tradiționala fotografie de grup, alaiul se pune în mișcare. Ordinea e cea de mult stabilită: câteva lole, toate meștere în mânuitul biciului, deschid drumul cu duium de pocnete; se întinde apoi șirul fără de întrerupere al lolelor. S-au prins una de biciul celeilalte și au creat un U, în interiorul căruia stau protejați reprezentanții breslelor cu ale lor lăzi de breaslă. Așa arată parada lolelor: o mare de negru, cu 192 de măști și 192 de numere, cu sute de clopote și de bice...

Și se pune alaiul în mișcare, dar cum fiecare breaslă trebuie să-și arate priceperea în alungarea spiritelor rele, se fac trei opriri ca și ursul să joace, și tinerii să învârtă cercurile cu pahare. “Și dacă cad paharele, ce-i?! Lasă că-i mai distractiv”, spune un tânăr în timp ce mai cere un pahar cu vin și încă unul, și încă unul, până la cinci. Pe toate le așază pe cercul de butoi, în vreme ce două lole nu mai prididesc să pună vin dintr-un butoiaș mic de lemn.

Și se învârt cercuri în aer, și cad pahare sau rezistă pahare, iar la final agnițenii închină și un pahar cu vin, “să alunece gogoșile mai bine”: “Ia gogoașă, cum să nu iei?! Așa trebe, să iei gogoașa de la lole ca să ai un an bun”, spune o localnică. E româncă și e a doua oară când se îmbracă lolă, iar soțul și copilul sunt lole și ei. Sașii sunt greu de găsit anul acesta printre lole: “Uite, acolo e un neamț. Neamț, nu sas, e stabilit în Agnita; iar dincolo e un sas care nu a plecat în Germania”, îmi arată Ilarion Bîrsan, în mulțime. Din 1969 participă Hans Gottschling la Fuga lolelor; lolă a fost de multe ori, dar acum că a mai îmbătrânit (are 75 de ani, pe care nu-i arată defel), reprezintă căpătenia breselei blănarilor. “Cred că din 1969 am cea mai plăcută amintire, atunci s-a reluat obiceiul, după ce a fost întrerupt. A fost frumos și prin ‘80, eram vreo 500 de lole, atunci să vezi puzderie!”, spune Hans Gottschling, sasul ce a ales să nu plece în Germania, căci soția lui e româncă.

Și cum puțini mai sunt sașii din Agnita, obiceiul a fost reluat, în 2006, de un român: învățătorul Bogdan Pătru, alături de copiii din clasa lui. El e lola pe al cărei costum stă înscrisă cifra 1 și el, alături de primarul Ioan Dragoman și de Radu Curcean, președinte al Asociației Breasla Lolelor, i-a îndemnat pe agnițeni să se bucure de obicei și să îl perpetueze. Da, îl perpetuează agnițenii, pe ritmuri săsești și cu ajutorul câtorva sași, fie localnici din Agnita, fie dansatori de la FDGR Sibiu, fie nemți stabiliți pe Valea Hârtibaciului.

Și-i gata parada și mă gândesc că tare-s cuminți lolele în Agnita, mai cuminți decât le văzusem în Sibiu: aici, la ele acasă au mers liniștite în alai, au întins răbdătoare cleștele cu gogoși... și atunci te întrebi de unde denumirea de “fuga lolelor”? Ei bine, răspunsul îl afli după ora 11, când lolele se împart pe grupuri și chiar fug prin oraș. Și lolele intră în curți și case, cântă cântece săseșți, dar și românești, te prind în bici și apoi în dans, iar hohotele de râs, sunetele de clopot și loviturile de bici străpung aerul... doar e ziua lolelor în Agnita.

sursa: www.tribuna.ro


29 ianuarie 2014
Campanie de informare pentru fermieri

Agricultura ecologică în contextul dezvoltării durabile este subiectul campaniei de informare, conştientizare şi difuzare de cunoştinţe privind beneficiile agriculturii ecologice pentru sănătatea oamenilor şi a mediului, organizată de Societatea "Progresul Silvic", filiala Sibiu, în localităţile Agnita, Nocrich, Vurpăr, care fac parte din GAL Microregiunea Hârtibaciului.

Campania se adresează persoanelor care au domiciliul sau reşedinţa în zona GAL Microregiunea Hârtibaciului şi care sunt implicate în sectoarele agricol, alimentar şi silvic şi va avea loc în perioada 30.01 - 15.03.2014, în localităţile mai sus menţionate.



sursa: www.tribuna.ro

29 ianuarie 2014
Vin lolele!

Prin Agnita se aud tot mai des pocnete de bici. Au început antrenamentele celor care vor să dea dovadă de măiestrie în mânuirea acestei scule. Se scot costumele, se verifică talăngile, cleştile pentru gogoşi şi celelalte accesorii. Vineri şi sâmbătă prin oraş vor adia miresme de gogoşi, iar duminică, 2 februarie, va avea loc marea hărmălaie.

Lolele, peste 120, se vor întâlni la ora 9.00, acolo unde s-au întâlnit de când se ştiu, adică unde mai demult a fost o fabrică numită IMIX şi apoi, în acorduri de fanfară autentic să­sească, vor porni spre centrul oraşului poc­nind din bice şi scuturându-şi şoldurile pentru a suna talăngile. Pe traseu îşi vor face încăl­zirea şi mânuitorii de cercuri cu paharele de vin ridicate spre cer şi căluţul croitorilor şi ursarul cu imitaţia regelui Carpaţilor legată de lanţ şi toţi ceilalţi reprezentanţi ai istoricelor bresle.

Marele spectacol va avea loc în faţa pri­măriei unde oficialităţile vor face cuvenitele urări iar lolele vor striga, HIRAAAI! Se va cânta bilingv imnul Transilvaniei, adică Sieben­burgen, şi se va porni mai departe, până unde mai demult a fost FIPA.

După paradă, după ce s-au străduit să sperie spiritele rele ce bântuie oraşul, marea grupare se va desface în grupe şi vor străbate Agnita în lung şi-n lat pentru a-şi face datoria şi prin casele celor care îi vor întâmpina cu vin cald şi bineînţeles cu gogoşi. Gogoşi nepolitice, bine crescute şi cu linie aurie pe mijloc vor fi şi pentru cei care se vor afla atunci pe străzile din Agnita.

Cum va fi şi ce va mai urma vom relata săptămâna viitoare.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

24 ianuarie 2014
Puşcărie la Agnita?

Sesiunea de animare economică a Văii Hârtibaciului, organizată de Consiliul Judeţean Sibiu în sala de şedinţe a Primăriei din Agnita, s–a bucurat de prezenţa multor locuitori ai zonei, fermieri, primari şi viceprimari, oameni de afaceri, consilieri locali, reprezentanţi de ONG–uri, membri şi parteneri ai GAL Microregiunea Hârtibaciu. La întâlnirea cu locuitorii zonei au fost invitaţi şi au participat și parlamentari, consilieri judeţeni, şefi ai serviciilor deconcentrate.

Programate să înceapă la ora 11.15 şi să se termine la ora 13.10, discuţiile au prelungit întâlnirea cu încă două ore, fiind încheiate la ora 15.

În faţa invitaţilor, la masa prezidiului au luat loc preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu - Ioan Cindrea, prefectul judeţului - Ovidiu–Ioan Sitterli, preşedintele Camerei de Comerţ - Eugen Iordănescu şi primarul oraşului Agnita - Ioan Dragoman.

În calitate de gazdă, primarul Ioan Dragoman le-a mulţumit or­ga­nizatorilor acestei importante în­tâlniri şi numeroşilor participanţi care au dat curs invitaţiei. Şi pre­şe­­­dintele C.J. Sibiu, Ioan Cin­drea, s-a arătat plăcut surprins de nu­mărul mare al locuitorilor de pe Valea Hârtibaciului preocupaţi de dezvoltarea economică a zonei. A explicat că iniţiativa de a organiza asemenea întâlniri apolitice cu locuitorii celor patru Grupuri de Ac­ţiune Locală din judeţul Sibiu are drept scop găsirea soluţiilor pen­tru dezvoltarea economică con­form specificului fiecărei zone. Prefectul Ovidiu-Ioan Sitterli a ţinut să menţioneze că instituţia pe care o conduce va sprijini orice iniţiativă care poate duce la dezvoltarea economică a zonei Microregiunea Hârtibaciu. În continuare dezbaterile au fost moderate de Eugen Iordănescu, directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură, care şi-a asumat rolul de a solicita precizări la propunerile făcute de cei care au luat cuvântul.

Eugen Vaida de la Asociaţia Mo­nu­mentum, preocupat de salva­rea şi restaurarea patrimoniului construit pe Valea Hârtibaciului, a propus dezvoltarea meseriilor tradiţionale inclusiv fabricarea cărămizilor, ţiglelor, dulgheria şi tâmplăria. Întrebarea moderato­rului a fost, „cine să facă?”

Tot aşa s-au făcut propuneri pen­tru prelucrarea produselor a­gri­cole din zonă, lapte, carne, mie­re de albine. Soluţia a fost înfiin­ţarea cooperativelor agricole.

Multe propuneri au vizat dezvol­tarea infrastructurii, reabilitarea dru­murilor, a mocăniţei. Gruncă Ioan din Fofeldea a propus să fie refăcut drumul dintre Fofeldea şi Săsăuş, cunoscut ca „drumul re­gelui”, s-a propus asfaltarea dru­mu­­lui dintre Beneşti şi Tău Bâr­ghi­şului.

Horia Avram, în calitate de fermier şi preşedinte al Asociaţiei crescătorilor de taurine din Agnita, şi-a exprimat nemulţumirea pen­tru faptul că zona Văii Hârtiba­ciu­lui nu este declarată zonă de­fa­vorizată şi crescătorii de ani­male nu beneficiază de aceleaşi sub­venţii ca cei de pe Valea Oltului.

Discuţiile şi propunerile au fost multe, urmând să fie sintetizate şi, după o analiză făcută de spe­cia­liştii C.J., să fie elaborată o stra­tegie de dezvoltare a zonei.

Timpul înaintat l-a determinat pe preşedintele Ioan Cindrea să limiteze discuţiile la un minut pentru a permite şi parlamen­ta­rilor să-şi prezinte părerea despre această întâlnire. Cuvântul de încheiere l-a avut prefectul Ovidiu-Ioan Sitterli care a propus ca pe teritoriul oraşului Agnita să fie construită o puşcărie, pe o suprafaţă de 10 ha. Aceasta ar crea locuri de muncă pentru ag­niţeni şi ar aduce şi alte bene­ficii. Şedinţa s-a încheiat fără ca cineva să-şi mai poată exprima o părere despre propunerea repre­zentantului guvernului în judeţul Sibiu.

Ulterior l-am întrebat pe pri­marul Ioan Dragoman despre acest lucru. Acesta a răspuns că propunerea prefectului va fi discu­tată şi supusă spre aprobare în prima şedinţă a Consiliului Local Agnita.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

20 ianuarie 2014
Breasla Lolelor din Agnita şi–a schimbat şefii

Recent, în sala de şedinţe a Primăriei din Agnita a avut loc Adunarea Generală a asociaţiei „Breasla Lolelor” în care s-a aprobat execuţia bugetară pe anul trecut şi s-au discutat problemele privind alegerea Consiliului Director şi organizarea manifestaţiilor în 2014.

Fostul preşedinte al asociaţiei, Pătru Bogdan, cel care a readus în Agnita obiceiul săsesc al lolelor, a plecat în Germania unde este tot învăţător şi îi învaţă pe elevii lui colinde şi cântece româneşti. În locul lui a fost ales ca preşedinte al asociaţiei ing. Radu Curcean, care până acum a fost preşedinte onorific. Vicepreşedinte al asociaţiei a fost votat în unanimitate Gabriel Soare. Ceilalţi membri ai Consiliului au rămas liderii de grupuri.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

25 decembrie 2013
Au fost atribuite rutele de transport județean până în 2019

Într-o ședință extraordinară organizată la mijlocul zilei de luni, consilierii județeni au aprobat în unanimitate atribuirea gestiunii delegate a serviciului de transport public județean prin curse regulate până la finele lunii iunie 2019.

Pe 18 decembrie, în urma unei proceduri de licitație organizată la București, în județul Sibiu au fost atribuite licențe de transport între localitățile din județul Sibiu pentru șase companii, pe 58 de rute. 40 dintre aceste rute au revenit societății Transmixt.
Transportatorii au solicitat ca, de la 1 ianuarie, odată cu intrarea în vigoare a noilor contracte, să fie majorate și prețurile biletelor de călătorie, fapt inclus în proiectul de hotărâre supus votului consilierilor județeni. Înaintea ședinței, în comisiile de specialitate, însă, această creștere a prețului biletelor și abonamentelor a fost respinsă, fapt consfințit ulterior prin hotărâre a CJ Sibiu.

Majoritatea rutelor vor fi operate de autobuzele Transmixt - societate din Holdingul Atlassib, controlat de Ilie Carabulea - în urma licitației organizată la București. Dintre celelalte firme declarate câștigătoare, două au mai ”prins” câte un singur traseu: Coda Trans operează pe Agnita – Mediaș (via Bârghiș), iar Amring SRL pe Sebeșu de Jos – Turnu Roșu – Sibiu.
Lazăr Trans mai operează pe rutele Sibiu – Avrig, Sibiu - Sebeșul de Sus, Sibiu – Porumbacu, Sibiu – Cornățel, iar cei de la BMT Trans Construct vor mai transporta pasageri pe rutele Mediaș – Richiș, Mediaș – Ațel și Mediaș – Alma Vii. În fine, cea de-a șasea companie câștigătoare de licențe de transport în Sibiu, Euro Comtrans, va circula pe rutele Agnita – Țeline, Agnita – Movile, Agnita – Iacobeni și Agnita – Apoș.

Pe Agnita – Netuș – Brădeni au fost desemnați doi câștigători, Coda Trans și Euro Comtrans, care își vor împărți cu lunile acest traseu: în lunile pare va circula Euro Comtrans, iar în cele impare – Coda Trans SRL.



sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

20 decembrie 2013
Copiii de pe Valea Hârtibaciului au strigat în cor "Mocăniţaaaaaaaaaa!"

"Mocăniţaaaaa!" este strigă­tul care s-a auzit sâmbătă, 14 decembrie, la Teatrul pentru Copii şi Tineret Gong. Cei care au strigat au fost chiar elevii şcolilor din Agnita și satele de pe Valea Hârtibaciului care au participat la concursul “Mocăniţa noas­tră” lansat de Asociaţia Prietenii Mocăniţei.

Mai mult de 100 de elevi s-au aflat sâmbătă la Teatrul Gong pentru a fi premiaţi pentru contribuţia la compe­tiţie, mai ales că cei mici s-au documentat cu privire la istoria liniei, au căutat fotografii şi obiecte vechi, au aflat de la părinţi poveşti şi anecdote despre mocăniţă, au intervie­vat oameni care au lucrat la linie, iar apoi au ilustrat prin desene şi au descris în cuvinte cum trebuie să arate “mo­căniţa lor” şi de ce e important să fie repornită.

Copiii cred că "sufletul" Văii Hârtibaciului ar trebui pus din nou pe şine, pentru că:

"Trenu­ţul era foarte plăcut: vara se circula cu geamul deschis şi neavând viteză mare, nu se făcea curent şi pătrundeau înăuntru toate miresmele pădurii şi ale câmpului însorit. În tren se legau prietenii, se făceau cunoştinţe, se aflau veşti... Duminica după-amiază trenul era plin de elevi care plecau în oraş la şcoală. Toţi se cunoşteau între ei şi-şi povesteau atâtea încât nu le venea să mai coboare. Iarna, în tren era cald, iar călătorii urcau îngheţati din gări, se aşezau şi aţipeau fără grijă pentru că se găsea întotdea­una un cunoscut să-i trezeas­că când ajungeau la destina­ţie. Eu spun cu părere de rău că nu am văzut Mocăniţa, dar aş dori foarte mult să călăto­resc măcar o dată cu «trenu­ţul» din copilăria părinţilor mei", spune Gabriela Bârsan, elevă în clasa a VIII-a la şcoala din Marpod, sau

"Eu m-aş bucura dacă ar circula din nou trenul pentru că părinţii mei ar fi fericiţi", crede Abigaela Stoica din Alţâna, elevă în clasa a VI-a.

"Mama ne-a dorit întot­deauna binele. Când o aud cu cât drag ne povesteşte despre copilăria ei, îmi doresc ca atunci când voi fi mare să am şi eu amintiri aşa de frumoase. Mocăniţa este pentru mama nu doar un tren cu care făcea naveta, ci şi un tren care i-a înfrumuseţat copilăria. Îmi doresc şi eu un tren de acesta!" scrie şi Cornel Banea (clasa a VI-a, Nocrich).

"Aş vrea să fie un vagon unde să fie multe jucării şi de ce nu chiar o mică bibliotecă. Mocăniţa să fie mai spaţioasă iar călătorii să se plimbe în voie prin ea. Conductorul să poarte costum românesc. Ferestrele să fie mari iar călătorii să privească minunăţiile ţării noastre. Iarna să fie căldura în ea iar vara răcoare. Dacă chiar ar fi cum mi-aş dori eu, o să mă plimb cu ea peste tot să văd peisaje deosebite şi multe altele des­pre care nu am auzit" (Came­lia Hauţ, clasa a V-a, Vurpăr), sau

"Când a venit prima dată Mocăniţa oamenii i-au pus în faţă fân crezând că este o «ghibolă»" (Alexandra Bo­bo­rodea, clasa a IV-a Vurpăr).

Proiectul este implementat de Asociaţia Prietenii Mocă­niţei în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu, GAL Microregiunea Hârtibaciu, Consorţiul pentru Dezvoltare Interregională Sibiu – Agnita, Asociaţia Mio­ritics, Asociaţia Monumentum şi Asociaţia Hosman Durabil cu sprijinul financiar al Fon­dului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, adminis­trat de Fundaţia pentru Dezvol­tarea Societăţii Civile. Cam­pania aduce în discuţie contextul şi rolul repunerii în circulaţie a mocăniţei în Valea Hârtibaciului şi prezentarea beneficiilor la nivel regional şi local a acţiunilor ce urmează a fi întreprinse.



sursa: www.tribuna.ro - A. Cheșcu

06 decembrie 2013
La Agnita impozitele rămân neschimbate

După ce au participat la momentul festiv dedicat zilei de 1 Decembrie de la Monumentul Eroilor din parcul Axente Lene, membrii Consiliului Local al orașului Agnita s-au întâlnit în sala de ședințe a primăriei, convocați de primarul Ioan Dragoman la ședința ordinară din luna noiembrie.

Ordinea de zi a ședinței a avut opt proiecte de hotărâri inițiate de primarul Ioan Dragoman și un punct de discutat diverse. Cel mai important proiect a fost cel privitor la stabilirea taxelor și impozitelor locale pe anul fiscal 2014.

Fiind dezbătute și aprobate în comisiile de specialitate cele opt proiecte au fost votate repede fără multe comentarii.
Taxa pentru vizitarea muzeului va fi de 1,00 leu pentru copiii preșcolari, 1,50 lei ceilalți copii și 3,00 lei pentru adulți. Cine vrea să fotografieze obiecte de muzeu va plăti 3,00 lei iar cine vrea să filmeze, 10 lei și taxa de ghid este tot de 10 lei.
Închirierea sălii de sport este de 30 lei/oră/echipă dar se poate face abonament lunar de grupuri cu cel puțin 10 persoane, contra 150 lei/grupă/lună, pentru o oră și 30 minute săptămânal.

De fapt taxele au rămas la nivelul anului 2013, la fel și cele pentru piața de produse alimentare, industriale și pentru târgul de animale. În acest sens primarul Ioan Dragoman a propus ca nici impozitele pe clădiri să nu se schimbe. Aceste vor fi la fel ca în 2013 și la fel, cei care vor plăti cu anticipație impozitul datorat pe tot anul 2014 vor beneficia de o reducere de 10%.

Proprietarii de apartamente la blocuri care fac lucrări de intervenție pe cheltuială proprie privind creșterea eficienței energetice vor fi scutiți timp de 7 ani de la plata impozitului.
Proprietarii de clădirii care execută lucrări de îmbunătățire a calității arhitecturale și ambietale a locuinței beneficiază de o scutire de impozit pe timp de 5 ani.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

30 noiembrie 2013
Moment sărbătoresc la Monumentul Eroilor

În întâmpinarea zilei de 1 Decembrie, agniţenii au participat în ziua de vineri la un moment festiv organizat la monumentului eroilor din parcul „Axente Lene”.

Festivitatea a început cu o slujbă religioasă oficiată de preoţii parohiilor din Agnita. Apoi corul Sf. Nicolae a cântat Imnul României şi Imnul eroilor pe ale cărui acorduri reprezentanţi ai instituţiilor din Agnita au depus coroane de flori pe soclul monumentului.

După ce a propus un moment de reculegere în memoria eroilor neamului, Ioan Dragoman, primarul oraşului, a vorbit despre semnificaţia sărbătorii naţionale a României, despre contextul istoric în care a fost înfăptuită Marea Unire de la Alba Iulia.

Profesorul Ioan Varga afăcut o prezentare a zilelor naţionale ale diverselor ţări cu semnificaţiile lor şi o incursiune prin istoricul zilelor naţionale ale României, 10 Mai, 23 August şi respectiv 1 Decembrie.

Un grup de elevi de la Colegiul AT Laurian a desăvârşit momentul sărbătoresc cu un recital de poezii patriotice, primit cu emoţie şi aplaudat de cei prezenţi.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

20 noiembrie 2013
S-a asfaltat drumul către Richiș

Reprezentaţii autorităţilor judeţene au recepţionat lucrările de modernizare a drumului care leagă Gura Râului de drumul înspre Păltiniş şi drumul dinspre Richiş către Agnita.

Cele două drumuri au o lungime cumulată de aproximativ 8,4 km.
"Aceste drumuri au o lungime scurtă, dar o importanţă foarte mare. De exemplu, distanţa între Dumbrăveni şi Agnita este scurtată cu vreo 20 de kilometri odată cu deschiderea drumului înspre Richiş. Dincolo de legătura între cele două bazine de populaţie, vorbim şi de legătura înspre Biertan, important punct turistic", spune Ioan Banciu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.

Ambele lucrări au fost terminate înainte de termen. În cazul legăturii Gura Râului – drumul înspre Păltiniş, valoarea lucrărilor a fost de 3,3 milioane de lei, inclusiv TVA, contractul fiind derulat de Florea Grup din Alba. Ceilalţi patru kilometri de drum judeţean recepţionaţi, de la ieşirea din Richiş, au fost realizaţi de asocierea Comtram – Construcţii, în cadrul lucrărilor fiind realizat şi un pod. Valoarea lucrărilor a fost de 3,8 milioane de lei, cu tot cu TVA.



sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

18 noiembrie 2013
Cum ”merge” Spitalul din Agnita

Spitalul Orăşenesc Agnita a scăpat de desființare în 2011, iar de atunci funcționează ”într-un ritm destul de bun și nu ne plângem, căci cu perseverență se vor mai face multe la Agnita”, susține conducerea.

Spre deosebire de alte spitale, la Agnita, de la cel mai tânăr doctor până la manager, oamenii stau de vorbă cu cine le trece pragul și mai ales au învățat să nu se plângă. Sunt probleme ca peste tot, spun ei, dar unitatea spitalicească are aproape toate posturile ocupate, un număr satisfăcător de paturi și pacienții tratați aici nu trebuie să vină cu punga de medicamente de acasă.

Spitalul Orășenesc Agnita este un spital de tip general, înființat în 1950, situat la o distanta de 60 km de Sibiu. Spitalul deservește populația orașului și alte nouă comune arondate, peste 25.000 locuitori.
”Când a fost cu desfiinţarea s-a mobilizat lumea, că dacă desfiinţau spitalul ce făceau cei peste 25.000 de oameni pe care îi deservim? Merg la Sibiu? Unii da, dar puţină lume ştie cât de necăjiţi sunt oamenii pe aici, nu au maşini, nu au posibilităţi. Din punct de vedere al personalului, noi avem aproape toate posturile ocupate, nu avem datorii, iar pacienţii noştri nu plătesc medicamentele pe durata spitalizării. Am apelat şi la Consiliul Local, ne-au ajutat şi de la Consiliul Judeţean, au fost deschişi la solicitările noastre de fiecare dată. Ştiţi cum e? Când conduci un spital îți lași orgoliul acasă și înveți să bați la uși în numele pacienților”, povestește Iosif Nicolae Prișcă, managerul Spitalului Orășenesc Agnita.
Spitalul Orăşenesc Agnita funcţionează cu o structură actuală de 48 de paturi. În 2012, au fost externaţi peste 3.000 de bolnavi, consultaţi în ambulatoriu aproximativ 8.000 de pacienţi, iar în Camera de primiri urgenţe au fost înregistrate 4.550 de consultaţii.

Medicii se plimbă prin saloane și s-au obișnuit să stea de vorbă cu fiecare pacient. ”E o comunitate mică, trebuie să îi explici omului pe înțelesul lui și să îl încurajezi”, iar dacă pe o secția lipsesc aparte pacienții sunt trimiși la Sibiu. Medicii vorbesc cu nemulțumire despre ”sistemul de asigurări care nu susține suficient pacientul, mai ales într-o comunitate în care oameni sunt săraci, dar au dreptul la aceleași tratamente ca în orice alt loc din țară”.
”Dacă e să vorbim de numărul de pacienţi înregistrat în Urgenţe, într-o zi, acesta variază, de la 10 la 50. Ar trebui organizat sistemul în aşa fel încât să poţi asigura pacientului un serviciu medical corect în orice spital din ţara aceasta. Oamenii merită mai mult. Eu nu vorbesc ca medic, ci ca om, ca cetăţean când spun că dacă omul plăteşte contribuţie la Sănătatea, ar trebui să beneficieze de servicii medicale fără să plătească. Eu înainte dacă aveam un pacient şi doream să îl duc să îi completez tratamentul într-un spital din Cluj sau din Sibiu, puteam să o fac, CNS Sibiu îi deconta pacientului serviciile. Acum nu se mai poate şi omul este nevoit să renunţe dacă nu are bani. Deci ne mobilizăm, muncim toţi cum ştim mai bine, dar ca medic adevărul e că faci mult mai puţine decât ţi-ai dori să faci în 2013”, spune dr. Barza Marius – medic primar chirurgie generală.

Deși e departe de Sibiu și nu se compară ca dotare cu Spitalul Județean Sibiu, managerul Iosif Prișcă spune că medicii aleg să vină la Agnita, iar până acum a reușit să acopere toate posturile rămase vacante.
”Medicii care ajung sau sunt deja la noi sunt oameni motivaţi de pasiune în primul rând. Când ne-a plecat medicul pediatru am căutat până am găsit un medic care să-l înlocuiască. Apoi la Ginecologie la fel, am mers la facultate, am vorbit cu mai mulţi medici, până l-am găsit pe cel potrivit, care să îşi dorească să vină aici şi să ajute. Deci oamenii vin la noi și încearcă să facă treabă bună la Agnita”, mai spune managerul.



sursa: www.turnulsfatului.ro - D. Nitu

14 noiembrie 2013
Agnita și Dumbrăveni au staţii de epurare funcţionale

"Operatorul „Apa Târnavei Mari” anunţă încheierea lucrărilor și punerea în funcțiune a primelor stații de epurare, care deservesc regiunile Agnita și Dumbrăveni. Aceste stații au fost realizate în cadrul proiectului «Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, judeţul Sibiu». Acesta face parte din Programul Operaţional Sectorial de Mediu, Axa 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată” și are o valoare de 307.837.654 lei, fiind cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene cu suma de 261.662.005 lei", a spus Iulia Tarnu, reperezentantul "Apa Târnavei Mari".

Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică deschisă, consultantul de supervizare al lucrărilor fiind C. & S. Di Giuseppe Ingegneri Associati S.R.L. din Palombaro, Italia, iar constructorul care a executat lucrările, Asocierea dintre Eptisa Servicios de Ingenieria S.L. şi Aqualia Infraestructuras S.A. din Madrid, Spania.

Staţiile derulează procese moderne de epurare a apelor uzate şi sunt prevăzute cu două trepte de tratare, mecanică şi biologică. Ambele stații sunt complet automatizate, conectate la sistemul SCADA, pentru a permite funcţionarea, controlul şi monitorizarea procesului de epurare.

Stația de epurare care deservește regiunea Agnita este localizată la intrarea în oraş dinspre Sibiu, fiind dimensionată pentru un debit maxim de 2971 mc/zi şi pentru o încărcare organică de 9500 l.e. (locuitori echivalenți).

sursa: www.turnulsfatului.ro - D. Nitu


05 noiembrie 2013
Mocăniţa pe peronul metroului, sub nasul ministerului de resort

În perioada 31 octombrie - 1 noiembrie 2013, susţinătorii mocăniţei de pe Valea Hârtibaciului au ajuns în pasajul pietonal din Piaţa Universităţii din Bucureşti. Lobbyul pentru mocăniţa de pe peronul metroului a atras sute de bucureşteni, care au semnat petiţia pentru trecerea liniei de cale ferată îngustă Sibiu - Agnita / Cornăţel - Vurpăr din proprietatea publică a statului român - administrată de Societatea de Administrare Active Feroviare - în proprietatea Consiliului Judeţean Sibiu. Această acţiune a ajuns până la urechile CFR/SAAF şi la urechile ministerului de resort.
Sibienii au vrut să arate că dispun de tehnici inedite de promovare a Văii Hârtibaciului, mai ales că se obligă contractual să păstreze obiectul de activitate, de conservare şi de restaurare a liniei ferate înguste prin proiecte europene de turism şi de cultură.
Alte acţiuni similare vor avea loc şi în perioada următoare, până ce oficialităţile ministeriale şi guvernamentale vor fi sensibilizate.

sursa: www.tribuna.ro - A. Popescu

05 noiembrie 2013
Concert Ioan Gyuri Pascu pentru susținerea Mocăniței Sibiu-Agnita

Ioan Gyuri Pascu & The Blue Workers concertează în seara zilei de 7 noiembrie în Oldies Pub din Sibiu.

Evenimentul este organizat pentru susținerea campaniei de salvare a mocăniței Sibiu - Agnita. ”Ioan Gyuri Pascu s-a născut și a copilărit la Agnita și are amintiri frumoase de pe vremea când călătorea cu acest tren de poveste.Când a aflat de iniţiativa de a salva mocăniţa s-a alăturat eforturilor şi cum putea să o facă cel mai bine dacă nu printr-un concert. De aceea Gyuri (re)vine la Sibiu cu mocăniţa şi cu pritenii de la The Blue Workers pentru a convinge cât mai mulţi sibieni şi iubitori ai mocăniţei să semneze petiţia”, au transmis organizatorii concertului.

Concertul va fi urmat de o petrecere feroviară unde vor fi premiate cele mai interesante costume ceferistice. Intrarea este liberă.



sursa: www.tribuna.ro - A. Popescu

04 noiembrie 2013
Ultimul producător de preparate săseşti: "Am renunţat, nu am vrut să devin speculant"

Viorel Mistreanu şi soţia sa, Maria, au părăsit Bucureştiul şi s-au mutat în Agnita să înceapă o mică afacere cu produse tradiţionale săseşti.
În 2010, Viorel Mistreanu era singurul producător de preparate exclusiv săseşti din judeţul Sibiu, iar în 2013, când a renunţat, a devenit ultimul producător de prăjituri săseşti din zonă.

Tânărul de 34 de ani îşi aminteşte dezamăgit cum o poveste promiţătoare s-a transformat într-o deziluzie din cauză că a refuzat să-şi înşele clientela. „Am stat în Bucureşti vreo zece ani, iar la un moment dat ne-am întors în Agnita. Am vrut linişte, am vrut să fac ceva din care să trăiesc, nu să mă îmbogăţesc. Aveam o sumă de bani pusă deoparte, pentru a începe ceva pe cont propriu. M-am hotărât să fac produse tradiţionale săseşti. Am mers prin satele din jur, am vorbit cu săsoaice bătrâne, am găsit reţete. Am apelat şi la cunoscuţi din Agnita care încă mai păstrau câteva reţete originale şi aşa am început să producem primele prăjituri. Am luat hencleş-ul, de exemplu, despre care toată lumea ştie că e al saşilor, dar puţini îl fac aşa cum se face în mod corect. Apoi plăcinta cu rubarbă a fost foarte apreciată, dar plăcinta sașilor, nu aceea cu rubarbă şi spumă pe deasupra pe care o ştie toată lumea”, povesteşte despre începuturi Viorel.
Agnițeanul a ponit să străbată satele, la început după reţete, apoi zonele din vecinătate pentru a-şi vinde produsele. În Piaţa Huet, la târguri de produse tradiţionale, chiar la Bâlea Lac pentru o perioadă. Pe mica tarabă producătorul vindea plăcintă cu unt, plăcintă cu mere, numită şi floadănă şi multe altele.
„Pregăteam totul după cum eram învăţaţi, eu şi soţia mea, doar cu produse naturale, cumpărate de la ţărani. O prăjitură poate dura şi şapte zile, Trebuie respectaţi nişte paşi, se fac foile, care se lasă o perioadă, apoi se adaugă cremele, care iar mai stau o perioadă după care se îmbracă prăjitura. Rezultatul este excelent. În cazul în care nu faci conform reţetei, se vede şi la tăiat, se strică foile şi gustul lasă de dorit. Eram de un entuziasm nebun la început, mergeam cu povestea reţetei după noi, soţia purta costum tradiţional săsesc, le vorbeam oamenilor despre zona noastră şi despre influenţele săseşti de pe Valea Hârtibaciului”, mai spune Viorel.

După mai bine de doi ani, în care şi-a cheltuit toţi banii cu care venise la Agnita pentru a începe o mică afacere, Viorel a renunţat. Mai avea o variantă: să facă prăjituri cu ingrediente din comerţ, să producă mai mult la preţuri mai mici. Omul a refuzat. A decis că se mai pot „face lucruri corecte şi în ţara asta”, aşa că a decis să ia o pauză şi să revină la vechea pasiune până când va avea din nou un capital de pornire.
„Au fost doi ani frumoşi, dar grei. Am investit în produse, în transport, în tot ce a fost necesar şi am făcut-o cu drag. Nu vinzi foarte mult şi nu sunt nici genul de reţete pe care să le faci în cantităţi industriale. Dacă am încercat să vând într-o locaţie, la un furnizor, a zis că sunt prea scumpe făcute cu ingrediente naturale şi mi-a sugerat să le fac cu ce găsesc în Metro. Păi eu nu m-am apucat de afacerea asta ca să ajung speculant. Eu am încercat să fac ceva corect, să realizez un produs pe care l-aş cumpăra eu în primul rând şi pe care să-l vând unui om care asta vrea să cumpere, nu marfă de duzină. După ce am decis să renunţ, că nu mai aveam de unde să investesc bani, m-am întors la Bucureşti. Acum iar strâng bani şi vreau să mă întorc, dar nu ştiu când. Am renunţat pentru că nu am vrut să ajung să fac lucru slab, să ajung să fac prăjituri cu margarină şi ouă de cumpărat”, mai spune Viorel.

sursa: www.turnulsfatului.ro - D. Nitu

04 noiembrie 2013
Cum funcționează o judecătorie propusă spre desființare de ani de zile

La prima vedere, clădirea în care funcționează Judecătoria Agnita arată ca majoritatea caselor din oraș: veche și dărăpănată. Odată intrat înăuntru devine un spațiu al contrastelor, cu gresie spartă și lambriuri comuniste, însă cu sistem de supraveghere video și muncitori care lucrează la reabilitarea acoperișului. Între timp, s-au făcut șapte ani de când a fost propusă spre desființare.

Sala de judecată se prezintă însă în condiții excelente iar procesele chiar merg rapid. Predomină divorțurile, amenzile de circulație... fapte mărunte în general. În fața judecătorului se prezintă oameni simplii, de la țară, care răspund speriați monosilabic. ”Renunțați la pretenții?”, întreabă judecătoarea Daniela-Sorina Crăciun. ”Da”. ”Ați făcut cerere?”. ”Da”. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă la Judecătoria Sibiu, în Agnita domnește un sentiment de respect amestecat cu multă emoție. ”Tata afăcut două infarcturi, are emoții când vine aici în fața dumneavoastră, vă rog frumos să încheiați astăzi procesul”, spune un tânăr spășit. Într-un alt caz, care se succedă o dată la câteva minute, chiar judecătorul este cel care deplânge una din părțile implicate pentru efortul de a se deplasa până la proces. ”Ați venit domnule Tătar de la Sibiu până aici? Offf...”. Pe holul de la intrarea în sala de judecată se dicută culturile de toamnă și cine s-a mai îmbătat prin sat și a făcut scandal.

Au primit fonduri în fiecare an

Grupul de lucru interinstituțional al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a propus la începutul lunii iunie desființarea judecătoriei Agnita. Conform președintelui judecătoriei, Andrei Nistor, ar fi al șaselea sau al șaptelea an când se vorbește despre așa ceva. Iar numai în ultimii ani, tot de la București, s-au alocat bani pentru reparații și modernizări. ”Anul trecut am primit bani și am refăcut de la zero instalația de încălzire cu gaz. Acum am primit fonduri și în prezent se lucrează la acoperiș. Ați văzut probabil că avem sistem de supraveghere video. Nici nu știu ce să mai zic, nu ar fi primul caz de nesincronizare între instituții. Cât ne privește pe noi, treaba merge înainte, ne vedem de treabă cu profesionalism. Nici măcar de zvonistică nu s-a mai auzit nimic de la începutul acestei veri. Propunerea de desființare ar fi în faza de a fi trimisă de la Consiliul Superior al Magistraturii, însă ce se întâmplă mai departe, habar nu avem”, a declarat președintele Andrei Nistor.

Imobil revendicat

Clădirea în care funcţionează Judecătoria Agnita a fost revendicat în justiţie de fostul proprietar. Cauza a fost înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti sub nr. 13789/3/2008 iar în prezent se află pe rolul Curţii de Apel Bucureşti având nr. de dosar 8851/2/2011, în fază de rejudecare. În primul ciclu procesual s-a dispus restituirea în natură către contestatoare a imobilului care constituie sediul actual al Judecătoriei Agnita. Deși în cursul anului 2007 s-a repartizat un nou sediu pentru instanță, în centrul orașului, pe strada 1 Decembrie și la nivel central au existat fondurile necesare pentru investiții, fiind trimise actele necesare, nu s-a reușit nici măcar demararea lucrărilor. În anul 2012 aici au fost înregistrate un număr de 1075 dosare, dintre care 85 penale și 990 dosare civile.



sursa: www.turnulsfatului.ro - Ș. Dobre

01 noiembrie 2013
Strângere de semnături pentru Mocănița Sibiu-Agnita în centrul Bucureștiului

O acţiune de strângere de semnături pentru repunerea în funcţiune a Mocăniţei din Valea Hârtibaciului, pe drumul care leagă Sibiul de Agnita, are loc joi şi vineri în pasajul de la Universitate din Bucureşti, informează un comunicat al Asociaţiei Mioritics remis Agerpres.

Din 2001, mocăniţa Sibiu - Agnita a fost retrasă de CFR, care a invocat că "nu mai era rentabilă", în condiţiile în care pentru multe localităţi din zonă era singura modalitate de acces spre Sibiu, iar produsele industriale şi agricole de pe toată valea erau transportate cu trenurile de marfă, se arată în comunicat.

Potrivit Asociaţiei Mioritics, în 2006, CFR SA, prin administratorul S.A.A.F. SA, a încercat să vândă linia la fier vechi, fiind salvată în ultimul moment prin includerea ei în lista monumentelor istorice, precizează sursa citată.

"Prin acţiunea din pasajul Universităţii, dorim să creştem la nivel naţional gradul de informare şi conştientizare pe tema potenţialului patrimoniului ca resursă pentru dezvoltarea zonei Valea Hârtibaciului. Vrem să strângem un număr cât mai mare de semnături, nu numai la nivel local, pentru a convinge autorităţile că turismul din zonă poate fi dezvoltat, iar un prim pas în acest sens este repunerea în funcţiune a Mocăniţei. Pentru că niciun proiect de restaurare şi dezvoltare a liniei de mocăniţă nu poate fi implementat atât timp cât situaţia proprietăţii este neclară, soluţia noastră este simplă şi naturală: linia şi clădirile trebuie să treacă din proprietatea CFR/SAAF în proprietatea Consiliului Judeţean Sibiu sau orice tip de asociere a autorităţilor din Valea Hârtibaciului. Abia apoi vom putea să discutăm despre viitorul acestei linii", spune preşedintele Asociaţiei Mioritics, Mihai Dragomir, care coordonează proiectul împreună cu Asociaţia pentru Tranziţie Urbană şi alte organizaţii.

Asociaţia Mioritisc dă drept "exemplu de bună practică" în România, la Vişeu pe Valea Vaserului, unde operează de câţiva ani o linie de mocăniţă care atrage anual peste 20.000 de turişti veniţi special să trăiască o experienţă unică.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Ș. Dobre

17 octombrie 2013
Decât să fii sărac mai bine să n–ai nimic

Un cercetător venit pe Valea Hârtibaciului pentru a găsi şi propune soluţii de organizare şi dezvoltare, constata că această zonă, aflată în centrul ţării, sea­mănă cu mijlocul unui ura­gan unde e linişte, în timp ce în jur e foarte multă forfotă.

Dacă atunci când ilustrul profesor făcea această con­statare era multă linişte, acum e o oarecare agitaţie făcută de maşinile de mare tonaj ce transportă materiale de construcţii pentru drumu­rile care se asfaltează în satele comunei Mihăileni, pe traseele Cornăţel-Săcădate şi Agnita- Săsăuş sau pentru artera principală din Agnita. După ce acestea se vor fi terminat, va fi iarăşi linişte pe Valea Hârtibaciului. Doar turiştii vor străbate cu mai multă uşurinţă acest spaţiu geografic. Îl vor străbate per pedes, pe biciclete, motoci­clete ori maşini mai mari sau mai mici, privind din fugă dealurile îmbrăcate cu pă­duri, semeţele biserici să­seşti, tablouri având ca fun­dal lanţul Munţilor Făgăra­ş. Vor trece pe drumurile mai bine făcute şi, orientân­du-se după hărţile turistice pe care le-au găsit, se vor în­drepta spre locurile indicate de acestea, Sighişoara, Fă­găraş, Sibiu, Mărginimea Si­biului şi alte puncte turistice atrăgătoare.
Puţini turişti care vor călă­tori pe Valea Hârtibaciului vor găsi informaţiile necesare pentru a avea motiv să se oprească. Cei atraşi de ima­ginea impunătoare a vechilor cetăţi săseşti şi vor dori să le viziteze, vor afla că, şi acum ca şi pe vremea năvălirilor tătare, e greu să treci dincolo de ziduri şi de porţile bine zăvorâte a căror cheie nu ştie nimeni unde se află. Cu atât mai greu este să afle poves­tea cetăţii ori a satului. Cât despre cineva care să-l scoa­tă din sat şi să-i prezinte mi­nu­natele imagini ale peisa­jului, nici vorbă. Va mai trece multă vreme până când turiştii vor descoperi frumoa­sele locuri din zona pădurii Hârla, ori ale pădurii Fetea, străbătută de la Ruja la Nou Săsesc de DJ 143A. Mulţi se vor duce să-şi plimbe paşii prin locurile călcate de prinţul Charles, fără să ştie că pe Valea Hârtibaciului îşi pot limpezi ochi cu imagini mult mai frumoase.

Prietenii Mocăniţei

Una din informaţiile pe care le au turiştii despre „Valea Hârtibaciului” este cea des­pre existenţa Mocăniţei. Pos­tările pe internet ca şi puţinele dar consistentele pliante fă­cute de „Prietenii Mocăni­ţei” îi atrag, vin şi se miră. Se miră că mai există o linie ferată îngustă atât de lungă, se miră că ea nu este folosită la potenţialul ei, se miră de patima cu care nişte voluntari muncesc mult şi cheltuiesc puţin pentru ca ea să nu dispară, se miră de eforturile societăţii civile de a proteja acest monument aflat în pa­tri­moniul statului român dar neprotejat de instituţiile lui. Se miră străinii şi întreabă de ce nu funcţionează Mocă­niţa care ar putea fi coroana unui peisaj deosebit de frumos ce ar atrage numeroşi turişti. Şi pe oricine întreabă, aud un singur răspuns, „Nu sunt bani”.
Actualul proprietar al aces­tui monument este Socie­tatea de Administrare a Acti­velor Feroviare „SAAF” care are probleme mult mai mari şi mai complexe decât linia ferată îngustă Sibiu- Agnita care nu-i aduce nici un beneficiu. Singurii potenţiali benefi­ciari ai Mocăniţei sunt locui­torii Văii Hârtibaciului şi Si­biul, prin atragerea unui nu­măr foarte mare de turişti. Dar pentru asta ea trebuie să funcţioneze şi „nu sunt bani”. Deocamdată singura sursă financiară posibilă sunt fondurile europene, iar pentru accesarea acestor fonduri este nevoie de un proprietar care să fie o entitate publică ce poate prelua monumentul de la SAAF, poate depune el un proiect ori îl poate concesiona cuiva în stare să gestioneze acest obiectiv.
Consiliul Judeţean Sibiu, conştient de această valoare, a prevăzut în Strategia de dezvoltare a judeţului pune­rea în funcţiune a Mocăniţei, dar... „nu sunt bani”.

Şi atunci ce-i de făcut?

Valea Hârtibaciului are un potenţial turistic ce ar putea favoriza dezvoltarea durabilă a zonei, ar putea crea locuri de muncă, dar trebuie găsiţi bani, şi aceştia sunt accesibili numai prin proiecte de atra­gere a fondurilor euro­pene. Dar pentru aceasta e nevoie de o implicare a factorilor de decizie, o implicare ce trebuie să depăşească stadiul asistenţei pasive a bătutului pe umăr.
CJ Sibiu zice că nu sunt bani pentru Mocăniţă şi că nu (mai) este un obiectiv priori­tar (deşi în 2012 a fost). Vo­luntarii mai salvează ce pot. Pentru realiza­rea unor pro­iecte serioase nu trebuie mulţi bani, doar mai mult interes din partea celor ce pot rezolva pro-blema. Şi aceştia nu sunt voluntarii.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

16 octombrie 2013
Lucrări finalizate la reţelele de apă şi canalizare din Dumbrăveni şi Agnita

Operatorul „Apa Târnavei Mari” anunţă încheierea lu­cră­rilor în vederea reabilitării şi extinderii reţelelor de apă şi apă uzată din oraşele Ag­nita şi Dumbrăveni în cadrul proiectului „Extinderea şi rea­bilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Me­diaş, Agnita, Dumbrăveni, jud. Sibiu”. Acest Proiect, aprobat în cadrul Progra­mului Operaţional Sectorial Mediu (axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată), are o valoare de 307.837.654 lei, fiind cofi­nanţat din Fondul de Coe­ziune al Uniunii Europene cu suma de 261.662.005 lei. "Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică deschisă, consultantul de supervizare a lucrărilor fiind C. & S. Di Giuseppe Ingegneri Asso­ciati S.R.L. din Palombaro, Italia, iar constructorul care a executat lucrările este S.C. Hidroconstrucţia S.A., lider al Asocierii Hidroconstrucţia-Dafora-Flowtex Technology. "Prin intermediul acestui contract, oraşul Agnita a beneficiat de reabilitarea a 8433 m reţea de apă potabilă şi a 5614,03 m reţea de canalizare menajeră şi de extinderea a 5782,05 m reţea de canalizare menajeră. De asemenea, în Agnita a fost construită o staţie de pom­pare a apei uzate şi a fost complet reabilitat rezervorul de înmagazinare al apei care deserveşte oraşul, având o capacitate de 2500 mc. Oraşul Dumbrăveni a beneficiat de reabilitarea a 2059 m reţea de apă potabilă şi de extinderea a 12569,41 m reţea de canalizare mena­jeră. În Dumbrăveni, au fost construite două staţii de pompare a apei uzate şi a fost complet reabilitat rezer­vorul de înmagazinare al apei care deserveşte oraşul, având o capacitate de 1500 mc. De asemenea, pentru a permite accesul populaţiei la reţeaua modernizată de apă şi canalizare, s-au reabilitat şi s-au construit branşa­men­te de apă şi racorduri de ca­na­lizare menajeră în ambele localităţi. Avantajele imple­mentării acestui contract constau în asigurarea distri­buţiei de apă potabilă la stan­dardele Uniunii Europene pentru locuitorii din Agnita şi Dumbrăveni şi creşterea ratei de acoperire cu servicii de apă şi apă uzată", spun reprezentanţii Apa Târnavei Mari Mediaş. Proiectul a fost cofinanţat din Fondul de Coeziune.

sursa: www.tribuna.ro - V. Antipa

16 octombrie 2013
Președintele CJ Sibiu: mocănița Sibiu – Agnita nu este o prioritate pentru județ

Speranțele Prietenilor Mocăniței par a fi departe de a deveni realitate: ideea de a determina conducerea Consiliului Județean să se implice în proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată îngustă dintre Sibiu și Agnita, prin preluarea în administrate a acesteia de către CJ, nu este agreată.

Președintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea, susține că din punctul lui de vedere Consiliul se poate implica în asociația care a preluat administrarea acestei linii de cale ferată, dar că această implicare nu va deveni o prioritate. ”Există o asociație, le-am spus că dacă se angajează la un proiect de reabilitare și la obținerea de finanțare din fonduri europene, vom analiza propunerile de colaborare și le vom dezbate în plenul Consiliului Județean. Din punctul meu de vedere, putem intra ca parteneri în cadrul unei astfel de asociații. Dar, la ora actuală, Consiliul Județean Sibiu nu își poate lua angajamentul pentru această investiție, pentru că nu este un obiectiv prioritar pentru județul Sibiu”, a declarat Ioan Cindrea.
Asociația Prietenii Mocăniței, Direcția Județeană pentru Cultură și alte șase organizații nonguvernamentale au lansat recent o campanie ”pentru salvarea mocăniței”. ”În prima etapă, campania va milita pentru trecerea mocăniței din proprietatea publică a statului român administrată de Societatea de Administrare Active Feroviare în proprietatea Consiliului Județean Sibiu (sau a altei entități administrative locale din județul Sibiu) cu obligații privind păstrarea obiectului de activitate, de conservare și restaurare a monumentului istoric și sprijinirea dezvoltării liniei prin turism și cultură”.
Transferul de administrare are și un termen limită: ianuarie 2014. Din acea lună, Societatea de administrare active feroviare (SAAF) va începe să perceapă o chirie de 18.000 de euro, lunar, de la Consorțiul format din cinci comune de pe Valea Hârtibaciului. Acest Consorțiu (pentru Dezvoltarea Interregională Sibiu-Agnita) a concesionat de la SAAF calea ferată pe o perioadă de 25 ani, pentru a mai salva ce se putea de la furt și distrugere. Concesiunea prevedea că primii cinci ani vor fi scutiți de plata oricărei chirii. Cei cinci ani expiră în ianuarie 2014.

Inițiatorii campaniei ”Repornim mocănița” speră în continuare să convingă autoritățile să se implice. Petiția creată în acest sens poate fi semnată la sediul Direcției județene pentru cultură (Sibiu, Tribunei 6) sau online la adresa www.petitieonline.ro/petitie/42302139.

sursa: www.tribuna.ro - V. Antipa

03 octombrie 2013
S–a făcut curăţenie şi prin Agnita

Ziua mondială a curăţeniei, „Let's Do It, World”, a fost un bun motiv pentru tinerii agniţeni care îşi iubesc oraşul în aceeaşi măsură în care iubesc şi curăţenia, să iasă şi să adune o parte din mizeriile lăsate tot de concetăţeni de-ai lor.
La ora 10:00, 82 de elevi de la Colegiul A.T. Laurian şi de la Gimnaziul G.D. Teutsch, însoţiţi de profesorii Ioana David şi Voichiţa Pădure şi coordonaţi de Serviciul de Voluntari Agnita, prin Maria Brumar şi Cosmin Duşleag, s-au întâlnit la primăria Agnita, unde au primit saci de la SC ECO Valea Hârtibaciului şi instrucţiuni privind protecţia muncii. Apoi s-au împărţit în patru grupe şi, cutreierând zonele Şteimburg, Blocuri, Ştrand şi bineînţeles Centrul Oraşului, au adunat 70 de saci cu deşeuri reciclabile.
Vremea frumoasă şi spiritual tânăr au transformat acţiunea în motiv de distracţie, totul desfăşurându-se într-o atmosferă veselă.
Toţi cei implicaţi merită felicitări, dar mai ales tinerii pentru care dragostea de oraş şi voluntariatul nu sunt nişte noţiuni formale, ci un mod de a demonstra cum poate deveni oraşul un spaţiu de civilizaţie.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

02 octombrie 2013
Campanie pentru repunerea în circulaţie a mocăniţei

Direcţia Judeţeană de Cultură Sibiu împreună cu un grup de ONG-uri care activează pe Valea Hârtibaciului au lansat o campanie de susţinere publică pentru deblocarea proiectelor de restaurare şi dezvoltare a liniei de mocăniţă de pe Valea Hârtibaciului. În prima etapă, campania va milita pentru trecerea mocăniţei din proprietatea publică a statului român administrată de Societatea de Administrare Active Feroviare în proprietatea Consiliului Judeţean Sibiu (sau a altei entităţi administrative locale din judeţul Sibiu) cu obligaţii privind păstrarea obiectului de activitate, de conservare şi restaurare a monumentului istoric şi sprijinirea dezvoltării liniei prin turism şi cultură.

Segmentul de cale ferată Sibiu – Agnita a fost inaugurat în anul 1898. În 2013 se împlinesc 12 ani de când fluierul mocăniţei nu se mai aude pe Valea Hârtibaciului. S-a aşternut liniştea şi nepăsarea autorităţilor privind soarta acestui obiectiv de suflet al hârtibăcenilor. Din 2001, administratorul – Societatea de Administrare Active Feroviare (S.A.A.F. – S.A.) nu a mai efectuat lucrări de întreţinere iar linia, clădirile feroviare şi materialul rulant s-au degradat sau au dispărut de la o zi la alta. Ba mai mult, în anul 2006 linia a fost la un pas să fie vândută la fier vechi. Un grup de entuziaşti au întocmit rapid documentaţia pentru a clasa în regim de urgenţă linia şi gările aferente ca monument istoric. Rezultatul: includerea pe lista Patrimoniului Naţional (SB-II-a-B-20923) şi salvarea ei de la distrugerea iminentă. În 2007 s-a mers şi mai departe în încercarea de a salva linia: Asociaţia “Consorţiul pentru Dezvoltarea Interregională Sibiu-Agnita”, constituită din 5 comune de pe vale, a luat în concesiune pe 25 de ani linia şi gările aferente.

O soluţie salvatoare care însă are în spate un contract împovărător impus de S.A.A.F. – 18.000 de Euro/lună pe care Consorţiul trebuie să îi plătească către S.A.A.F., mai puţin primii 5 ani de graţie.
“Graţia” primilor 5 ani s-a scurs rapid şi începând din luna ianuarie 2014 hârtibăcenii trebuie să plătescă 18.000 Euro pe lună către statul român pentru a-şi putea păstra mocăniţa pe vale. Dacă e să privim toată această istorie din ultimii 12 ani am zice că cei 18.000 euro pe lună sunt un fel de taxă de protecţie pentru ca statul roman să nu ne distrugă linia de mocăniţă. În mod paradoxal, în loc să sprijine financiar cele 5 comune, să acceseze bani europeni pentru refacerea infrastructurii şi pentru repornirea mocăniţei, statul român, prin intermediul S.A.A.F. impune o taxă aberantă pentru concesionarea liniei.

În mod legitim apare următoarea întrebare: cine îi apără pe hârtibăceni de acest abuz? De fapt cine este proprietarul legitim al liniei de mocăniţă? Cine trebuie să găsească soluţii pentru salvarea şi repornirea mocăniţei? s.a.m.d.

Pentru că niciun proiect de restaurare şi dezvoltare a liniei de mocăniţă nu poate fi implementat atât timp cât situaţia proprietăţii este neclară, soluţia noastră este simplă şi naturală: linia şi clădirile trebuie să treacă din proprietatea CFR/SAAF în proprietatea Consiliului Judeţean Sibiu sau orice tip de asociere a autorităţilor din Valea Hârtibaciului. Abia apoi vom putea să discutăm despre viitorul acestei linii.

Fiţi alături de noi şi votaţi petiţia pentru salvarea mocăniţei. Petiţia poate fi semnată la Direcţia Judeţeană de Cultură Sibiu (Sibiu, Str. Tribunei nr.6, et.1) sau online: http://www.petitieonline.ro/petitie/42302139

Acest proiect este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

sursa: www.sibiuagnitarailway.com

01 octombrie 2013
În acest week-end Valea Hârtibaciului este capitala culturală a judeţului

Veta Biriş şi Aurel Tămaş, Mariana Anghel, Nineta Popa, Carmen Popovici Dumbravă, alături de dansatorii şi soliştii Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului” vor urca pe scena Căminului Cultural din Nocrich.

După ce au parcurs Ţara Oltu­lui şi Mărginimea Sibiului, Zilele Culturale ale Judeţului Sibiu poposesc în week-endul 5-6 octombrie 2013 pe Valea Hârti­ba­ciului, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Silvia Ma­crea, directorul Centrului Cindre­lul - Junii Sibiului şi managerul proiectului Zilele Culturale ale Judeţului.
La această ediţie, gazda eve­nimentelor va fi comuna Nocrich, însă evenimente cultural-artistice vor avea loc şi în alte localităţi de pe Hârtibaci precum Roşia, Marpod, Alţâna sau Ruja.
„Cunosc foarte bine Valea Hâr­ti­baciului pe care am stră­bătut-o în lung şi în lat timp de 8 ani, pe durata celor două mandate de deputat şi cred că aici este un mare potenţial cultural şi turistic, care trebuie pus în valoare. Cred că Zilele Culturale ale Judeţului Sibiu, cel mai amplu proiect cultural al Consiliului Judeţean Sibiu, constituie un punct de pornire pentru relansarea economică a a­cestei zone şi pentru promo­varea obiectivelor turistice, a meşteşugurilor tradiţionale, a cântecului şi jocului popular de pe Hârtibaci”, a spus preşedin­tele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea.
Sibienii şi turiştii vor fi întâm­pinaţi pe Valea Hârtibaciului cu muzică clasică şi muzică de fanfară, expoziţii de fotografii, de desene, jucării din fructe de pădure, filme documentare, spec­tacol de teatru, biblio­atelier pentru copii, cerc de acordeon şi atelier de pictură şi cu mult apreciatele spec­tacole folclo­rice.
Iubitorii cântecului şi jocului popular îi vor putea asculta duminică, 6 octombrie, de la ora 13, la Căminul Cultural din No­crich pe Mariana Anghel, Nineta Popa, Carmen Popovici Dum­bra­vă, Veta Biriş şi Aurel Tămaş, alături de dansatorii şi soliştii Ansamblului Folcloric Profesio­nist „Cindrelul – Junii Sibiului”.
Primarul comunei Nocrich, Ionel Vişa, le-a mulţumit Consi­liului Judeţean pentru această iniţia­tivă menită să atragă turişti în zonele rurale şi Silviei Macrea care se ocupă de toate detaliile acestor manifestări.

Sâmbătă, 5 octombrie, înce­pând cu ora 13, la Casa de Cul­tură şi Sport din comuna Roşia, în cadrul Zilelor Culturale se va sărbători Ziua Fermierului, eveniment ajuns la ediţia a XII-a. Cei prezenţi pot vizita ex­poziţia de animale, utilaje, furaje şi produse agricole şi pot cum­păra din recoltele toamnei direct de la producători. Pro­gramul artistic îi va avea ca protagonişti pe membrii An­samblului Cin­drelul-Junii, dar şi pe elevii Şcolii Gene­rale din Roşia, Nou, Daia şi Ca­şolt, precum şi elevii Şcolii Popu­lare de Arte şi Meserii „Ilie Micu”.

Duminică, de la ora 14, la Căminul Cultural din Ruja, va avea loc cea de-a X-a ediţie a manifestării „Dansul Genera­ţiilor”. Vor urca pe scenă Ansam­blul Folcloric al Şcolii cu clasele I-VIII G.D.Teutsch, formaţia de teatru a Colegiului Tehnic “AT Laurian “ Agnita, formaţia de dan­suri de la Clubul Elevilor Agnita, Taraful Casei de Cultură, soliştii vocali ai Casei de Cultură, grupul vocal al Şcolii Populare de Artă şi Meserii „Ilie Micu„ - clasa externă Agnita, Ansamblurile folclorice „Hâr­tibaciul” şi „Cu­nuna” ale Casei de Cultură, Co­rul Asociaţiei “Sf. Nicolae” Ag­nita şi Asociaţia „Breasla lo­lelor”.

O excursie surpriză - „Drumul naturii pe Valea Hârtibaciului”
Întrucât ediţia de toamnă a Zilelor Culturale ale Judeţului Sibiu are drept scop şi promo­varea atracţiilor turistice, sibienii sunt invitaţi duminică la o excur­sie pe Valea Hârtibaciului, cu pornire la ora 9 din parcarea de la Sala Thalia şi opriri la Cornăţel, unde se pot plimba cu ciclo­dre­zina, la Nucet, unde li se pre­găteşte un picnic bio, la Nocrich, Marpod, cu vizitarea unei ferme de bizoni, şi Ilimbav, atracţia turistică fiind biserica din lemn. Costul acestei ex­cursii este de 75 lei/persoană.

sursa: www.tribuna.ro - S. Maier

26 septembrie 2013
Mocăniţa poate reveni pe Valea Hârtibaciului

În anul 2008, după ce linia ferată îngustă a fost decla­rată monument, Primăriile Agnita, Alţâna, Chirpăr şi Nocrich s-au constituit în Asociaţia „Consorţiu pentru Dezvoltare Interregională Sibiu-Agnita” cu scopul de a prelua şi administra acest obiectiv. După înfiinţarea asociaţiei, preşedintele aces­teia, ing. Radu Curcean, a bătut de foarte multe ori la uşile Ministerului Transportu­rilor şi al Societăţii de Admi­nistrare a Activelor Feroviare (SAAF) cu scopul de a prelua linia ferată, dar nu i-au fost niciodată deschise. În a­ceastă situaţie a apărut un „binevoitor”, Dumitra, care s-a oferit să sprijine activitatea consorţiului prin relaţiile pe care le are la Ministerul Transporturilor şi la SAAF. Oferta acestuia s-a concre­tizat foarte repede într-un contract de concesionare a liniei ferate de către Consor­ţiu, pe o perioadă de 25 de ani. Marea hibă a contractului era redevenţa de 18.000 euro/lună, cu o perioadă de graţie de 5 ani în care urma să se plătească doar 180 euro/lună (1% din valoarea contractului). Dumitra a pro­mis că în cei 5 ani va rezolva trecerea liniei ferate în proprietatea consorţiului.
Anii au trecut fără ca linia să fie transferată, fără ca uşile să se deschidă pentru repre­zentantul legal al consor­ţiului, dar cu insistenţele lui Dumitra de a primi împuter­nicire notarială pentru a fi el reprezentant legal şi a lua hotărâri în numele consor­ţiului, cerinţă care nu i s-a în­deplinit. La ultimele şedinţe la care s-a autoinvitat şi Dumitra, acesta a revenit cu cererea de împuternicire şi a cerut, în numele Ministe­rului Transporturilor şi a SAAF, să nu mai fie permise activităţile asociaţiei "Prie­tenii Mocăniţei" pe linia fe­rată. N-a mai fost băgat în sea­mă şi "Prietenii Mocă­niţei" şi-au continuat activită­ţile de ţinere în viaţă a monu­mentului de pe Valea Hârti­baciului.
Ultima „ispravă” a aso­cia­ţiei „Prietenii Mocăniţei” a fost organizarea, împreună cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Sibiu, a unei întâlniri cu toţi factorii interesaţi de rezol­varea problemelor Mocăniţei. Întâlnirea a avut loc pe data de 19 septembrie, la Ferma Școală din Cornăţel şi au par­ticipat la ea membrii consorţiului, reprezentanţi ai unor instituţii din Sibiu, un grup de englezi preocupaţi de salvarea monumentelor feroviare, ONG-uri şi,cel mai important, directorul general al SAAF. Redăm mai jos ideile prin­cipale prezentate de cei care au luat cuvântul:

“Primăriile de pe Valea Hâr­­ti­baciului nu au bani pen­tru a susţine Mocăniţa” - Ionel Vişa, preşedintele consorţiu­lui.

“Să redefinim contractul cu SAAF-ul, să identificăm po­ten­ţialele surse de finanţare nerambursabile, să identifi­căm resursele financiare ne­ce­sare întocmirii studiului de fezabilitate şi consorţiul să stabilească un reprezen­tant activ al ADI pentru des­făşurarea activităţilor” - ing. Ioan Dragoman, membru în consorţiu.

“Ne place peisajul Văii Hâr­ti­baciului, ne place mân­carea, ne plac oamenii dar cel mai mult ne place linia ferată îngustă, de unde pot fi admirate impresionantele cetăţi săseşti şi satele tipic ardeleneşti. Linia ferată în­gus­tă este o perlă pe co­roana Văii Hârtibaciului, un motiv în plus pentru turişti de a vizita această zonă, unde vor vedea clădirile istorice, vor cumpăra miere, îşi vor cheltui banii. Asociaţia noas­tră de voluntari va oferi cu plăcere expertiză gratuită pentru reactivarea Mocăniţei pe Valea Hârtibaciului” - David Allan, preşedinte al SARUK(grup britanic de sus­ţinători ai căii ferate Sibiu - Agnita).

„Capitalismul sălbatic, cu sprijinul statului, a distrus o mul­ţime de obiective de pa­tri­moniu din domeniul Căilor Ferate. Trebuie salutată ini­ţiativa tinerilor şi implicarea autorităţilor locale, şi ca pre­şe­dinte al Clubului Ferovia­rilor voi face tot ce pot ca pro­iectul de refacere a Mocăniţei să devină o realitate” - Octa­vian Udrişte , preşedintele „Club Feroviar”.

„Am venit din Austria în această ţară, din iubire pentru căile ferate, şi am făcut din pasiunea mea o afacere. Reu­şesc, din anul 2002, să susţin păstrarea şi întreţi­ne­rea a patru linii ferate înguste în România, în judeţele Hunedoara, Alba, Covasna şi Suceava. Am constatat, în ultimii cinci ani, un interes tot mai mare pentru turismul feroviar. Turismul feroviar nu este rentabil pentru Mocăniţă dar aduce venituri în zonă. Mo­căniţa, ca orice monument istoric, are nevoie de fon­duri publice pentru întreţi­nere. Nu va fi niciodată po­sibil să exploatezi o linie ferată numai cu voluntari. Singurii voluntari i-am găsit aici la Sibiu - Agnita” - Georg Hocevar, Asociaţia pentru Păstrarea Liniilor Înguste din România.

„Problemele Mocăniţei de pe Valea Hârtibaciului nu se vor rezolva niciodată la Bucu­reşti. Trebuie să găsim solu­ţii locale care trebuie să re­zolve trei aspecte: recupe­ra­rea pa­trimonială a Mocă­niţei, înre­gistrarea corectă din punct de vedere al legi­lor din Ro­mânia, adică: pro­prietar, în­registrare cadas­trală a tere­nului, îndosarie­rea şi clasifi­carea completă din punct de vedere patri­monial a liniei şi a clădirilor ce fac parte din monument, punerea în va­loa­re şi evi­denţierea valorii istorice a Mocăniţei" - Răz­van Pop, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Sibiu.

„Toată abordarea noastră cu privire la Mocăniţă este în calitate de director al SAAF şi nu ca reprezentant al Mi­nisterului Transporturilor. Liniile de cale ferată îngustă sunt în administrarea noas­tră. Terenurile de sub linia fe­rată sunt în proprietatea Statului român şi nu este dat în administrarea nici unei companii. Terenul se poate transfera din proprietatea pu­blică a statului în admi­nis­trarea SAAF şi apoi, împreună cu linia ferată, tot în proprie­tatea publică a statului, dar în administrarea Consiliului Jude­ţean Sibiu. Din punctul meu de vedere am des­chidere to­tală pentru acest transfer. Sin­gurul lucru corect, firesc, pe care îl putem face este să-i ajutăm cât putem de mult, fie pe cei din comuni­tatea locală care doresc să menţină situa­ţia de acolo, sau pe cei care doresc să in­ves­tească în zona respectivă. La Ministerul Trans­porturilor nu va fi o problemă, şi dacă Con­siliul Judeţean Sibiu doreşte într-adevăr să se implice şi să sprijine acest proiect, toate problemele se pot rezolva. Nu ştiu de ce s-a prevăzut o redevenţă aşa de mare, pe care eu nu voi fi niciodată de acord s-o facturez.Timpul este scurt şi trebuie acţionat cât mai repede” - George Vla­dimir Duhan, director general SAAF S.A.

George Vladimir Duhan a ocupat postul de director al SAAF prin concurs, în urmă cu 6 luni. Multe lucruri întâm­plate anterior ocupării pos­tului l-au surprins şi l-au mi­rat. Spre deosebire de cei că­rora le-a precedat, este dis­pus să sprijine orice acţiune menită să pună în valoare linia ferată îngustă Sibiu - Agnita.
De acum Mocăniţa poate reveni în judeţul Sibiu, dacă şi Consiliul Judeţean Sibiu doreşte acest lucru.
După încheierea discuţii­lor, Mihai Blotor, preşedintele asociaţiei „Prietenii Mocă­niţei”, i-a invitat pe cei pre­zenţi în turnul de apă din hal­ta Cornăţel, recent reabilitat de voluntari, unde le-a pre­zentat o expoziţie de foto­grafii, o impresionantă po­ves­te în imagini a istoriei Mocă­niţei. Mai mult, eveni­mentul s-a încheiat cu o plim­bare pe şinele Mocăniţei cu moto-drezina creată de a­ceşti tineri minunaţi.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

25 septembrie 2013
Masa rotundă "Mocănița încotro?"

În data de 19 septembrie 2013, la Ferma Școală Cornățel, a avut loc masa rotundă cu tema Mocănița încotro, organizată de Asociația Prietenii Mocăniței și Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaționale a Patrimoniului. Evenimentul a fost completat de o expoziție foto în clădirea turnului de apă din gara Cornățel, precum și de o plimbare cu moto-drezina pe șinele Mocăniței, ambele organizate de voluntarii asociației Prietenii Mocăniței.

La manifestare au participat directorul SAAF (Societatea de Administrare Active Feroviare – administratorul căii ferate), domnul George Vladimir Duhan, directorul Direcției Județene pentru Cultură Sibiu, domnul Răzvan Pop, deputatul de Sibiu, domnul Ioan Tămâian, președintele de onoare al Club Feroviar, domnul Octavian Udriște, membrii Consorțiului pentru Dezvoltare Interregională Sibiu-Agnita (concesionarul liniei de cale ferată), președintele Asociației Prietenii Mocăniței, domnul Mihai Blotor, secretarul GAL microregiunea Hârtibaciu, domnul Ilarion Bârsan, președintele Asociației Mioritics, domnul Mihai Dragomir, președintele Asociației pentru Păstrarea Liniilor Ferate Înguste din România, domnul Georg Hocevar, șef de secție în cadrul Muzeului Brukenthal, domnișoara Raluca Teodorescu, 10 cetățeni britanici reprezentanți ai SARUK (suporteri britanici ai Mocăniței sibiene).

Scopul întâlnirii a fost identificarea de strategii pentru salvarea patrimoniului căii ferate înguste Sibiu-Agnita, aflat în pericol de a fi distrus de vreme și de nepăsarea autorităților. Principala problemă identificată a fost faptul că, de la data de 1 ianuarie 2014, concesionarul liniei (asociația formată din primăriile de pe traseul căii ferate) este obligat să plătească, conform contractului de concesiune încheiat cu SAAF, o redevență de 18.180 Euro/lună. Această sumă absurdă riscă să facă imposibil proiectului de restaurare a căii ferate, mai mult, ar bloca orice încercare de atragere de fonduri europene sau private, datorită imposibilității de a demonstra sustenabilitatea poiectului. În momentul de față nici un calcul matematic imaginabil nu poate garanta acoperirea sumei de peste 200.000 de euro pe an (redevența), la care se adaugă cheltuielile de operare și întreținere.

A fost prima dată când membrii Consorțiului, Direcția Județeană pentru Cultură și directorul SAAF s-au aflat la aceeași masă, pentru a discuta această problemă extrem de dificilă. Regretăm faptul că la masa rotundă nu a participat nici un reprezentant al Consiliului Județean Sibiu.
Directorul SAAF a asigurat participanții că acordă întreaga susținere proiectelor de dezvoltare a zonei, că susține procesul de transfer a administrării căii ferate înguste Sibiu-Agnita către autoritățile locale, singura cu acoperire legală fiind Consiliul Județean Sibiu, dar că această inițiativă trebuie să fie susținută de ambele părți.
Pasul următor identificat de participanți ar fi ca autoritatea locală să inițieze un proiect de Hotărâre de Guvern în vederea transferului gratuit a căii ferate, din administrarea SAAF în administrarea locală, proprietar rămânând statul român. Bineînteles, Consiliul Județean Sibiu trebuie să își dorească preluarea în administrare a liniei...

sursa: www.sibiuagnitarailway.com - M. Blotor

24 septembrie 2013
Agniţeanul Bernd Fabritius, primul sas ales în Bundestag

Din Agnita, a ajuns în Germania. Şi nu oricum. Bernd Fabritius, sasul în vârstă de 48 de ani, este preşedintele Asociaţiei Saşilor Transilvăneni din Germania şi, totodată, şi primul cetăţean german originar din România, care accede în Bundestag.
Bernd Fabritius, primul sas din Transilvania ales în Bun­destag, a candidat pe listele Uniunii Creştin-Sociale, res­pec­tiv cu aliaţii din landul Ba­varia ai cancelarului Angela Merkel, şi a ocupat un loc în Bundestag, potrivit Sud­deutsche Zeitung. S-a născut în Agnita, judeţul Sibiu, în 1965, şi a emigrat în Germania în 1985. În 2009 şi-a încercat norocul politicianului de dreap­ta, însă fără succes. A studiat drept şi politologie la München şi, în prezent, de Sibiu îl leagă elevii, fiind pro­fesor asociat la Univer­sitatea "Lucian Blaga" şi la Univer­sitatea Româno-Ger­mană din Sibiu. Alegerile au avut loc duminică şi în­seamnă că bărbatul, în Le­gislativul de la Berlin, va re­prezenta inte­resele a apro­ximativ 40.000 de saşi plecaţi din Transilvania, în timpul regi­mului comunist, dar şi după Revoluţia din 1989.

sursa: www.tribuna.ro - A. Marinescu

20 septembrie 2013
Emoţii şi flori la început de an şcolar, în Agnita

Mai mici sau mai mari, în grupuri ori de mână cu părinţii, îmbrăcaţi mai şic sau în costume de elevi, dar cei mai mulţi cu buchete de flori în mână, peste 1000 de elevi au păşit în curţile şcolilor din Agnita, Ruja şi Coveş, pentru a participa la festivităţile de deschidere a noului an şcolar.
Dincolo de nesfârşitele avataruri ale învăţământului românesc, elevii, profesorii şi părinţii au trăit aceleaşi emoţii fireşti fiecărui nou început, trecerea într-o nouă etapă de viaţă.
Din informaţiile primite de la directorul şcolii, prof. Marina Floriţă, la Şcoala Generală „G.D. Teutsch” 36 de profesori şi învăţători calificaţi vor dărui o parte din sufletul şi din cunoştinţele lor unui număr de 520 de elevi.
Directorul Colegiului „A.T.Laurian”, prof. Mirela Petruţ, şi directorul adjunct, prof. Margareta Vecerzan, vor coordona activitatea a 41 de cadre didactice calificate care vor dărui învăţăminte folositoare unui număr de 826 de elevi, repartizaţi în 35 de clase. De menţionat că 5 clase de liceu sunt pe profil teoretic şi 11 clase pe profil tehnologic, din care două sunt clase profesionale pentru meseriile de confecţioner produse textile şi tâmplar universal. Profilul teoretic are clase de filologie şi matematică-informatică iar cei de la profilul tehnologic vor învăţa să devină tehnicieni în industria textilă, activităţi de comerţ, operator tehnică de calcul şi designer vestimentar.
Alături de directorii celor două şcoli, primarul oraşului, Ioan Dragoman, s-a adresat profesorilor şi elevilor urându-le succes în noul an şcolar, preoţii au oficiat slujbe de binecuvântare şi reprezentanţii poliţiei le-au promis că le vor asigura protecţia.
Personal am remarcat modul în care învăţătorii şi diriginţii şi-au pregătit clasele pentru întâmpinarea elevilor şi ţin să le adresez felicitări şi succes.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

12 septembrie 2013
Artă plastică și muzică, la Agnita

Reveniţi pe meleagurile natale pentru a-l comemora pe artistul Michael Barner, saşii agniţeni au dorit să completeze evenimentul cu un concert de muzică corală, susţinut în Biserica Evanghelică de corul din Heidelberg, Germania şi de corul „Sfântul Nicolae” din Agnita.
A fost un concert minunat, bine primit de un public numeros care a umplut vechea biserică. Cei prezenţi au fost salutaţi de preotul Boltres Reinhardt, care şi-a exprimat bucuria de a avea în biserică un public atât de numeros şi dornic de a participa la un moment cultural deosebit.
Concertul a fost deschis de corul „Sfântul Nicolae” din Agnita, dirijat de prof. Doru Niţescu, care a interpretat o suită de cântece religioase, încheind cu „Mulţi ani trăiască”, urare adresată musafirilor. Apoi, în faţa altarului a urcat corul „Siebenbürgische Kantorei”, dirijat de Ilse Maria Reich, care a încântat publicul cu un potpuriu de cântece religioase şi laice aparţinând unor compozitori clasici, dar şi colinde tradiţionale româneşti (La Viflaem colo-n jos).
După concert participanţii au fost invitaţi la restaurantul „La Prut”, unde emoţiile au fost accentuate de regăsirea amintirilor comune despre oameni şi evenimente dintr-o perioadă în care munceau şi îşi petreceau timpul liber împreună. Aşa că, la provocarea profesorului Doru Niţescu, celor două coruri le-a fost uşor să cânte împreună „De-ar fi mândra-n deal la cruce” şi alte cântece de petrecere pe care foştii agniţeni nu le-au uitat.

A doua zi a avut loc vernisajul expoziţiei cu lucrările pictorului agniţean Michael Barner, eveniment organizat de HOG Agnetheln (Asociaţia agniţenilor din Germania) prin Helga Lutsch, Muzeul de Istorie Valea Hârtibaciului prin Mihaela Nevodar şi Siebenbürgisches Museum Gundelsheim (Muzeul transilvănean Gundelsheim) prin dr. Irmgard Sedler.
Expoziţia de la Agnita este începutul unei serii de activităţi menite să prezinte valoarea unui mare artist, ale cărui opere sunt prea puţin cunoscute. De la doamna Helga Lutsch, iniţiatoarea acestor evenimente, am aflat că expoziţii cu lucrările pictorului agniţean vor fi deschise în 2014 la Sibiu şi în Germania. Concomitent se caută şi alte lucrări ale lui Michael Barner, aflate la agniţenii din Germania ori prin alte colecţii din Europa. Până acum sunt cunoscute 234 de lucrări, picturi şi desene, semnate de Michael Barner, din care 130 se află la muzeul din Agnita.
Despre viaţa şi opera artistului agniţean, născut la Agnita în 1881 şi decedat la Mediaş în 1961, a vorbit doamna Irmgard Sedler, directorul Muzeului de Artă Contemporană din Kornwestheim Stuttgart, spunând printre altele că "Veţi putea intra în dialog, în această expoziţie, cu imagini ale unor peisaje vizionare – colinele Văii Hârtibaciului ori panoramele emblematice ale oraşului Agnita - prezentate într-o viziune de cromatică vie, optimistă, intensiv emoţională. Roşul şi galbenul în care sunt scăldate lanurile de grâu impresionează deopotrivă cu peisajele maronii, cu atmosfera de semiumbră enigmatică a interiorului de lăcaş sfânt ori cu pitorescul unei scene cu căruţe ţigăneşti".
La vernisajul expoziţiei au luat parte consulul general al Germaniei la Sibiu - Thomas Gerlach şi primarul oraşului Agnita - Ioan Dragoman, care au apreciat importanţa acestui eveniment şi le-au felicitat pe organizatoarele expoziţiei. Muzeografa Mihaela Nevodar a mulţumit Consiliului Local şi Primăriei Agnita pentru sprijinul acordat la realizarea şi prezentarea expoziţiei, care va putea fi vizitată până în 21 decembrie.

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

12 septembrie 2013
Pompierii agniţeni au dat onorul

Pentru întâmpinarea zilei de 13 septembrie - Ziua Pompierilor din România - subunitatea de pompieri şi echipajul SMURD din Agnita au defilat pe esplanada din faţa Primăriei, dând onorul în faţa reprezentanţilor Inspec­to­ratului pentru Situaţii de Ur­genţă „Cpt. Dumitru Croi­toru” din Sibiu şi adminis­traţiei locale din Agnita.
La eveniment au luat parte Inspectorul şef al ISU Sibiu, lt. col. Cosmin Balcu, prim-adjunct lt. col. Virgil Giurgiu şi adjunct al inspectorului şef, maior Claudiu Nan, ofiţeri şi subofiţeri din comanda­men­tul ISU „Cpt. Dumitru Croi­toru” Sibiu, Ioan Dragoman pri­marul oraşului Agnita, mem­bri ai administraţiei locale.
După ce Inspectorul şef al ISU, lt. col. Cosmin Balcu şi Primarul oraşului Agnita au trecut în revistă echipele de pompieri şi SMURD, părin­tele protopop Ioan Jurca şi preoţii Mihai Naicu şi Cosmin Coşorean au oficiat o slujbă de binecuvântare pentru cei ce şi-au ales meseria de apărători ai vieţii şi bunurilor oamenilor de pe Valea Hârtibaciului. Locotenentul Mircea Stăn­ciulescu, comandantul sec­ţiei din Agnita, a făcut o scurtă prezentare a echipajelor pe care le conduce. Pompierii şi echipajul SMURD au inter­venit la 40 de incendii, 3 acci­dente rutiere cu doi decedaţi şi peste 200 de solicitări ale autospecialei SMURD.
Primarul Ioan Dragoman i-a felicitat pe pompieri şi pa­ramedicii de la SMURD pen­tru activitatea lor rapidă şi eficientă, pentru senti­mentul de siguranţă insuflat cetă­ţenilor. Invitatul de onoare la acest eveniment, plutonierul adjutant principal în rezervă Ioan Romilă, fost comandant al pompierilor agniţeni timp de 37 de ani, a prezentat un scurt istoric al activităţii acestora, remarcând tehnica avansată de care dispun actualii lup­tători împotriva incendiilor.
În cuvântarea sa, lt. col. Cosmin Balcu a vorbit des­pre spiritul de sacrificiu al celor care şi-au ales nobila meserie de apărători ai vieţii şi ai bunurilor cetăţenilor, despre faptul că activitatea lor implică riscuri, că atunci când sunt în acţiune, familiile lor sunt îngrijorate din cauza primejdiilor în care se află. Faţă de toate acestea, citând un articol de presă, remarca faptul că, spre deosebire de alte state din Europa, în România pompierii nu bene­ficiază de asigurare de viaţă ori de accidente. I-a felicitat pe pompierii şi pe paramedicii din Agnita pen­tru activitatea lor şi a anunţat că, pentru rezultatele foarte bune, locotenentul Mircea Stănciulescu va fi avansat, înainte de termen, cu ocazia Zilei Pompierilor, la gradul de căpitan. Pentru activitatea pompie­rilor din Agnita, inspectorul şef a înmânat plachete co­me­morative primarului Ioan Dragoman, plutonierului adjutant Ioan Romilă şi loco­te­nentului Mircea Stănciu­les­cu.
În aplauzele celor prezenţi la eveniment, pompierii şi echipajul SMURD au trecut apoi în pas de defilare prin centrul oraşului. A urmat o prezentare a teh­nicii de care dispun pom­pierii şi SMURD-ul din Agnita. Copiii şi adulţii au admirat maşinile şi utilajele dotate cu echipamente specifice moderne, dar şi materialele cu care a început istoria pom­pie­rilor, aduse de Mihaela Ne­vodar de la Muzeul de Istorie din Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

28 august 2013
Telefonul şi casca magnetică - "reţete" sigure pentru eliminarea la Bac

Un elev al Liceului Tehnologic "A.T. Laurian" din Agnita a fost eliminat de la proba scrisă la Limba şi literatura română a Bac-ului. Candidatul era dintr-o promoţie anterioară şi a fost surprins în timpul examenului cu telefonul mobil şi cu casca magnetică. Obiectele nu i-au adus doar eliminarea din această sesiune a Bacalaureatului, ci îl vor ţine departe de sala de examen, pentru că nu va mai avea dreptul să susţină "Examenul maturităţii" pentru următorii doi ani.

sursa: www.tribuna.ro - A. Cheșcu

22 august 2013
Rememorarea unui mare om de artă agniţean - Michael Barner

Pictorul, muzicianul şi poetul Michael Barner s-a născut în anul 1881, în Agnita, dintr-o familie de meşteşugari din Movile. A studiat pictura la Budapesta şi München şi a deschis prima expoziţie în 1907 la Sibiu. Lucrările lui se află în galeriile de artă din Buda­pesta, München, Berlin şi Viena. A realizat portretul paşoptistului transilvănean Stephan Ludvig Roth ce se află în aula Liceului din Mediaş.
La Muzeul de Istorie „Valea Hârtibaciului Agnita” se găsesc 22 de tablouri în ulei pe pânză, 8 tablouri în ulei pe lemn, 43 desene în cre­ion, 23 acuarele, 39 de nuduri şi 17 desene în căr­bune. În colecţia Barner se mai află 200 de lieduri, poezii în limba germană, română şi maghiară, scrisori şi însemnări autobiografice. Impresionanta colecţie a fost donată muzeului de custo­dele acestuia dr. Erhard Andree, în anul 1960.
Şi-a câştigat existenţa cântând la vioară, a studiat cultura ţiganilor, trăind alături de ei în „cobăre”, a pus pe note cântece ţigăneşti, pre­luate apoi de renumitul etnograf Heinrich von Wislocki.
Despre toate acestea se va vorbi în 22 august, când la Muzeul de Istorie din Agnita va fi vernisată o expoziţie cu lucrările marelui pictor agniţean. Un rol important la realizarea acestui eveniment îl are muzeografa Mihaela Nevodar ajutată consistent de HOG Agnetheln (Aso­ciaţia Agniţenilor din Germania) şi Siebenbürgisches Muzeum Gundelsheim (Muzeul Tran­sil­vănean Gundelsheim).
Expoziţia reprezintă primul pas într-un proiect mai amplu care doreşte să ducă la redescoperirea acestui pictor şi la retratarea activităţii sale de artist multiplu. Expoziţia va putea fi vizitată până în 21 decembrie.
La vernisajul din 22 august vor participa şi 48 de agniţeni veniţi din Germania special pentru acest eveniment.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

19 august 2013
Un milion de euro, bani europeni nerambursabili, puși la dispoziția celor de pe Valea Hârtibaciului

Grupul de acțiune locală Microregiunea Hârtibaciu a lansat o nouă sesiune de depunere de proiecte ce pot fi finanțate din fonduri europene nerambursabile.
Proiectele pot fi redactate și depuse pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi, activități din industria turismului sau pentru renovarea și dezvoltarea satelor (măsurile 312, 313, respectiv 322). Proiectele pot fi depuse spre selecție la sediul GAL MH din Agnita până pe 13 septembrie 2013.
Pentru microîntreprinderile sau persoanele fizice interesate de crearea și dezvoltarea unei afaceri sunt puși la dispoziție prin intermediul GAL Microregiunea Hârtibaciu 260.000 de euro, numărul maxim de proiecte finanțate fiind de șase, cu o valoare maximă de 43.428 de euro.
Pe Măsura 313, ”încurajarea activităților turistice” alocațiile financiare nerambursabile pentru actuala sesiune de depunere deschisă sunt cele mai consistente: aproape 640.000 de lei. Cuantumul finanțărilor nerambursabile pentru fiecare proiect este diferit. Astfel, în cazul investițiilor generatoare de profit vor putea fi finanțate cel mult două proiecte cu o valoare maximă de 75.000 de euro, un proiect de maxim 85.000 de euro și alte trei proiecte cu o valoare maximă de 127.500 de euro, anunță reprezentanții GAL MH. În cazul investițiilor de interes public negeneratoare de profit, suma maximă alocată va fi de 22.000 de euro, pentru un singur proiect.
În fine, pe Măsura 322, fondurile disponibile sunt de 56.500 de euro, numărul maxim de proiecte finanțabile fiind de două.
Cei interesați pot afla mai multe informații de la reprezentanții GAL Microregiunea Hârtibaciu.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

25 iulie 2013
UItima speranţă

Din Agnita ne-a scris Liviu Traub (str. Mihai Viteazu nr. 10, tel. 0745/30.89.30, ziarul fiind pentru el "ultima speranţă", pentru a i se rezolva situaţia. Epistola este stufoasă, aşa că voi reproduce câteva pasaje care mi se par semnificative: "(...) Este vorba despre o discotecă (SC No name), care funcţionează la 3,5 metri de locuinţa familiei mele, cele două clădiri făcând corp comun prin bolta porţii. Am încercat pe parcursul timpului (din luna decembrie 2009) să rezolv această problemă cu diferite autorităţi locale şi judeţene, laice şi religioase (sic!), dar fără rezultat. În această situaţie, am apelat la justiţie. În data de 29.04.2013 am primit hotărârea judecătorească definitivă a Tribunalului Sibiu cu nr. 4086/15 nov. 2012, care cerea suspendarea dispoziţiilor din acordurile de funcţionare a respectivei societăţi, administrate de Ovidiu Dragomir, a programului de funcţionare, până la soluţionarea dosarului civil aflat pe rolul Tribunalului Sibiu. Ce s-a întâmplat în continuare? În data de 29.04.2013, am depus la Primăria Agnita, cu nr. de înregistrare 10477 / 29.04.2013, respectiva hotărâre, pentru punerea ei în executare imediată (...) Neprimind niciun răspuns la toate petiţiile mele, în 30.05.2013 am fost în audientă la domnul prefect al judeţului Sibiu, ocazie cu care am depus şi un memoriu, în care am prezentat situaţia existentă. În 7.06.2013, am primit o copie a adresei pe care Prefectura a făcut-o către Primăria Agnita, în care se spunea "să faceţi cu celeritate (sic) toate demersurile legale, necesare în vederea punerii în aplicare a hotărârii judecătoreşti şi a asigurării liniştii şi ordinii publice şi să comunicaţi atât petentului, cât şi nouă măsurile luate şi rezultatul acestora. "Eu nu am primit (n.n. - de la primarul loan Dragoman) niciun răspuns, iar activitatea din discotecă, de pe terasă şi stradă este aceeaşi, deranjând în continuare pe cei care locuiesc în zonă (...)".

Ca şi pe vremea lui Ceauşescu, nu s-a renunţat la caruselul hârtiilor, la birocraţie şi la lipsa de responsabilitate. Nu-mi vine să cred că un om, Liviu Traub, încearcă de patru ani (!) să-şi asigure liniştea familiei, fără să reuşească, deşi între timp s-au schimbat guverne, preşedinţi de consilii judeţene, prefecţi, primari, comisari şefi ai Gărzii Financiare, inspectori-şefi de mediu. Cum s-ar zice, mori cu dreptatea în mână pentru că, din câte am văzut, are o hotărâre judecătorească favorabilă şi un răspuns mai mult decât clar al Prefecturii. (Poate că primarul din Agnita nu ştie sensul cuvântului "celeritate" şi n-a avut cine să i-l... traducă!).

Din păcate, noi n-avem decât scrisul ca mijloc de a interveni, în speranţa că vom reuşi să-i mişcăm din amorţeală pe nişte funcţionari publici.

P.S. Iar dacă există acolo alte interese, pe care nu le ştim, de ce nu-i spuneţi franc omului să îşi caute altă locuinţă, altă localitate, altă ţară, alt continent, pentru că respectivul local este indispensabil pentru comunitatea agniţeană!

sursa: www.tribuna.ro - N. I. Dobra

28 iunie 2013
Creşte preţul apei şi canalizării

Compania "Apa Târnavei Mari" a anunţat joi ultima majorare tarifară aferentă proiectului POS Mediu "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, judeţul Sibiu". Prin Contractul de Finanţare încheiat la data de 28.11.2008 între Autoritatea de Management – POS Mediu şi S.C. "Apa Târnavei Mari" S.A a fost impus un Plan de creştere reală a tarifelor în 6 etape, începând din 2008 şi până în 2013 (ultimul an de implementare a proiectului). "Astfel, începând cu 1 iulie 2013, se ajunge la aplicarea unui tarif unic pentru aglomerările Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, atât la serviciile de apă cât şi la cele de canalizare, adică 3,19lei/mc apă şi 3,07 lei/mc canalizare – în baza avizului ANRSC 106296/18.06.2013 şi a Hotărârii AGA ADI 6/2013. Raportat la anul trecut, vorbim de o ajustare de 7% a preţului apei şi o majorare de 21% a tarifului de canalizare la Mediaş,iar în regiunile Agnita şi Dumbrăveni, de o ajustare de 14% a preţului apei şi o majorare de 21% a tarifului de canalizare. Concret, preţurile la apă au rămas neschimbate din 2006, fiind doar ajustate cu Indicele Preţurilor de Consum. Creşterile reale au fost înregistrate la tariful de canalizare, deoarece proiectul POS Mediu a pus accent pe stoparea poluării mediului şi creşterea gradului de siguranţă sanitară a populaţiei prin extinderea reţelelor de canalizare şi crearea/modernizarea de staţii de epurare în regiunile proiectului, implicând costuri de operare mult mai ridicate la Mediaş Agnita şi Dumbrăveni, unde am finalizat lucrările la staţiile de epurare", a spus directorul Apa Târnavei Mari Mediaş, Virgil Bucşe.

sursa: www.tribuna.ro - V. Antipa

14 iunie 2013
Judecătoriile şi parchetele de pe lângă judecătoriile din Avrig şi Agnita – în pericol de desfiinţare

Deşi nu au fost înfiinţate de mulţi ani şi în ciuda eforturilor considerabile făcute în acest scop de mare parte a comunităţii din zonele arondate, judecătoriile şi parchetele de pe lângă judecătoriile Avrig şi Agnita sunt la un pas de a fi desfiinţate. Măsura, ce ar afecta cu siguranţă o mare parte a populaţiei cu domiciliul în zonă, ar urma să fie legiferată dacă proiectul de lege ce va fi elaborat în acest sens şi care urmează a fi supus dezbaterii celor două camere ale parlamentului va fi adoptat. Dacă nu vor interveni modificări importante, judeţul Sibiu ar fi unul dintre marii perdanţi ai acestei campanii, numărându–se printre puţinele judeţe ce ar pierde două (din totalul de 30) judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea.

În 2010, prin Ordinul ministrului justiţiei, a fost constituit un grup de lucru interinstituţional format din experţi ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Minis­terul Justiţiei (MJ) şi Parche­tului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), cu scopul pregătirii sistemului în vederea intr[rii in vigoare a noilor Coduri judiciare din România, precum şi pentru raţionalizarea şi eficientizarea instanţelor şi a parchetelor.
La începutul acestei luni (4 iunie) plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, prin adoptarea Hotărârii nr. 548, desfiinţarea a 30 de judecătorii şi parchete de pe lângă judecătorii. Hotărârea CSM a fost luată ca urmare a propunerilor înaintate de grupul de lucru inter­insti­tuţional, în acelaşi timp cu desfiin­ţarea celor 30 de jude­cătorii şi parchete de pe lângă judecătorii fiind dispusă menţi­nerea în funcţiune a 20 de in­stan­ţe şi parchete, cu mărirea razei teritoriale arondată acestora.
Pe lângă judecătoriile şi parchetele de pe lângă jude­cătoriile sibiene din Avrig şi Agnita, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat desfiin­ţarea judecătoriei/parchetului şi rearondarea localităţilor acesteia/acestuia la o alt[ instanţă/parchet şi pentru in­stanţele şi parchetele din Haţeg, Orăştie, Buhuşi, Ru­pea, Jibou, Târgu Lăpuş, Dragomireşti, Hârşova, Măcin, Segarcea, Baia de Aramă, Novaci, Balş, Lieşti, Insurăţei, Adjud, Salonta, Bălăceşti, Topoloveni, Pogoa­nele, Mizil, Gura Humorului, Dărăbani, Târnăveni, Moldova Nouă, Chişineu Criş, Gurahonţ, Făget.
Prin aceeaşi hotărâre, CSM a decis menţinerea în funcţiu­ne a judecătoriei/parchetului, concomitent cu mărirea razei teritorale a acestora, în loca­lităţile Câmpeni, Blaj, Sebeş, Brad, Sălişte, Podu Turcului, Beclean, Huedin, Şimleu Silvaniei, Babadag, Filiaşi, Corabia, Făurei, Panciu, Hâr­lău, Răducăneni, Huşi, Ne­greşti Oaş, Costeşti, Luduş, Oraviţa, Ineu, Lipova şi Sânni­colau Mare.
De asemenea, s-a hotărât menţinerea în funcţiune a judecătoriei/parchetului, cu actuala circumscripţie, pentru 15 instanţe şi parchete, res­pec­tiv: Întorsura Buzăului, Târgu Secuiesc, Lehliu Gară, Videle, Gherla, Dej, Orşova, Târ­gu Bujor, Pătârlagele, Sinaia, Pucioasa, Vatra Dor­nei, Topliţa, Gheorgheni, Deta.
Hotărârea CSM a fost înaintată Ministerului Justiţiei, care are calitatea de iniţiator al legii de modificare a Legii nr. 303/2004, republicată, cu mo­dificările şi completările ulte­rioare, precum şi a introducerii unui ansamblu de norme tran­zitorii care să facă posibil un calendar de implementare a măsurilor menite să ducă efec­tiv la încetarea activităţii in­stanţelor şi parchetelor vizate şi la transferul activităţii la noile organisme competente terito­rial.
Potrivit raportului întocmit de grupul de lucru interinsti­tuţional menţionat, măsura reorganizării instanţelor/parchetelor nefuncţionale din punct de vedere al volumului de activitate, dar şi prin rearondarea de localităţi de la instanţe cu volum mai mare de activitate va avea consecinţe directe atât asupra resurselor umane (prin atenuarea de­zechilibrelor între instanţe/parchete cu volum mare de activitate şi cele supra­dimen­sionate, şi prin reducerea numărului de posturi care altfel ar fi fost necesar să fie supli­mentat), cât şi asupra resur­selor financiare (economii la bugetul de stat, dar şi redistri­buirea raţională a sumelor alocate pentru investiţii). De asemenea, se speră ca această măsură să conducă la o eficientizare a actului de justiţie şi pregătire a sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri.

Preocupat de soarta celor două judecătorii şi a par­che­telor din Avrig şi Agnita, pentru a încerca stoparea demersului de desfiinţare a acestora, parlamentarul sibian PSD Gheorghe Frăticiu a adresat două interpelări cu acest subiect ministrului justiţiei. În data de 9 aprilie 2013, o primă interpelare a fost adresată doamnei ministru al justiţiei Mona Maria Pivniceru. Urmare a schimbărilor ministeriale, dar şi pentru faptul că, în confor­mitate cu cele susţinute de parlamentar, la această primă adresă nu a fost trimis un răspuns, Gheorghe Frăticiu a revenit cu o nouă interpelare, înaintată, de această dată, noului ministru al justiţiei, Robert-Marius Cazanciuc.
În ambele documente, depu­tatul social-democrat Frăticiu doreşte să atragă atenţia asupra faptului că înce­tarea activităţii judecă­toriilor Avrig şi Agnita va crea grave probleme cetăţenilor, legate de deplasările la noile instanţe.Gheorghe Frăticiu opinează că aceste modificări "vor îngreuna considerabil accesul la actul de justiţie, vor afecta economia celor două localităţi, care şi aşa se con­fruntă cu probleme majore." Deputatul mai menţionează că "sediile judecătoriilor şi par­chetelor de pe lângă cele două judecătorii din oraşele Avrig şi Agnita sunt noi, moderne, amenajarea lor făcându-se în urma unor investiţii consistente finanţate din bani publici. Conservarea clădirilor ar putea costa mai mult decât funcţio­narea şi întreţinerea curentă. Aş dori ca la luarea deciziei finale să fie ascultată şi administraţia locală din cele două localităţi, poate există posibilitatea unei colaborări, a unei implicări financiare din partea acestora."
Referindu-se strict la cele două instituţii din Avrig, locali­tatea sa de domiciliu, dar şi pentru că acest caz îi este mai bine cunoscut, Gheorghe Frăticiu consideră că "Even­tuala desfiinţare a Judecătoriei Avrig şi a Parchetului de pe lângă Judecătoria Avrig nu este oportună, având un im­pact negativ prin restrân­gerea dreptului de acces la justiţie a populaţiei din localităţile din Ţara Oltului, competenţa terito­rială a celor două organisme întinzându-se până la graniţa cu judeţele Braşov şi Vâlcea.
Oraşul Avrig este un centru urban care cuprinde majori­tatea serviciilor deconcentrate ale statului de interes local: Finanţe publice, ITM, AJOFM, Poliţie, OJCPI, notariate şi cabinete de avocatură, instituţii bancare etc.
Teritoriul deservit de Jude­cătorie şi Parchet cuprinde următoarele localităţi: Avrig (14.260 locuitori), Arpaşu de Jos (2.800 locuitori), Cârţa (933 locuitori), Cârţişoara (1.156 locuitori), Boiţa (1.517 locuitori), Turnu Roşu (2.627 locuitori), Racoviţa (2.884 locuitori) şi Tălmaciu (8.837 locuitori).
Prin urmare, ţinând seama şi de forţa de muncă absorbită din afara acestor localităţi, putem concluziona că, în pre­zent, Judecătoria Avrig şi Par­chetul de pe lângă Judecătoria Avrig deservesc o populaţie de minim 35.000 de persoane. Dez­voltarea Zonei Turistice Valea Mare a Avrigului, a zonelor Bâlea Lac şi Bâlea Cascadă, circulaţia auto de pe cele două drumuri naţionale DN1 şi DN7, obiectivele hidro­energetice de interes naţional de pe râul Olt, ospiciul pentru bolnavi psihici irecuperabili din zona Valea Oltului, fac nece­sară prezenţa celor două instituţii, care determină o limitare a nu­mărului faptelor antisociale, o descurajare a persoanelor cu antecedente penale în înfăptuirea de fapte infrac­ţionale.
Un alt motiv important al interpelărilor mele este faptul că Judecătoria şi Parchetul din Avrig s-au clasat pe locul trei din punct de vedere statistic al numărului de cazuri, după Judecătoriile Sibiu şi Mediaş, devansând Judecătoriile din Sălişte sau Agnita. Se pot astfel aronda şi prelua cazuri din localităţi ca Marpod, Chirpăr, Nocrich, Alţâna, Bruiu etc."
În finalul interpelărilor, deputatul Gheorghe Frăticiu îşi exprimă speranţa că împreună pot fi găsite soluţii pentru menţinerea în activitate a judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătoriile din Avrig şi Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - D. Frâncu

10 iunie 2013
Apele, Nămolul și Agnițenii

În sala de ședințe a primăriei din Agnita au fost aduse scaune suplimentare pentru numărul mare de participanți la seminariul despre utilizarea biosolidelor în agricultură și protecția surselor de apă în Agnita. Seminariul face parte din proiectul "Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în regiunile Mediaș, Agnita și Dumbrăveni", cofinanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu. rezența ar fi fost și mai mare dacă agnițenii ar fi știut că la seminar participă și conducerea S.C. Apa Târnavei Mari S.A., căreia ar fi vrut să-i pună multe întrebări dar mai ales să-i facă multe reproșuri.
Înainte de a începe lecția despre oportunitatea și avantajele valorificării nămolului în agricultură, ca agent de regenerare a solului și ferilizant, Virgil Bucșe, Director General al S.C. Apa Târnavei Mari, a ținut să prezinte câteva din realizările societății, privind lucrările de aducțiune a apei și lucrările de refacere a sistemului de canalizare și a rețelelor de apă din Agnita.
Cei prezenți au aflat că lucrările de aducțiune trebuiau finalizate în luna martie a.c., dar executantul – o firmă spaniolă - nu s-a încadrat în termenul stabilit prin contract și acesta a fost prelungit până în luna septembrie. În ceea ce privește lucrările din oraș, auditoriul a aflat că acestea au fost recepționate deși mai sunt remedieri de făcut. Afirmația confirmă temerile agnițenilor din perioada când observau modul neprofesionist cu care se lucra și când la sesizările lor li se promitea că recepția nu va fi făcută până când lucrările nu vor fi conforme. Acum, după ce recepția a fost făcută și executantul sau executanții și-au luat banii, urmează remedierile, adică iar săpături, iar gropi, iar închideri de apă.
La întrebarea privind pagubele suferite de cei cărora le-au crăpat pereții, le-au fost inundate pivnițele și li s-au promis despăgubiri pe care nu le-au primit, reprezentanții S.C. Apa Târnavei Mari au spus că aceasta e responsabilitatea firmei Hidroconstrucția. Păgubiții s-au adresat firmei respective, care a răspuns cu promisiuni care până acum n-au prea fost onorate. Nu cred că acum, după ce au predat lucrarea care a fost recepționată și ca atare și-au primit banii, vor fi mai receptivi la necazurile pe care le-au cauzat. Locuitorii de pe Aleea Teilor au rămas nu numai cu paguba pentru reparațiile făcute cu banii lor ci și cu teama că de acum încolo, orice ploaie mai mare, orice viitură le poate inunda pivnițele.
Conform contractului dintre S.C. Apa Târnavei Mari, în calitate de beneficiar al lucrărilor, și S.C. Hidroconstrucția, în calitate de executant și beneficiar de câștig financiar, aceasta trebuie să repare sau să acorde despăgubiri pentru toate stricăciunile pe care le-au facut agnițenilor în timpul lucrărilor. Dar astea nu sunt problemele S.C. Apa Târnavei Mari care a recepționat lucrarea, și nici ale S.C. Hidroconstrucții care și-a luat banii, ci ale păgubașilor care, dacă vor să-și recupereze pagubele trebuie să se adreseze justiției, unde vor avea ca adversari avocații firmei stricătoare, și aceștia în mod sigur sunt mai profesioniști decât inginerii și muncitorii care au lucrat prin Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

07 iunie 2013
Turneul naţional Amatur pentru copii la tenis de masă

Peste 150 de copii şi însoţitori au fost prezenţi, sâmbătă, la Agnita, în sala de sport a oraşului, cu ocazia Turneului naţional Amatur pentru copii la tenis de masă. Turneul a fost dominat de sportivii din Piteşti şi Luduş, centre cu tradiţie în tenisul de masă juvenil.
La finalul turneului, primele locuri au fost ocupate de următorii sportivi: Bianca Mihai (Piteşti) şi Ştefan Cojocaru (Suceava) la categoria de copii de până la 10 ani, Iulia Moldovan şi Adrian Fodor (ambii Luduş) la 10-14 ani, Diana Ene şi Dragoş Stan (ambii Piteşti) la categoria 14-18 ani.
"Pe parcursul celor 10 ore, cât a durat competiţia, concurenţii au oferit partide de înaltă ţinută tehnică, foarte multe dintre ele echilibrate şi pline de suspans. Sportivii prezenţi la acest eveniment au apreciat în mod deosebit logistica impecabilă, premierea consistentă, datorită sponsorilor turneului, dar şi cazarea şi toate celelalte condiţii oferite. Cea mai bună clasare a sportivilor noştri a fost obţinută de Alex Nechita, locul 3 la categoria 14-18 ani, o performanţă cu adevărat remarcabilă pentru care elevul Liceului "Treboniu Laurian" din Agnita merită felicitări", a declarat Csaba Zedler, organizatorul acestui eveniment, care doreşte să mulţumească şi pe această cale celor care l-au ajutat să ducă la bun sfârşit Turneul naţional Amatur pentru copii, şi anume Primăria şi Consiliul Local Agnita, Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport, Amatur România, Baum Games Dumbrăveni şi domnului Dumitru Beltechi.

sursa: www.tribuna.ro

05 iunie 2013
DJ 106 Agnita - Sighișoara se pregătește de reabilitare

Drumurile județene cu ieșire înspre localități din județele Mureș, Alba, Brașov și Vâlcea vor fi incluse în proiecte de modernizare din fondurile europene alocate pe exercițiul bugetar european 2014 – 2020.
Primul drum pentru care Consiliul Județean Sibiu a demarat procedurile birocratice este cel care leagă Agnita de Sighișoara. Urmează Merghindeal – Cincu și Râul Sadului – Voineasa, posibil și drumul care asigură ieșirea înspre județul Alba prin comuna Păuca.
Consilierii județeni au aprobat în ședința de joi asocierea cu autoritățile județului Mureș, în vederea modernizării DJ 106 Agnita – Sighișoara. Obiectul asocierii îl reprezintă realizarea în comun a proiectului de reabilitare a drumului, incluzând aici documentația tehnico-economică, lucrări, servicii etc. Proiectul urmează să fie depus spre finanțare din fonduri nerambursabile în perioada de programare 2014 – 2020, se arată în contractul de asociere între cele două județe. În cadrul acestui contract, Județul Sibiu ar urma să fie lider de asociere, fiecare parte contractantă urmând să pună la dispoziție sumele necesare, raportat la numărul de kilometri ai tronsonului de drum de pe teritoriul fiecărui județ.
"Pentru atragerea a cât mai multor fonduri europene este important ca la momentul lansării unei finanțări să existe documentația tehnico-economică a investiției", se arată în raportul care însoțește această hotărâre.
Președintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea, spune că astfel de asocieri vor fi încheiate și cu județele Brațov, Vâlcea și Alba. "Ne propunem ca toate drumurile județene de interes regional să fie reabilitate. La finanțarea europeană, astfel de proiecte primesc un punctaj mai mare, mai ales dacă astfel de drumuri fac legătura între două drumuri naționale sau europene. Râul Sadului - Voineasa este un proiect la care ne gândeam de mai demult, la fel și Merghindeal - Cincu sau ieșirea din Păuca înspre Alba. Am discutat deja aceste lucruri și cu președinții consiliilor județene învecinate", a declarat Ioan Cindrea pentru Turnul Sfatului.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

30 mai 2013
Flautul, vioara şi orga cântă la Agnita

Un flaut, o vioară şi o orgă se întâlnesc sâm­bătă, 1 iunie, cu agniţenii.
Filarmonica de Stat Sibiu a pregătit în cadrul Zilelor Culturale ale Judeţului Sibiu, un cadou muzical destinat în special copiilor, eve­nimentul sub titlul "Ora de muzică clasică" urmând să se desfăşoare la Biserica Evan­ghelică din Agnita, de la ora 19.
Acesta va fi urmat de un concert cameral al corului "Caedonia", care va cuprinde lucrări de Rameau, Marais, Leclair, Bach şi Jianu şi va fi susţinut de Lidia Marina la flaut, Vasile Şulţ la vioară şi Teodora Cîrciumaru la orgă.
Părinţii, copiii şi bunicii sunt cu toţii invitaţi, intrarea la evenimente fiind liberă.

sursa: www.tribuna.ro - A. Cheșcu

30 mai 2013
Drumuri comunale asfaltate de Consiliul Județean

Din proiectul de asfaltare a tuturor drumurilor comunale, pentru anul acesta a fost programată așternerea de "tratament dublu bituminos" pe mai bine de 80 de km de drumuri.

Lansat la începutul primăverii, proiectul actualei conduceri a Consiliului Județean a ajuns "la borna 14". Primele două drumuri bifate ca asfaltate sunt DC 32 Bârghiș – Apoș (5,1 km), respectiv DC 33 Ighișu Vechi – Zlagna (9,2 km). Lucrările au fost executate de SC Drumuri și Poduri SA, societatea al cărei unic acționar este Consiliul Județean Sibiu. Până în toamna acestui an, Ioan Cindrea, președintele CJ Sibiu, speră să fie încheiată întreaga primă etapă. "Suntem în grafic cu acest proiect pe care îl dorim finalizat până în septembrie", a declarat Ioan Cindrea, președintele CJ Sibiu.
În prezent, SC Drumuri şi Poduri SA lucrează în comuna Iacobeni, pe drumurile comunale DC 28 Netuş-Noiştat-Movile ( 5,1 km) și DC 29 Stejărişu – DJ 106 (3,67 km). Luna viitoare sunt programate spre a fi date în folosință drumurile Alțâna – Ghijasa de Sus (2,6 km), Vărd – Veseud (3,5 km), Alma Vii – DJ 141 (3,5 km), respectiv Retiș – Țeline (6,6 km).

Miercuri, 29 mai, este programată recepția la finalizarea lucrărilor de construcție a unor noi poduri peste pârâurile Nemșa și Moșna, ambele fiind executate de către firma Multiplan SRL din Odorheiu Secuiesc, pentru 1,5 milioane de lei, inclusiv TVA. Podul peste pârâul Nemșa are o lungime de 14,1 m, iar celălalt, 19,1 metri. Podurile sunt traversate de drumul care face legătura între Mediaș – Bârghiș și Agnita.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

28 mai 2013
Turneul naţional Amatur pentru copii la tenis de masă

Clubul Sportiv Agnita, în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local al oraşului Agnita, Amatur România şi Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Sibiu organizează, pe 1 iunie, "Turneul naţional Amatur pentru copii" la tenis de masă.
Evenimentul reuneşte la start amatori ai acestui sport cu vârsta cuprinsă între 7 şi 18 ani, băieţi şi fete. Competiţia se va desfăşura în sala de sport a oraşului, situată în incinta Liceului "A. T. Laurian", începând cu ora 10:00. Participanţii vor fi înpărţiţi pe 3 categorii, clasele I-IV, V-VIII şi IX-XII. Turneul se înscrie pe lista manifestărilor cultural-sportive organizate cu ocazia zilei de 1 Iunie, la care vor participa copiii din insituţiile de învăţământ din localitate.

sursa: www.tribuna.ro

13 mai 2013
Balul Majoratului, bucuria tinereţii

Nu știu cum se vor des­curca la examene, nu știu cum se vor descurca în viață, dar știu cum să trăiască clipa fericirii, cum să se bucure de ultimele momente ale copilăriei fără prea multe griji. Asta s-a văzut și la minunatul spectacol intitulat "Balul Majoratului" pe care promoția 2013 a absol­venților Liceului "A.T. Lau­rian" din Agnita l-a prezentat la Casa de Cultură "Ilarion Cocișiu".
A fost un spectacol în care s-au îmbinat armonios talen­tul, imaginația și buna dispo­ziție, un spectacol al tinereții și bucuriei, cu dans, muzicã, umor, scenete, mo­mente artistice filmate și nelipsitul concurs de dans în care 8 perechi s-au întrecut pentru a-și demonstra calitățile.
Un juriu imparțial, format din elevi și profesori, a notat prestația concurenților care au trebuit să-și etaleze cunoștințele, talentul și abili­tățile, dar mai ales sponta­neitatea și farmecul.
Înainte de premierea câști­gătorilor, pe scenă au fost invitați cei 91 de elevi, viitori absolvenți, care au fost premiați cu câte o floare și cu aplauzele colegilor și părinților.
Spectacolul s-a încheiat cu ovații și aplauze prelungite pentru Monica Burnete și Florian Moga, încununații câștigători ai concursului.
A fost un spectacol frumos, organizat de elevi pentru ei, pentru profesori și pentru părinți, și aplaudat de toți cei prezenți.
În culise au transpirat și s-au agitat cu folos profesorii Niculina Petran Olaru, Dan Bârsan și Vecerzan Florin, artizanii acestui moment frumos din viața elevilor de la Liceul A.T. Laurian din Agnita.

sursa: www.tribuna.ro

09 mai 2013
Festivalul Hârtibăcenilor aduce cântul şi jocul popular la Roşia

Agnita, Alţâna, Roşia, Nocrich, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod şi Merghindeal îşi vor da întâlnire la cea de-a opta ediţie a Festivalului Hârtibăcenilor. Manifestarea va avea loc duminică, 12 mai, începând cu ora 13.30, în localitatea Roşia, acolo unde va răsuna cântecul popular şi oamenii vor sălta pe ritmurile specifice. Evenimentul este organizat de Asociaţia "Valea Hârtibaciului", de Primăria Comunei Roşia şi de Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - A. Marinescu

25 aprilie 2013
Doi tauri, vedetele licitaţiei de la Agnita

La sfârşitul săptămânii trecute, la Agnita a avut loc cea de-a III-a ediţie a "Expoziţiei de bovine cu vânzare prin licitaţie". Faţă de participanţii anunţaţi de noi anterior, a lipsit Cinegetica SRL, în locul ei fiind prezent Gheorghe Linu, un crescător individual de vaci din Ruja.

De departe, vedetele licitaţiei au fost doi tauri. Primul (foto), în vârstă de 36 de luni, a fost adjudecat la preţul de 5.500 lei de către fermierul Nicolae Bălţat. Exemplarul, deosebit de frumos, din rasa Bălţata Românească, a fost scos la vânzare de crescătorul Gheorghe Linu, care a fost prezent la licitaţie şi cu două vaci de lapte, pe care a refuzat să le vândă sub preţul de 5.000 lei. Oferta maximă pe care a primit-o în cadrul licitaţiei a fost de 4.500 lei.
Al doilea tăuraş, în vârstă de 16 luni şi o greutate de 540 kg, a aparţinut firmei Karpaten Meat din Nocrich. Este un animal de reproducţie şi a fost adjudecat la preţul de 3.000 euro (echivalent în lei), de fermierul Dumitru Buzilă.

"Mă bucur că şi ediţia din acest an a trezit interesul localnicilor şi al crescătorilor de bovine din zonă. Le mulţumim tuturor participanţilor care au venit la expoziţie cu cele mai frumoase exemplare de bivoli, tauri şi vaci de lapte", a spus Stelian Iliu, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Sibiu, principalul organizator al evenimentului.

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

19 aprilie 2013
Coplata, prea mult zgomot pentru nimic

(...) La Spitalul Orăşenesc Agnita suma pe care o plătesc pacienţii la exter­nare a fost stabilită la 5 lei. Potrivit directorului Iosif Nicolae Prişcă, banii vor fi folosiţi pentru completarea veniturilor proprii, pentru achiziţionarea de medi­camente şi pentru acti­vitatea curentă a unităţii sanitare. „Vor fi puţini, asta ştim deja. Aici bolnavii sunt pensionari cu pensii foarte mici sau gravide”, a spus directorul Spitalului Oră­şesc Agnita, Iosif Nicolae Prişcă.

sursa: www.tribuna.ro - L. Buciu

17 aprilie 2013
Licitaţie de bovine, la Agnita

Pentru al treilea an consecutiv, Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Sibiu şi Asociaţiile Cres­cătorilor de Bovine de pe Valea Hârtibaciului, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Sibiu, Camera Agricolă Sibiu şi Oficiul Jude­ţean pentru Ameliorarea Raselor din Zootehnie Sibiu organizează vineri, 19 aprilie, între orele 8-16, la Agnita, o "Expoziţie de bovine cu vânzare prin licitaţie". La expo­ziţie şi-au anun­ţat participarea 6 societăţi de creş­tere a bovinelor din zona Agnita: SC Helix (Agnita) - cu exemplare de Bălţată Româ­nească; SC Coral (Agnita) - cu bi­voli; SC Păltiniş II (Iacobeni) - cu vaci din rasa Holstein; SC Cene­getica (Chirpăr) - cu vaci din rasa Ghelovei; SC Karpaten Meat (No­crich) - cu vaci de carne din rasa Angus şi SC Romzelag (Merghin­deal) - cu vaci din rasa Angus.
După verificarea documentelor de însoţire şi examinarea sanitar-ve­terinară, animalele vor fi cântă­rite, înregistrate cu numărul crota­liului şi cu un număr de partici­pare la licitaţie, apoi vor fi intro­duse în sectorul de licitaţie.
Cumpărătorii înregistraţi vor primi o paletă numerotată şi vor depune o garanţie de 500 de lei, care va fi restituită la predarea a­cesteia. Spea­cher-ul licitaţiei anunţă preţul de por­nire, stabilit de proprietar, care are un pas de strigare în plus sau în minus de 20 lei.
La această ediţie a expoziţiei de bovine participă şi 5 producători cu produse tradiţionale din zonă: familia Boldijar cu pâine de Hosman; familia Triff - cu cojoace de Alţâna; familia Cioran - cu dul­ciuri de Nucet; familia Creţu - cu miere de Agnita şi familia Iftenie - cu telemea de Ţichindeal. Vom reveni.

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

17 aprilie 2013
Arbori "skin–head", la Agnita

Câţiva cititori ai Tribunei din Agnita ne-au sesizat la redacţie în legătură cu noua metodă extremă de toaletare, adică tundere, a arborilor de pe marginea drumurilor localităţii. Potrivit fotografiilor pe care le puteţi vedea şi pe site-ul nostru, arborii fructiferi sau nefructiferi respectivi au fost tunşi la piele, ca veritabili "skin-heads" vegetali.
Cititorii sunt de părere că metoda de toaletare, cu crengile tăiate până aproape de trunchi, nu doar că înlătură frumuseţea arborilor, distruge puterea lor de a reoxigena aerul înconjurător, de a oferi umbră pe timpul verilor toride, dar anulează parfumul florilor (de tei), desfiinţează aspectul plăcut al străzilor şi... ce să mai vorbim de eventualele fructe (de nuc)?
Primăria contactată de cititori ar fi răspuns că de tunderea arborilor stradali se ocupă o echipă de specialişti în toaletări, aşa că nu are nimic să le reproşeze celor care au belit copacii şi pomii cu pricina. Noi recunoaştem că toaletarea extremă a arborilor are şi ea meritele ei: mai puţine frunze de măturat la toamnă, eventual protejarea firelor de electricitate sau comunicaţii de pe stâlpi. Numai că, aşa cum se vede în fotografia tipărită aici, nucii nu creşteau sub firele protejate, ci la mare distanţă de ele, deci motivaţia cade. Iar hidoşenia aspectului arborilor desfiguraţi, poate chiar cu existenţa ameninţată, duce evidenţa dincolo de orice comentariu...

sursa: www.tribuna.ro - A. Filitti

16 aprilie 2013
Buget de austeritate pentru agniţeni

Consiliul Local al Oraşului Agnita a aprobat în şedinţa ordinară din 5 aprilie bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 şi estimările pentru anii 2014-2016.
Veniturile bugetului vor fi de 26.575 mii lei, la care se adaugă suma de 240 mii rezultată din excedentul bugetar realizat la sfârşitul anului 2012.
Majoritatea veniturilor, respectiv 14.853 mii lei, vor fi cheltuiţi pentru programul de investiţii ce se va realiza în 2013. Principala investiţie rămâne finalizarea arterei principale a oraşului, pentru care se vor cheltui 14.278 mii lei, din care 12. 578 provin din fonduri europene şi 1.700 lei din bugetul local.
În cadrul discuţiilor, primarul Ioan Dragoman a insistat asupra faptului că artera principală trebuie finalizată la termen, adică luna octombrie 2013. Nerealizarea obiecti­vului ar însemna returnarea fondurilor europene cheltuite, ceea ce ar crea o problemă foarte gravă pentru oraş.
Tot la capitolul investiţiilor s-a prevăzut cumpărarea de la ECOMED a clădirii şi terenului de pe str. Avram Iancu nr. 147 cu 240 mii lei, amenajări silvice cu 151 mii lei, achiziţionarea unui sistem video în oraş cu 60 mii lei, cheltuieli proiectare pentru reabilitarea şi modernizarea str. Şcolii cu 40 mii lei şi cofinanţare de 37 mii lei pentru reabilitarea Căminului Cultural din Coveş.
Pentru proiectul de rea­bilitare a Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu”, în valoare de 1.258 mii lei, au fost alocaţi 179 mii lei cotă de cofinan­ţare, diferenţa de 1.079 mii lei provenind din fonduri guver­namentale prin Comisia Naţională de Investiţii.
Din cauza lucrărilor pentru finalizarea arterei principale şi a celor de la Casa de Cultură, agniţenii vor avea parte de mai puţine activităţi culurale. Ediţia a XIX-a a Festivalului Naţional „Cânt şi Joc pe Hârtibaci” se va ţine în 2014, şi nici Zilele Oraşului nu vor mai fi organizate în 2013.
Vor fi multe neajunsuri, multe nemulţumiri pentru agniţeni şi în acest an, va fi praf, vor fi noroaie, vor fi mai puţine distracţii, dar aceştia speră că în 2014 vor avea un oraş modern, cu asfalt nou, cu piste de biciclete, un centru fără stâlpi cu cabluri şi o Casă de Cultură mai frumoasă, mai încăpătoare şi mai bine dotată.
Discuţiile privind bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2013 au fost destul de puţine, membrii Consiliului Local au dezbătut în şedinţele fiecărei comisii toate capitolele şi au aprobat în unanimitate proiectul propus de primarul Ioan Dragoman.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

15 aprilie 2013
”O mocăniță care să pornească de la Sibiu ar fi avut un impact mult mai mare, însă la Sibiu nu am beneficiat de înțelegere și suport”

Prietenii Mocăniței au început lucrările la 9 kilometri de cale ferată îngustă, între Agnita și Benești, pentru a repune pe sine mocănița.

În plus, anul acesta prietenii Mocăniței au demarat și un proiect cu bani europeni. Mai multe detalii aflați de la Mihai Blotor, președintele asociației.

Reporter: În primul rând, am văzut că ați demarat un proiect pentru donații în vederea refacerii căii ferate până la Benești. Îmi poți spune cum vor fi folosite aceste donații și cum aţi ajuns la colaborarea cu FEDECRAIL?

Mihai Blotor: În situația în care, în prezent, vagoanele Mocăniței se află la Agnita, unde este în curs de finalizare și un adăpost pentru materialul rulant, este de la sine înțeles ca un eventual tren turistic să pornească de la Agnita. Mai mult, până acum Agnita a fost singura localitate de pe traseul Mocăniței care a crezut în noi și care ne-a sprijinit în demersurile noastre. Bineînțeles că o mocăniță care să pornească de la Sibiu ar fi avut un impact mult mai mare, însă la Sibiu nu am beneficiat de înțelegere și suport, mai mult, depoul mic aparține Societății Feroviare de Turism, iar chiria cerută este mult peste posibilitățile noastre actuale. La asta se adaugă linia încălecată cu trenurile normale între Sibiu și ramificația Cisnădie, care complică și mai mult lucrurile.
Acestea fiind spuse, următorul pas a fost reabilitarea unui tronson de cale ferată pe care să putem circula, și anume cei nouă km de la Agnita la Benești (trebuie să ajungem la Benești pentru a întoarce locomotiva în celălalt capăt al trenului). Până în prezent am reușit să refacem 2,3 km, însă mai departe este o zonă unde toate traversele sunt putrede sau arse, iar materialul mărunt de prindere a dispărut. Pentru înlocuirea acestor traverse am lansat apelul de pe site – pentru donații. În același timp am fost cooptați într-un proiect multinațional cu finanțare europeană, care implică totuși o cofinanțare de 50%, însă abia în luna iunie vom ști cu siguranță dacă va fi aprobat. Cooptarea în acest proiect a fost primul rezultat al apartenenței asociației Prietenii Mocăniţei la FEDECRAIL (Federația Europeană a Muzeelor Feroviare și Căilor Ferate Turistice). În urma bunei colaborări, încă de la început, cu prietenii noștri britanici, am avut contacte ocazionale cu FEDECRAIL, acestea înmulțindu-se în ultimii ani pe măsură ce și noi ne-am dezvoltat. Presați tot mai mult de aspectele legale și de indiferența autorităților, am simțit nevoia de a ne face auziți și de a apela la ajutor European, pentru că-FEDECRAIL oferă consultanță Comisiei Europene pe probleme de patrimoniu istoric și turism feroviar. Aşa se face că în aprilie 2012, la Helsingborg în Suedia, asociația Prietenii Mocăniței a aplicat și a fost acceptată unanim ca membru al FEDECRAIL. Un al doilea rezultat al calității de membru este invitația de a participa la anuala tabără de tineret a FEDECRAIL, unde fiecare membru este invitat să-și trimită tinerii voluntari, cu vârsta sub 24 de ani, pentru a se familiariza cu noțiunea de patrimoniu istoric feroviar, a participa la proiecte de restaurare sau întreținere a căilor ferate turistice și a materialului rulant și a se distra în același timp, într-un cadru multinațional. Tabăra este subvenționată în mare parte de FEDECRAIL și anul acesta se va ține în Austria, iar noi avem deja voluntari interesați de participare.

Rep.: Ce vă propuneţi, concret, să realizați în 2013? Ce planuri sunt cu finalitate pe termen scurt?

M. B.: Pentru acest an ne propunem, în mare, să definitivăm adăpostul pentru material rulant din Agnita și să continuăm reabilitarea liniei către Benești. Totodată sperăm să ne păstram obiceiul de a restaura o clădire pe an, în 2010 a fost cantonul Coveș, în 2011 turnul de apă din Cornățel și în 2012 grajdul gării Alțâna. Însă cât vom reuși efectiv să facem depinde în mare măsură de numărul de persoane care se vor oferi voluntari, dar și de aprobarea proiectului depus prin FEDECRAIL. Ca o noutate, prin acest proiect ne propunem și achiziționarea unei locomotive diesel care să stea la baza trenului turistic, e adevărat mai mică decât cele care circulau până în 2001, dar și mai ieftină.

Rep.: Cum decurg activitățile turistice, vine lumea să se plimbe cu drezina? Vă așteptați la o creștere a turiștilor anul asta?

M.B.: În aprilie anul trecut am început să promovăm plimbările cu ciclo-drezina între Cornățel și Hosman, iar succesul la public a fost neașteptat. Practic am ajuns să nu ne putem mobiliza noi îndeajuns de repede pe cât se cerea ciclo-drezina, așa că am apelat la prietenii noștri de la Ferma-Şcoala Cornățel pentru a ne ajuta cu predarea drezinei turiștilor. Ne așteptăm ca și în acest an numărul turiștilor să crească, o data cu răspândirea veștii. În prezent ciclo-drezina se afla în reparație generală și va reveni pe șine în următoarele zile. În plus, unul dintre voluntari, din Arad, ne-a construit și livrat în vară o moto-drezină echipată cu un motor de Trabant, cu șase locuri plus încă patru pe un vagonet adițional, pe care am testat-o în decursul anului trecut atât la refacerea liniei la Agnita, cât și cu turiști la câteva evenimente de la Hosman. Începând cu acest an vrem să o promovăm turistic. Pe lângă creșterea capacității de transport, adică zece locuri față de doar șase ale ciclo-drezinei, moto-drezina permite plimbări pe distante mai lungi, oferind și un grad de confort mai ridicat. În prezent se lucrează la un al doilea vagonet pentru moto-drezina, care-i va spori și mai mult capacitatea, precum și la o a doua ciclo-drezină.

Planurile noastre sunt îndrăznețe, însă vom reuși să le punem în practică doar atâta timp cât autoritățile locale ne vor sprijini și vor avea control asupra căii ferate. Facem apel în acest sens către Consorţiul pentru Dezvoltare Intercomunitară Sibiu-Agnita, o asociație formată din consiliile locale de pe traseu și care deține concesiunea asupra căii ferate, să facă tot posibilul pentru a păstra această concesiune, precum și către Consiliul Județean Sibiu, a cărui implicare în rezolvarea problemelor legale va aduce cu siguranță beneficii nu doar comunităților de pe Valea Hârtibaciului ci întregului județ, iar nouă ne va permite să continuăm a ne petrece timpul liber ca voluntari la Mocăniță.

Până atunci, vă așteptăm la o plimbare cu drezinele pe șinele Mocăniței!

sursa: www.turnulsfatului.ro - Ș. Dobre

12 aprilie 2013
Muzică şi poezie pentru cei necăjiţi

În strădania lor de a veni în ajutorul celor necăjiţi, voluntarii de la Sub­filiala de Cruce Roşie din Agnita au organizat la Biblioteca Orăşenească o „Serată de Poezie” la care au fost invitaţi agniţenii cunoscuţi ca susţi­nători ai acţiunilor umanitare. De fapt, a fost o serată de muzică şi poezie pentru că momentele poetice au fost încadrate de mo­mente muzicale foarte bine realizate şi prezentate de grupul coral condus de profesoara Doina Părău şi acompaniate de profe­sorul Doru Niţescu care a şi inter­pretat două cântece.
Poeziile au fost recitate atât de autorii lor, Magda Ignat şi Bogdan Albu, cât şi de prietenii din grupul de voluntari ai Crucii Roşii: Lore­dana Vereş, Ioana Solomon, Ralu­ca Bârsan, Ioana Stimeriu, Lidia Şandor şi Septimiu Bălţatu.
Directorul Crucii Roşii din Agnita, Paul Hârţoagă a mulţumit invitaţilor care au răspuns apelului şi au venit la întâlnirea cu poezia pe care o consideră „expresia literară a frumosului” şi „întâlnirea cu ea facilitează evadarea din spaţiul grosolan al cotidianului”.
Aplauzele care au punctat fiecare moment a fost răsplata celor prezenţi la o acţiune pe care autorii ei s-au străduit şi au reuşit s-o realizeze cât mai bine.
Dincolo de scopul spiritual, serata a avut şi unul material, adică de a mai colecta nişte bani pentru desfăşurarea activităţilor umanitare care este principala preocupare a voluntarilor de la Crucea Roşie din Agnita. De aceea în holul bibliotecii a fost amenajat un minibar, cu sucuri, napolitane şi sărăţele, dar şi cu o casetă pentru colectare de fonduri.
Nu ştiu cât de reuşită a fost serata de muzică şi poezie din punct de vedere pecuniar dar din cel spiritual organizatorii merită felicitări.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

05 aprilie 2013
GAL MH, un an de funcţionare

A trecut un an de când asociaţia "Grupul de Acţiune Locală Microregiunea Hârtibaciu" a primit de la Ministerul Agriculturii adeverinţa de funcţionare, un document pentru obţinerea căruia timp de şase ani s-a făcut multă muncă voluntară, s-au organizat multe întâlniri şi s-a consumat multă hârtie pentru a demonstra că şi locuitorii acestei zone merită şansa unei dezvoltări durabile, prin atragerea de fonduri europene.
Pentru obţinerea respectivului document a fost necesară elaborarea unei strategii, prin care au fost stabilite măsurile adoptate, sumele şi numărul de proiecte aferente fiecărei măsuri. Conform strategiei pentru dezvoltarea zonei GAL MH s-au aprobat peste 2 milioane de euro.
Din păcate, analiza zonei şi elaborarea strategiei s-a făcut în urmă cu patru ani dar schimbările din guvern cu toate avatarurile inerente au întârziat cu doi ani începerea activităţii. Ceea ce trebuia să înceapă în 2010 a inceput în august 2012.
În această perioadă au intervenit schimbări economice care au influenţat percepţia beneficiarilor privind accesarea fondurilor europene. Cei care au participat la elaborarea strategiei s-au săturat să aştepte, şi-au pierdut încrederea iar în momentul demarării activităţii multe acţiuni au trebuit luate de la început.
Din fericire, echipa care lucrează pe teren şi în sediul GAL MH din Agnita a înţeles că şansa dezvoltării zonei este recâştigarea încrederii de către potenţialii beneficiari, pentru a-i determina să depună proiecte. Peste 150 de persoane au cerut informaţii despre şansele de a primi fonduri pentru diverse activităţi. Nimeni n-a plecat fără să fie bine informat, şi principala informaţie a fost că banii primiţi sunt pentru a munci mai mult şi mai eficient.
Modul de lucru al echipei GAL MH s-a dovedit eficient. Dacă în prima sesiune au fost selectate doar 4 proiecte, în cea de-a doua au fost selectate 14 din 29 depuse. Important este că şi cele 15 neselectate sunt eligibile şi după completările necesare vor putea fi selectate.
Se preconizează că solicitările pentru măsurile 112, instalarea tinerilor fermieri şi 141, dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă, vor depăşi numărul prevăzut în strategie, ceea ce impune solicitarea unor modificări pentru realocarea fondurilor de la măsurile care, la ora actuală, nu mai prezintă interes.
Realizările din GAL MH se datorează şi sprijinului primit de la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală Sibiu, unde au întâlnit profesionişti dispuşi să se implice pentru soluţionarea problemelor inerente în această activitate.
Echipa GAL MH este hotărâtă să aducă în teritoriul Microregiunea Hârtibaciu toţi banii pe care i-a solicitat din fondurile europene, condiţie necesară pentru ca acest teritoriu să poată beneficia în perioada următoare de sume mult mai mari pentru cetăţenii dispuşi "să înmulţească talantul" prin muncă. Alocarea fondurilor europene se face conform parabolei din Biblie "celor care au, li se va mai da, celor care n-au, li se va lua şi ce au". Nu se dau fonduri europene pentru a fi păstrate ci pentru a fi folosite şi înmulţite. Şi asta o pot face numai cei harnici şi bine pregătiţi.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

05 aprilie 2013
Terapii gratuite la cabinetele logopedice şcolare

Centrul Logopedic Judeţean Sibiu, aflat sub coordonarea Centrului de Resurse şi Asistenţă Educaţională Sibiu, oferă servicii gratuite copiilor care au nevoie de terapie şi consultanţă logopedică. Astfel, preşcolarii şi şcolarii au posibilitatea de a–şi corecta gratuit, cu ajutorul celor 12 logopezi, deficienţele de vorbire, pronunţie sau alte erori de limbaj.
De activitatea Centrului Logopedic Judeţean Sibiu beneficiază necondiţionat sute de copii. Aici, cu multă dedicare, implicare şi afecţiune, răbdare şi dorinţă de a-i sprijini în integrarea cât mai rapidă şi cât mai uşoară în societate prin înlăturarea tulburărilor de limbaj, sunt specialiştii acestui domeniu de activitate. Structura este alcătuită din 12 cabinete logopedice, dintre care opt situate în Sibiu, două în Mediaş, unul în Cisnădie şi unul în Agnita. În aceste cabinete logopedice interşcolare, profesorii logopezi îşi petrec mult timp alături de cei mici, depăşind, aproape de fiecare dată, programul normal de lucru. Procesul recuperării prin terapie implică un plan bine stabilit. Astfel, la început de an şcolar, logopezii desfăşoară activităţi de depistare a copiilor cu tulburări de limbaj (logopaţilor) în grădiniţele şi şcolile arondate, evaluându-i pe toţi, îndeosebi pe preşcolari şi pe elevii clasei zero. După această etapă, se trimit înştiinţări oficiale părinţilor, în care se prezintă necesitatea intervenţiei logopedice. Părinţii sunt cei care hotărăsc dacă acceptă şedinţele de terapie logopedică, iar, în funcţie de această decizie, se stabilesc şi grupele de copii. Numărul copiilor situaţi într-o grupă variază de la doi la patru, în funcţie de vârsta si deficienţa acestora. Pe lângă activitatea terapeutică logopedică, profesorii logopezi desfăşoară şi o activitate de consiliere a părinţilor şi copiilor aflaţi în zonele rurale arondate cabinetelor logopedice. Având în vedere numărul mare al copiilor depistaţi cu tulburări de limbaj, specialiştii sunt nevoiţi să facă o selecţie riguroasă în funcţie de anumite criterii clar stabilite cum ar fi vârsta şi gravitatea deficienţei. Cei 12 logopezi se întâlnesc lunar la Centrul Logopedic Judeţean pentru a discuta despre noi metode şi strategii pe care să le abordeze în şedinţele cu elevii.
Pentru fiecare dintre cei 12 logopezi, fiecare copil aflat în terapie este un caz aparte. "Cabinetul logopedic presupune oglindă specială, logopedică, cu două laterale, ca să se vadă copilul din toate părţile atunci când pronunţă sunetele, trusă logopedică, necesară pentru corectarea poziţiei limbii şi îmbunătăţirea motricităţii musculaturii faciale, precum şi CD-uri educative şi fişe de lucru iniţiale, periodice şi finale, care să verifice evoluţia limbajului", spune Rodica Rus, coordonatorul Centrului Logopedic Judeţean Sibiu.
Cauzele care duc la tulburările de limbaj sunt variate. De la cele fiziologice, precum conformaţia limbii sau a altor componente ale aparatului fonoarticulator, la cele sociale, dobândite prin întărirea de către părinţi sau cei apropiaţi a unor deprinderi greşite de pronunţie. De asemenea, şi anumite evenimente din viaţa unui individ pot fi de mare impact asupra vorbirii, dacă ne referim aici la accidente sau chiar la lipsa de stimulare din partea celor din jur. Vârsta indicată pentru începerea şedinţelor de logopedie este de patru-cinci ani, întrucât atunci "Ata ete", "laţa" sau "zos" pot fi înlocuite uşor cu variantele corecte. "Cele mai frecvente probleme sunt cele care privesc articularea. Pe lângă acestea, mai sunt şi cazurile de balbism, care se datorează unor sperieturi sau alte manifestări emoţionale, cele de scris - citit, de ritm şi fluenţă", adaugă Rodica Rus.
În ceea ce priveşte activitatea din semestrul trecut, la cabinetele logopedice din Sibiu, s-au derulat un număr de peste 13.000 de investigaţii, în urma cărora au fost depistate peste 1.600 de copii cu tulburări de limbaj, din care peste 300 au fost luaţi în terapie. Dintre aceştia, cei mai mulţi s-au confruntat cu probleme de dislalie simplă, polimorfă, rinolalie, tulburări de ritm şi fluenţă, de voce, de dezvoltare generală a limbajului, de scris - citit, precum şi tulburări asociate.
În Agnita, zonele de intervenţie logopedică ale cabinetelor interşcolare şi sediile acestora sunt: Grădiniţele 1, 2, 3 Agnita, Grădiniţa "Ruja", "Coveş", Şcoala "G. D. Teutsch" şi Colegiul Tehnic "A. T. L. Agnita", la Şcoala Gimnazială "G. D. Teutsch" Agnita, Strada Piaţa G. D. Teutsch 1-3, logoped Emanuela Vass. Însă, pe lângă aceste zone, părinţii domiciliaţi în mediul rural ai căror copii prezintă diverse tulburări de limbaj se pot adresa Centrului Logopedic din Sibiu situat pe strada Turismului nr. 15. Aceşti copii vor fi direcţionaţi către un anumit logoped care se va ocupa de evaluarea şi de consilierea lor. De asemenea, informaţii suplimentare se pot obţine trimiţând un mail la cjrae@clicknet.ro sau la cjraesibiu@yahoo.com.

sursa: www.tribuna.ro - A. Marinescu

20 martie 2013
Brazi doborâţi de vijelie

Vijelia puternică, iscată în jurul orei 16, a smuls din rădăcină doi brazi din faţa Primăriei din Agnita.

Din fericire, în afara sperieturii celor aflaţi în zonă, nu s-au produs alte pagube. Tot din fericire, bradul ce înfrumuseţează oraşul în timpul sărbătorilor de iarnă a rezistat vijeliei, el putând fi împodobit şi în iernile următoare.







 

sursa: www.tribuna.ro - L. Buciu

18 martie 2013
USL are birou parlamentar la Agnita

La sfârşitul săptămânii trecute, la sediul PSD din Agnita, în prezenţa preşe­dintelui Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea, a preşedintelui Comisiei Econo­mi­ce a CJ Sibiu, Ioan Terea, a avut loc o întâlnire a par­la­mentarilor sibieni ai PSD, se­natorul Viorel Arcaş şi depu­tatul Ioan Axente, cu primarii de pe Valea Hârti­baciului, cetăţenii Agnitei şi simpati­zanţii USL din zonă. Cu acest prilej, în prezenţa a peste 70 de oameni, a fost inaugurat biroul parlamentar USL din Agnita, în aceeaşi locaţie. Aici, în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, între orele 15 – 18, vor fi prezenţi săp­tămânal cei doi parlamentari sau repre­zentanţii acestora, respectiv prof. Vasile Zămă­cău pentru deputatul Ioan Axente şi Flo­rina Ţerbea pen­tru senatorul Viorel Arcaş. În cuvântul lor, Ioan Axente şi Viorel Arcaş le-au mulţumit celor prezenţi pentru încre­derea pe care le-au acordat-o la alegerile parlamentare şi i-au asigurat că vor depu­ne toate eforturile, la toate oficialităţile judeţene şi cen­trale, pentru ca intere­sele şi nevoile lor să fie rezol­vate. Cei doi au dat asigurări că promisiunile lor electorale făcute agniţenilor şi oa­menilor din zonă vor fi îm­plinite cu certitudine. Tocmai de aceea, au inagurat aici acest birou parlamentar ca să aibă un dialog deschis, permanent şi constructiv cu cetăţenii şi au­torităţile locale. „Ştiu că este greu, dar îm­preună cu preşe­dintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea, vom face toate demersurile pentru ca proiectele prima­rului din Agnita să fie finanţate în conti­nuare şi finalizate ab­solut toate la timp”, au sus­ţinut în comun parlamentarii Ioan Axente şi Viorel Arcaş.
“Consider că este un lucru bun pentru cetăţeni şi pentru administraţie contactul direct cu cei doi parlamentari ai USL... Am salvat Spitalul din Agnita, iar acum trebuie să rezolvăm problemele finan­ciare cu care se confruntă noua administraţie locală. Vom fi prezenţi în această zonă care are nevoie de sprijinul nostru”, a spus în cuvântul său, Ioan Cindrea.

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

13 martie 2013
Chiar de vrei să mergi ”La Olt”, tot ”La Prut” ajungi... să mănânci

Pe ideea că undeva trebuie să aibă un loc al lor, cel puțin, și cei gurmanzi din Agnita, am amânat din trebile ce m-au scos din burgul sibian și, săptămâna trecută, am căutat un restaurant în orașul de pe Valea Hârtibaciului.
Știam zona cu aproximație, dar nu mai găseam drumul și nici numele restaurantului nu mi se contura prea clar în cap. Așa că, bâjbâind automobilistic pe străduțele din jurul Primăriei, am oprit lângă un pieton. ”«La Olt», restaurantul «La Olt»? Cum ajung acolo, că drumul de la piață e închis pentru lucrări?”, am întrebat politicos. Omul n-a stat să se mire prea mult. ”Eu nu știu niciun restaurant cu numele ăsta, dar mergi pe aici, treci pe acolo podul și ajungi «La Prut»”. M-am luminat ca o zi de primăvară: La Prut voiam să ajung.
Voi, cei înfometați, lăsați pretențiile deoparte, când vine vorba de La Prut. Căci locul e un fel de Kon Tiki, în ce privește amenajarea. Lambriuri de lemn, calorifere butucănoase de fontă, o anticameră cu temperatura de afară și mese cu picioare din țeavă. În afară de sala de nunți, botezuri și pomeni, viața din La Prut se gustă într-o cameră cu cinci mese. Fețele de masă sunt curate, iar fumul de țigară nu te omoară. Detalii, până la urmă.
Chelnerița pe care o bănuiesc a fi și proprietara locului zâmbește distant și discret, dar are o ținere de minte greu de egalat. Oricât de mulți au stat la aceeași masă și oricâte feluri de mâncare și băuturi au cerut, n-am văzut-o să noteze. Dar nici să greșească în ceea ce aducea mai apoi la masă. Meniul nu e de citit cu DEX-ul lângă tine, dar include cam tot ce îi trebuie unui om care vrea să își potolească foamea și nu vrea să facă acest lucru ca și când s-ar fi certat cu soția.
Eu am avut nenorocul să ajung prea devreme, iar mâncărurile gătite pentru cel de-al doilea fel să nu fie gata. Așa că am ales o normală ciorbă de burtă, un cotlet de porc și o salată de varză acră, astâmpărate cu o bere, că aveam șofer.
Ciorba, bună. Nu ca la Kon Tiki, dar decentă, chiar dacă nu a venit însoțită de smântână (poate dacă ceream...). Ceea ce a meritat, însă, a fost cotletul de porc. Știți de ce? Pentru că era normal de bun. Omenește făcut, din carne numai bună, de proporții mai mult decât generoase, și, mai ales, însoțit de cartofi adevărați. Au fost cei mai buni cartofi prăjiți mâncați în vreun restaurant: era evident că bucătarul îi curățase în dimineața acelei zile, după ce i-au fost aduși din pivnița vreunui țăran din zonă, care primăvara trecută nu a pus la rădăcina lor altceva decât îngrășământul din grajd. Iar varza murată parcă era împrumutată de la bunică-mea, care, dacă nu știți, face cea mai bună varză din Ardeal.
Totul a curs fără perioade de așteptare, deși toate mesele erau ocupate, așa că în nici 40 de minute totul era gata. Inclusiv nota, pe care vă las să o judecați voi: opt lei ciorba, 80 de bani pâine, 50 de bani ardeiul, șase lei cotletul, 2,5 lei cartofii, tot atâta și salata și 3,5 lei berea. Adică nici 24 de lei. Bragă, ce să mai, bragă.

sursa: www.turnulsfatului.ro

11 martie 2013
Mărţişoarele, o acţiune reuşită la Agnita

La scurt timp după şedinţa de constituire, subfiliala Crucii Roşii din Agnita a demarat prima acţiune, finalizată cu un neaşteptat succes.
Cei 22 de membrii au profitat de tradiţionalul mărţişor pentru a face rost de fonduri pentru ajutorarea celor necăjiţi. Timp de două săptămâni inimoşii voluntari s-au întâlnit şi au confecţionat peste 300 de mărţişoare pe care le-au ”vândut” într-un mod original, la bazarul din centrul oraşului ori pe la firmele agniţenilor.
Originalitatea comercializării a constat în faptul că mărţişoarele nu aveau etichetă cu preţul lor, cumpărătorii plătind fiecare după cum îl lăsa inima, banii fiind puşi într-o casetă încuiată.
Prima surpriză a fost că cele 300 de mărţişoare s-au epuizat foarte repede, aşa că au mai confecţionat 150 şi apoi încă 130. În total au valorificat 580 de mărţişoare, pentru care cumpărătorii au pus în casetă între 1 şi 500 de lei, obţinîndu-se un câştig de 2080 lei, adică peste 3,50 lei /un mărţişor.
Acţiunea nu se opreşte aici. Producătorii şi comercianţii de mărţişoare vor cumpăra din banii câştigaţi, alimente şi obiecte pentru persoanele nevoiaşe şi apoi vor trece pe la aceştia, să le dăruiască un strop de fericire. Şi văzând lumina din ochii celor pe care îi vor vizita vor avea şi ei parte de un strop de bucurie.
"Ne bucură faptul că oamenii din Agnita au reacţionat surprinzător de plăcut iniţiativei noastre intitulată ”Dăruieşte primăvară„ şi s-au alăturat într-un număr mare, atât prin contribiţie cât şi prin acţiune. In numele Crucii Roşii, subfilaiala Agnita mulţumim partenerilor şi în special voluntarilor care au dat dovadă de implicare, seriozitate şi multă responsabilitate şi sperăm să fie alături de noi in continuare", a spus Paul Hârţoagă, preşedintele subfilialei C.R. Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

01 martie 2013
Bazar caritabil cu mărţişoare handmade

Voluntarii de La Crucea Roşie - subfiliala Agnita, au început de ieri să vândă mărţişoare confecţionate manual. Acţiunea se înscrie în cadrul campaniei „Dăruieşte primăvară”. Cele peste 500 de mărţişoare au fost create de către voluntari împreună cu preşcolarii de la grădiniţa cu program prelungit din Agnita şi de elevii Şcolii gimnaziale G.D. Teutsch din Coveş. Fiecare cumpărător contribuie cu cât doreşte. Din fondurile strânse în urma vânzării mărţişoarelor, Crucea Roşie - subfiliala Agnita va achiziţiona pachete cu alimente şi alte produse care vor fi dăruite unor persoane vârstnice şi bolnave din localitate." La finele bazarului de caritabil Dăruieşte Primavară, anume pe data de 8 martie, sperăm să venim în sprijinul unui număr cât de mare de vârstnici bolnavi aflaţi într-o situaţie materială precară. Reuşita noastră ţine şi de dărnicia cumpărătorilor de mărţişoare handmade", preciza în prima zi din campanie Dan-Paul Hîrţoagă, director CR Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - A. Popescu

08 februarie 2013
Ziua Roşiei Montane s–a ţinut şi la Agnita

Iniţiativa activiştilor preocupaţi de salvarea patrimoniului natural şi cultural, Alburnus Maior, Asociaţia Bucureşti şi Re.Generation care au hotărât să declare data de 6 februarie „Ziua Roşiei Montane” a fost îmbrăţişată şi de asociaţia „Serviciul de Voluntari Agnita”.
Acţiunea voluntarilor agniţeni a avut loc în sala de şedinţe a Primăriei din Agnita, unde au participat peste 60 de persoane interesate să afle cât mai multe informaţii despre situaţia acestei zone atât de controversate.
Cei prezenţi au fost salutaţi de Cosmin Duşleag liderul Serviciului de Voluntari Agnita şi de Joachim Cotaru un activist împătimit pentru salvarea patrimoniului natural şi cultural care a participat la mai multe acţiuni în Roşia Montană. Cosmin Duşleag a ţinut să menţioneze că scopul acestei acţiuni este de a oferi celor interesaţi un plus de informaţii despre Roşia Montană, informaţii pe care media audio şi video le ignoră din diverse motive.
Organizatorii au prezentat un film despre oamenii şi locurile de la Roşia Montană, un film realizat în anul 2004. Deşi au trecut şapte ani, problemele acestei zone nu s-au schimbat prea mult. Doar lupta celor care vor să salveze patrimoniul a devenit mai acerbă, ca şi atitudinea celor care nu vor să-şi părăsească locurile ce le sunt dragi.
Înainte şi după prezentarea filmului, un grup vocal de la Şcoala GD Teutsch, condus de profesorii Florin şi Doina Părău a susţinut câte un scurt moment folcloric.
După terminarea acţiunii o parte din participanţi, impresionaţi de cele văzute, au rămas în holul Primăriei discutând despre situaţia Roşiei Montane.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

04 februarie 2013
Ședinţa de constituire a Filialei de Cruce Roşie din Agnita

Sâmbătă, în sala de şedinţe a Primăriei a avut loc şedinţa de constituire a Filialei de Cruce Roşie din Agnita.
În deschidere, Paul Hârţoagă directorul filialei a făcut o scurtă prezentare a istoricului Crucii Roşii, înfiinţată în 1863 la Geneva şi în 1876 în România. A prezentat apoi principiile de funcţionare ale acestei instituţii, bazată pe voluntariat, şi proiectele filialei din Agnita.
Înfiinţarea acestei filiale este consecinţa firească a activităţilor desfăşurate de Serviciul de Voluntari Agnita ca şi de celelalte grupuri de voluntari, foarte activi mai ales în ceea ce priveşte ajutorul acordat persoanelor aflate în dificultate. Tot ceea ce au făcut până acum vor face şi în continuare într-un cadru mai organizat, în care vor putea beneficia de diverse forme de pregătire, atât în ceea ce priveşte activităţile specifice cât şi în acţiunile de voluntariat.
O activitate cu caracter permanent va fi colectarea de alimente pentru persoanele cu probleme materiale, activitate pentru care urmează să realizeze un parteneriat cu magazinele din oraş.
Implicarea în activitatea Filialei Crucii Roşii din Agnita poate fi făcută în două modalităţi: devenind membru al Crucii Roşii ori partcipând la acţiunile de voluntariat. Calitatea de membru se câştigă achitând o cotizaţie de 10 lei/an, iar cea de voluntar prin înscriere şi participare la activităţile programate. Una din calităţi nu o exclude pe cealaltă. Poţi fi şi voluntar şi membru cu carnet al Crucii Roşii.
După această primă întâlnire Filiala Crucii Roşii din Agnita are 22 de membri care şi-au plătit cotizaţia şi 18 voluntari care au completat fişele. Credem că e un început bun şi că activitatea acestor tineri minunaţi va contribui la rezolvarea unor probleme în cazuri extreme sau la alinarea unor suferinţe cotidiene pentru oamenii necăjiţi.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

31 ianuarie 2013
Costume de carnaval pentru prichindei

Agniţenii s-au obişnuit ca de fiecare dată când familia Strothe Hans-Jurgen şi Dorina (născută Drăgan), de la Crucea Roşie din Heidel­berg, vin în Agnita, aduc da­ruri mai ales pentru unităţile medicale din oraş.
Aşa s-a întâmplat şi de a­ceastă dată, numai că acum, venind acasă au adus ca­douri pentru copiii de la gră­diniţe. De fapt ei au fost doar curieri pentru darurile trimise de Roxana Iulia Herciu, fiica Dorinei Strothe.
Roxana este designer la „Dieters - GMBH”, una din cele mai mari firme care produce costume de carnaval şi ac­cesorii. Vara trecută, când a venit să-şi vadă bunica, Ro­xana a trecut şi pe la grădiniţa unde şi-a petrecut o parte din copilărie. Momentul de bucu­rie şi nostalgia amintirilor au determinat-o să facă un gest plăcut inimii ei şi să dăru­iască ceva prichindeilor. Ideea Roxanei l-a încântat pe Herbert Geiss, patronul firmei Dieters, şi au donat 250 de costume de carnaval pentru copiii de la grădiniţele din Agnita şi Ruja.
Bucuria copiilor a fost pe măsura darului primit, s-au grăbit să îmbrace costumele de prinţi, prinţese, cazaci ori pui de zebră şi să arate cât de bine ştiu să danseze, realizând un minispectacol, spre încântarea celor care au adus frumoasele daruri.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

31 ianuarie 2013
Crucea Roşie are subfilială în Agnita

Sâmbătă, începând cu ora 16.00, Primăria Agnita, va găzdui o întâlnire informativă despre Crucea Roşie Româ­nă. Persoanele cu spirit vo­luntar se pot înscrie în subfi­liala CRR Agnita, organizaţie umanitară care şi-a început activitatea în data 23 ianuarie a.c. Agniţenii voluntari vor primi carnete de membru afiliat.
Constituirea subfilialei CRR Agnita se impunea ţinând cont de numărul mare de persoa­ne care au nevoie de prijinul CRR. Directorul subfilialei Ag­nita este Hirtoaga Paul.
Cru­cea Roşie Română este o organizaţie neguverna­men­tală de interes naţional, având ca misiune prevenirea şi ali­narea, în mod imparţial, a su­ferinţei umane în orice îm­prejurare, fără discriminare.

sursa: www.tribuna.ro - A. Popescu

30 ianuarie 2013
Proiectantul drumului Sibiu - Agnita se aștepta la noi deficiențe în asfalt

Tasarea infrastructurii rutiere în preajma unei fisuri lungă de zece metri apărută pe recent reabilitatul drum Sibiu - Agnita reprezintă, în opinia proiectanților bucureșteni de la Betarmex, ”puncte de mică anvergură”.
Firma care a executat în două rânduri proiectarea lucrărilor de reabilitare a respectivei porțiuni de drum consideră că era de așteptat ca astfel de probleme să apară. ”Asemenea fenomene apar frecvent pe zonele nou consolidate, lucrările având nevoie de câțiva ani pentru a-și consuma și stabiliza deformațiile în timp”, arată reprezentanții Bertamex SRL, într-un răspuns transmis ziarului Turnul Sfatului.

Cei de la Betarmex presupun că tasările apărute în toamna anului trecut au drept cauză apa care se infiltrează printre noul sistem de consolidare (executat în 2011) și cel vechi (executat în anii '70). ”Presupunem că apa colectată în amonte pe suprafața versantului se infiltrează pe sub drenul longitudinal și sistemul de consolidare nou executat în aval (umplutură drenantă din bolovani mari de râu, împănați) și sistemul de consolidare vechi (constând în ramforți, fundați pe piloți adânci, de diametru mare, completați între ramforți cu elemente prefabricate orizontale de beton pe înălțime de circa 3,00 m)”.

Deficiențele apărute în infrastructura DJ 106 vor fi urmărite în timp, mai susțin proiectanții, pentru a fi luată o decizie în ceea ce privește procedura de reabilitare. ”Considerăm că, după perioada de iarnă și cea de primăvară, se va verifica din nou eficacitatea sistemelor de drenare și consolidare executate, se vor face observațiile și măsurătorile necesare și se vor putea stabili măsurile de remediere care se potrivesc cel mai bine situației din teren”, mai arată cei de la Betarmex.
Aceștia au proiectat reabilitarea drumului Sibiu – Agnita în 2008, în baza unui contract în valoare de 200.000 de lei, fără TVA. Reproiectarea lucrărilor între km 4 +400 și km 10+500 (Dealul Dăii) a fost executată tot de firma bucureșteană, fără costuri suplimentare. Constructorul, SC Drumserv SRL, susține că nu i se poate imputa nicio greșeală în execuția lucrărilor conform proiectului.

Răspunsul integral al SC Betarmex SRL:
”Ca urmare a reverificării obiectivului DJ106 Sibiu-Agnita, am constatat că degradările apărute în suprafața drumului în câteva puncte sunt de mică anvergura și nu pun în pericol siguranța circulației pe drum.
Pe acest tronson pe care s-au produs în decursul timpului fenomene de instabilitate a rambleului (influențate major de geomorfologia terenului care constă în umpluturi așezate pe un strat etanș de marnă înclinat spre aval, amplasat la circa 7,00-8,00 m adâncime pe care circulă apa de adâncime) s-au executat in anul 2011 sisteme de consolidare și evacuarea apelor de suprafață și de adâncime care constau în:

- Execuția unui șanț trapezoidal, continuu, betonat în amonte;
- Execuția unui dren colector de adâncime (circa 3,00 m) în amonte cu descărcarea transversală (drumului) a debitelor de infiltrații;
- Execuția pe zonele cu tasări semnificative de rambleu a unor consolidări cu micropiloți forați, încastrați 4,00-6,00 m în marnă și solidarizați la partea superioară cu radiere și ziduri continue din beton armat;
- Execuția chiar în acest amplasament la adâncime de peste 3.00 m a unei umpluturi drenante din bolovani mari de râu (care a înlocuit umplutura de la baza rambleului, contaminată și alterată de apa freatică);
- Refacerea integrală a sistemului rutier și a acostamentelor.

Acest sistem nou este completat în aval de sisteme mai vechi de consolidare a rambleului constând în ramforți din beton amplasați la 6,00 m distanță, fundați pe piloți adânci, de diametru mare, completați între ramforți cu elemente prefabricate orizontale de beton pe înâlțime de circa 3,00 m (executate în perioada 1970-1975).
Menționăm că degradările apărute local în suprafața drumului la Km. 5+250 care constau în tasări reduse ca amploare și suprafață (sub 10 m.p.), s-au produs pe o zonă în care presupunem că apa colectată în amonte pe suprafața versantului se infiltrează pe sub drenul longitudinal și sistemul de consolidare nou executat în aval (umplutură drenantă din bolovani mari de râu, împănați) și sistemul de consolidare vechi (constând în ramforți, fundați pe piloți adânci, de diametru mare, completați între ramforți cu elemente prefabricate orizontale de beton pe înălțime de circa 3,00 m).
Întrucât asemenea fenomene s-au dezvoltat pe o zonă sensibilă din punct de vedere al deformabilității și stabilității (nu numai pentru drum, ci și pentru versantul pe care este amplasat drumul), pentru a trage unele concluzii privind comportarea în timp a lucrării, este necesară urmărirea în continuare a zonei consolidate în ansamblul său, pe o perioadă mai lungă de timp.
Asemenea fenomene apar frecvent pe zonele nou consolidate, lucrările având nevoie de câțiva ani pentru a-și consuma și stabiliza deformațiile în timp”.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

30 ianuarie 2013
A fost a VIII-a ediţie a Festivalului „Fuga lolelor”

A fost o zi minunată, o zi potrivită pentru „Fuga lolelor”. La peste 0 grade ar fi transpirat în costume şi s-ar fi murdărit de noroi, iar la mai puţin de -5 grade le-ar fi îngheţat mâinile pe bici. Dar Dumnezeu i-a iertat pentru distracţia de duminică şi a acoperit pământul cu puţină zăpadă, pentru ca lolele să aibă motiv să fugărească iarna. Şi pentru asta s-au adunat 193 de agniţeni, înarmaţi cu bice şi cu talăngi şi au făcut toată ziua gălăgie prin oraş, spre bucuria localnicilor şi mirarea turiştilor.

Aşa cum a fost stabilit în program, lolele, după ce au încercat să încapă toate în obiectivele apa­ratelor de filmat şi fotografiat, s-au încolonat şi, în sunet de fanfară, poc­nete de bice şi zgomot de talangă, au pornit să străbată oraşul dintr-un capăt în celălalt, unii, în mijloc, purtând insemnele de breasă, ceilalţi, cu feţele acoperite de măşti, încadrându-i ca o armată ocro­titoare.
Alaiul a făcut o scurtă oprire în faţa hotelului Dacia, pentru un mini­spectacol, un preludiu la specta­colul din centrul oraşului, unde s-au adunat cei mai mulţi spectatori pentru a admira execuţiile repre­zentanţilor fostelor bresle din Agnita.

După ce au ocupat esplanada din faţa primăriei lolele au fost salutate de oficialităţile oraşului. Despre semnificaţia acestui eveniment, despre importanţa păstrării tradiţiilor şi despre ce a însemnat obiceiul lolelor în viaţa oraşului au vorbit Niculescu Dan - viceprimarul oraşului, Helmuth Lerner - reprezentantul Forumului German şi Marina Floriţă din partea Consiliului Local Agnita.
Bogdan Pătru, preşedintele aso­ciaţiei „Breasla Lolelor”, a mulţumit tuturor celor prezenţi la acest eveniment şi în special celor care au sprijinit material a VIII-a ediţie a Festivalului „Fuga Lolelor”: Consiliul Local şi Primăria Agnita, Asociaţia „GAL Microregiunea Hârtibaciu”, notarul Lenuţa Barbu şi firma „Baum”.
A urmat cel mai aşteptat moment al spectacolului, dansurile repre­zentanţilor fostelor bresle. Căluţul şi dresorul lui, din breasla croitorilor, au dansat în paşi de menuet, după care, din bresla blănarilor, un ursar „nervos” a făcut să danseze un urs cam nărăvaş şi aparent agresiv. A urmat dansul dogarilor, adică doi tineri eleganţi au învârtit cu îndemânare cercurile în care erau suprapuse pahare cu vin. După ce şi-au încheiat numărul, cei doi au oferit oficialităţilor paha­rele cu licoare roşie din care nu s-a vărsat nici o picătură. În tot acest timp reprezentanţii breslei cizma­rilor învârteau o coroană cu patru vulpi ce ţineau în gură câte un jder. Ca de obicei spectacolul s-a încheiat cu momentul solemn când lolele şi-au ridicat măştile şi au cântat „Siebenbürgen”.
Toate momentele au fost punctate cu pocnete de bici, sunet de talăngi şi strigătul „Hiraiiiiii”.

Din faţa Primăriei, alaiul a pornit mai departe, parada încheindu-se cu încă un spectacol în intersecţia de la INCSTAR.
Apoi fiecare lider şi-a chemat grupul şi au pornit să fugă pe la casele lor, unde, după ce au făcut multă gălăgie, au binecuvântat casa şi gazdele, au închinat un pahar cu vin şi au lăudat gogoşile. Aşa au fugit prin oraş până la ora 18:00 când şi-au dat jos măştile, au blocat talăngile şi au plecat pe la casele lor să se pregătească pentru urmă­torul eveniment - „Balul Lolelor”.

Un grup de elevi din Sibiu, veniţi să vadă lolele, au pus o mulţime de întrebări despre costum, despre insigne, despre celelalte însemne dar mai ales despre cum poţi să fii lolă. Răspunsul este că în primul rând trebuie să fi „de gaşcă”, adică să fii sociabil, să te integrezi într-un grup şi mai ales să respecţi regulile, începând cu costumul şi terminând cu acţiunile din timpul spectaco­lului. Şi apoi trebuie să ştii să te distrezi la „Balul lolelor”. Bal care începe la ora 20:00 şi se termină dimineaţa. Şi dacă „Fuga lolelor” e un obicei săsesc, balul e pur româ­nesc, cu învârtite, sârbe, haţegane, jiane, tangouri, valsuri şi dansuri mai noi care eu nu ştiu cum se numesc.

A VIII-a ediţie a festivalului agniţean „Fuga lolelor” s-a încheiat şi cei care n-au putut veni privesc pozele pe facebook sperând că la a IX-a ediţie, ce va avea loc în 2 februarie 2014, vor fi şi ei acasă împreună cu prietenii.

Vezi poze în album


sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

28 ianuarie 2013
Sec: drumul de pe Dealul Dăii o ia iarăși la vale

La un an după terminarea lucrărilor de reabilitare a DJ 106 Sibiu – Agnita, în zona Dealului Dăii, șoseaua a început să o ia din nou la vale.
Pe acea porțiune unde prima proiectare a fost greșit realizată, deoarece proiectanții nu au luat în calcul și alunecările de teren.

Pentru prima dată de la asfaltarea din anii '70, DJ 106 Sibiu – Agnita a fost reabilitat din fonduri europene. Istoria lucrărilor de reabilitare, începute în 2009, a fost una tumultoasă: la nouă luni de la semnarea contractului de lucrări, Consiliul Județean s-a văzut nevoit să ia în calcul erorile din proiectare și să ”extragă” din contractul inițial porțiunea care traversează Dealul Dăii (între km 4+400 și km 10+500 al DJ 106). Această porțiune de șase kilometri a fost reproiectată, pentru a rezolva și problema alunecărilor de teren, după care a fost scoasă din nou la licitație. Alunecările, însă, continuă.

După reproiectarea lucrărilor de pe Dealul Dăii, CJ Sibiu a angajat prin licitație publică firma Drumserv din Târgu Mureș, care într-un timp rezonabil (un an) și cu un preț mult sub valoarea estimată înainte de licitație (10,8 milioane de lei față de aproape 23 de milioane) a terminat de reabilitat cei șase km de drum. La un an de la terminarea lucrărilor, la finele toamnei trecute, la km 5+250 asfaltul a început să se taseze, iar de-a lungul drumului a apărut o fisură lungă de aproximativ zece metri: terenul o ia din nou la vale. Lucrările la drum au o garanție de cinci ani.

Imediat după apariția acestor defecțiuni evidente, cei de la Consiliul Județean Sibiu au convocat în teren constructorul, dirigintele de șantier și proiectantul drumului – SC Bertamex SRL, din București. ”Am primit un punct de vedere oficial din partea proiectantului cu privire la defecțiunile produse, prin care se propune așteptarea trecerii sezonului rece în vederea determinării comportării în timp a defecțiunii produse. Prin urmare, s-a decis ca după această iarnă în perioada de primăvară să se stabilească soluția tehnică ce trebuie aplicată”, se arată într-un răspuns transmis ziarului Turnul Sfatului de către conducerea CJ Sibiu.

200.000 de lei, fără TVA, a plătit CJ Sibiu în 2008 pentru proiectul de reabilitare a întregului drum județean Sibiu – Agnita. Firma angajată a fost SC Bertamex din București, firmă care a și realizat reproiectarea tronsonului de drum de pe Dealul Dăii, fără a cere costuri suplimentare. Până la închiderea ediției, cei de la Bertamex nu au oferit răspuns solicitărilor de declarații trimise de Turnul Sfatului.

Modul în care vor evolua semnele alunecărilor de teren este urmărit și de constructori. Directorul Drumserv, Sergiu Crețu, arată însă că lucrările au fost executate respectând întocmai proiectul. ”Fiecare răspunde pentru ceea ce face. Nu vreau să mă pronunț eu asupra responsabililor, dar vă asigur că nu este o greșeală de execuție”, a declarat Crețu pentru Turnul Sfatului.
Unii dintre constructorii care au participat la licitația de reabilitare a porțiunii de pe Dealul Dăii sunt de părere că micropiloții proiectați pentru stabilizarea versanților nu au reprezentat soluția suficientă pentru stoparea alunecărilor de teren.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

25 ianuarie 2013
Unirea Principatelor – evocată la Muzeul de istorie din Agnita

În Agnita a devenit tradiţie ca la Muzeul de istorie "Valea Hârtibaciului" să se organizeze acţiuni dedicate aniversării Unirii Principatelor.
Şi în acest an, la 154 de ani de la marele eveniment istoric, muzeograful Mihaela Nevodar împreună cu profesori din Agnita a organizat două acţiuni dedicate zilei de 24 Ianuarie.
Prima a avut loc în 23 ianuarie, când a fost vernisată o expoziţie de icoane pe sticlă realizată de elevii profesoarei Raluca Teglaş de la Colegiul Tehnic AT Laurian. Cu toate că este în primul an de activitate şcolară, profesoara Raluca Teglaş dovedeşte reale calităţi de dascăl, reuşind să pună în valoare talentul artistic al elevilor săi care au fost foarte încântaţi să-şi prezinte realizările. Şi au avut cu ce se mândrii.
În 24 ianuarie la muzeu au venit elevii din clasele a V-a şi aVII-a de la Şcoala Generală GD Teutsch însoţiţi de prof. Nicoleta Gavriliu şi Andreea Vasilescu, care au prezentat referate şi eseuri despre evenimentul din 24 Ianuarie 1859. Realizările literare au fost completate cu poezii şi cântece patriotice adecvate evenimentului comemorat. De partea muzicală s-a ocupat prof. Florin Părău.
Atât vernisajul expoziţiei cât şi momentul literar- muzical au fost încheiate cu Hora Unirii, cântată şi jucată în curtea muzeului de toţi cei prezenţi la aceste evenimente.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

18 ianuarie 2013
Lolele încep să se pregătească

În Agnita au început să se audă pocnete de bici, semn că "Fuga lolelor" se apropie. După cum e tradiţia, în ultima duminică din ianuarie mulţi agniţeni vor îmbrăca costumul de lolă şi vor defila prin oraş în zgomot de talăngi şi pocnete de bice, probabil pentru a alunga iarna ori spiritele rele ori să împartă gogoşi, dar în mod sigur pentru a se distra şi a realiza un moment de bunădispoziţie în oraş.
Aşa cum a stabilit Consiliul Director al asociaţiei "Breasla lolelor", programul va fi cel obişnuit: la ora 9 se vor întâlni în faţă la Imix, vor face poze de grup şi de grupuri, se vor organiza iar la 9:30, cu fanfara în frunte, vor porni spre centru. După o scurtă oprire în faţă la Dacia, la 10:30 va avea loc un spectacol complet în faţa primăriei. Defilarea va continua până la Incstar, apoi găştile se vor împrăştia pe la casele gazdelor unde vor fi primiţi cu vin sau ţuică fiartă, vor cânta şi binecuvânta casa şi gazdele.
La ora 18 gălăgia prin oraş va înceta, costumele de lolă vor fi schimbate cu costume de bal pentru că la ora 20 se vor întâlni pentru a petrece împreună o seară minunată cu cântece şi dans.
Pe lângă celelalte obiceiuri tradi­ţionale, "Cânt şi joc pe Hârtibaci", "Balul bobocilor" şi "Dansul generaţiilor", "Fuga lolelor" a devenit prilej de bucurie şi de reîntâlnire a agniţenilor, pentru că foarte mulţi din cei plecaţi vin acasă să-şi regăsească prietenii şi amintirile.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

16 ianuarie 2013
"Dor de Eminescu", la Agnita

"Dor de Eminescu..." a fost titlul proiectului educaţional la care au participat elevii Liceului Tehnologic Iacobeni, proiect găzduit ieri de Biblioteca Orăşenească Agnita. Scopul proiectului a fost, după cum ne-a declarat prof. Vasile Zămăcău, dezvoltarea dragostei pentru literatura română clasică şi contemporană, cunoaşterea operei şi vieţii poetului Mihai Eminescu şi sensibilizarea interesului comunităţii locale cu privire la ziua de 15 ianuarie.
Elevii, sub îndrumarea aceluiaşi profesor şi a bibliotecarei Ofelia Rodina, au pregătit acţiunea culturală "Dor de Eminescu...", sărbătorind astfel cei 163 de ani de la naşterea marelui poet, recitând poezii din lirica marelui poet, iar elevii claselor a X-a au susţinut referate cu marile teme eminesciene.
La Biblioteca Orăşenească Agnita, elevii implicaţi în proiect au primit informaţii despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu şi au participat la concursul "Luceafărul poeziei româneşti". Acesta a avut nu mai puţin de trei ocupanţi ai locului I: Roxana Horvath, Alina Găinuşă şi Adela Gaşpar.

sursa: www.tribuna.ro

09 ianuarie 2013
Primele patru proiecte pentru dezvoltarea Văii Hârtibaciului

Peste 100000 de euro este valoarea totală a primelor patru proiecte selecționate de Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Hârtibaciu, în urma primului apel de proiecte lansat la finele verii trecute.
Două dintre proiecte au fost inițiate de două femei, din Agnita și Șelimbăr, proiectele fiind depuse pe Măsura 141 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență". Celelalte două au fost depuse de comunele Nocrich și Vurpăr, pe Măsura 322 "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale".
"Experții GAL Microregiunea Hârtibaciu au verificat conformitatea si eligibilitatea proiectelor depuse, iar Comitetul de Selecție a analizat și aprobat cele patru proiecte. Grupul de Actiune Locală Microregiunea Hârtibaciu consideră că acest prim apel de selectie a proiectelor reprezintă un succes important in implementarea strategiei de dezvoltare a microregiunii", se arată într-un comunicat de presă emis de GAL Microregiunea Hârtibaciu.
Cele patru proiecte urmează a fi verificate de reprezentanții APDRP, după care vor fi semnate contractele de finanțare.
GAL Microregiunea Hârtibaciu acoperă 15 localități (inclusiv Agnita) de pe Valea Hârtibaciului și beneficiază de fonduri de peste 2,2 milioane de euro, ce vor fi destinate dezvoltării regiunii.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

21 decembrie 2012
Au venit colindătorii în Agnita

Cete de colindători din satele de pe Valea Hârtibaciului au îmbrăcat duminică, 16 decembrie, hainele de sărbătoare şi au plecat în Agnita să vestească Naşterea Domnului. Din Bruiu, Coveş, Chirpăr, Fofeldea, Ghijasa de Sus, Ilimbav, Mihăileni, Nocrich, Răvăşel, Retiş şi Ruja, cete de bărbaţi sau mixte, în frunte cu preoţi, au răspuns chemării protopopului Ioan Jurcă şi au urcat pe scena Casei de cultură “Ilarion Cocişiu” prezentând nestemate din tezaurul sufletesc moştenit de la vrednicii lor înaintaşi.
Prezent la cea de a VI-a ediţie a Concertului de colinde, organizat de Protopopiatul Ortodox Român din Agnita, Episcopul-Vicar P.S. Andrei Făgărăşanu i-a felicitat pe organizatori şi pe participanţii la acest minunat eveniment, remarcând faptul că “poporul român s-a născut odată cu colinzile creştine”.
Concertul a fost deschis de corul “Ilarion Cocişiu” din Agnita, dirijor Ilie Ţerbea, care a dat tonul unui regal de frumuseţe spirituală. Au urmat 12 cete de săteni mândri de colindele pe care le-au ascultat în copilărie şi hotărâţi să le transmită mai departe aşa cum le-au moştenit. Remarcabil, faţă de ediţiile anterioare, este faptul că a crescut numărul tinerilor din cetele de colindători, semn că tradiţia va merge mai departe.
Acest minunat eveniment a beneficiat de un plus de culoare prin prezenţa Ansamblului “Mugurelul” din Cluj-Napoca, condus de prof. dr. Zamfir Dejeu care a prezentat un moment folcloric din ţinutul Huedinului, cu cântece, jocuri şi oraţii creştine. Concertul a fost încheiat de grupul vocal “CREDO” şi corul “Sf. Nicolae” din Agnita, dirijor prof. Doru Niţescu.
Părintele Protopop Ioan Jurca i-a felicitat pe colindători, pe preoţi şi pe primarii care au răspuns invitaţiei şi a mulţumit celor care au participat la organizarea acestui concert, Primăria Agnita şi Casa de Cultură “Ilarion Cocişiu”.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

11 decembrie 2012
"Cânt şi Joc pe Hârtibaci"

Este foarte greu de redat în cuvinte tot ce s-a întâmplat pe scena Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu” în cele două zile în care festivalul naţional „Cânt şi joc pe Hârtibaci” a adus în Agnita multe nestemate folclorice, unele în stare pură, altele şlefuite şi cunoscute ca valoroase.
Fiecare moment, prezentat de-a lungul celor două zile de sărbătoare folclorică, a fost un act artistic de înaltă trăire emoţională. Şi pe parcursul celor peste şapte ore de spectacol au fost foarte multe momente emoţionale.
Startul l-au dat cei 15 concurenţi care s-au prezentat în faţa publicului cu obiecte de tezaur în port şi în cântece aduse din judeţele Sibiu, Timiş, Alba, Argeş, Prahova, Gorj şi Suceava. Erau emoţionaţi în faţa publicului dar mai ales în faţa unui juriu foarte exigent condus de reputatul etnomuzicolog Eugenia Florea, alături de care au stat cunoscuta Elise Stan realizator de emisiuni folclorice la TVR, Silvia Macrea director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Trdiţionale Cindrelul Junii Sibiu, Marcel Părău referent şi solist vocal la Cindrelul Junii Sibiu, Florin Părău profesor de educaţie muzicală la Colegiul Tehnic ATL Agnita şi Ioan Sârbu directorul Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu” din Agnita – preşedintele onorific al festivalului.
Tinerii interpreţi au venit la Agnita conştienţi că festivalul „Cânt şi joc pe Hârtibaci” este o rampă de lansare spre consacrare, că cei încununaţi aici vor primii în continuare lauri aşa cum s-a întâmplat cu câştigătorii ediţiilor precedente. Asta i-a determinat să ofere spectatorilor ce aveau mai frumos, să prezinte în faţa juriului cântece şi costume populare reprezentative zonelor din care le-au cules. Publicul a apreciat talentul şi frumuseţea interpretării, fiecare concurent bucurându-se de aplauze meritate.
Aplauzele spectatorilor au continuat şi după încheierea concursului când momentele artistice prezentate de formaţiile, ansamblurile şi soliştii vocali au completat un spectacol folcloric deosebit.
Au încântat publicul cei mai tineri jucători, elevii claselor II-V de la Şcoala Gimnazială G.D. Teutsch cu dansuri învăţate de la Ioan Sârbu. Micii artişti, mai puţin emoţionaţi decât părinţii din sală, au cucerit inimile spectatorilor cu farmecul inocenţei şi dezinvoltura cu care au jucat.Aceeaşi încântare au transmis-o publicului şi formaţia de dansuri de la Clubului Elevilor, învăţaţi să joace de profesora Doina Părău. Tot profesoara Doina Părău a pregătit şi grupul vocal al Casei de Cultură, de fapt un minigrup format din patru minisoliste dar dotate cu maxitalent.
Au cucerit aplauze binemeritate jucătorii din Merghindeal ca şi cei din Chirpăr şi ansamblul folcloric „Mărginimea” al Casei de Cultură a Studenţilor din Sibiu, instructor, prof. Vasile Stoia.
Un minunat potpuriu de cântece populare au interpretat elevii clasei de Canto Popular ai Şcolii Populare de Arte „Ilie Micu” din Sibiu, instructor profesorul Florin Părău.
Ansamblurile „Hârtibaciul” şi „Cununa”, soliştii vocali Constantin Vasilescu, Ioana Bogdan, Diana Nistor, Ştefan Vaida, Florin Părău şi Petronela Sandu acompaniaţi de taraful condus de Nicolae Vâştea, au completat un spectacol de mare valoare artistică. De pregătirea soliştilor vocali care au încântat publicul s-a ocupat prof. Doina Părău iar coregrafia spectacolului a fost bine pregătită de profesorul Ioan Sârbu.
A doua zi a sărbătorii agniţene a început tot cu emoţiile concurenţilor care au urcat pe scenă pentru a afla hotărârea juriului. Un juriu competent condus ca şi în anii precedenţi de intrasigenta Eugenia Florea care nu a făcut rabat la calitatea cântecelor, a interpretării lor şi a costumelor, elemente de bază ale patrimoniului nostru cultural.
Premierea a început cu acordarea câte unei diplome de participare tuturor celor care au venit să reprezinte folclorul pe scena Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu” din Agnita.

Premiul cel mare, trofeul festivalului „Cânt şi joc pe Hârtibaci”, a fost acordat de Ioan Dragoman, primarul oraşului, tinerei interprete Andra Matei din Suceava, o excelentă reprezentantă a folclorului bucovinean. Eugenia Florea a ţinut să-l felicite şi să-i înmâneze lui Gabriel Dumitru din Argeş premiul I. Tot în Argeş a plecat şi premiul II, primit de Letiţia Boroi de la etnomuzicologul Elise Stan. Reprezentantul Banatului, solistul Ciprian Pop a primit felicitări şi premiul III de la Marcel Părău iar premiul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cindrelul Junii Sibiu a fost înmânat de Silvia Macrea solistei Fleacă Alina din Alba Iulia, reprezentantă a folclorului de pe Valea Secaşului. Au primit menţiuni Ioana Bogdan din Agnita, Mădălina Andriţă din Gorj şi Ana Maria Pătrăscioiu din Prahova.
Fiecare câştigător a mai încântat odată publicul cu un cântec iar câştigătoarea marelui premiu a fost îndelung aplaudată pentru două cântece.
După această gală a laureaţilor a urmat un spectacol extraordinar dedicat solistului de muzică populară Marcel Părău, referent la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cindrelul Junii Sibiu, pentru 30 de ani de activitate. Lui i-a revenit onoarea să deschidă acest minunat spectacol împreună cu Ansamblul Veteranii Junii Sibiului, prin tabloul coregrafic „Şezătoare”.
Peste trei ore a durat acest minunat spectacol la care au fost invitaţi şi au luat parte mari interpreţi de cântece populare, prieteni de suflet ai sărbătoritului. Au fost prezenţi foşti laureaţi ai Festivalului „Cânt şi joc pe Hârtibaci” Isabela Tomiţă, Virginia Irimuş, Codruţa Rodean, Alexandru Brădăţean, Stana Stepănescu şi Răzvan Năstăsescu care l-au felicitat pe Marcel Părău remarcând implicarea lui în organizarea acestui festival.

Cântece şi jocuri i-au fost dedicate de colegii şi prietenii din Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul Junii Sibiului” de soliştii Robert Târnăveanu, Alina Bâcă, Nelu Albu, Viorica Telcean şi Daniel Rosalim.
Au cântat şi l-au felicitat Mariana Şandru, Ion Drăgan, Maria Butilă, Cornelia şi Lupu Rednic, Camelia Cosma Stoiţă, Alina Pinca, Adina Hada, Carmen Popovici Dumbravă şi Mariana Anghel. Toţi au ţinut să-l aprecieze pe sărbătorit şi să-i ureze încă mulţi ani de activitate.
Pentru activitatea lui, Marcel Părău a primit cu această ocazie diplome de excelenţă şi plachete din partea Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu” din Agnita, a Primăriei şi Consiliului Local Agnita, Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi a Consiliului Judeţean Sibiu.
Despre activitatea lui privind promovarea folclorului hârtibăcean a vorbit Silvia Macrea care a remarcat implicarea în organizarea festivalului „Cânt şi joc pe Hârtibaci, activitatea lui în ansamblul Cindrelul Junii Sibiului, repertoriul bogat în cântece de pe Valea Hârtibaciului.
Eugenia Florea a ţinut să remarce că în afară de talentul cu care interpreteză cântecele populare, Marcel Părău este şi un neobosit căutător de valori etnofolclorice, un strângător de piese de patrimoniu care a realizat acasă o valoroasă colecţie demnă de un muzeu al culturii populare.
Felicitându-l , Elise Stan a rememorat debutul sărbătoritului pe micul ecran, surpriza plăcută de a descoperii un valoros purtător de tezaur folcloric. Spectacolul dedicat lui Marcel Părău c-a încheiat cu „Nunta Hârtibăceană” în finalul căreia sărbătoritul a fost acoperit de florile oferite de membrii Ansamblului Profesionist Cindrelul Junii Sibiu.
Prezentatoarea spectacolului, mândra făgărăşană Adina Roşca a reuşit ca timp de peste şapte ore, să realizeze o atmosferă plăcută pe scenă şi în sală.
Orchestra Ansamblului Junii Sibiului condusă de Gabriel Popescu a contribuit la nivelul artistic al întregului spectacol.
A XVIII-a ediţie a fost organizată de Consiliul Judeţean Sibiu, CJPCCT „Cindrelul-Junii” Sibiu, Primăria Agnita, Consiliul Local Agnita şi Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

05 decembrie 2012
Agnita, în straie de sărbătoare, alături de Cornelia și Lupu Rednic

Tinerii interpreți ai cântecului popular românesc vin să încânte Ardealul prin cele mai frumoase piese din folclorul autentic. Evenimentul care aduce acest regal al sărbătorilor de iarnă este cea de-a XVIII-a ediție a Festivalului-Concurs Național "Cânt și joc pe Hârtibaci", care are loc în perioada 6-7 decembrie.
17 soliști vocali amatori din județele Suceava, Mehedinți, Alba, Prahova, Timiș, Argeș, Gorj, Sibiu și Maramureș au rămas în cea de-a XVIII-a competiție a Festivalului de la Agnita, organizat de Consiliul Județean Sibiu, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale "Cindrelul-Junii" Sibiu, de Consiliul Local Agnita și de Primăria Orașului Agnita, prin Casa de Cultură "Ilarion Cocișiu" Agnita.
Interpreții vor urca pe scenă cu două piese. Astfel, ei vor cânta cu acom­paniament orchestral, dar și fără, fie din repertoriul liric, fie din cel epic tradițional al zonei etnofolclorice pe care o reprezintă. Jurizarea acestora va avea în vedere autenticitatea melodiilor folclorice, valoarea artistică, diversitatea ritmică și melodicã, precum și calitățile vocal-interpretative. Din acest juriu fac parte Eugenia Florea, etnomuzicolog, Silvia Macrea, manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale "Cindrelul-Junii" Sibiu, Elise Stan, realizator de emisiuni etnofolclorice, Marina Floriță, președinte al Comisiei de Cultură a Consiliului Local Agnita, Marcel Părău, referent muzical al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale "Cindrelul-Junii" Sibiu și interpret de muzică populară, precum și Florin Părău, profesor de muzică, și Ion Sârbu, director al Casei de Cultură "Ilarion Cocișiu" Agnita.
Astfel, cei mai buni parti­cipanți vor fi premiați în cadrul galei laureaților, atunci când Ansamblul Folcloric Profesionist "Cindrelul-Junii Sibiului" și Ansamblul "Veteranii-Junii Sibiului" vor efectua lanțuri nesfârșite de piruete și bătăi din cizmă, fără oboseală. De asemenea, evenimentul marchează și aniversarea celor 30 de ani de activitate ai lui Marcel Părău, interpret hârtibăcean, căruia îi vor fi alături și alți colegi renumiți de cântec.
În ceea ce privește pro­gramul primei zilei de festival, acesta include o agendă artistică bogată. Astfel, mâine, 6 decembrie, se înscriu ca evenimente Concursul Național "Cânt și joc pe Hârtibaci", dansurile formației Școlii Gimnaziale "G.D. Teutsch" și ale Clubului Elevilor Agnita, momente ale Ansamblului Folcloric "Hârtibaciul" și ale Ansamblului Folcloric "Cununa", ambele ale Casei de Cultură Agnita, precum și reprezentații ale Ansamblului "Mărginimea", al Casei de Cultură a Studenților Sibiu. Iar asta nu e tot, pentru că veselia folclorică continuă și vineri, 7 decembrie, cu premierea laureaților Concursului Național, aceasta fiind urmată de spectacolul aniversar al lui Marcel Părău, însoțit fiind de Alina Bîcă, Robert Târnăveanu, Viorica Telcean, Nelu Albu, Daniel Rosalim, Izabela Tomiță, Virginia Irimuș, Codruța Rodean, Alexandru Brădățan, Stana Stepanescu, Răzvan Năstăsescu, Camelia Cosma Stoiță, Alina Pinca, Adina Hada, Mariana Anghel, Maria Butilă, Mariana Șandru, Ion Drăgan, Carmen Popovici Dumbravă, dar și de Cornelia și Lupu Rednic.
Așadar, cei care doresc să fie martorii acestui eveniment tipic românesc își pot procura bilete de la Casa de Cultură "Ilarion Cocișiu" din Agnita, acolo unde se vor ține, începând cu ora 17, evenimentele de cânt și joc.

sursa: www.tribuna.ro - A. Marinescu

05 decembrie 2012
Alocări suplimentare din bugetul local

Ședința ordinară a Consiliului Local Agnita, convocată la data de 28 noiembrie, a început prin analizarea și aprobarea modului în care a fost folosit bugetul orașului până la data de 30 nov.
Pentru bugetul de anul viitor, primarul Ioan Dragoman a propus ca impozitul plătit de agnițeni să nu fie majorat și să rămână la fel ca în 2012, și toți consilierii au aprobat această propunere.
Din bugetul pe anul acesta au fost alocate și aprobate fonduri suplimentare de aproape 200 mii lei, în principal pentru reabilitarea străzilor. S-au aprobat 60.700 lei pentru reparații asfaltice pe străzile Spitalului și Avram Iancu, 24700 lei tratament asfaltic pe str Bisericii, 34.600 lei plombări pe 1 Decembrie, Avram Iancu și Eminescu.
În afară de aceste lucrări necesare pentru iarna aceasta, au mai fost alocați 36000 lei pentru realizarea unei subtraversări a conductei de apă din Ruja pe sub pârâu și 62000 pentru parcarea din fața stadionului din Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

04 decembrie 2012
Sărbătoare la Agnita

După slujba liturgică oficiată în catedrala din Agnita pentru pomenirea celor doi Sfinţi Andrei care au pus temelie şi au trudit pentru desăvârşirea credinţei creştine pe pământ românesc, preţii şi enoriaşii agniţeni au purces la monumental eroilor din parcul Axente Lene. Acolo, în faţa monumentului pe care sunt încrustate numele celor căzuţi în cele două războaie, cei cinci preoţi din parohiile ortodoxe au oficiat un tedeum pentru toţi eroii neamului.
Corul Sf. Nicolae a cântat Imnul României şi Imnul eroilor, pe al cărui ritm au fost depuse coroane de flori pe soclul monumentului. Momentul dedicat zilei de 1 Decembrie a fost completat de cuvântările primarului Dragoman Ioan şi a preotului Marius Rebegel, care au subliniat importanţa marii sărbători naţionale.
După momentul solemn sărbătoarea a fost continuată la Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" cu un minunat spectacol de poezie, cântece şi jocuri populare. Un grup vocal cu peste 50 de copii, pregătit de Doina Părău, a deschis spectacolul cu un potpuriu de cântece patriotice ale căror ritmuri au fost susţinute cu aplauze de spectatori.
Aplauzele au continuat pe tot parcursul spectacolului omagial în care ansamblurile Hârtibaciul, Cununa şi elevii de la Şcoala Generală GD Teutsch, grupurile şi soliştii vocali au încântat publicul.
Artizanii frumosului spectacol au fost profesoara Doina Părău şi coregraful Ioan Sârbu.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

29 noiembrie 2012
Consiliul Judeţean şi Comtram au semnat contractul pentru drumul Săsăuş-Agnita

Consiliul Judeţean Sibiu a semnat luni contractul de execuţie pentru modernizarea drumului judeţean 105 D (intrare Săsăuş-Chirpăr-Vărd-intrare Agnita) km14+300 - km 31+508,96 cu firma Comtram. Valoarea contractului este de 20.057.563,76 lei fără TVA, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de 3 ani.
"Dirigenţia pentru modernizarea acestui tronson de drum, care măsoară 18 km, este asigurată de Întreprinderea individuală Bratu Ilie, valoarea contractului semnat luni, fiind de 98.000 lei, fără TVA", spun reprezentanţii Consiliului Judeţean Sibiu.
Investiţia se face din bugetul Consiliului Judeţean Sibiu.

sursa: www.tribuna.ro

26 noiembrie 2012
Două zile de cântec şi joc, la Agnita

6 şi 7 decembrie vor însemna dans şi muzică pe Valea Hârtibaciului. Asta datorită Festivalului-Concurs Naţional "Cânt şi joc pe Hârtibaci", un eveniment devenit tradiţie pentru Agnita, oraşul care va găzdui cea de-a XVIII-a ediţie.
Încă din 1994 datează festivalul de la Agnita, care a venit din dorinţa de a valorifica zestrea folclorică a românilor şi de a promova o zonă recunoscută pentru bogăţia culturii tradiţionale precum Valea Hârtibaciului. De aceea, la majoratul evenimentului, tinerii interpreţi ai cântecului popular românesc, solişti vocali şi amatori, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani, îşi dau întâlnire timp de două zile la Agnita, acolo unde se sărbătoreşte mândria de a fi român şi tradiţia locului, datorită Consiliului Judeţean Sibiu, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul-Junii" Sibiu, Consiliului Local Agnita şi Primăriei Agnita prin Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu".
Programul festivalului pregăteşte surprize frumoase pentru spectatori. Astfel, ziua de 6 decembrie aduce pe scenă solişti ce vor interpreta două piese, una cu acompaniament orchestral şi una fără acompaniament, ce aparţin repertoriului liric sau epic tradiţional al zonei folclorice pe care o reprezintă. Autenticitatea pieselor folclorice, diversitatea ritmică şi melodică, valoarea artistică, precum şi calităţile vocal-interpretative ale concurentului vor constitui criteriile de evaluare pe baza cărora în ziua următoare cei mai buni participanţi vor fi premiaţi în cadrul unei gale, ce va fi urmată de un spectacol susţinut de Ansamblul Folcloric Profesionist "Cindrelul-Junii Sibiului". Cu acest prilej, interpretul hârtibăcean Marcel Părău îşi va aniversa şi cei 30 de ani ai săi de activitate, alături de alţi renumiţi interpreţi ai cântecului popular românesc, colegi de scenă ai cântăreţului.
În ceea ce priveşte înscrierea soliştilor, aceasta se va putea face până sâmbătă, 1 decembrie, iar fişele vor fi trimise pe adresa Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" Agnita, din strada Şcolii Nr. 1B, Agnita, judeţul Sibiu, telefon/fax 0269510345. Regulamentul poate fi consultat şi online, pe site-ul oficial al CJCPCT "Cindrelul-Junii" Sibiu, accesând www.traditiisibiene.ro/revista.html. Astfel, cei care doresc să fie martori şi participanţi ai Festivalului-Concurs Naţional "Cânt şi joc pe Hârtibaci" sunt aşteptaţi în cea de-a şasea şi de-a şaptea zi a lui decembrie la Agnita, oraşul tradiţiei tinerilor.

sursa: www.tribuna.ro - A. Marinescu

14 noiembrie 2012
La 88 ani, bătut pentru 3.100 de lei

Un bărbat în vârstă de 88 de ani din Agnita, Teodor N., a fost bătut şi jefuit de trei tineri, dintre care doi minori, ieri dimineaţă în jurul orei 4. Fapta a avut loc în casa bătrânului, din localitatea Agnita. În urma investigaţiilor poliţiştii i-au identificat pe cei trei suspecţi în mai puţin de două ore de la sesizarea telefonică. "Cei trei tineri, respectiv P. Horia în vârstă de 18 ani, împreună cu alţi doi tineri minori, toţi domiciliaţi în localitatea Agnita, au pătruns prin efracţie în imobilul victimei, l-au agresat fizic pe bărbat şi i-au sustras suma de 3.100 de lei şi un ceas de mână", se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Sibiu.
Cercetările sunt în curs de desfăşurare, cei trei fiind cercetaţi pentru tâlhărie.

sursa: www.tribuna.ro - C. Bălău

05 noiembrie 2012
Rectificare de buget

Întrunit în şedinţă ordinară, Consiliul Local al orașului Agnita a discutat proiectul privind rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe trim. IV 2012. Consilierii au aprobat modul în care va fi cheltuită suma de 315,81 mii lei primită de la bugetul de stat.
Cei mai mulţi bani, 156 mii lei, au fost alocaţi învățământului, din care 60 de mii la Grădiniţa cu program prelungit, 51 de mii la Şcoala Generală şi 45 mii la Liceul "August Treboniu Laurian".
La suma de 60 mii, alocată la începutul anului pentru un sistem video în oraşul Agnita, prin actuala rectificare au fost adăugați încă 53,50 mii lei pentru interconectarea sistemului la reţelele subterane şi pentru cuprinderea în sistemul subteran a furnizorilor Romtelecom, SC Nev Sistem SRL şi RDS& RCS SRL.
Pentru transporturi au mai fost alocaţi 54,81 mii lei din care 37 mii sunt diferenţa necesară lucrărilor la drumul din Coveş.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

22 octombrie 2012
Centrul Agnitei rămâne răscolit: încă un an întârziere, după un alt an

După o licitație amânată de procese aproape un an, după o întârziere de alte 12 luni, va mai trece cel puțin un an până când lucrările de reabilitare a arterei principale a orașului Agnita vor fi finalizate.
"Este prima dată când îmi doresc să nu plouă. Trei săptămâni de vreme bună dacă mai vin, terminăm încă o parte din lucrare, între Piața 1 Decembrie și Republicii". Asta spune Ioan Dragomir, primarul ales la începutul verii să conducă orașul Agnita.
De câteva luni, ritmul lucrărilor de reabilitare a principalei străzi din oraș a scăzut. Numărul utilajelor s-a redus, la fel și prezența muncitorilor. La fel ca în alte părți, orașul a rămas răscolit, spre nedumerirea locuitorilor. "Cine v-a spus că a încetinit? Cine?", se întreabă nedumerit primarul. Tot el, mai apoi, promite. "Deci o să vedeți că de luni vor începe, vor avea front de lucru".

Chestiunea branșamenelor

Pe lângă lucrările la rețelele de apă și canal din restul orașului, reabilitarea și modernizarea arterei principale, cu tot ceea ce implică infrastructura subterană a întins mult nervii locuitorilor. Fața nevăzută a acestor lucrări avea de înfruntat și o altfel de situație: în proiectul inițial nu a fost cuprinsă și efectuarea branșamentelor la noile rețele care vor sta sub strada principală. Motivul a fost știut de la începutul lucrărilor: pentru că în studiul de fezabilitate nu au fost prinse branșamentele, proiectul tehnic care a urmat studiului nu a mai putut include și efectuarea acestor legături (diferența între valorile din SF și PT era prea mare). Prin urmare, fosta conducere a administrației locale a hotărât ca pentru aceste lucrări să fie efectuat un nou proiect, iar fondurile să fie tot europene. Și să provină, de fapt, din economiile realizate în urma licitației inițiale, licitație adjudecată la un preț mult mai mic decât nivelul fondurilor europene contractate.

Bugetul local, pus la cheltuială

Schimbarea conducerii administrației locale după alegerile de la începutul verii a schimbat 'optica' abordării acestei chestiuni. Astfel că, după ce lucrările au scăzut în intensitate, pe motiv că fără executarea branșamentelor, constructorii nu mai continuă cu asfaltările, din bugetul local al Agnitei au fost alocați 270.000 de lei pentru efectuarea unei părți din branșamente. Tot din bugetul local vor mai fi alocate sume pentru același lucru, până când va fi terminat proiectul care să scoată la licitație executarea branșamentelor rămase din fonduri europene. "Problema e că nu s-a făcut până acum acest proiect. Se putea face din martie. Acum proiectul este gata, am dat drumul procedurii de pregătire a licitației", spune Ioan Dragomir.

Încă un an de lucrări prelungite din acte

Lucrările începute în septembrie 2010 ar fi trebuit, inițial, finalizate în octombrie 2011. Lucrările de pe artera principală s-au suprapus cu celelalte șantiere din oraș demarate în cadrul proiectului pe apă-canal, astfel încât termenele de finalizare s-au prelungit. Noul primar al Agnitei a semnat acum un act adițional prin care termenul de finalizare al lucrărilor se prelungește până în toamna anului viitor. "Am semnat act adițional de prelungire pe încă un an, dar mi-e greu să vă spun când se vor termina lucrările. Deocamdată să nu plouă trei săptămâni, pentru ca muncitorii să poată termina și partea stângă a arterei principale între Piața Republicii și strada 1 Decembrie", speră primarul.

Lucrare în valoare de aproximativ șase milioane de euro, Reabilitarea și modernizarea arterei principale a oraşului este un proiect al cărui contract de execuție a fost semnat în septembrie 2010 alături de constructorii asocierii SC Vectra Service SRL (Braşov) - SC Huge Construct SRL (Iaşi) - SC Prodial SRL (Iaşi). Termenul de garanție al lucrărilor, odată finalizate, este de zece ani. În afara schimbării rețelelor de apă și canal, în proiect este cuprinsă și refacerea sistemului rutier, a trotuarelor, amenajarea de piste de biciclete, coborârea în subteran a rețelelor de curent.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

24 septembrie 2012
Un nou început în vechea şcoală din Agnita

Încă înainte de ora de deschidere oficială a noului an şcolar, în curtea şcolii G.D. Teutsch, elevii mai mici intrau cu flori în mână şi emoţii în suflet, iar cei mai mari se bucurau de reîntâlnire în timp ce în sălile de clasă, învăţătoarele se grăbeau să facă ultimele aranjamente pentru ca micii învăţăcei să se simtă cât mai bine.
În cea mai veche şcoală din Agnita, anul acesta vor învăţa peste 500 de elevi de care se vor ocupa 20 de profesori calificaţi şi 16 învăţători.
Directorul şcolii, prof. Marina Floriţă, în cuvântul de deschidere a spus printre altele: "Azi, 17 septembrie 2012, Şcoala cu cls. I-VIII G.D. Teutsch Agnita, numită şi şcoala de la Turnul cu ceas, continuă povestea şi îşi deschide porţile din nou, ca în fiecare an, pentru 517 de elevi, printre care peste 100 de boboci în clasa I şi clasa pregătitoare.
Ţinându-şi cuvântul, şcoala noastră face cinste peste veac ziselor fondatorului ei, Georg Daniel Teutsch, pe care am putea să le parafrazăm astfel în zilele noastre: o şcoală nu înseamnă ziduri, ci mai ales sufletul din ea. Urăm un cald bun venit învăţăceilor noştri şi promitem să fim mereu alături de ei şi de întreaga comunitate prin proiectele noastre. Cel mai recent dintre ele este "Parcul, istoria vie a cetăţii", ale cărei rezultate sunt vizibile în spaţiul verde din faţa şcolii, iar acum luptăm să mai câştigăm încă un proiect pentru copiii din Agnita: "Călătoria mea spre independenţă", pe fonduri Raiffeisen Comunităţi. Împreună, reuşim întotdeauna!"
Într-o sală de clasă l-am întâlnit pe părintele protopop Ioan Jurca venit să-i binecuvânteze pe elevi la acest început de an şcolar. De această binecuvântare au avut parte toţi elevii agniţeni, toţi preoţii celor cinci parohii participând la acest eveniment.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

20 septembrie 2012
Şapte firme vor să modernizeze drumul Săsăuş - Agnita

Investiţia este estimată la peste 20 milioane lei, iar din cele şapte firme care s-au înscris la licitaţie, va câştiga cea cu preţul cel mai mic.
Modernizarea drumului Săsăuş-Agnita a ajuns în faza de licitaţie, iar şapte firme din ţară s-au înscris pentru această lucrare, estimată la peste 20 milioane lei.
"La licitaţie s-au înscris şapte firme din Bucureşti, Braşov, Harghita, Mureş şi Sibiu. Procedura de licitaţie este prin cerere de ofertă, cu fază finală licitaţie electronică, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut. Comisia de licitaţie, prezidată de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Banciu, va analiza ofertele, va stabili firmele eligibile pentru a intra în faza de licitaţie electronică, urmând ca desemnarea firmei câştigătoare şi semnarea contractului să aibă loc la mijlocul lunii octombrie", se arată într-un comunicat al Consiliului Judeţean Sibiu.
Modernizarea drumului judeţean 105 D - intrare Săsăuş - Chirpăr - Vărd - intrare Agnita, km 14 + 300 - km 31 + 508,96, are, potrivit proiectului, o valoare estimată de 20.376.446 lei fără TVA, şi se va face din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Sibiu.

sursa: www.tribuna.ro - S. Maier

18 septembrie 2012
Zona Hârtibaciului participă la un program-pilot de dezvoltare turistică

Valea Hârtibaciului, o destinaţie "altfel" în România, care se întinde de la Sibiu până în zona Agnita, a fost inclusă într-un program de "revitalizare", care îşi propune să dezvolte microregiunea Hârtibaciului şi să sporească turismul în zonă.

"Revitalizarea pe termen lung a patrimoniului cultural şi natural în centrele istorice europene de dimensiuni mici este primul obiectiv al parteneriatului VIVA EAST. Proiectul îşi propune constituirea unei reţele internaţionale care să faciliteze cooperarea, schimburile culturale şi de experienţă în zona Parteneriatului Estic, să contribuie la creşterea nivelului de informare şi conştientizare la nivel naţional şi local pe tema potenţialului patrimoniului cultural şi natural ca resursă pentru creştere inteligentă şi dezvoltarea sustenabilă a teritoriului şi să contribuie la dezvoltarea sistemului şi instrumentelor de planificare teritorială operaţională în regiune. Astfel, punând accentul pe aspecte specifice est-europene, proiectul a demarat activităţi în trei zone cu un potenţial etno-cultural extraordinar, încă nevalorificat: Valea Hârtibaciului din România, regiunea Tavush din Armenia şi raionul Cahul din Republica Moldova", spun reprezentanţii VIVA EAST.

VIVA EAST vizează probleme comune din cele trei zone-pilot: slaba valorificare a potenţialului cultural şi turistic local, lipsa instrumentelor operaţionale pentru dezvoltare teritorială şi susţinerea insuficientă din partea reţelelor locale şi naţionale.

Pornind de la o analiză comparativă a sistemelor culturale, instrumentelor, experienţelor şi procedurilor folosite în Europa, o echipă formată din experţi internaţionali şi cadre universitare cu experienţă analizează cele mai bune practici pentru valorificarea patrimoniului în vederea dezvoltării unei abordări strategice şi a unei metodologii de intervenţie la nivel teritorial.

Proiectul vizează un demers participativ, implicând factorii decizionali, administraţiile de la nivel local şi central, actorii din domeniul social şi economic, operatorii culturali şi mediul de afaceri din zonele menţionate.

sursa: www.turnulsfatului.ro - D.Nitu

27 august 2012
Incubator pentru bebeluşi, la Agnita

Mulţumită unor oameni cu inimă mare de la Fundaţia Roemenien Project Kerken din Oosterbeek - Olanda, Spitalul Orăşenesc din Agnita a fost dotat cu un incubator performant marca Drager 8000 SC.
Directorul Ioan Prişcă se declară foarte bucuros pentru primirea acestui cadou, ce îmbogăţeşte dotarea materială a spitalului, care era să fie desfiinţat în urmă cu un an. Aparatul rezolvă problema nou-născuţilor prematur ori cu o greutate prea mică. Aceştia vor avea în Agnita condiţiile necesare unei dezvoltări normale, nemaifiind nevoie să fie duşi la Sibiu.
Cu bugetul actual, spitalului i-ar fi fost imposibil să-şi procure un asemenea aparat. Acum acesta urmează să fie omologat de specialiştii din România şi numai după aceea va putea fi folosit.
În afară de această importantă donaţie, creştinii Bisericii Reformate din Oosterbeek au trimis şi numeroase pachete cu materiale pentru spital şi pentru asociaţia APADOR, care se ocupă cu îngrijirea persoanelor vârstnice la domiciliu.
Nu este primul şi probabil nici ultimul gest umanitar făcut de aceşti oameni din Olanda, cărora agniţenii ţin să le mulţumească în mod public.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

22 august 2012
Vârstnicii au fost sărbătoriţi în Sala Tineretului din Agnita

Asociaţia "Casa Seniorilor" din Agnita a organizat în Sala Tineretului o frumoasă manifestare dedicată persoanelor vârstnice din oraş şi din satele Coveş şi Ruja. Aici au fost invitate 17 familii care au împlinit 50 de ani de căsnicie şi 47 de persoane care au vârsta peste 70 de ani. Celor sărbătoriţi li s-au oferit flori şi câte un plic cu bani, daruri însoţite de urările cuvenite pentru vârsta frumoasă şi pentru buna înţelegere din familie.
Cei sărbătoriţi au fost felicitaţi de Cioca Celica şi Efta Dorul, reprezentanţii asociaţiei Casa Seniorilor şi iniţiatorii acestei frumoase acţiuni. Felicitări şi urări de sănătate le-au fost adresate şi din partea primarului Ioan Dragoman care le-a mulţumit organizatorilor pentru această frumoasă sărbătorire, le-a promis că va sprijini oricând asemenea acţiuni şi va propune Consiliului Local să aprobe mai mulţi bani pentru activităţile asociaţiei Casa Seniorilor.
Spre încântarea celor prezenţi, un grup de micuţe dar minunate cântăreţe de muzică populară, condus de prof. Doina Părău, au prezentat un minispectacol încheiat cu tradiţionalul "La mulţi ani cu sănătate". Solistele Teodora Sas, Cezara Teodora, Maria Gherghel, Maria Lăstun şi Paula Moldovan au meritat aplauzele celor cărora le-au cântat.
Toţi cei prezenţi au mai poposit apoi în jurul meselor pe care au fost aduse sucuri şi farfurii cu plăcinte şi cozonaci.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

21 iulie 2012
Preotul evanghelic din Agnita, consilier județean

Decizia lui Johann Krech de a rămâne consilier local la Cisnădie - ales ulterior viceprimar - face ca în Consiliul Județean Sibiu să rămână un loc vacant prin plecarea lui Krech.
Pe acest loc, FDGR l-a nominalizat pe Reinhardt Boltres, preotul Bisericii Evanghelice C.A. din Agnita. Boltres a candidat și pentru Consiliul Local Agnita la alegerile de la începutul acestei veri.
Ca un detaliu, în declarația de avere completată de preotul din Agnita, la rubrica rezervată mijloacelor de transport deținute, sunt trecute un Trabant din 1988, o Mobră din 1978 și un scuter din 2001.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

19 iulie 2012
Prima sesiune de depunere a proiectelor, pe Valea Hârtibaciului

Odată cu deschiderea noului sediu al Grupului de acțiune locală Microregiunea Hârtibaciu (GAL MH), reprezentanții Asociației anunță și prima sesiune de depunere a proiectelor, de către persoanele interesate să obțină finanțări europene nerambursabile.

Potrivit celor de la GAL MH, prima sesiune de depunere a proiectelor va fi deschisă timp de o lună, începând cu ultima săptămână a lunii iulie 2012. În cadrul acestei prime sesiuni vor fi acceptate proiecte pe măsurile 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale, 112 - Sprijinirea tinerilor fermieri și 141 - Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă.

"Până la sfârşitul anului 2015, un număr de peste 80 de proiecte în valoare totală de 2,3 milioane de euro, vor fi realizate pe teritoriul Microregiunii Hârtibaciu. După un efort de șase ani, membrii asociaţiei, în colaborare cu partenerii ei pe plan naţional şi internaţional, au elaborat o strategie de dezvoltare locală. Priorităţile sunt încurajarea asocierii producătorilor locali, conservarea peisajului natural şi promovarea tradiţiilor şi a culturii specifice zonei", se arată într-un comunicat de presă al GAL MH.
Pentru anul în curs, reprezentanții GAL MH mai pregătesc o sesiune de depunere de proiecte.

Persoanele interesate pot obține mai multe informații la noul sediu deschis în Agnita, pe strada Avram Iancu nr. 65 (aripa stângă a fostei fabrici IMIX). Biroul este deschis în fiecare zi lucrătoare, între orele 8:30 - 12:30.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

11 iulie 2012
Modernizarea Sibiu - Agnita a redus durata drumului la jumătate

Modernizarea drumului judeţean 106 Sibiu - Cornăţel - Alţâna - Bârghiş - Agnita s-a încheiat oficial, după trei ani şi jumătate de la semnarea contractului.
În valoare de 49.862.749 lei fără TVA, lucrarea a fost finanţată din fonduri europene, fiind primul proiect de acest fel al Consiliului Judeţean Sibiu, început la finalul anului 2008.
Cei 52,1 kilometri de drum au fost modernizaţi, au fost amenajate 71 de ieşiri laterale, şase intersecţii, mii de parapeţi, două parcări, au fost construite trei poduri noi, au fost reabilitate alte 10 poduri şi au fost amenajate 15 staţii de autobuz.
Ioan Banciu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, a explicat ieri că un kilometru de drum a costat aproximativ 780.000 lei, în condiţiile în care costul standard este între 1 milion şi 1,1 milioane lei. Banciu spune că în urma acestor lucrări, durata de parcurgere a distanţei dintre Sibiu şi Agnita s-a înjumătăţit.
"Este cel mai important proiect care deschide economic zona. (...) Deschiderea acestui drum este foarte importantă pentru atragerea de investitori", a spus şi Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.
Aceasta a fost prima intervenţie majoră făcută acestui drum, de la asfaltarea lui, realizată în anii 70.

sursa: www.tribuna.ro - S. Maier

07 iulie 2012
Porțile închise ale monumentului

Cu biciclete, motociclete, autocare ori alte auto, tot mai mulți căutători de locuri frumoase sau interesante aleg să străbată DN 106 refăcut complet și aproape perfect.
Valea Hârtibaciului le oferă, pe lângă frumusețea dealurilor înverzite, a bisericilor săsești și românești, declarate monumente, și cea mai frumoasă panoramă a Munților Făgărașului.
Din păcate, în puține monumente au și acces, iar acest lucru este cel mai vizibil la cetatea din Agnita. Deși este singurul monument din oraș care beneficiază de un indicator, turiștii bat degeaba la porțile închise. Cei care vor să facă popas în răcoarea vechilor ziduri și să asculte orga sau povestea vitezei Ursula, trebuie să se mulțumească odihnindu-se câteva clipe la umbra bătrânilor copaci. Porțile rămân închise și nici un indicator nu le explică unde este cheia cetății și cine le-ar putea vorbi despre istoria acestui monument.
Prezența turiștilor este benefică pentru oraș doar dacă au motiv să poposească mai mult timp, să fie îndrumați, să vadă și alte obiective turistice. Dacă singurul monument indicat îi primește cu porțile închise, vizitatorii pleacă repede mai departe și le povestesc și altora că n-au văzut nimic în Agnita. Nici măcar un punct de informare cu obiectivele turistice interesante din Agnita și de pe Valea Hârtibaciului.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 iulie 2012
A fost validat Consiliul Local și ales viceprimarul

Începând cu data de 29 iunie, noua echipă edilitară a orașului Agnita și-a intrat în atribuții. După ce prima ședință a Consiliului local, convocată în 26 iunie, a fost amânată din lipsă de cvorum, la cea de-a doua convocare au răspuns prezent toți cei votați la ultimele alegeri locale.
În prezența prefectului Ioan Ovidiu Sitterli, la masa prezidiului au luat loc trei din consilierii votați: Mihai Krauss, cel mai vârstnic consilier - 84 de ani, Maria Magdalena Sasu, cea mai tânără consilieră - 29 de ani și Cristian Claudiu Săftescu, 37 de ani. Şedința a fost condusă de Kraus Mihail, veteranul Consiliului Local.
După validarea și depunerea jurământului de către membrii noului Consiliu Local a avut loc prima ședință ordinară a noilor aleși, având două puncte la ordinea de zi: alegerea viceprimarului și desemnarea comisiilor.
Pentru postul de viceprimar au fost propuși Cristian Săftescu din partea USL și Dan Niculescu din partea PP-DD. A urmat votul secret și prima surpriză. Doi consilieri n-au știut unde să aplice ștampila și două buletine au fost anulate. A urmat numărarea buletinelor valabile și s-a constatat că Dan Niculescu a câștigat cu 8 la 7. Deci noul viceprimar al orașului este un membru al Paridului Poporului Dan Diaconescu.
Au urmat propunerile și votarea comisiilor de lucru.
Comisia economică este condusă de Marius Radu Curcean și are ca membri pe Nicolae Prișcă, Cristian Săftescu, Emil Ţerbea și Ion Dănuț Herciu. Comisia socială este formată din Marinela Floriță - președinte și membri Marius Bârză, Sasu Maria Magdalena, Gabriela Terea și Muntan Aurica. Comisia de urbanism îl are ca președinte pe Dan Niculescu și membri Laurențiu Ioan Rotar, Liviu Bărbat, Sorin Radu Popa și Ioan Sârbu. Comisia juridică va fi condusă de Mihail Kraus, având ca membri pe Vasile Hârțan și Maria Magdalena Sasu.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 iulie 2012
Se scumpesc apa și canalizarea

De la 1 iulie, agnițenii vor plăti 2,78 lei fără TVA pe metrul cub de apă potabilă și 2,53 lei fără TVA pentru canalizare. Majorările față de anul trecut sunt de 1,09% la prețul apei și 47% la serviciile de canalizare.
"Pe această cale, dorim să le comunicăm clienților noștri că aceste majorări tarifare reprezintă, în esență, alinierea la standardele UE privind apa potabilă și cea uzată. În special, majorările tarifelor pentru serviciile de canalizare sunt prețul protecției mediului înconjurător și al sănătății populației deservite. Având în vedere că, la momentul întemeierii operatorului, peste 80% din infrastructura de apă-canal a Mediașului era uzată fizic și moral, iar orașele Agnita și Dumbrăveni nici măcar nu beneficiau de servicii de canalizare și de o Stație de Epurare, investițiile derulate de operator din fonduri europene, proprii sau de la Bugetul de stat și local sunt absolut necesare pentru crearea unei infrastructuri care să reprezinte baza pentru o dezvoltare economică a regiunii și care să asigure un nivel civilizat de trai al populației deservite și o protecție corespunzătoare a mediului înconjurător", a explicat directorul general al "Apa Târnavei Mari", Virgil Bucșe, într-o conferință de presă.

sursa: www.tribuna.ro - V. Antipa

03 iulie 2012
Restricții de trafic cauzate de Turul Ciclist al Sibiului

Joi, 5 iulie, Agnita va fi tranzitată de concurenții Turului Ciclist al Sibiului, în cadrul etapei I Ambient, care se desfășoară pe traseul Sibiu - Agnita - Cincu - Avrig - Cisnădie - Păltiniș.

Din acest motiv se va restricționa traficul în Agnita, în intervalul orar 15 - 16, pe străzile Mihai Viteazul și Avram Iancu. Totodată, se interzice parcarea oricărui tip de autovehicul pe partea dreaptă (reabilitată) a străzilor Mihai Viteazul și Avram Iancu în intervalul orar 13 - 16.

sursa: www.primaria-agnita.ro

02 iulie 2012
"Pașii sunt mici, dar ori e așa ori nimic!"

Săptămâna trecută pe calea ferată îngustă dintre Sibiu și Agnita a circulat primul urilaj motorizat.
Este un uriaș pas înainte. În plus, de câteva săptămâni deja, turiștii se pot plimba pe calea ferată cu "Spiritul Secășelului" între Cornățel și Hosman. Mai multe detalii ne-a oferit Mihai Blotor.

Reporter: Cum se numește utilajul pe care tocmai l-ați testat și cât de util vă este el?
Mihai Blotor: Utilajul se numeste "Drezina motorizată" și este esențială pentru proiect fiindcă este primul vehicul motor de pe "noua" cale ferata îngustă Sibiu-Agnita. Până acum aveam patru vagoane de călători și o ciclo-drezină, dar nici un vehicul cu motor. Drezina motorizată ne permite acum să circulăm pe linie, să o patrulăm pentru a diminua furturile, respectiv să transportăm voluntari, unelte și componente în locurile unde trebuie făcute reparații la linie.
Rep.: Cât ați mers cu el, cum a fost, în ce stare e linia?
M. B.: Weekendul trecut am testat-o pe secțiunile Cornățel-Hosman și Agnita-Benești. Dacă de la Cornățel am putut parcurge 5 din cei 7 kilometri până la Hosman, până când am fost opriți de arbuștii care au invadat linia, la Agnita am mers doar pe primii 2 km înspre Benești, până când am ajuns la o porțiune unde elementele de prindere a șinelor au fost furate. Pe aceste două tronsoane starea liniei permite circulația în siguranță a drezinelor însă traversele uzate și lipsa elementelor de prindere a șinei nu poate permite deocamdată circulația unor vagoane și locomotive de tipul celor care au circulat în trecut. Cu ajutorul drezinei motorizate dorim să îmbunătățim treptat starea liniei, să îndepărtăm vegetația și să completăm elementele de prindere lipsă, astfel încât să putem circula, în prima fază, pe toti cei 9 km dintre Agnita și Benești. Nu excludem nici posibilitatea oferirii de plimbări cu drezina motorizata celor interesati, la Agnita, dar numai în zilele de sâmbătă, când organizăm acțiunile de voluntariat.
În acest timp, tronsonul Cornățel-Hosman rămâne asignat activităților de agrement cu ciclodrezina. În cursul testelor drezinei motorizate la Cornățel am toaletat arborii de pe marginea liniei care incomodau libera trecere, astfel că acum se poate merge mai departe cu ciclodrezina. De la sfârșitul lunii aprilie, de când am demarat activitatea comercială cu ciclodrezina, aceasta a fost deja închiriată de câteva grupuri de tineri, fiind foarte bine primită și lăudată. Intenționăm să continuăm exploatarea ciclodrezinei și să îmbunătațim calea de rulare, astfel încât să se poată circula liber pe toata distanța Cornățel-Hosman. Totodată, dorim să amenajăm un loc de picnic și grătar la jumătatea distanței, pe malul râului Hârtibaciu, precum și să punem la punct un traseu care să includă vizitarea Morii Vechi și a bisericii fortificate din Hosman. Toate acestea fără a crește costul de inchiriere a ciclodrezinei, adică cei 50 de lei.
Rep.: Știu că de câțiva ani sunteți ajutați și de câțiva entuziaști din Marea Britanie. Cât de important este sprijinul lor?
M. B.: Sprijinul britanic de care ne bucurăm încă de la începutul proiectului este esențial, atât din prisma aportului de experiență cât și financiar, dar mai ales din punct de vedere moral. Cu ajutor britanic am reușit ca în ultimii ani să restaurăm câte o cladire a căii ferate în fiecare an, în acest an fiind rândul grajdului original al haltei Alțâna, singurul care a mai supraviețuit dar care se află într-o stare avansată de degradare.
Rep.: Privind la modul general întreg proiectul, cât de mari crezi că sunt pașii înainte pe care îi faceți în fiecare an?
M. B.: Privind de sus proiectul, în anii trecuți s-au făcut pași importanți dar cu relativ puține implicații pe teren. Am facut lobby, atât la nivel local și național dar și la nivel european, am acumulat contacte și cunoștințe, ne-am făcut prieteni și am învățat de cine să ne ferim. De anul acesta începem să mișcăm mai mult pe teren, în mare parte și datorită drezinei motorizate. În prezent lucrăm la definitivarea unui adăpost pentru material rulant - o mică remiză în gara din Agnita, astfel încât până la toamnă vom avea un loc în care să adăpostim și să lucram la vagonul de călători sau la drezina motorizată. Un alt proiect important este aducerea acasă a celor două locomotive, una diesel și una cu aburi, pe care le avem în custodie încă de la finele anului trecut, însă prețurile extrem de ridicate ale macaralelor din Cluj ne-au zădărnicit deocamdată eforturile. Căutăm în continuare soluții și vom lansa, în curând, un apel prin intermediul site-ului nostru pentru strângerea fondurilor necesare pentru a acoperi diferența de preț pentru macara.
După cum vezi, pașii sunt mici, dar, ținând cont că totul se face exclusiv prin voluntariatul câtorva tineri care își sacrifică sâmbetele, și în lipsa unor fonduri consistente, e ori așa ori nimic.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Ș. Dobre

29 iunie 2012
15 elevi din Agnita au participat la activități de formare în Germania

15 delevi ai Colegiului Tehnic "A.T.Laurian" Agnita, profilul Tehnic au fost cooptați în proiectul "Pregătire Profesională la nivel European în fabricarea produselor din lemn".
Colegiul agnițean a fost beneficiarul unui Proiect Sectorial "Leonardo Da Vinci", care a avut ca obiectiv obţinerea certificatelor Europass mobility, dar și sprijinirea participanţilor la activităţi de formare profesională pentru acumularea de cunostinţe, dezvoltarea de abilităţi şi calificări menite să le faciliteze dezvoltarea personală, inserţia profesională şi participarea pe piaţa muncii europene.
Plasamentul profesional al celor 15 elevi de la profilul Tehnic, domeniul Prelucrarea lemnului, cu calificarea tâmplar universal, s-a realizat, timp de două săptămâni, la firma Bildungs-und Technologiezentrum, din Borsdorf, Germania.
"Toţi participanţii au reuşit să parcurgă şi să efectueze toate operațiile de lucru conform planificării din programul de lucru. La finalul stagiului toţi cei implicaţi au obţinut certificatul de competenţe profesionale Europass mobility, precum şi certificatul de competenţe lingvistice. Pentru fiecare participant, acest plasament s-a dovedit a fi o experienţă unică, care cu siguranţă a contribuit atât la dezvoltarea şi formarea lor profesională, cât şi personală. Suplimentar câştigului profesional şi cultural, beneficiarii au apreciat că participarea lor la proiect a fost importantă pentru creşterea motivaţiei şi încrederii în sine, pentru spiritul de echipă şi pentru prieteniile deosebite care s-au legat între ei în timpul plasamentului profesional", au spus reprezentanții colegiului.
În timpul desfaşurării stagiului de pregătire, elevii au participat la ore de limba germană, conform cu ceea ce s-a stabilit în Modulul de pregătire lingvistică, ceea ce a contribuit la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a făcut posibilă obţinerea certificatului de competenţe lingvistice. De asemenea, au beneficiat de ore de pregătire culturală şi pedagogică, prin organizarea unor excursii, vizite la muzee şi numeroase obiective turistice.

sursa: www.turnulsfatului.ro - D.Nitu

27 iunie 2012
Un consiliu pentru mai târziu

Marţi, 26 iunie, era ziua în care agniţenii aşteptau răspunsul la întrebarea pe care şi-o pun de la alegeri şi până în prezent: Cine va ocupa postul de viceprimar? Dar n-a fost să fie.
Prima şedinţă a noilor aleşi în Consiliul Local Agnita nu s-a putut ţine din cauză că au lipsit 7 consilieri din cei 17 care urmau să depună jurământul şi să aleagă viceprimarul. După o aşteptare de 20 de minute, Ovidiu Ioan Sitterli, prefectul judeţului Sibiu, a anunţat că cei 10 consilieri prezenţi nu reprezintă cele 2/3 necesare pentru ţinerea şedinţei şi a informat că următoarea va fi convocată în 29 iunie la o oră ce va fi anunţată.
Interesant este faptul că cei 7 absenţi, Bărbat Liviu Mihai, Muntean Aurica, Popa Sorin Radu, Prişcă Iosif Nicolae, Sârbu Ioan, Săftescu Cristian şi Terea Gabriela sunt reprezentanţi ai USL, care la alegeri au câştigat cele mai multe locuri în Consiliul Local şi postul de primar al oraşului prin Dragoman Ionel. Am încercat să aflăm părerea primarului ales despre lipsa colegilor, dar a refuzat să facă vreo declaraţie în acest sens.
Poate sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel va lămuri situaţia edililor oraşului Agnita, aflat în plin şantier şi fără conducător.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

13 iunie 2012
Rezultatele alegerilor locale

În urma centralizării voturilor alegerilor locale și publicării rezultatelor finale, Agnita va fi condusă în următorii patru ani de dl. Ioan Dragoman.

Total voturi valabil exprimate: 4480, din care:
Dragoman Ioan - USL: 1914 voturi
Curcean Marius Radu - PDL: 1585 voturi

autor: Mihai Blotor

07 iunie 2012
Turul ciclist tranzitează Sibiul

Judeţul Sibiu va fi tranzitat de participanţii la Turul Ciclist al României în cursul zilei de astăzi. Poliţiştii rutieri fap apel la participanţii la trafic să fie toleranţi şi să dea dovadă de fair-play.
Participanţii vor sosi în judeţul Sibiu în cursul zilei de astăzi, iar la ora 13 se va da startul din localitatea Agnita, traseul de deplasare fiind următorul: ieşirea din localitatea Agnita - DJ 106 (spre municipiul Sibiu) - municipiul Sibiu, str. Ştefan cel Mare - str. Semaforului - Bvd V. Milea - DN 1 (Şelimbăr - Veştem) - DN 7 (Tălmaciu - Boiţa - Lazaret) - limită judeţul Vâlcea. "Efectivele Serviciului Rutier vor însoţi participanţii pe întreg traseul parcurs, fiind luate măsurile necesare fluidizării traficului rutier pentru buna desfăşurare atât a turului ciclist cât şi a circulaţiei rutiere. Rugăm participanţii la trafic să respecte indicaţiile agenţilor de poliţie rutieră prezenţi pe traseul de deplasare a cicliştilor. Le recomandăm conducătorilor auto să fie toleranţi în trafic şi să dea dovadă de fair play", a spus Luciana Balteş, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Turul Ciclist al României se află la cea de a 49-a ediţie.

sursa: www.tribuna.ro - L. Buciu

06 iunie 2012
GAL MH iși deschide porțile pentru proiectele LEADER

Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Hârtibaciu (asociația GAL MH) a deschis azi noul sediu în centrul Agnitei, in Piața Republicii nr 13 (fostul parchet). Aici publicul interesat va primi informațiile necesare pentru elaborarea, depunerea și implementarea proiectelor LEADER, cu un buget total de 2,3 milioane de euro, destinate dezvoltării Microregiunii Hârtibaciu.

La începutul anului curent, GAL MH a început implementarea programului LEADER pe teritoriul hârtibacean, cuprinzând 14 comune si orașul Agnita cu cca. 45.000 de locuitori. LEADER face parte din programul național de dezvoltare rurală (PNDR), și reprezintă o direcție cheie a dezvoltării spațiului rural din România.
Până la sfârșitul anului 2015, un număr de peste 80 de proiecte în valoare totală de 2,3 milioane de euro, vor fi realizate pe teritoriul Microregiunii Hârtibaciu. După un efort de 6 ani, membrii asociației, în colaborare cu partenerii ei pe plan național și internațional, au elaborat o strategie de dezvoltare locală. Prioritățiile sunt încurajarea asocierii producătorilor locali, conservarea peisajului natural și promovarea tradițiilor și a culturii specifice zonei.
La noul sediu GAL MH, cei interesați pot cere informațiile necesare și pot depune intențiile lor de proiecte, prin intermediul formularului disponibil la biroul GAL MH, dar și pe pagina de web www.gal-mh.eu.
Pentru anul curent, GAL MH a prevăzut două sesiuni pentru depunerea proiectelor, programate conform calendarului actualizat de implementare, pentru lunile septembrie și noiembrie 2012. Valentin Păun, managerul GAL MH, explică: "Întărzierile față de planificarea inițială se datorează noutății absolute a programului LEADER in România. Echipa GAL MH a folosit acest timp pentru a pune la punct procedurile interne de funcționare."
"Sediul nou, la fostul parchet din Piața Republicii nr.13 este acum deschis pentru publicul interesat" spune președintele asociației, Ilarion Bârsan. "Vom oferi tot sprijinul necesar pentru propuneri de proiecte care să contribuie la punerea în aplicare a strategiei hârtibacene. Obiectivul GAL MH este crearea condițiilor optime pentru cea mai eficientă alocare a fondurilor puse la dispoziția Microregiunii Hârtibaciu."
Asociația GAL MH a fost înfințată în 2007 cu scopul de a transforma Microregiunea Hârtibaciu intr-o zonă model pentru programul LEADER România. Membrii asociației sunt initiatorii multor acțiuni hârtibaciene, cum ar fi de ex. servicii de voluntariat sau evenimentele Transilvanian Brunch.

sursa: GAL-MH

01 iunie 2012
Copiii merg de ziua lor la ISU

Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt. Dumitru Croitoru" al judeţului Sibiu, între orele 10 şi 14, la sediul subunităţilor din Mediaş şi Agnita se va organiza Ziua Porţilor Deschise, prilej cu care se va prezenta tehnica din dotare, iar pompierii de mâine pot intra în contact cu o parte din cadrele inspectoratului pentru a-şi forma o imagine cât mai concretă despre activitatea instituţiei.

sursa: www.tribuna.ro

24 mai 2012
Îmi pasă de oraşul meu!

La invitaţia lansată de "Grupul Agnita", creat pe reţeaua de socializare Facebook, pentru înfrumuseţarea parcurilor din oraş au răspuns peste 50 de agniţeni. Studenţi veniţi în weekend, elevi, tineri membri ai Serviciului de Voluntari Agnita şi ai asociaţiei "Zâne pentru tineri", adulţi şi pensionari au fost prezenţi sâmbătă, 28 aprilie, în parcuri şi la locurile de joacă pentru copii pentru a realiza un plus de frumuseţeţe.
Bucuros de o asemenea iniţiativă, primarul Marius Radu Curceanu le-a pus la dispoziţie materialele necesare, vopsele, pensule, şmirgăl şi mănuşi iar aceştia au purces la înfrumuseţarea locurilor de joacă din Floreasca, Parcul Eroilor "Axente Lene", Parcul Steinburg şi cel de pe Fabricii.
De remarcat că celor care au dat curs invitaţiei lansată sub sloganul "Îmi pasă de oraşul meu" li s-au alăturat mulţi copii din zona parcurilor, care nu ştiau de iniţiativa comunicată pe Facebook. Aşa se face că grupului din asociaţia "Zâne pentru tineri", care au acţionat la locul de joacă din Floreasca, li s-au alăturat o mulţime de copii, bucuroşi să cureţe şi să pregătească leagănele şi toboganele pentru vopsit. Acelaşi lucru l-au făcut şi copiii care se joacă de obicei în Parcul Eroilor şi cei de pe Fabricii.
După terminarea acţiunii, uitându-se la ce au realizat, voluntarii au tras concluzia că a meritat să petreacă patru ore din weekend în acest mod.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

23 mai 2012
Agnita, un oraş european

Oraşul Agnita este într-o continuă agitaţie. Străzile în lucru şi oamenii care nu-şi mai văd capul de treburi arată implicarea fiecăruia în proiectele menite să modernizeze oraşul. Sunt proiecte finalizate, în curs de finalizare sau proiecte de viitor propuse de Primărie.
În prezent se lucrează la schimbarea aducţiunii şi ridicarea prizei de apă din râul Laiţa, la barajul de la Arpăşel (aducţiune de 36 km). S-au schimbat circa 7 kilometri de reţele în oraş, pe 18 străzi. Se lucrează la o staţie modernă de tratare a apei la Arpaş. S-a reabilitat bazinul de apă şi s-a modernizat staţia de clorinare de la Vard. Prin schimbarea reţelelor din oraş se vor elimina reţelele degradate şi realizate din materiale care puteau pune sănătatea în pericol. S-a înlocuit canalizarea menajeră pe circa 6,6 km de străzi şi am extins canalizarea pe circa 5,3 km. Au început lucrările de construire a staţiei moderne de epurare, cu termen de finalizare la sfârşitul anului 2012. Au fost schimbate conductele de apă-canal pe străzile M. Viteazu, o parte din 1 Decembrie şi A. Iancu şi s-a refăcut carosabilul pe 1,5 km din M. Viteazu. În această zonă s-au reconstruit şi trotuarele, urmând ca toate să fie asfaltate. De asemenea, pe artera principală se va realiza şi o pistă pentru biciclişti. Agnita va avea primul sau bulevard.
A fost modernizat iluminatul stradal în parcul Eroilor şi cel din spatele Primariei, curtea de la Central şi, parţial, Steinburg. Avem deja studiul care prevede schimbarea iluminatului public în tot oraşul, prin creşterea gradului de acoperire cu lumină şi scăderea consumului. Până în noiembrie 2012 se va realiza o nouă reţea de iluminat cu stâlpi ornamentali.
Cu privire la deşeuri, primarul Radu Curceanu ne spune: "După proiectul european Eco-Agnita avem firma oraşului care realizează colectarea şi sortarea deşeurilor. Datorită eficienţei societăţii de deşeuri şi a investiţiilor continuate în salubritate, agnitenii plătesc cel mai mic preţ din judeţ pentru colectarea deşeurilor. Societatea este deţinută de oraşul Agnita cu 51% din acţiuni şi a fost înfiinţată împreună cu comunele din jur."
Pentru bătrâni a fost înfiinţat Centrul de Asistenţă Socială Integrată pentru Persoanele Vârstnice din Agnita - Casa Seniorilor. Un spaţiu dotat cu aparatură medicală, dar şi audio-video, puse la dispoziţia tuturor beneficiarilor. Centrul dispune şi de un microbuz pentru persoanele nedeplasabile şi efecturarea de excursii. Persoanele vârstnice beneficiază aici de consult medical gratuit, din partea unor cadre medicale specializate şi sunt angrenate în diferite activităţi de socializare, având sprijinul Primăriei Agnita. Şi tinerii au un Centru de zi, finanţat din bugetul oraşului şi sponsorizări private. Spaţiul este realizat şi dotat pentru ca tinerii să poată organiza activităţi socioculturale.
Pentru romi au fost construite, din fonduri europene, 12 locuinţe. Condiţiile puse beneficiarilor implică o integrare mai accentuată şi mai rapidă în comunitatea locală. Până în prezent toate cele 12 familii şi-au îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul de folosinţă gratuită. Serviciul SMURD a fost prezent în Agnita înaintea multor oraşe mari din ţară şi din judeţ. "Am reabilitat, de asemenea, sediul SMURD pentru a crea condiţii optime de funcţionare a echipajelor. În aceeaşi ordine de idei, am dezvoltat baza materială a spitalului şi am îmbunătăţit condiţiile de cazare a pacienţilor. Am sprijinit dotarea spitalului şi dezvoltarea serviciilor medicale. Am acţionat direct pentru păstrarea spitalului şi am convins ministrul Sănătăţii că Spitalul Agnita trebuie să existe. În urma întâlnirii mele cu acesta, spitalul orăşenesc Agnita a fost scos din lista celor 72 de spitale propuse pentru desfiinţare", mai spune primarul Radu Curceanu.
Sprijinul de care se bucură investitorii în Agnita i-a determinat pe aceştia să creeze, în plină criză economică, 160 de locuri de muncă în 2011-2012. Urmează ca în perioada 2012-2013 să fie create încă 200 de locuri de muncă în oraş.
Între proiectele de viitor a fost aprobată cererea de finanţare pentru dezvoltarea turismului - "Agnita Medievală". Proiectul va transforma pieţele Republicii şi Teutsch în zone pietonale pavate. Biserica Evanghelică, turnurile acesteia şi Muzeul din Agnita vor fi restaurate, iar în turnurile bisericii vor fi amenajate spaţii de expoziţie cu scene din istoria breslelor agnitene de altădată. Pasarela peste Hârtibaci va deveni un pod cu lampioane şi aspect medieval. Un alt proiect este crearea unui centru de informare turistică, dotat ultramodern şi interconectat cu toate centrele turistice din ţară. Agnita va fi găsită de orice turist care doreşte să viziteze România.
Sediul Grupului de Acţiune Locală este în Agnita. Prin intermediul GAL MH vor fi finanţate, în perioada 2012-2015, proiecte regionale în domeniile agriculturii, turismului şi mediului. Vor intra la finanţare reţelele de alimentare cu apă şi cele de canalizare pe străzile care nu au fost incluse în etapa iniţială. Debitul de apă va fi suplimentat prin conectarea la o a doua aducţiune de apă de la Victoria. Agnita se va număra printre puţinele oraşe din România care au reţele de canalizare şi alimentare cu apă noi şi care acopera 100% din oraş, inclusiv satele aparţinătoare Ruja şi Coveş.

sursa: www.sibiu100.ro - R. Budușan

10 mai 2012
28 de primării din judeţ, nevoite să dea banii înapoi Guvernului

Toate primăriile din Sibiu, care au primit bani în aprilie, prin hotărâre de Guvern vor trebui să îi dea înapoi. Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi, la sfârşitul primei şedinţe de Guvern, că a decis recuperarea sumelor distribuite primăriilor din fondul de rezervă de către Cabinetul Ungureanu. 28 de primării din Sibiu sunt în situaţia de a da banii înapoi. Cei mai mulţi nu au avut timp să îi cheltuiască, pentru că nu au reuşit să adune la timp documentele şi să dea o hotărâre de consiliu local. Cum nimeni nu se aştepta ca banii să fie ceruţi înapoi, primarii nu s-au grăbit să îi termine.
Primăria oraşului Agnita primise 520.000 lei. Primarul Radu Curcean nu a reuşit să cheltuiască niciun leu. "Nu am avut timp să introducem pe ordinea de zi hotărârea de consiliu pentru a cheltui banii. O să îi dăm înapoi. Oricum nu e normal ca prima urgenţă a Guvernului să fie cea de a lua banii înapoi de la primării", a declarat Radu Curcean.
Foarte supărat este şi primarul comunei Nocrich, care s-a trezit fără cei 340.000 lei, pe care îi primise de la Guvernul Ungureanu. Spune că nu a avut arierate şi ar fi vrut să depună banii la CEC, de unde a luat un credit pentru contribuţia la un proiect pe fonduri europene pentru apă şi canalizare, însă nu era scadent. "Sunt supărat foc! Nu îmi vine să cred că am avut banii şi nu îi mai avem. Ce să zic? Dacă vor vrea să ne mai dea, vor fi bine primiţi, dacă nu, asta este! Ne-om chivernisi cum vom şti mai bine", a spus primarul comunei Nocrich, Ionel Vişa.
Judeţul Sibiu a primit, în aprilie, 11.615.000 de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Cele 28 de primării au primit sume de bani, acestea variind între 80.000 şi 2.000.000 lei. Hotărârea de Guvern a fost publicată în Monitorul Oficial al României. 1.657 de primării au primit bani, iar din judeţul Sibiu, din cele 64 de primării, au primit bani 28. Suma totală pe care a aprobat-o Guvernul Ungureanu era de 648.233.000 de lei, iar Sibiul a primit 11.615.000 lei. Banii au venit din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată, pentru echilibrarea bugetelor locale şi au fost daţi pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile.

sursa: www.tribuna.ro - L. Buciu

04 mai 2012
Cinci pe un loc la Primăria Agnita

Cinci concurenţi s-au angajat în cursa pentru postul de primar al oraşului Agnita. Actualul primar, Marius Radu Curcean, va candida tot pe lista Partidului Democrat Liberal, Ioan Dragoman va reprezenta Uniunea Social Liberală, Ioan Miclea din partea Partidului România Mare, Dumitru Matei din partea Partidului Poporului - Legea Cojocaru şi Dan Niculescu din partea Partidului Poporului - Dan Diaconescu.
Pentru consilieri, în afară de partidele cu candidat la postul de primar, au mai depus liste Partidul Verde cu 22 candidaţi, lider Ioan Cioca, Partidul Ecologiştilor 10 candidaţi, lider Albert Marton, FDGR 6 candidaţi, lider Reinhardt Boltres şi UDMR un candidat Piroşka Ţerbea.
Aceştia sunt cei care în perioada următoare vor organiza întâlniri cu agniţenii, rujenii şi coveşenii şi le vor spune ce au făcut până acum şi ce vor să mai facă în următorii patru ani, pentru ca oraşul şi satele aparţinătoare să arate mai bine şi cetăţenii să beneficieze de un plus de confort.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

27 aprilie 2012
Alţîna a fost gazdă primitoare pentru "Festivalul Hârtibăcenilor"

A VII-a ediţie a tradiţionalului festival al hârtibăcenilor din 22 aprilie, organizat la Alţîna, a venit cu două surprize plăcute: corul femeilor din Ighişul Vechi şi corul mixt din Merghindeal. Nu numai prezenţa acestora a fost o surpriză ci şi frumuseţea cântecelor şi nivelul interpretării.
Şi celelalte formaţii, debutante la ediţiile anterioare, au demonstrat, prin nivelul prestaţiilor, că folclorul de pe Valea Hârtibaciului va dăinui, că jocurile şi cântecele din această zonă sunt elemente vii de tezaur folcloric.
Deschiderea festivalului au făcut-o gazdele cu acel minunat cor mixt care, din 1966, este o prezenţă permanentă la festivaluri şi concursuri. Au urmat doi solişti alţînăreni, Roxana Popa şi Ştefan Luca, aplaudaţi pentru cântecele lor şi pentru interpretare. Apoi, neobosita dăscăliţă Rosemarie Muller şi-a adus pe scenă elevii îmbrăcaţi în tradiţionalele costume săseşti, le-a vorbit celor prezenţi despre originea localităţii Alţâna şi a dansat alături de copii vechile dansuri germane.
Ca de fiecare dată, dansatorii din Marpod, câştigători a numeroase premii, bine instruiţi de Ioan Tărchilă, au cucerit aplauze cu suitele de jocuri populare din zona Rupea şi de pe Hârtibaci. A urmat comuna Roşia cu grupul Vilanova din satul Nou, pregătite de Daniela Ţugulea, şi grupul de toboşari de la asociaţia Concordia.
Minunate costume populare vechi, trăistuţele ţesute cu ani în urmă, cântecele corale tot atât de vechi şi autentice, învăţate de la Liviu Constantinescu, cel care a fost dascălul satului, cu ecestea au îmbogăţit festivalul femeile din Ighişu Vechi, îndrumate de Corina Ionaşcu. N-au lipsit nici de această dată jucătorii din Bârghiş cu jocurile Alunelu, Banu Mărăcine şi Jocul din Bârghiş, coordonaţi de Ioan Sârbu.
Micul grup al retişenilor, doar şase perechi, învăţaţi să joace de neobositul Ioan Baciu, au impresionat prin eleganţa vechilor jocuri, brâul fetelor, rara, sârba, învârtita şi haţegana.
Au urmat apoi peste 50 de jucători din Chirpăr, în frunte cu instructorul lor Chirion Stănuleţ - primarul comunei. După o scurtă perioadă în care se părea că vechile jocuri chirpărene vor fi uitate, vigoarea cu care au fost interpretate de un grup atât de mare de tineri arată că Chirpărul are mult potenţial artistic.
Ansamblul "Dor Hârtibăcean" al Grupului Şcolar Economic din Iacobeni a prezentat tabloul coregrafic "Sărbătoare în sat", bine realizat şi interpretat sub conducerea prof. Nicolae Secere. A fost aplaudat şi grupul vocal format din elevele Lucia Armenciu şi Maria Pădure.
Elevii Scolii Generale din comuna Nocrich, conduşi de prof. Achim Mihuleţ, au prezentat sârba, Jiana şi Haţegana iar grupul vocal a interpretat "Bade, pălărie nouă" şi "Cui nu-i place dragostea".
Comuna Merghindeal a fost reprezentată la festival de ansamblul de dansuri coordonat de Ioan Sârbu şi de corul mixt, care a impresionat prin interpretare şi repertoriu, aducând pe scenă minunate cântece vechi. Alături de ei a fost cea mai tânără artistă din festival, micuţa Teodora Sasu, de 3 ani, care a fost aplaudată pentru frumoasa interpretare a cântecelor populare.
Încheierea festivalului a fost realizată de ansamblul "Cununa" din Agnita cu "Suită Hârtibăceană", o sinteză a jocurilor de pa Valea Hârtibaciului în coregrafia lui Ioan Sârbu.
A fost a VII-a acţiune artistică a asociaţiei Valea Hârtibaciului, la a cărei reuşită au contribuit primarii din comunele membre în asociaţie, care, an de an, îmbogăţesc repertoriul festivalului şi îi conferă o tot mai mare valoare artistică.
Felicitări primarului Ionel Bucşă pentru efortul depus, pentru buna găzduire a festivalului. Un rol deosebit în organizare i-a revenit Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita, implicarea directorului Ionel Dragoman contribuind la reuşita spectacolului.
În Duminica Tomii din anul viitor rolul principal îi va reveni comunei Roşia, care va fi gazda celei de a VIII-a ediţii a Festivalului Hârtibăcenilor. Suntem convinşi că primarul Valentin Aldea va oferi condiţiile necesare desfăşurării festivalului.
Până atunci sperăm în aorece schimbări prin Comisia de Cultură a Consiliului Judeţean Sibiu, pentru a beneficia şi acest festival de un dram de finanţare. Cei peste 200 de participanţi din 9 comune şi din oraşul Agnita, care urcă pe scenă pentru a păstra şi cultiva folclorul hârtibăcean, merită mai multă atenţie din partea celor care au obligaţia să susţină asemenea manifestări.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

25 aprilie 2012
Unora le pasă de orașul lor. Sâmbătă le pasă de Agnita

Peste 60 de persoane și-au anunțat până acum prezența la prima acțiune "offline" a celor care au aderat, pe facebook, la Grupul Agnita.
Acțiunea "Îmi pasă de orașul meu", plănuită prin intermediul amintitei rețele de socializare, propune reabilitarea și înfrumusețarea celor patru parcuri de joacă din orașul Agnita: Steinburg, de pe Fabricii, Floreasca și Parcul Eroilor. Acțiunea este programată sâmbără, 28 aprilie, de la ora 10.00. "Activitatea se va desfășura în fiecare dintre aceste parcuri, participanții urmând să se asocieze în echipe de lucru și să-și aleagă parcul dorit. Participarea la această acțiune este voluntară. Vă invităm să participați alături de noi pentru a arăta tuturor că ne pasă de orașul nostru", se arată într-un comunicat de presă semnat de inițiatorii acțiunii din această săptămână.
"Haideți să nu mai așteptăm numai de la alții", este unul din sloganurile promovate pe pagina de facebook a acțiunii.






sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

25 aprilie 2012
"Bursa generală a locurilor de muncă", la Agnita

Vineri, 27 aprilie, în Sibiu, Mediaş, Agnita şi Avrig, se va desfăşura "Bursa generală a locurilor de muncă", organizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu.
"Prin intermediul bursei, organizate anul trecut, au fost încadrate în muncă 331 persoane. Această măsură activă pentru prevenirea şi combaterea şomajului este deschisă tuturor celor care nu au un loc de muncă, participarea, atât a agenţilor economici cât şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca fiind gratuită", a declarat Dana Radu, purtătorul de cuvânt al AJOFM Sibiu.
Cele mai multe locuri - 174, se adresează persoanelor fără studii superioare şi sunt pentru posturi de tehnician-operator la roboţi industriali, muncitori necalificaţi, operator confecţioner, muncitor necalificat în construcţii, dulgher, zidar, operator maşini-unelte, operator call-center, asistent relaţii publice şi comunicare. Restul de 38 de posturi se adresează persoanelor cu studii superioare - inginer de sistem software, inginer electronist, inginer mecanic, programator şi inginer producţie.
La evenimet vor fi prezenţi şi consilieri EURES din Germania, Suedia şi Ungaria, care vor prezenta condiţiile de muncă şi ofertele de muncă din ţările pe care le reprezintă.
Bursa se va avea loc la sediile agenţiilor locale, începând cu ora 9:00.

sursa: www.turnulsfatului.ro - D.Nitu

20 aprilie 2012
Festivalul hârtibăcenilor

Marea sărbătoare a hârtibăcenilor, aflată la cea de-a VII-a ediţie, organizată de Asociaţia "Valea Hârtibaciului", va avea loc la Alţâna, în prima duminică după Paşti, adică în 22 aprilie.
În Căminul Cultural din această localitate, unde tradiţiile se păstrează cu sfinţenie, vor veni reprezentanţi ai cântecului şi jocului hârtibăcean din Bîrghiş, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Nocrich, Retiş, Roşia, Ansamblul Folcloric "Cununa" din Agnita şi, bineînţeles, reprezentanţii gazdelor.
Ca de obicei, la organizarea festivalului un rol important îl va avea Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita care, pe lângă sonorizare, se va implica şi în organizarea programului.
În cadrul festivalului, sâmbătă, 21 aprilie, Asociaţia "Villa Abbatis" organizează un concurs de şah cu premii. De acesta se va ocupa alţânăreanul Eugen Vaida.

sursa: www.tribuna.ro

20 aprilie 2012
Întâlnire cu cetățenii pentru implementarea proiectului integrat de gestionare a deșeurilor

Nu mai este mult până când fiecare sibian va arunca gunoiul în funcție de tipurile de deșeuri, în vederea reciclării.
Prima întâlnire cu cetăţenii din mediul urban în cadrul campaniei de informare şi conştientizare are loc la Agnita, în data de 20 aprilie 2012.
Locuitorilor prezenţi la întâlnire le este prezentat modul în care vor fi gestionate deşeurile generate în oraşul lor. De asemenea, sunt proiectate filmele publicitare ale proiectului şi au loc discuţii libere privind modul de gestionare a deşeurilor.
La sfârşitul întâlnirii sunt distribuite materiale promoţionale şi materiale tipărite, între care, pentru mediul urban, pliantul care explică modul de colectare separată a deşeurilor. De asemenea, cu această ocazie este prezentat pentru prima dată afişul campaniei, care are ca temă prevenirea generării deşeurilor, îndemnând cumpărătorii să aleagă produse cât mai puţin ambalate.
Întâlnirile cu cetăţenii au demarat din data de 28 martie 2012, când reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi ai echipei de Asistenţă tehnică şi supervizarea lucrărilor de construcţii au început deplasările în fiecare unitate administrativ teritorială din judeţ pentru a informa în mod direct cetăţenii despre prevederile proiectului SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL SIBIU, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
După primele întâlniri, desfăşurate în comunele Alţîna, Roşia şi Vurpăr în luna martie 2012, au urmat în luna aprilie întâlniri în comunele Nocrich, Marpod, Chirpăr, Bruiu, Porumbacu de Jos, Cîrţa, Cîrţişoara, Racoviţa şi Turnu Roşu.
În luna aprilie se vor mai desfăşura întâlniri la Boiţa, Sadu şi Tălmaciu.
În cadrul campaniei SIBIUL RECICLEAZĂ se vor desfăşura în total 70 de întâlniri pe parcursul anului 2012 şi în prima parte a anului 2013. În municipiile Mediaş şi Sibiu se vor organiza în anul 2012 întâlniri de mai mare amplitudine, care se vor repeta în anul 2013.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Ș. Dobre

03 aprilie 2012
S-a lansat Asociaţia de Dezvoltare Locală Valea Hârtibaciului

Mai mult de 100 de persoane, între care reprezentanţi ai autorităţilor locale, producători de produse agroalimentare şi personalităţi de pe Valea Hârtibaciului au participat ieri, 2 aprilie, în oraşul Agnita, la lansarea Asociaţiei de Dezvoltare Locală Valea Hârtibaciului, proiect realizat cu sprijinul deputatului Ioan Cindrea, votat în colegiul care include această zonă. Asociaţia cuprinde 12 localităţi de pe Valea Hârtibaciului şi are ca scop: crearea de locuri de muncă; promovarea produselor realizate pe Valea Hârtibaciului; promovarea turismului pe Valea Hârtibaciului; protecţia mediului - florei şi faunei; pregătirea profesională a locuitorilor din această zonă şi sprijin pentru reabilitarea şi modernizarea şcolilor, unităţilor medicale şi bisericilor. Primul eveniment organizat de asociaţia lansată ieri este târgul de produse agro-alimentare care se desfăşoară în perioada 6 - 14 aprilie. Evenimentul îşi propune promovarea acestor produse pe piaţa Sibiului, vizând totodată crearea de noi locuri de muncă.

sursa: www.tribuna.ro - A. Cheșcu

03 aprilie 2012
GAL Microregiunea Hârtibaciului se delimitează de ADL Valea Hârtibaciului

Cu câteva săptămâni înainte de campania electorală, în județul Sibiu au fost anunțate diferite evenimente de lansare a unor asociații de dezvoltare locală, în mai multe zone ale județului.
Prima dintre aceste asociații va fi înființată la Agnita, sub numele de Asociația de dezvoltare locală Valea Hîrtibaciului. "Pentru a evita orice confuzie între Grupul de Acțiune Locală (GAL) 'Microregiunea Hârtibaciu' și această asociație, facem următoarele precizări: GAL Microregiunea Hârtibaciu, constituit de Asociația 'GAL Microregiunea Hârtibaciu', este unul dintre cele 81 de GAL-uri atestate și recunoscute la nivel național și finanțate de UE prin Axa LEADER / PNDR. Organizația noastră este apolitică și are ca obiectiv dezvoltarea durabilă a regiunii rurale din Valea Hârtibaciului. Nu avem nicio legătură, nu sprijinim și nu vom participa la nicio acțiune de tip politic, indiferent de inițiatorul acesteia", se arată într-un comunicat semnat de Ilarion Bârsan, președintele GAL Microregiunea Hârtibaciu.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

20 martie 2012
Agnita, mini-capitală agricolă pentru o zi

Mai multe instituţii şi-au dat mâna pentru a organiza cel mai important eveniment din acest început de an, anunţat să aibă loc pe Valea Hârtibaciului. Este vorba de "Expoziţia de bovine cu vânzare prin licitaţie" - aflată la ediţia a doua, şi de prezentarea de produse şi mâncăruri tradiţionale de pe Valea Hârtibaciului. "Prin cele două acţiuni majore, găzduite într-una din cele mai ecologice şi mai frumoase zone din România, dorim să punem în valoare potenţialul agricol din teritoriu şi capacitatea micilor agricultori de a intra pe piaţa europeană cu produse ecologice", a precizat ieri Gheorghe Budrala, actualul director coordonator al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu (DADRS). Domnia sa crede că în 21 martie, între orele 7-18, Agnita va deveni o mini-capitală agricolă a judeţului Sibiu, graţie eforturilor reunite venite din partea Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu, Primăriei oraşului Agnita, CJS Sibiu, Camerei Agricole a Judeţului Sibiu și O.A.R.Z., alături de Asociaţia grupul de acţiune locală - Microregiunea Hârtibaciu şi Asociaţia Crescătorilor de taurine Agnita. "Trebuie să amintesc aici şi implicarea specială a primarului Marius Radu Curcean, a domnului Ilarion Bârsan, preşedintele "GAL Valea Hârtibaciului", şi a domnului Avram Horia - preşedintelui Asociaţia Crescătorilor de taurine Agnita", a mai precizat directorul DADR Sibiu.

sursa: www.tribuna.ro - A. Popescu

15 martie 2012
Poliția mută audiențele și în județ

Sibienii din toate colțurile județului ce au nevoie de audiențe la mai marii Inspectoratului Județean de Poliție Sibiu vor scăpa curând de drumurile care trebuie să le facă până la reședința de județ.
Conducerea IPJ Sibiu începe din data de 2 aprilie vizite în teritoriu pentru a primi în audiență cetățenii din zonele de nord, est și vest ale județului. Comisarul șef al IPJ Sibiu, Tiberiu Ivancea, va fi de găsit la sediul Poliției Mediaș în fiecare primă zi de joi a lunii, de la ora 13. Adjunctul Ioan Făgădar va fi de găsit la sediul Poliției Săliște în fiecare primă zi de marți a fiecărei luni, de la orele 14. Lucian Tarnu, cel de-al doilea adjunct al IPJ, va acorda audiențe în prima zi de miercuri a fiecărei luni, la Poliția Orașului Agnita, de la ora 13.
"Permanenta noastră preocupare este şi aceea de a îmbunătăţi calitatea serviciilor pe care le oferim cetăţenilor. În acest fel se doreşte reducerea cheltuielilor materiale cât şi de timp pe care cetăţenii din aceste zone le suportă pentru a se deplasa la reşedinţa inspectoratului în vederea primirii în audienţă de către conducerea instituţiei noastre", spun reprezentanții IPJ. Primirile în audiență se fac doar pe bază de înscriere, cu cel puțin trei zile înainte, telefonic sau personal la sediul IPJ sau la polițiile fiecărui oraș.

sursa: www.turnulsfatului.ro - B. Brylynski

12 martie 2012
Buchet pentru mame şi bunici la Agnita

Agnita, un oraş de obicei liniştit, în 8 Martie a devenit extrem de animat. Copii şi adolescenţi, bărbaţi tineri şi vârstnici au colindat magazinele, în special florăriile, şi apoi foarte multe femei, doamne şi domnişoare au fost văzute cu braţele încărcate de frumuseţe. Indiferent în ce calitate; mămici, soţii, profesoare, colege, iubite sau bunice, toate s-au bucurat în această zi de un plus de atenţie. A fost ziua lor. Unele au fost sărbătorite acasă în familie, altele au fost invitate ori s-au autoinvitat la restaurant, dar cel mai frumos cadou l-au primit cele care au participat la spectacolul dedicat lor la Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu". Acestea au primit un buchet de cântece, de dansuri populare şi de poezie dăruit din suflet de copiii şi nepoţii lor. Au dansat elevii de la Şcoala "G.D.Teutsch", din ansamblul de la Clubul elevilor şi ansamblul Hârtibaciul. Au recitat elevii Alexandra Urdea, Adina Răduţ şi Alexandru Bunea. Cu muzică uşoară le-au delectat Andreea Andrei, Laura Pascu, Elisa Stoica şi surorile Anamaria şi Petronela Sandu. Au mai fost aplaudaţi soliştii de muzică populară Diana Nistor, Constantin Vasilescu, Andreea Stimeriu, Raul Bercheş, Roxana Popa, Ştefan Luca, Maria Gherghel, Teodora Sas şi grupul de canto al Casei de Cultură. De reuşita acestui minunat spectacol s-au ocupat profesorii Nicolae Botoroagă, Doina Părău, Florin Părău, Virgil Băra şi coregraful Casei de Cultură, Ioan Sârbu.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

12 martie 2012
Străzi impracticabile în Agnita

Lucrările de introducere a canalizării şi de refacere a reţelei de apă au fost aşteptate de multă vreme de agniţeni. Conductele învechite care se sparg mereu precum şi lipsa canalizării şi a unei staţii de epurare au afectat de multă vreme bugetul agniţenilor. De aceea, lucrările demarate în anul trecut au readus speranţa că Agnita va intra în rândul oraşelor secolului XXI. De la începutul lucrărilor s-a înţeles că acestea vor crea un anume disconfort, că săpăturile vor afecta circulaţia în oraş, dar agniţenilor li s-a promis că executantul va avea grijă să diminueze cât mai mult efectele negative ale activităţii lor, ceea ce nu s-a prea întâmplat. În urma lucrărilor au fost afectate clădiri şi proprietarii n-au fost despăgubiţi aşa cum era prevăzut în protocolul cu Primăria oraşului, deşi s-a constatat că stricăciunile au fost cauzate de săpăturile efectuate de executantul lucrărilor. Păgubaşii au fost îndemnaţi să-şi facă reparaţiile necesare, urmând să le fie decontate cheltuielile. Au făcut reparaţiile şi acum aşteaptă în zadar recuperarea banilor cheltuiţi. Nici de lucrările efectuate agniţenii nu sunt mulţumiţi. Acum când a început dezgheţul, unele străzi au devenit impracticabile. Pe strada Livezii nu se mai poate intra decât cu cizme de cauciuc, inclusiv pe fostul trotuar. Pe Eminescu şanţurile şi gropile alternează din metru în metru iar pe Aleea Teilor nu se poate intra deloc, într-un capăt fiind aruncat balastru, în celălalt pământ. Şi pe alte străzi cetăţenii reclamă mereu la Primărie lucrările prost făcute. Executantul lucrărilor de canalizare şi refacere a reţelei de apă este societatea "Hidroconstrucţia SA", care va încasa banii pentru lucrări, beneficiarul este societatea "Apa Târnavei Mari", care va exploata lucrările recepţionate şi va încasa bani de la agniţeni pentru utilizare. Locuitorii oraşului Agnita sunt păgubaşii care privesc cu îngrijorare la modul cum se lucrează, având bănuieli că problemele lor privind canalizarea şi apa vor continua şi după ce executantul îşi ia banii şi pleacă. Până una, alta, cei responsabili sunt rugaţi să refacă cât mai repede străzile stricate.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

28 februarie 2012
"Dansul generaţiilor" - la Agnita

La Agnita, micul oraş aflat în mijlocul ţării, departe de lumea dezlănţuită, se întâmplă foarte multe evenimente ce pot demonstra că decăderea economică este vremelnică şi că, la fel ca în toată ţara, după ani de bâjbâieli, Agnita începe să renască.

De fapt Agnita n-a murit pentru că aici sunt încă foarte mulţi oameni care iubesc oraşul, trăiesc aici şi mai ales ştiu, din toată sărăcia, să-şi facă viaţa frumoasă.

Lolele nu sunt principalul element cultural al oraşului. Fuga Lolelor este un foarte frumos obicei, o distracţie cu iz medieval, un bun motiv ca prietenii să se întâlnească în cadrul unui spectacol unic în ţară, ce conferă oraşului Agnita o notă de unicitate de care sunt mândri. Dar spectacolul de suflet, spectacolul cel mai îndrăgit de agniţeni este, şi va continua să rămână "Dansul generaţiilor", care adună în fiecare an pe scena Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" peste 120 de actori şi face ca sala să fie de fiecare dată neîncăpătoare. Nu doar numărul mare de dansatori şi cântăreţi atrag iubitorii de folclor cât, mai ales, spectacolul oferit de aceştia şi care, deşi a ajuns la a VI-a ediţie, este de fiecare dată altfel decât precedentele.

Artizanul acestui spectacol - coregraful Ioan Sârbu împreună cu directorul Casei de Cultură şi ceilalţi angajaţi ai instituţiei, după ce în anii precedenţi au prezentat "Nunta de pe Hârtibaci", "Plecarea în cătănie", "Momente de şezătoare", anul acesta au readus vechiul obicei de la încheierea secerişului - "Buzduganul". A fost o prezentare mai concentrată a spectacolului "Cununa" realizat în urmă cu 35 de ani, care a dat numele ansamblului folcloric al Casei de Cultură din Agnita. Atunci, din motive de propagandă politică, spicele de grâu n-au fost împletite în forma crucilor ce realizau buzduganul, ci în formă de cunună. Dar şi acum ca şi atunci şi ca în urmă cu mulţi ani, când grâul se recolta cu secera şi terminatul secerişului era o mare sărbătoare, spectatorii au ascultat minunatele cântece "Varvară, Varvară", "Holde-am secerat", "Stăpână, stăpână", "Să vină butoiul" dar mai ales neasemuitul "Dealu Mohului", remarcat de multă vreme de marii folclorişti şi bine interpretat de Diana Nistor.

Acest moment deosebit, la care au participat ansamblurile Cununa, Cununa Veteranii, Clubul elevilor şi corul Sfântu Nicolae, a fost precedat de o suită de alte momente prezentate de ansamblurile agniţene.

Spectacolul a început cu o suită de dansuri populare prezentate de formaţia elevilor din clasele I-IV de la Şcoala G.D. Teutsch. Micuţii debutanţi pe scena Casei de Cultură n-au avut complexe şi au arătat că sunt talentaţi şi mai ales cât de mult le place să joace. A urmat ansamblul de copii Hârtibaciul cu jocurile Alunelul, Crihalma, Căluşerul şi Suită de pe Valea Hârtibaciului. Momentul prezentat de ei a fost completat de talentaţii Petronela Sandu şi Constantin Vasilescu, solişti îndrăgiţi şi aşteptaţi de spectatori.

De aplauze meritate s-a bucurat şi Cercul de canto format din Elisa Stoica, Paula Moldovan, Anamaria Sandu şi Bercheş Raul, pregătit de profesorul Nicolae Botoroagă.

A urmat o revărsare de jocuri populare, unul mai spectaculos decât celălalt, prezentate de ansamblurile Cununa şi soliştii Claudia Mihăilă, Florin Zamfir, Diana Nistor, Florin Părău şi minunatul duet Ioana Bogdan şi Ştefan Vaida.

Dansatoarele de la Clubul elevilor, care debutau timid în urmă cu şase ani, au devenit sub conducerea prof. Doina Părău o formaţie de dansuri consacrată, cu multă vitalitate şi eleganţă, meritând cu prisosinţă aplauzele.

Ca şi în anii precedenţi, echipa de jucători "Cununa veteranii" a fost primită cu aplauze şi a arătat că tinereţea din inimi compensează anumite anchilozări ale încheieturilor. Supravegheaţi atent din culise de instructorul lor Tiberiu Drăgan, veteranii au demonstrat că mai pot juca Rara, Învârtita şi Purtata. Momentul veteranilor a fost completat de alţi doi seniori ai folclorului hârtibăcean, îndrăgitul interpret Marcel Părău şi profesorul Mircea Drăgan, care a reuşit să impresioneze cu un vechi cântec al soldatului căzut pe front şi cu minunata romanţă "Dorinţa" de Octavian Goga.

Cu această ocazie profesorul Mircea Drăgan şi-a lansat cel de-al doilea volum de "Flori alese de pe Hârtibaci", o antologie a folclorului hârtibăcean, cântece din toate satele culese de-a lungul multor ani de peregrinări.

Un rol deosebit la reuşita spectacolului l-a avut orchestra Casei de Cultură completată cu cinci instrumentişti din orchestra ansamblului "Cindrelul - Junii Sibiului".

Spectacolul a durat peste patru ore, acest lucru datorându-se prezenţei unui realizator de emisiuni folclorice, invitat să filmeze, şi care a ţinut morţiş nu numai să prezinte dar s-a implicat şi în desfăşurarea programului, iar din dorinţa de a-şi pune în valoare propria persoană a reuşit să-i cam încurce pe cei care de mult timp au conceput şi s-au străduit să realizeze un scenariu bine pus la punct, la nivelul prestaţiei artistice a actorilor.

Acest lucru n-a ştirbit cu nimic efortul celor care au muncit pentru spectacol - directorul Ioan Dragoman, coregrafii Ioan Sârbu şi Doina Părău, ceilalţi angajaţi ai Casei de Cultură şi mai ales ansamblurile folclorice, soliştii şi corul "Sfântul Nicolae" dirijat de prof. Paul Doru Niţescu.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

08 februarie 2012
Prietenii mocăniței Sibiu - Agnita au primit în dar două locomotive. E nevoie de ajutor

O locomotivă diesel și una cu aburi sunt cele mai recente cadouri primite de prietenii proiectului de repunere în funcțiune a mocăniței pe ruta Sibiu - Agnita.
Cele două locomotive au fost cedate în custodie voluntarilor din Agnita care muncesc la acest proiect de către Societatea Feroviară de Turism. Aflate la Cluj-Napoca, locomotivele vor fi aduse înspre Sibiu în zilele următoare. Locomotiva cu aburi va fi amplasată la capătul de linie îngustă de la Sibiu, iar cea diesel va fi dusă la Agnita, alături de vagonul de călători la a cărui recondiționare au muncit voluntarii sibieni.
"Exponat static încă din anii '70, locomotiva cu aburi prezintă multe lipsuri, în special în marchiză, deși exteriorul pare complet pentru un ochi neantrenat. Pe de altă parte, locomotiva diesel a rulat pentru ultima oară în urmă cu doar câțiva ani, fiind în mare parte completă, deși prezintă lipsuri care o fac neoperabilă. Ambele urmează a fi cosmetizate de către voluntari în 2012 și, pe cât posibil, se vor completa lipsurile", anunță prietenii mocăniței pe pagina lor de internet.
Pentru a aduce la o stare cât mai bună cele două locomotive, Prietenii Mocăniței au nevoie de ajutor. Toți cei care consideră că pot face acest lucru sunt invitați să ia legătura cu voluntarii asociației sau, eventual, își pot dona cele două procente din impozit către Asociația Prietenii Mocăniței.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

08 februarie 2012
Pocnete de bici şi sunete de tălăngi, la Agnita

Anul acesta a fost al saptelea an consecutiv în care în Agnita au răsunat pocnetele bicelor şi sunetul talăngilor şi a VI-a ediţie a paradei organizată de Breasla Lolelor. Înainte de spectacolul desfăşurat pe esplanada din faţa primăriei, lolelor şi spectatorilor le-au fost adresate cuvinte de salut din partea lui Bogdan Pătru, preşedintele asociaţiei Breasla Lolelor, Marius Radu Curcean, primarul oraşului Agnita, Mihail Kraus, reprezentantul saşilor din Agnita şi Hans Klein, preşedintele FDGR Sibiu. O prezenţă inedită la microfon a fost micuţa Natalie Herlan, care a recitat o poezie dedicată lolelor. Natalie a venit din Germania împreună cu surioara ei de trei ani, Sophie, cu bunicii şi părinţii Marc şi Alice Herlan. Este al doilea an când, împreună cu familia ei, s-a alăturat unui grup şi participă la fuga lolelor.
La primele ediţii nu toţi agniţenii au fost de acord cu reluarea acestui obicei. Mulţi au comentat negativ iniţiativa tinerilor. Unii şi-au amintit de poveştile despre lolele care îi loveau cu biciul pe români. Alţii susţineau că aşa au venit saşii în Ardeal şi i-au fugărit pe români din locurile natale. Pe de altă parte, unii saşi agniţeni aflaţi în Germania i-au acuzat pe cei care reluau obiceiul că vor denatura tradiţionala Fugă a Lolelor, că nu au dreptul să preia un obicei săsesc.
Pentru tinerii care au hotărât să continuie acest vechi obicei din Agnita argumentele contra iniţiativei lor n-au fost luate în seamă. Pentru ei istoria merge înainte şi dezgroparea morţilor n-are sens. Din toate poveştile despre obiceiul lolelor au ales-o pe cea mai frumoasă, adică pe cea a vitezei Ursula care s-a mascat şi i-a bătut pe turci cu biciul aşa de tare, că de atunci n-a mai călcat picior de otoman prin Agnita.
În ceea ce priveşte temerea saşilor plecaţi de acasă, că românii vor denatura vechiul lor obicei, aceasta nu are nici un temei, respectarea lui fiind prevăzută în mod expres în statutul asociaţiei. Nici argumentul că este un obicei săsesc n-a fost luat în considerare. Nu s-a găsit nici un act care să ateste faptul că este proprietatea cuiva şi că trebuie retrocedată. În consecinţă au considerat că este obiceiul agniţenilor, indiferent de naţionalitate, religie, vârstă ori sex.
Pentru a participa la Parada Lolelor este important să faci parte dintr-un grup de prieteni şi, împreună cu ei, să te simţi bine îmbrăcând costumul de lolă, făcând mult zgomot cu talanga şi pocnind din bici pentru a alunga iarna ori spiritele rele, dar mai ales pentru a impresiona spectatorii. Apoi trebuie să fugi pe la toate casele acestor prieteni, unde se cântă şi se fac urări de bine și se bea câte un pahar, două cu vin pentru încălzire şi pentru refacerea forţelor.
De fapt, întâlnirea cu prietenii este esenţa şi farmecul vechiului obicei. Cu această ocazie revin în Agnita, din străinătate ori din ţară, toţi cei care se pot învoi de la serviciu şi încep pregătirile în vederea paradei. Pentru aceasta, cu o săptămână înainte, se întâlnesc în diverse locuri şi se antrenează în mânuirea biciului. Uneori antrenamentul are loc undeva afară, în câmp, alteori în grădina unuia din prieteni şi de obicei după apusul soarelui. În ambele cazuri, datorită frigului, perioadele de 5 minute de pocnit alternează cu 15 - 20 de minute de încălzit. Dacă antrenamentul se face lângă casă, încălzirea se face în bucătărie şi este accelerată cu câte un pahar de ţuică ori vin. Dacă este în câmp, acolo se amenajează un grătar şi atunci antrenamentul durează mai mult, adică până se termină combustibilul.
Pe lângă antrenamentul cu biciul, se fac şi repetiţii cu cântecele din repertoriul lolelor. Pentru aceasta Breasla Lolelor a editat o cărticică cu o mulţime de cântece, un repertoriu foarte variat, în care sunt incluse texte în limbile germană, engleză, italiană şi bineînţeles română. Nu lipsesc romanţele, cântecele de petrecere, de joc şi cele lăutăreşti.
Este de fapt un antrenament complex, cel cu biciul este pentru paradă, iar cel cu cântecele pentru Balul Lolelor. Pentru că după ce lolele îşi termină fuga se odihnesc două ore şi apoi se întâlnesc cu toţii la marea petrecere, unde numărul participanţilor este mai mare decât al celor care au îmbrăcat costmul tradiţional. Anul acesta la paradă au fost 150 de lole, iar la bal peste 220 de participanţi.
Balul lolelor nu mai respectă regulile săseşti, el se desfăşoară după strămoşeştile obiceiuri româneşti, adică mâncare, băutură, joc şi concursuri de cântece, în care câştigă grupul cu cele mai puternice voci, ceea ce face că dimineaţa majoritatea vorbesc cu o octavă mai jos din cauză de răguşeală.
Iată motivul pentru care obiceiul lolelor va continua în Agnita. Pentru că acesta le conferă agniţenilor o identitate de care sunt mândri şi pentru că le oferă prietenilor ocazia să se reîntâlnească şi să se bucure împreună.
Acum, cei veniţi de pe meleaguri străine au plecat, dar cei rămaşi se pregătesc pentru un alt eveniment important ce va avea loc în 25 februarie. Atunci, pe scena Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" va avea loc Dansul Generaţiilor, un spectacol de cântece şi jocuri populare româneşti la care vor participa toate formaţiile de dansuri şi toţi soliştii de muzică populară românească din oraş.
Or fi Agnita şi Valea Hârtibaciului mai sărace din punct de vedere economic, dar sunt destul de bogate spiritual şi oamenii acestor locuri ştiu să se bucure de acest tezaur.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

02 februarie 2012
Drum mai scurt între Agnita, Mediaş şi Sighişoara

Consiliul Judeţean va începe, în acest an, reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean DJ 141 B Richiş - intersecţie DJ 141 Mediaş - Moşna - Bârghiş, inclusiv a podului din localitatea Richiş. Valoarea investiţiei se ridică la 4,1 milioane de lei cu TVA.
Drumul judeţean DJ 141B îşi are originea în localitatea Şaroşu pe Târnave şi tranzitează localităţile Biertan şi Richiş. Necesitatea promovării investiţiei este dată, în principal, de starea de degradare a drumului. În aceste condiţii, sistemul rutier actual nu poate asigura capacitatea necesară desfăşurării unui trafic actual şi de perspectivă. Totodată, în zona podului din Richiş, plasat între două curbe de racordare, circulaţia se desfăşoară cu dificultate. Prin modernizarea acestui drum judeţean DJ 141B se reduc distanţa de transport, precum şi costurile de operare pentru autovehicule între Agnita, Mediaş şi Sighişoara. Obiectivele acestui proiect sunt: viabilizarea condiţiilor de transport în orice perioadă a anului, îmbunătăţirea condiţiilor de transport în accesarea unor zone cu potenţial turistic şi accesul mai uşor spre localităţile Richiş, Biertan şi Copşa Mare. Drumul are o lungime de 3,9 km şi va fi lăţit la 7 m. Banii provin din fondurile Consiliului Judeţean.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

02 februarie 2012
Agnita are buget. Aprobat

Consiliul Local al oraşului Agnita a aprobat, în prima şedinţă ordinară din acest an, Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012. A fost o şedinţă scurtă, fiecare capitol fiind aprobat cu puţine întrebări şi comentarii.
De fapt, imediat după primirea sumelor aprobate de Consiliul Judeţean Sibiu, primarul Marius Radu Curcean i-a invitat pe directorii instituţiilor ce aparţin de Primărie - sănătate, şcoli, cultură - şi au punctat principalele probleme ce trebuiau rezolvate. Apoi comisiile Consiliului Local şi-au făcut loc de muncă în primărie, au analizat veniturile şi au dezbătut cum vor fi efectuate cheltuielile.
Aşa s-a făcut că discuţiile asupra bugetului pe anul 2012 au fost scurte şi fără controverse, fiecare consilier fiind edificat asupra tuturor capitolelor privind cheltuielile.
Comparativ cu anul trecut, în Agnita se vor cheltui cu 11.943 mii lei mai mult. Aceşti bani provin de la fonduri europene 7.685 lei şi de la bugetul de stat 4.544 lei, ambele sume fiind destinate finalizării lucrărilor la artera principală. În total pentru artera principală sunt alocaţi, din fonduri externe 17.647 mii lei.
În afară de artera principală, cheltuielile la celelalte capitole sunt aproximativ egale cu cele de anul trecut.
Investiţiile totale prevăzute pentru acest an sunt în valoare de 20 849 lei. Principalele cheltuieli de investiţii din bugetul local în valoare de 13.202 mii lei sunt pentru: construcţia Policlinicii - cabinete medici de familie 495 mii lei, modernizarea reţelei de iluminat public 554 mii lei, cofinanţare pentru modernizarea Casei de Cultură 300 mii lei, reabilitare Piaţa Agroalimentară 300 mii lei, reabilitare str. M. Eminescu 391 mii lei, reabilitare str. Abatorului 153 mii lei, reabilitare Parcul Eroilor 129 mii lei, reabilitare curtea de la Central 195 mii lei.
Şedinţa pentru aprobarea bugetului a fost una din cele mai scurte şi mai eficiente, toate capitolele fiind aprobate în unanimitate.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

01 februarie 2012
"Miting" împotriva spiritelor rele

Duminică 5 februarie, la ora 10, peste 150 de agniţeni vor porni de la fosta fabrică IMIX într-un marş de protest împotriva spiritelor rele. Cu feţele acoperite de măşti, înarmaţi cu bice lungi din piele, cu talăngi şi cozi atârnate la spate, vor face o gălăgie infernală în timp ce vor mărşălui prin oraş. În mijlocul marelui alai vor fi însemnele fostelor bresle ale oraşului, iar în frunte, o fanfară va da o notă artistică zgomotosului "miting". Principala oprire a participanţilor va fi în faţa primăriei unde vor fi întâmpinaţi de oficialităţile oraşului iar reprezentanţii breslelor îşi vor etala calităţile coregrafice şi cei mai buni plesnitori vor face demonstraţii privind mânuirea biciului. Fiecare număr va fi punctat cu zgomot de talăngi şi de strigătul HIR AI!!! Ultima oprire va fi la FIPA, după care protestatarii se vor împărţi în grupuri mai mici şi vor porni prin oraş pentru a trece pe la casele tuturor participanţilor. În drumul lor, în afară de gălăgie, vor împărţi celor întâlniţi, cu generozitate, gogoşi aurii. Nu ştim cât de mult se vor speria spiritele de gălăgia lolelor dar s-a constatat că după acest eveniment iarna începe să-şi ia catrafusele şi încet, încet, cam după o lună, două, începe să vină primăvara. În concluzie, cei care vor să se bucure de a VII-a Paradă a Lolelor sunt invitaţi în oraşul Agnita, unde vor putea să vadă cea mai mare şi mai gălăgioasă demonstraţie de măşti din România.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

30 ianuarie 2012
Elveţienii caută vaci de carne în Sibiu

Ieri, la sediul firmei Karpaten Meat din Nocrich (specializată pe creşterea vacilor de carne din rasa ANGUS), a avut loc prima întâlnire cu crescătorii de vaci de lapte din Mărginimea Sibiului şi Valea Hârtibaciului. Au fost prezenţi Samuel Widmer - directorul general Karpaten Meat, Horaţiu Răcuciu - prefectul Sibiului, Gheorghe Budrală - director executiv DAJ Sibiu, Georgeta Purima - directorul Camerei Agricole Sibiu, Marcel Andrei - preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine "Bovisib" Sibiu, Horia Avram - preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Agnita, Vasile Stroe - preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Jina şi peste 40 de crescători individuali de bovine. După o scurtă vizită în ferma de animale, crescătorii sibieni de bovine - printre care amintim pe Nicolae Stângă - vicepreşedinte AJCB "Bovisib", cu un efectiv de peste 250 vaci cu lapte, Vasile Manta - crescător Agnita cu peste 100 vaci, Ionel Vişa - primar Nocrich şi crescător cu un efectiv de 50 vaci cu lapte, Gilu Manta - Agro Bio SRL Agnita, cu un efectiv de 205 animale - s-au arătat interesaţi de programul de parteneriat al celor doi investitori elveţieni, Samuel Widmer şi Stefan Jung. Colaborare elveţiano-sibiană Prefectul Horaţiu Răcuciu şi directorul Gheorghe Budrală au salutat această iniţiativă de parteneriat promovată de Karpaten Meat şi crescătorii sibieni de animale. În context, cei doi au promis tot ajutorul necesar pentru ca acest parteneriat să prindă contur. ANGUS este cea mai populară şi recunoscută rasă comercială de carne din lume. Se pretează foarte bine la păşunile din zona Sibiului. Este o rasă robustă de taurine, cu o mare longevitate (19-25 de ani). Prezintă următoarele avantaje: spor mare de creştere; condiţii de microclimat puţin pretenţioase, rezistenţă nativă foarte mare a produşilor la factorii climatici; rezistenţă foarte mare la agenţii parazitari şi infecţioşi, ceea ce implică cheltuieli sanitar-veterinare reduse; valorificare mare a furajelor (naturale şi murate). Reprezentanţii firmei Karpaten Meat spun că sistemul lor de parteneriat cu crescătorii de bovine din judeţ se poate derula fie prin asociere cu asociaţiile sau crescătorii individuali, fie prin coperative agricole, fie prin grupuri de producători agricoli. Karpaten Meat oferă tauri ANGUS pentru reproducţie cu genetică de top, juninci mai mari de 10 luni şi juninci gestante. Prin contractul de vânzare-cumpărare, elveţienii se obligă să răscumpere viţeii ANGUS rezultaţi prin reproducţie, pentru a-i îngrăşa şi folosi pentru producţia de carne. În contract este prevăzută şi o garanţie echitabilă de cumpărare a acestor viţei. În plus, partenerul elveţian pune la dispoziţia crescătorilor sibieni experienţa sa în domeniu, pentru înfiinţarea unei ferme de bovine ANGUS pentru carne. Din Scoţia în Sibiu Administratorii elveţieni de la Karpaten Meat sunt de profesie măcelari. Ei au fondat firma din Nocrich în anul 2008, printr-un prim import de 120 exemplare de vaci din rasa ANGUS. În prezent, au un efectiv de 1.200 capete, a căror asistenţă sanitar-veterinară este asigurată de 3 medici veterinari: Radu Nechiti - profilaxie şi program strategic, Horea Nemeş - reproducţie şi Ionuţ Varvaruc - cazuistică curentă. Rasa ANGUS a apărut pentru prima dată în Scoţia, unde a fost înregistrată pe la anul 1870. Prima bovină înregistrată a trăit 29 de ani şi a fătat 25 de viţei, din care 24 au supravieţuit. Azi, rasa ANGUS este răspândită în Statele Unite, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Argentina şi România - Sibiu. Carne marmorată, fragedă şi suculentă Bovinele ANGUS au carnea de un roşu aprins, este fragedă şi marmorată. Impresionează prin gustul fin şi consistent, fiind foarte căutată în gastronomia de vârf şi în sectorul Premium. Păşunile din judeţul Sibiu oferă o carne bio şi se pretează foarte bine pentru creşterea taurinelor ANGUS, a căror deviză de creştere este "puţin grajd şi multă păşune". Crescătorii sibieni interesaţi de acest parteneriat o pot contacta pe Eniko Buta, directorul de vânzări al firmei Karpaten Meat, la tel. 0269/55.71.35 sau 0269/23.29.77, fax 0269/23.27.17, e-mail: eniko. buta@karpaten-meat.com Următoarea întâlnire cu crescătorii de bovine din zonele Avrig şi Mediaş va avea loc vineri, 3 februarie, la sediul Karpaten Meat din Nocrich.

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

26 ianuarie 2012
Unirea Principatelor Române, sărbătorită la Agnita

În Agnita a devenit tradiţie ca în 24 ianuarie, Muzeul de Istorie "Valea Hârtibaciului" să-şi deschidă larg porţile, sărbătorind marele eveniment petrecut în urmă cu 153 de ani.
Şi anul acesta sala în care a fost comemorat istoricul eveniment s-a dovedit mult prea mică pentru cei dornici să participe la serbarea organizată de Mihaela Nevodar, muzeograf la Muzeul de Istorie, împreună cu elevi talentaţi de la şcolile din oraş.
Serbarea a început cu o prezentare cronologică a evenimentelor din 1859, realizată de prof. Ioan Varga care prin modul de expunere a captat atenţia auditoriului. Preotul Mihai Naicu a vorbit despre implicarea Bisericii Ortodoxe în evenimentele acelor ani şi despre ecoul şi influenţa lor în conştiinţa românilor transilvăneni.
Într-un decor de şezătoare a fost prezentată sceneta "Moş Ioan Roată şi Cuza Vodă", urmată de o suită de cântece patriotice. Minispectacolul a fost realizat de elevii Iusti Curcean, Cristian Nevodar, Mihai Aldea, Diana Nistor, Cristina Banu, Elisa Curcean, Iulia Gavriliu, Crina Hârţoagă, şi talentata interpretă de cântece patriotice şi religioase Anuţa Ghijăsan.
Spectacolul a fost completat cu o frumoasă expoziţie tematică de pictură a copiilor de la Clubul Elevilor, intitulată "Alexandru Ioan Cuza şi Unirea", coordonator Marinela Cernea.
Ca şi în anii precedenţi momentul festiv a fost încheiat în curtea muzeului unde actorii şi spectatorii şi-au dat mâna şi au jucat Hora Unirii.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

18 ianuarie 2012
Drumurile judeţene "înghit" 21 milioane de lei în 2012

Consiliul Judeţean va aloca în acest an suma de 21 milioane de lei pentru repararea şi întreţinerea celor 49 de drumuri judeţene. În această categorie nu intră drumurile care sunt reabilitate din fonduri europene şi anume: Sibiu - Agnita, Jina - Şugag, Sadu - Sădurel şi Răşinari - Poplaca - Orlat. Fondurile pentru lucrările de reparaţii şi întreţineri provin din bugetul judeţului şi vor fi folosite pentru plombări, pietruiri de drumuri, turnarea de covoare asfaltice, refacerea şanţurilor şi rigolelor, reparaţii poduri, tratamente de întreţinere şi siguranţa circulaţiei. Tot în acestă categorie de lucrări intră şi activitatea de deszăpezire.
Reţeaua de drumuri a Consiliului Judeţean măsoară în acest moment 827,4 km. Cea mai mare parte din cele 21 milioane de lei se va duce pentru turnarea de covoare asfaltice. Pentru acest tip de lucrări vor fi cheltuiţi aproape 8 milioane de lei. Alte 4,5 milioane de lei vor fi folosiţi pentru realizarea de tratamente de întreţinere, în timp ce aproximativ 2 milioane de lei vor fi utilizaţi pentru plombări. Iată cum vor fi cheltuiţi restul banilor: pietruiri drumuri - un milion de lei, refacere şanţuri - 1,38 milioane de lei, întreţinere podeţe - 495.000 de lei, activitatea de deszăpezire - 2 milioane de lei, siguranţa circulaţiei (montarea de indicatoare şi lucrări conexe) - 450.000 de lei, eliminarea punctelor periculoase pentru traficul rutier - 750.000 de lei şi reparaţii poduri - 20.000 de lei.
Serviciul Administrarea Drumurilor şi societatea de drumuri a Consiliului Judeţean - "Drumuri şi Poduri" - a aprobat fonduri pentru repararea fiecărui drum judeţean. Drumurile din zona Hârtibaciului incluse în cele mai importante 10 drumuri judeţene din punct de vedere al sumelor alocate pentru acest an sunt: DJ 104E Şomartin - Arpaşu de Jos - DN 1 - 700.000 de lei; DJ 105D DN 1 - Cârţa - Nou Român - Chirpăr - Agnita - 690.000 de lei și DJ 141 A Şeica Mare - Boarta - Buia - Mihăileni - Răvăşel - Metiş - Vecerd - 860.000 de lei.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

18 ianuarie 2012
Încă două drumuri modernizate pe Valea Hârtibaciului

Pe lângă drumurile la care deja se lucrează și la care investițiile continuă și în 2012, respectiv Cârțișoara - Arpașu de Sus - limita județului Brașov și Cârța - Agnita, conducerea Consiliului Județean Sibiu a anunțat astăzi trei investiții noi. Este vorba despre drumul Săcădate - Nucet - Nou, Richiș - intersecție SJ 141 și Gura Râului - DJ 106 A.
"Nu sunt drumuri foarte lungi. De la Richiș la DJ 141 sunt aproximativ patru kilometri, dar acest segment va scurta multe alte drumuri. Se scurtează în primul rând drumul din nordul județului spre Agnita și spre Sibiu. (...) Dumul Săcădate - Nucet scurtează drumul din Avrig spre Valea Hârtibaciului cu aproape 20 de kilometri. Cine dorește să ajungă din Avrig pe Valea Hârtibaciului nu mai trebuie să vină la Sibiu", a declarat astăzi Martin Bottesch, președintele CJ Sibiu.
Conducerea CJ a mai explicat că s-a ajuns la aceste sectoare de drum în baza planurilor mai vechi de dezvoltare a județului. "Nu este vorba despre niște necesități locale, este vorba despre o strategie a județului", a mai declarat Martin Bottesch.
Fondurile pentru toate lucrările menționate mai sus sunt prevăzute în bugetul CJ pe anul 2012.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Ș. Dobre

21 decembrie 2011
Corala agniţenilor şi urările lor de prosperitate

Sibienilor le sunt cunoscuţi interpreţii de muzică populară din Agnita, datorită festivalului organizat an de an pe Valea Hârtibaciului. Mai puţin mediatizaţi în rândul grupurilor artistice care activează în Agnita sunt componenţii "Coralei Sf. Nicolae", corală condusă de dirijorul Niţescu Doru. Ei ne-au colindat redacţia şi ne-au copleşit printr-un bogat repertoriu internaţional şi naţional specific Crăciunului. O parte din repertoriul prezentat angajaţilor Casei de Presă şi Editură Tribuna a fost interpretat de corala amintită în turneele de succes din Franţa, Germania şi Austria. Urările lor de bine, de la finalul concertului, de an bogat şi luminos, de sănătate în case, ne-au bucurat cu atât mai mult cu cât au fost adresate şi dumneavoastră, celor care ne citiţi zilnic cotidianul.

sursa: www.tribuna.ro - A. Popescu

21 decembrie 2011
Au dăruit un strop de bucurie

O iniţiativă de suflet a membrilor asociaţiei Casa Seniorilor din Agnita a avut loc începând cu ziua Sf. Nicolae, cel dăruitor de bucurii, până în săptămâna Crăciunului. Cu obiecte de îmbrăcăminte aduse de membrii asociaţiei şi produse alimentare cumpărate cu bani din sponsorizări, au fost pregătite pachete şi dăruite celor aflaţi în nevoinţă.
S-au bucurat de darurile primite bolnavii de la Unitatea de Asistenţă Medico-Socială, persoanele aflate la Centrul de Asistenţă Socială, elevii din clasa I-a din Ruja şi Coveş şi 24 de copii de la şcolile din Agnita.
Le-au fost alături în această acţiune voluntarii de la SVAgnita, copiii de la grădiniţele de pe Vale şi de la Blocuri şi cei 5 preoţi de la parohiile ortodoxe din Agnita, care au contribuit şi cu o sumă importantă de bani.
Acţiunea s-a finalizat în sala de şedinţe a primăriei, cu un frumos program de colinde prezentat de prichindeii de la grădiniţa de pe Aurel Vlaicu, de grupul de la Clubul Elevilor şi de corul seniorilor.
Cu această ocazie d-na Cioca Marcela a mulţumit, din partea asociaţiei, tuturor celor care s-au implicat în această acţiune dăruind un strop de bucurie celor bolnavi şi lipsiţi.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

20 decembrie 2011
S-a finalizat drumul de pe Dealu Dăii

Reabilitarea şi modernizarea tronsonului de drum judeţean ce traversează Dealu Dăii a fost terminată. Zilele trecute, factorii implicaţi au făcut recepţia la terminarea lucrărilor, ceea ce înseamnă că investiţia este terminată. Lucrările au durat aproape un an, termenul de finalizare fiind 14 decembrie. Recepţia a fost finalizată fără probleme, membrii comsiei fiind mulţumiţi de calitatea lucrărilor. Licitaţia de execuţie a fost adjudecată de SC Drumserv Târgu Mureş. Investiţia a vizat reabilitarea şi modernizarea a 6 km de drum din Dealul Dăii. Valoarea contractului s-a ridicat la 13.440.285 de lei, iar garanţia oferită de constructor este de 5 ani.
Pentru acest tronson s-a decis să se organizeze o licitaţie nouă, din cauza unor erori de proiectare care nu au luat în calcul problemele de stabilitate a terenului şi pentru a nu afecta investiţia de reabilitare şi modernizare a DJ Sibiu - Agnita. Banii provin din fondurile structurale europene atrase de Consiliul Judeţean pentru refacerea DJ Sibiu - Agnita. Odată cu finalizarea porţiunii din Dealu Dăii, întreg DJ Sibiu - Agnita este acum modernizat.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

19 decembrie 2011
Guvernul mai dă două milioane de lei pentru drumurile judeţene

Guvernul a decis, în acestă lună, să suplimenteze cu două milioane de lei fondurile pentru reabilitarea şi modernizarea DJ 105 P limită judeţul Braşov - Arpaşu de Sus - Cârţişoara şi DJ Cârţa - Nou Român - Agnita. Banii sunt repartizaţi prin HG 577/97 şi vor fi folosiţi pentru continuarea lucrărilor în curs. Termenul pentru finalizare a celor două tronsoane de drumuri judeţene este vara anului viitor.
Drumul judeţean 105 P limită judeţ Braşov - Arpaşu de Sus - Cârţişoara a fost modernizat şi reabilitat, în mare parte de către Consiliul Judeţean. Până acum, valoarea lucrărilor s-a ridicat la 11 milioane de lei. Tronsonul de drum judeţean are o lungime de 7,42 km. Modernizarea acestui drum s-a făcut asupra părţii carosabile, acostamentelor şi scurgerii apelor. Prin modernizarea acestui drum se face legătura dintre DN 7C şi DN 1 prin zona turistică. Astfel turiştii pot ajunge la Bâlea Lac, prin Cârţişoara, dinspre judeţul Braşov. În acest moment, drumul judeţean a fost asfaltat între localităţi, urmând ca după ce autorităţile locale vor termina investiţii în sistemul de apă-canal, să se asfalteze şi intravilanul localităţilor.
Mult mai avansate sunt lucrările pe DJ Cârţa - Nou Român - Agnita. Per total, tronsonul măsoară 30 de km, mare parte din el fiind deja asfaltat, mai ales pe tronsoul Cârţa - Nou Român.

sursa: www.tribuna.ro

17 decembrie 2011
Autorităţi? Care autorităţi?

Cititorul nostru din Agnita, Liviu Traub (str. Mihai Viteazu nr. 10) are un necaz: "Pe aceeaşi stradă, la nr. 8, funcţionează o unitate comercială, care în nopţile sfârşitului de săptămână şi de sărbători are program de discotecă (NOU NAME, administrator Ovidiu Dragomir). În aceste nopţi se produce mare zgomot, cauzat de muzica dată la maximum, larma făcută de clienţi, ambalarea motoarelor, trântirea portierelor maşinilor. Nu mai spun de mizeria pe care o fac clienţii la plecare (...) Situaţia este insuportabilă pentru familiile care locuiesc în vecinătatea acestui stabiliment. În doi ani, de când funcţionează, ne-am adresat la toate autorităţile locale şi judeţene, rezultatul fiind... zero (...) Am primit răspunsuri în doi peri, s-au făcut nişte verificări, de formă, de cei de la Garda de Mediu, respectiv Direcţia de Sănătate Publică Sibiu. Culmea este că, de la Prefectură ni s-a răspuns, la a doua petiţie, să nu le mai scriem, fiindcă vor clasa reclamaţia. Ce ne sfătuiţi să facem pentru a scăpa de acest calvar?"
Liviu Traub a ataşat scrisorii o listă cu sesizările făcute începând din 22.11.2010 până în prezent. Situaţia este cu atât mai de neînţeles cu cât există o hotărâre a Consiliului Local Agnita, care stabileşte programul de funcţionare a unităţilor de alimentaţie publică, dar care nu este respectat.
Într-o societate normală, v-aş fi sfătuit să vă adresaţi autorităţilor, dar, fiindcă aţi făcut-o deja fără rezultat, n-am a vă spune decât să mai răbdaţi câteva luni, să alegeţi un alt consiliu local şi un alt primar, care apleacă urechea la cererile celor care i-au votat. Până la urmă, tot la Agnita trebuie ruptă pisica. La noi, autorităţile sunt ceva care nu există, dar se supără când le spui că-s numai bune de desfiinţat.

sursa: www.tribuna.ro - N. I. Dobra

15 decembrie 2011
Sara din ia-sară - La Mulți Ani !

Cea de a IV-ediţie a concertului de colinde de pe Valea Hârtibaciului a confirmat aşteptările iniţiatorilor şi organizatorilor acestui eveniment, prin care se dorea ca minunatul tezaur ce a asigurat păstrarea credinţei strămoşeşti în lupta cu vitregiile istoriei să nu se piardă.
Colinzile, ca şi vestigiile arheologice, confirmă, dacă mai era necesar, perenitatea noastră pe aceste meleaguri, faptul că nu existăm aici de ieri, de alaltăieri, ci de pe vremea lui "Bădica Traian". De-a lungul devenirii noastre istorice au păstrat "legea strămoşească", au creat unitatea necesară pentru a nu ne risipi în culturile altor neamuri, fiind adeseori arma noastră de rezistenţă, de luptă împotriva celor ce voiau să ne uităm limba ori să devenim cu toţii atei.
Acum, când avem iluzia că nu mai e necesar să ne apărăm credinţa şi neamul, acceptăm cu uşurinţă să uităm valorile noastre spirituale, ne lăsăm orbiţi de valori ce nu ne aparţin.
Sesizând acest pericol, facilitat şi de schimbările demografice, Protopopiatul Agnita şi Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu", au organizat în urmă cu patru ani primul concert de colinzi de pe Valea Hârtibaciului.
A fost un început timid, majoritatea fiind convinşi că acestea s-au pierdut ori că cei care le mai ştiu sunt prea bătrâni pentru a le mai cânta. Acum, la a IV-a ediţie, s-a văzut că ele mai există, că, trăind în inimile celor care nu le-au uitat, au putut fi reînviate şi aduse pe scenă, spre bucuria atât a celor care le cântă cât şi a celor care au primit colindătorii.
La deschiderea concertului a vorbit preotul Ioan Dumitru Tatoiu din Fofeldea, care a spus, printre altele: "colinzile sunt expresia Sfintei Scripturi şi colindătorii devin apostoli şi martori ai împlinirii făgăduinţei de venire a mântuitorului în lume".
Au venit la Agnita, să-i colinde pe toţi hârtibăcenii, grupuri de colindători din Retiş, Nocrich, Chirpăr, Răvăşel, Săsăuş, Merghindeal, Coveş, Ghijasa de Sus, Ighişu Vechi, Fofeldea, Mihăileni şi reprezentanţii gazdelor - corul Sf. Nicolae. De remarcat că din cele 11 sate doar 4 sunt reşedinţă de comună, celelalte 7 fiind satele vechi româneşti de pe Valea Hârtibaciului, unde aspectul arhaic al colinzilor este mai pregnant, conservarea lor fiind facilitată şi de relativa izolare. Este mai ales cazul satului Ghijasa de Sus, unde mai dăinuie un filon de aur pur, pus mai bine în avidenţă anul acesta de un număr mai mare de colindători decât la ediţiile anterioare. Remarcabilă a fost prezenţa preoţilor alături de colindători, în culise ori integraţi în grup, cântând împreună cu ei.
Casa de Cultură din Agnita n-a organizat nici concurs şi nici festival de colinde. Ea a fost gazda cetelor de colindători de pe Valea Hârtibaciului, care au adus aici spiritul marii sărbători creştine, realizând atmosfera vechilor tradiţii, aşa cum s-au perpetuat ele de-a lungul veacurilor. Aceeaşi temă şi uneori aceleaşi texte ale colinzilor, dar cântate atât de diferit, fiecare purtând amprenta specificului local al comunităţii.
Cele 12 grupuri de colindători şi-au urat unii altora "Sara din ia-sară s-ajungeţi la mulţi şi fericiţi ani!", urare tradiţională pe Valea Hârtibaciului.
Bucuros de reuşita acestui frumos concert, Protopopul Ioan Jurca le-a mulţumit şi i-a felicitat pe colindători, pe preoţii care s-au ocupat, la fel ca vechii lor înaintaşi, de pregătirea colinzilor şi pe primarii care au sprijinit deplasarea la Agnita.
În calitate de mare gazdă, Ioan Dragoman, directorul Casei de Cultură, a dat curs oraţiei:

"Ia, cinstită gazd-aleasă,
întinde masă frumoasă
cu spată de carne grasă.

Da-ntinde-ne pe masă
un colac de grâu
ş-un pahar de vin
ca să ţi-l închin.

La anu şi la mulţi ani!"

şi i-a poftit pe colindători la restaurant. Aici, vestitorii Naşterii Domnului, au încheiat o seară frumoasă cântând cu toţii "O, ce veste minunată".

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

09 decembrie 2011
Anestezie şi terapie intensivă la Spitalul din Agnita

Consiliul Local Agnita a aprobat solicitarea Spitalului Orăşenesc pentru modificarea şi completarea structurii organzatorice. Modificările vizează înfiinţarea compartimentului Anestezie şi Terapie Intensivă (A.T.I.) care va fi dotat cu două paturi pentru supraveghere post anestezică. În compartimentul de chirurgie generală numărul de paturi va creşte de la 3 la 7, iar pentru eficienţa acestor compartimente, structurile organizatorice se vor completa cu o sală de operaţie şi o staţie de sterilizare centrală.
Lucrările de amenajare privind aceste modificări sunt aproape finalizate şi s-a încheiat procedura de achiziţii a aparaturii necesare funcţionării compartimentului A.T.I., adică aparat de ventilaţie mecanică pentru adulţi şi copii, aparat de anestezie, monitoare de funcţii vitale, tablouri de control şi alarmare etc.
Personalul medical va fi asigurat de personalul compartimentului chirurgie atât la medici cât şi la personal mediu sanitar încadrat şi normat (1 medic chirurg, 1 medic rezident A.T.I., cinci asistente medicale, două infirmiere).
Prin aceste măsuri va creşte considerabil eficienţa Spitalului Orăşenesc Agnita, care deserveşte 11 comune cu peste 35 de mii de locuitori, putându-se face operaţii chirurgicale mai complexe. De asemenea, cazurile urgente şi foarte grave pot fi stabilizate.
Prin aceste dotări şi modificări spitalul din Agnita îndeplineşte condiţiile de încadrare în categoria a IV-a. În acest sens, primarul Radu Marius Curcean şi managerul spitalului, Nicolae Iosif Prişcă, au făcut demersurile necesare la Ministerul Sănătăţii şi ,dacă totul decurge normal, începând cu noul an, în spital va funcţiona noul compartiment A.T.I.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

05 decembrie 2011
Întâlnire a seniorilor din Copşa Mică şi Agnita

Zi importantă pentru membri Sfatului Batrânilor Copşa Mică şi cei ai Casei Seniorilor Agnita, care s-au întalnit la Agnita, pentru prima dată de la înfiinţarea acestor organizaţii. Zilele trecute, prin mijlocirea şi în prezenţa primarilor din Copşa Mică, Daniel Tudor Mihalache şi din Agnita, Radu Curcean, "seniorii" din cele două localităţi s-au întâlnit pentru a pune bazele unor acţiuni viitoare comune, care să aducă bucurie în rândul membrilor acestor organizaţii. "Primirea făcută de gazdele din Agnita a fost una deosebită, domnul preşedinte Efta Doru şi consiliul de coordonare al Casei Seniorilor demonstrând fără echivoc nivelul de organizare la care au ajuns deja, prilej pentru membri Sfatului Bătrânilor din Copşa Mică, conduşi de preşedintele Iuliu Domşa, de a lua un exemplu de bune practici pe care să-l implementeze şi la Copşa Mică. Cum se spune în popor, 's-au văzut, s-au plăcut' şi acum copşenii aşteaptă cu interes vizita agniţenilor la evenimentele organizate la Copşa Mică", se arată într-un comunicat al administraţiei copşene.

sursa: www.tribuna.ro

03 decembrie 2011
Cânt şi joc pe Hârtibaci, festivalul ce lansează tineri interpreţi

Sâmbătă, 26 noiembrie, cortina Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita s-a ridicat, pe armoniile imnului festivalului pentru a permite intrarea în scenă a unui număr de 14 interpreţi de muzică populară care bat la porţile afirmării, într-un concurs în care criteriile de selecţie sunt tot mai riguroase şi pregătirea concurenţilor tot mai complexă.
Dificila misiune de a stabili un clasament pentru 14 concurenţi, foarte talentaţi, şi-a asumat-o un juriu condus de Eugenia Florea, reputat etnomuzicolog şi realizator de emisiuni folclorice la Radio România, format din mari profesionişti ai genului: Silvia Macrea director la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul Junii" Sibiu, Emilia Bubulac, profesor, realizator TV Favorit, prof. dr. Zamfir Dejeu, Universitatea Babeş Bolyai - Cluj Napoca, Gabriela Hossu, director la Casa de Cultură Municipală Zalău, Marcel Părău, interpret de muzică populară, Felicia Stoian, realizator TV Timişoara şi Emil Ţerbea, consilier local.
Şi la această ediţie agniţenii s-au bucurat să admire minunate costume populare reprezentative pentru 12 zone etnofolclorice şi să aplaude frumoasele doine şi cântece de joc prezentate cu talent de tinerii interpreţi.
Aşa cum remarca preşedinta juriului, festivalul agniţean face parte din manifestările folclorice de prestigiu din ţară, fiind o rampă de lansare pentru cei care vor să-şi transforme dragostea de folclor în profesiune de credinţă.
Înainte de a începe prezentarea câştigătorilor, Eugenia Florea a ţinut să remarce frumuseţea cântecelor şi jocurilor populare hârtibăcene, minunat prezentate de ansamblurile Cununa, Hârtibaciu şi Clubul Elevilor din Agnita.
Spectacolul prezentat de ansamblurile din Agnita şi soliştii Elisa Stoica, Dan Vasilescu, Diana Nistor, Ioana Bogdan şi Petronela Sandu, acompaniaţi de orchestra condusă de Nicolae Vâştea, a fost la înălţimea cerinţelor unui asemenea festival.
Tot în seara concursului, spectatorii s-au bucurat şi de o suită de jocuri populare prezentate de ansamblul "Columna" din Zalău.
Primei seri a festivalului i-au pus cunună interpreţii Claudia Mihăilă, Ştefan Vaida şi Marcel Părău care a manifestat o emoţie deosebită cântând în faţa agniţenilor.
Cea de a doua parte a festivalului a început duminică, cu o suită de dansuri şi cântece prezentate de ansamblul "Mugurelul" din Cluj Napoca, în coregrafia prof. dr. Zamfir Dejeu. A fost o furtunoasă revărsare de frumuseţe cu cântece şi jocuri de pe Valea Someşului şi de pe Câmpie. A urmat apoi prezentarea câştigătorilor concursului, făcută de membrii juriului.
Anul acesta trofeul festivalului, înmânat de Ionel Dragoman directorul Casei de Cultură din Agnita, a rămas în zona Sibiului fiind câştigat de frumoasa tilişcană Codruţa Rodean. Premiul I a plecat în Sălaj câştigat de Daniel Pop. Au fost acordate două premii doi, soliştilor Monica Pârlea din Mureş şi Marian Medregoniu din Timiş şi două premii III pentru Raluca Căpitănescu din Gorj şi Giorgiana Păduraru din Bacău. Au mai primit menţiuni Ionela Toma din Satu Mare şi Nicu Mîţă din Chişinău.
O surpriză plăcută pentru juriu şi pentru spectatori a fost Ştefan Hila din Ruja care a primit de la Silvia Macrea Premiul Centrului Judeţean "Cindrelul Junii" Sibiu. Acesta, deşi cânta pentru prima dată pe o scenă în faţa unui public şi a unui juriu exigent, a reuşit să impresioneze prin talent şi originalitate.
După ce li s-au înmânat premiile, laureaţii au mai încântat odată publicul cu minunatele lor cântece. Urmează să-i vedem urcând treptele afirmării la fel ca toţi ceilalţi câştigători ai festivalului din Agnita.
Spectacolul a intrat apoi pe mâna dansatorilor profesionişti de la "Cindrelul Junii Sibiului" şi a interpreţilor de cântece populare consacraţi. Între două suite de dansuri au cântat Teodora Ciocănea, Ionuţ Tudorescu, Ionela Moruţan, Roxana Reche, şi laureaţii ediţiilor precedente Stana Stepănescu, Florin Boita, Virginia Irimuş şi Alexandru Brădăţean.
După o suită de dansuri bănăţene spectatorii s-au bucurat de reîntâlnirea cu îndrăgiţii interpreţi sibieni Alina Bîcă, Viorica Telcean, Daniel Rosalim, Robert Târnăveanu şi Nelu Albu. Adrian Neamţu a zis cu taragotul lui poveşti vesele şi triste, cântece de joc şi de jale, făcând sala să freamăte ori să muţească după cum sunau melodiile talentatului instrumentist.
Mariana Anghel n-a lipsit nici acum de la marele spectacol din Agnita. Ea a fost primită cu multă dragoste, cu aplauze şi cu flori, şi i-a răsplătit pe spectatori cu minunatele sale cântece din care n-a lipsit patrioticul "Vin românii, vin la Alba iar", cântat împreună cu sala.
A fost un spectacol maraton încheiat de ansamblul "Cindrelul Junii" Sibiu cu o suită de jocuri şi cântece de pe Hârtibaci care au încadrat un minunat tablou de nuntă ce a pus în valoare frumuseţea portului şi a folclorului hârtibăcean.
Un rol important la reuşita concursului şi a spectacolului l-a avut orchestra ansamblului sibian dirijată de Radu Neagu, precum şi îndrăgiţii prezentatori Alina Bâcă şi Robert Târnăveanu.
De partea artistică a festivalului s-a ocupat Silvia Macrea, renumit coregraf, director la Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul Junii" Sibiu iar de partea tehnică ing. Ionel Dragoman, directorul Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita. Eugenia Florea i-a felicitat pe amândoi pentru reuşita acestei ample manifestări culturale.
Întregul festival a fost filmat şi urmează să fie văzut şi revăzut pe programul de emisiuni folclorice TV Favorit.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

25 noiembrie 2011
Cânt şi joc pe Hârtibaci, la a XVII-a ediţie

La Agnita va avea loc a XVII-a ediţie a Festivalului Naţional de Folclor "Cânt şi Joc pe Hârtibaci". Tradiţionalul eveniment va fi găzduit de Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" sâmbătă, 26 şi duminică, 27 noiembrie, începând cu ora 16.
Prima seară va fi cea a emoţiilor concurenţilor, când pe scenă vor urca 19 tineri ce bat la porţile afirmării. Talentul lor va fi evaluat de un juriu condus de realizatoarea de emisiuni folclorice Eugenia Florea, care de 16 ani dă certificat de calitate acestui festival.
După concurs spectatorii vor aplauda Ansamblul Casei de Cultură Agnita, Ansamblul Elevilor din Agnita, Ansamblul Folcloric "Columna" din Zalău şi un recital de cântece hârtibăcene susţinut de Nelu Hordobeţ, Claudia Mihăilă şi Florin Părău.
Duminică vor fi cunoscuţi cei mai buni concurenţi care vor mai fi aplaudaţi o dată într-o Gală a Laureaţilor.
După premierea concurenţilor, agniţenii vor avea parte de un spectacol susţinut de Ansamblul Folcloric Profesionist "Cindrelul - Junii Sibiului" cu soliştii Alina Bîcă, Robert Târnăveanu, Nelu Albu, Viorica Telcean şi Daniel Rosalim.
Un recital prezentat de Ansamblul Folcloric "Mugurelul" din Cluj-Napoca va fi completat de renumiţii solişti Mariana Anghel, Veta Biriş, Adi Neamţu, Marcel Părău, Felicia Stoian, Carmen Popovici Dumbravă, Ionela Moroţan şi foştii laureaţi ai ediţiilor anterioare, Virginia Irimuş, Emilia Dorobanţu, Alexandru Brădăţan, Roxana Reche şi Florin Boită.
Un rol important la calitatea spectacolului îl va avea orchestra Ansamblului "Cindrelul - Junii Sibiului", coregraf şi director Silvia Macrea.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

24 noiembrie 2011
Sâmbătă şi duminică, blocaj total la Agnita

Lucrările la artera principală a oraşului Agnita continuă în ciuda frigului. Constructorii au ajuns în zona cea mai dificilă a oraşului, unde pentru realizarea branşamentelor trebuie blocată circulaţia auto, în totalitate.
Pentru a afecta cât mai puţin circulaţia, lucrările vor fi executate în zilele de sâmbătă şi duminică. În aceste zile circulaţia pe Mihai Viteazu, între primărie şi FIPA, va fi blocată total, fiind deviată pe străzile Horia şi Fabricii, respectiv 1 Decembrie şi Izvorului.
Constructorii speră să finalizeze lucrările de branşament în această zonă până în data de 11 decembrie.
În ceea ce priveşte lucrările de asfaltare se preconizează ca până în 22 decembrie să fie turnat primul strat de asfalt în zona cuprinsă între intrarea în oraş şi FIPA.

sursa: www.tribuna.ro - L. Buciu

16 noiembrie 2011
Săsăuș-Agnita, singurul drum care intră în reabilitări anul viitor

93 de milioane de lei aloca, la începutul acestui an, Consiliul Județean Sibiu pentru lucrările de întreținere a drumurilor județene. Pentru anul viitor, sumele preconizate la capitolul Transport vor fi, însă, de doar 60,5 milioane de lei, scăderea fiind influențată și de încheierea proiectului de reabilitare a DJ 106B Sibiu - Agnita. În continuare, în lucru vor rămâne drumurile județene care leagă Jina de Șugag, Sadu de Sădurel, Rășinari de Orlat, respectiv Arpașu de Sus de limita cu județul Brașov. Valoarea lucrărilor la aceste drumuri este aproximată, pentru 2012, la 34,6 milioane de lei - cu excepția drumului Arpașu - limită de județ Brașov, fondurile sunt asigurate prin POR.
Noi lucrări importante la drumuri vor începe doar pe cei aproximativ 18 km dintre Săsăuș și Agnita. 10,4 milioane de lei sunt alocate de la bugetul județean pentru reabilitarea acestui drum (DJ 104G), în 2012. Restul lucrărilor noi la infrastructura rutieră au un volum mai mare doar în cazul a trei poduri (Roandola, Iacobeni și Săcădate), pentru care fondurile totale alocate în 2012 sunt de aproximativ 4,5 milioane de lei.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

15 noiembrie 2011
Distracţie maximă la Balul Bobocilor

Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita a fost prea mică faţă de numărul celor care au dorit să participe la tradiţionalul spectacol "Balul Bobocilor".
10 perechi de elevi, proaspăt admişi în Colegiul "A.T.Laurian", au luat loc pe scenă pentru a se întrece într-un concurs sui-generis, în care au trebuit să dea dovadă de abilităţi caracteristice vârstei - spontaneitate, inteligenţă, talent coregrafic. Fiecare probă a fost notată de un juriu format din profesori şi elevi.
Între două probe colegii mai mari au distrat spectatorii cu scenete pline de umor şi numere de dans. Şi în acest sens au dat dovadă de talent şi imaginaţie, realizând, împreună cu "bobocii", un spectacol apreciat de colegi şi profesori şi răsplătit cu aplauze.
Frumosul spectacol s-a încheiat cu premierea celor mai buni concurenţi. Premiul cel mare a fost primit de perechea Cristina Roman şi Răzvan Moldovan, pe care, din păcate, n-am reuşit să-i fotografiez, fiind acoperiţi de cei care s-au grăbit să-i felicite.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

09 noiembrie 2011
Valea Hârtibaciului are, în sfârşit, drum european

Locuitorii de pe Valea Hârtibaciului beneficiază acum de cel mai nou drum judeţean. Ieri a început recepţia la terminarea lucrărilor pentru DJ 106G Sibiu - Agnita, ceea ce înseamnă finalizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Este vorba despre tronsonul cuprins între Daia şi Agnita, deoarece pe Dealu Dăii lucrările au ca termen de finalizare 14 decembrie. Reprezentanţii Consiliului Judeţean, cei ai constructorilor, proiectanţilor, precum şi ai instituţiilor abilitate în acest gen de investiţii au făcut vizita în teren pentru a verifica lucrările la fiecare podeţ şi pod de pe traseul drumului, zonele de parcări şi starea asfaltului. Timp de aproape 3 ore, membrii comisiei de recepţie au analizat starea drumului şi au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea unor aspecte legate de siguranţa rutieră a drumului. Concluzia comisiei a fost una obişnuită: drumul judeţean a fost reabilitat şi modernizat aşa cum prevăd normativele în domeniu. Investiţia a fost executată de asocierea de firme Comtram - Drumuri şi Prestări în Construcţii - Construcţii SA - CON-A.
Recepţia se va întinde pe aproximativ 10 zile, ceea ce înseamnă că se va termina la începutul săptămânii viitoare. Până atunci va fi întocmită cartea construcţiei, vor mai fi remediate unele probleme şi se va rezolva partea financiară. Odată cu finalizarea recepţiei va intra în vigoare garanţia de 5 ani oferită de constructorii drumului. Pe perioada garanţiei defectele de execuţie vor fi suportate de constructori. Principalele obiective urmărite au fost modernizarea a 46 de km de drum judeţean, realizarea a 32 de ieşiri drumuri laterale, a şase intersecţii cu structură rutieră şi reabilitarea a 13 poduri. Valoarea contractului pentru acest tronson s-a ridicat la aproximativ 30 milioane de lei. După modernizare, DJ Sibiu - Agnita rămâne în continuare încadrat ca drum în categoria 4, cu viteză maximă de 60 de km/oră şi cu sarcina maximă pe osie de 7,5 tone.
Din modernizarea DJ Sibiu - Agnita a mai rămas de executat porţiunea ce traversează Dealu Dăii (6 km). Şi aici, lucrările sunt aproape de finalizare, în condiţiile în care termenul este 14 decembrie. Licitaţia de execuţie a tronsonului de pe Dealu Dăii a fost adjudecată de SC Drumserv Târgu Mureş. Investiţia a vizat reabilitarea şi modernizarea a 6 km de drum din Dealu Dăii. Valoarea contractului se ridică la 13.440.285 de lei, iar garanţia oferită de constructor este de cinci ani.
Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean s-a făcut din fonduri europene atrase de Consiliul Judeţean (beneficiarul investiţiei) prin Programul Operaţional Regional.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

04 noiembrie 2011
Finanţarea spitalului, la cota de avarie

Dacă nu va exista o rectificare bugetară, Spitalul Orăşenesc din Agnita rămâne, pentru luna decembrie, cu doar 3.000 de lei în cont. Chiar şi aşa, managerul spitalului - Iosif Nicolae Prişcă - spune că unitatea are resurse pentru asigurarea serviciilor medicale la cota de avarie. "Pentru luna noiembrie plata este asigurată. Pe decembrie, însă, mai rămân doar 3.000 de lei. Noi avem totuşi resurse şi vom asigura actul medical. Sperăm să ne fie şi plătit", a spus managerul Prişcă. Potrivit acestuia, speranţa este, ca de fiecare dată pe sfârşit de an, într-o rectificare bugetară. "De fiecare dată este aceeaşi problemă. Sperăm că va fi rezolvată şi acum. E nevoie de un act adiţional de completare a contractului de finanţare", a spus Prişcă.

sursa: www.tribuna.ro - L. Buciu

24 octombrie 2011
DJ Sibiu-Agnita, aproape de finalizare

Cei 46 de kilometri de pe drumul dintre Sibiu şi Agnita sunt deja asfaltaţi - lucrarea este gata în proporţie de 99%, iar din consolidarea Dealului Dăii a mai rămas o porţiune foarte mică ce trebuie finalizată - respectiv 10%, potrivit datelor Consiliului Judeţean.
Acesta este şi cel mai mare proiect, de aproximativ 62 milioane lei, din cele patru pe care instituţia le derulează în ultimii ani, şi a presupus modernizarea drumului de la kilometrul 10+500 la kilometrul 56+145, plus lucrările de consolidare pe Dealu Dăii, de la kilometrul 4+400 la 10+500.
Potrivit contractului, lucrarea are ca termen de finalizare luna iunie 2012 şi este realizată de asocierea Comtram - Drumuri şi Prestări în Construcţii - S.C. Construcţii - CON-A SRL, la drumul propriu-zis, şi de asocierea Drumserv şi Geosond, pentru Dealul Dăii.
Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, spune că este mulţumit, în mare parte, de modul în care au decurs lucrările, în ciuda problemelor care au apărut pe parcurs.
"În mare parte sunt mulţumit, dar trebuie să spun că au fost şi fel şi fel de probleme la diferite proiecte. Pe parcursul lucrărilor au existat nemulţumiri din partea participanţilor la trafic pentru că nu au fost condiţii bune, dar până la urmă pot să spun că drumul este de o calitate bună", este de părere preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.

sursa: www.tribuna.ro - S. Maier

11 octombrie 2011
Ajutor din Marea Britanie pentru Mocăniţa Sibiu - Agnita. Lobby până la Bruxelles

Un grup de britanici pasionaţi de căi ferate dau o mână de ajutor nesperată reconstrucţiei căii ferate de ecartament îngust Sibiu - Agnita pentru reintroducerea Mocăniţei.
Aceştia anunţă că sunt dispuşi inclusiv să facă lobby la Bruxelles pentru atragerea fondurilor europene.
Asociaţia SARUK (Sibiu Agnita Railway UK Supporter's Group) a fost înfiinţată în luna martie a acestui an în Birmingham de către un grup de susţinători britanici a proiectului Mocăniţei Sibiu - Agnita şi are ca scop reabilitarea întregii căi ferate de ecartament îngust, reintroducerea Mocăniţiei şi revitalizarea traseului în scop turistic. Totul a început la sfârşitul anului trecut, când 11 britanici pasionaţi de trenuri şi căi ferate au răspuns invitaţiei Asociaţiei Prietenii Mocăniţei şi au vizitat Agnita şi Valea Hârtibaciului. "Am fost foarte încântaţi de ceea ce am văzut, de potenţialul căii ferate, de entuziasmul local şi de peisajele superbe. Imediat după am început demersurile pentru a crea această asociaţiei", explică Allan David, reprezentantul SARUK.
În prezent asociaţia numără în jur de 30 de membri şi se speră ca numărul lor să ajungă până la 50. Însă nu cifrele sunt importante, ci valoarea oamenilor care vor să facă ceva pentru Mocăniţă. Astfel, din SARUK fac parte câţiva britanici foarte experimentaţi în ceea ce priveşte reabilitarea şi modernizarea cărilor ferate. Spre exemplu, Allan David, a luat parte în ultimii ani la reconstrucţia Welsh Highland Railway, o cale ferată de ecartament îngust în nordul Ţării Galilor închisă în anul 1937. Alături de el, din asociaţie mai fac parte numeroşi ingineri şi specalişti în domeniu. "Cum putem noi ajuta? Ei bine, toată experienţa noastră se află de acum la dispoziţia Pietenilor Mocăniţei. În plus, noi putem strângem fonduri pentru diverse proiecte de recosntrucţie. Am şi ajutat deja la reconstrucţia parţială a unui turn de apă unic în localitatea Cornăţel. De asemenea, unul dintre membrii noştri s-a oferit să sprijine financiar reconstrucţia clădirii şefului de staţie din Alţâna. Mai mult decât atât, putem folosi experienţa noastră politică pentru a creşte gradul de conştientizare a proiectului Mocăniţei atât în Regatul Unit cât şi la Bruxelles, unde există fonduri europene ce pot fi accesate. În acest sens pot să vă spun că am luat deja contact cu Ambasada Română din Londra care face tot ce-i stă în putinţă pentru a ne ajuta mai departe. Proiectul Mocăniţei şi al căii ferate de ecartament îngust Sibiu - Agnita este unul fantastic, care merită sprijinul toturor celor care locuiesc în regiune", a mai spus Allan David.
Ultima vizită a mebrilor SARUK în judeţul Sibiu a avut loc la finalul lunii trecute. Nouă britanici au vizitat timp de cinci zile ceea ce a mai rămas din calea ferată, au ajutat la curăţarea zonei şi, unde s-a putut, chiar au pus osul la treabă la remedierea unor stricăciuni.
"Dacă este să am o dezamăgire aceasta este că Sibiul nu pare foarte implicat în redeschiderea cării ferate Sibiu - Agnita. Şi este mare păcat pentru că noi credem că mica locomotivă cu abur, făcându-şi drum în timp ce pufneşte spre splendida faţadă a Gării Sibiu, fără să mai amintesc de Muzeul Căii Ferate de acolo, ar fi un mare motiv în plus pentru a vizita acest oraş", Allan David, SARUK.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Ștefan Dobre

04 octombrie 2011
Rectificare de buget

Consiliul Local a aprobat în şediţa ordinară din 28 septembrie propunerea primarului Curcean Radu privind rectificarea bugetului local al oraşului Agnita.
Bugetul oraşului a înregistrat venituri suplimentare de 235,50 mii lei provenite din următoarele surse:
  • 106 mii lei din valorificare bunuri din domeniul privat al oraşului, respectiv vânzarea unor terenuri şi construcţii;
  • 80,50 mii lei au fost primiţi de la Consiliul Judeţean Sibiu pentru susţinerea proiectelor de dezvoltare locală;
  • 49 mii lei din surse defalcate pentru echilibrarea bugetului local.
Din aceste venituri Consiliul Local a aprobat să se cheltuiască 44,50 mii lei pentru continuarea lucrărilor de amenajare a târgului de animale, 40,90 mii lei pentru lucrări la grădiniţe şi şcoli, 30,80 mii lei pentru plombări pe str. Nouă, Piaţa Teutsch şi Coveş, 30 mii lei pentru lucrări de canalizare pe str. Avram Iancu şi câte 8 mii lei pentru continuarea lucrărilor la capelă, catedrală şi biserica parohiei nr. 3.
Se vor mai face lucrări la clădirea pompierilor, la prelungirea instalaţiei de apă în Ruja şi va fi achiziţionat un sistem video şi de alarmare la poliţie.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 octombrie 2011
Teatrul agnițean - viitor în trecut

Teatrul reprezintă întreaga oglindă a unei societăți, puntea de legătură între comedia umană şi drama umană, iar scena nu este decât un spațiu la o scară redusă în care omul se regăseşte sub toate aspectele sale morale sau valorice. Această formă de prezentare şi-a găsit locul şi în spatiul agnițean, reuşind în decursul unui secol de existență să realizeze numeroase spectacole care au adus în sufletul publicului un strop de adevăr, speranță şi înțelegere. De aceea, am luat hotărârea ca, împreună cu un grup inimos, dornic de frumos, să punem în evidență o retrospectivă a teatrului agnițean prin organizarea, in data de 28.09.2011, a unei expoziții omagiale la sediul Bibliotecii Orăşeneşti Agnita, după care aceasta va deveni o expoziție permanentă în cadrul Muzeului de Istorie "Valea Hârtibaciului" Agnita.
Mulțumim pe această cale Primăriei oraşului Agnita, domnului primar Curcean Marius Radu care ne-a sprijinit şi celor două instituții de cultură, Biblioteca Orăşenească Agnita - bibliotecar Rodina Ofelia şi Muzeul de Istorie "Valea Hârtibaciului" Agnita - muzeograf Nevodar Mihaiela.
Retrospectiva cuprinde trei mari perioade:
  • Perioada ce cuprinde inclusiv anul 1945, cu imagini din spectacole găsite în arhiva Muzeului de Istorie "Valea Hârtibaciului" Agnita;
  • Perioada 1945-1989;
  • 1990-şi până in prezent.
Dacă din prima perioadă am găsit puține poze din spectacole, din celelalte perioade am reușit să punem în evidență o serie de spectacole, dar şi personalitățile care au avut un rol important în realizarea acestora.
Perioada 1990 - 2011, în care eu am fost coordonator, a început destul de dramatic datorită lipsurilor materiale (decor, recuzită) şi financiare cauzate în mare parte de o înțelegere greşită a necesității valorificării acestui gen al artei de către anumiți factori de răspundere. Punerea în scenă a unor piese sau organizarea altor spectacole culturale a revenit trupei de teatru "Step by Step", coordonată de prof. Băra Virgil, care alături de profesori inimoşi, între care s-a remarcat aportul deosebit al doamnei profesoare Silvia Cioflec, şi de numeroşi profesori tineri, au pus bazele unei colaborări fructuoase între profesori şi elevi împreună organizând o serie de spectacole. Acest gen de colaborare continuă şi până în prezent şi sperăm ca va continua mulţi ani de acum înainte.

sursa: www.primaria-agnita.ro - Prof. Băra Virgil

28 septembrie 2011
În sprijinul vârstnicilor din Agnita: butonul de urgenţă

Vârstnicii oraşului Agnita vor fi asistaţi prin intermediul unei noi tehnologii, ce presupune dotarea lor cu brăţări electronice legate la terminale care transmit date instantaneu, prin reteaua telefonică, unui dispecerat unde se află tot timpul cineva pregătit să dea o mână de ajutor. Proiectul a fost posibil cu sprijinul Crucii Roşii din Heidelberg (Germania), cu care Primăria Agnita colaborează de mai mulţi ani.
Noul sistem vine în sprijinul vârstnicilor care au nevoie de asistenţă medicală şi care din diverse motive preferă să nu-şi părăsească locuinţa. Indiferent cât de familiarizaţi sunt cu tehnologia, beneficiarii nu vor trebui decât să apese pe un buton pentru a cere ajutor în caz de nevoie. La dispecerat se va lucra în patru schimburi, gata să intervină oricând este nevoie. "Butonul wireless are o rază de acţiune de 300 de metri. Cu ajutorul terminalului instalat în casa beneficiarului, apelul de urgenţă se transmite prin reţeaua de telefonie fixă la dispecerat. Centrala afişează un cod, care odată introdus în calculator oferă fişa pacientului şi putem şti imediat cum să venim în ajutor", explică asistentul Gerard Crăcănel, cel care a programat softul necesar funcţionării sistemului.
"Cei de la Crucea Roşie ne pun la dispoziţie gratuit până la 100 de aparate, poate şi mai multe. Pe oameni nu-i costă nimic, iar costurile Primăriei se leagă de asigurarea permanenţei la centrală", detaliază Primarul Agnitei, Radu Curcean, a cărui implicare a fost esenţială în implementarea proiectului.
Sistemul informatizat este marca Bosch şi este de ultimă oră. "Ne-a fost donat, cu generozitate, de Crucea Roşie din Heidelberg. Ei folosesc acest sistem din anul 1987 şi astăzi au, doar în zona lor, aproximativ 250.000 de beneficiari", menţionează Radu Curcean. Ideea a pornit de la Consiliul Judeţean, care în primăvară a invitat primăriile oraşelor Agnita, Cisnădie, Avrig şi Sălişte să găsească soluţii pentru implementare.
Deşi beneficiarii sunt, deocamdată, doar din oraşul Agnita, intenţia autorităţilor este să extindă sistemul de asistenţă. Soluţia este una optimă şi din punct de vedere economic, în condiţiile în care edilii au calculat că suma lunară alocată pentru un bătrân îngrijit la domiciliu este de 104 lei, iar pentru o lună de spitalizare la Unitatea de Asistenţă Medico-Socială, cheltuielile pot ajunge la 11.000 de lei. "Este mai degrabă o asistenţă socială decât un medicală. Se merge la beneficiar doar o dată sau de două ori pe săptămână, nu se asigură masa, ci doar li se fac cumpărături şi sunt ajutaţi să gătească. Şi oamenilor le convine să rămână acasă. Chiar sunt cazuri care nu vor să plece la azil", conchide primarul oraşului Agnita, Radu Curcean.
Lansarea sistemului s-a făcut în prezenţa mai multor oficialităţi, printre care prefectul Horaţiu Răcuciu, preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch şi reprezentanţi ai Crucii Roşii din Heidelberg.
Pentru Bottesch, "sistemul este nu unul doar mai puţin costisitor, ci şi mai uman". În legătură cu implementarea sistemului în oraşele Avrig, Cisnădie şi Sălişte, recunoaşte că aici eforturile depuse din partea autorităţilor locale pentru adoptarea sistemului au fost mai mici, dar nici societatea civilă nu răspunde atât de pozitiv precum în Agnita. Iar "lucrurile mari se realizează cu eforturi nu doar de sus în jos, adică de la autorităţi spre societatea civilă, ci şi de jos în sus printr-o implicare activă din partea cetăţenilor".
"Mă bucur că aici s-a dat dovadă de o bună folosire a banilor şi nu sunt irosiţi, cum se întâmplă deseori", susţine Horaţiu Răcuciu despre iniţiativa Primăriei Agnita. Mai mult, "mă aflu aici şi în calitate de om care se bucură pentru semenii săi", completează prefectul.

Puteți citi mai multe despre acest subiect în secțiunea Articole.

sursa: www.turnulsfatului.ro - P. Georgescu

26 septembrie 2011
Agniţenii ecologişti

Numărul celor care au participat anul acesta la Ziua de Curăţenie Naţională în oraşul Agnita a fost surprinzător de mare. Având experienţa unor asemenea acţiuni din anii anteriori, Primăria Agnita şi SC Eco Valea Hârtibaciului au pregătit saci şi mănuşi pentru 100 de participanţi şi s-au trezit cu peste 200 de voluntari tineri şi vârstnici.
După ce a rezolvat urgent problema materialelor necesare, directorul SC Eco Valea Hârtibaciului Marcel Călugăr a făcut o scurtă instruire privind măsurile de protecţie necesare într-o asemenea activitate şi s-au stabilit zonele de acţiune. Prichindeii au luat la puricat parcurile din oraş, respectiv zona primăriei, parcul G.D. Teutsch şi parcul Axente Lene, elevii din clasele V-VIII s-au dus în zona eleşteu şi parcul Steinburg, iar liceenii în zona cu cele mai multe gunoaie, respectiv drumul spre Vărd. Serviciul de Voluntari Agnita au acţionat în piaţă şi pe drumul spre Veseud, iar un grup de vârstnici de la Casa Seniorilor au făcut curăţenie în parcarea din pădurea Lempeş. Două echipe de elevi au adunat ambalaje de plastic şi hârtii în satele Ruja şi Coveş.
La reuşita acestei acţiuni au contribuit 20 de profesori de la Colegiul A.T.Laurian şi Şcoala Generală G.D.Teutsch.
Rezultatul acestei frumoase activităţi de curăţenie a fost colectarea a 135 de saci mari plini cu tot felul de gunoaie aruncate de nesimţiţii locali şi din satele vecine. Deşeurile au fost transportate la Staţia de sortare a SC Eco Valea Hârtibaciului.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

19 septembrie 2011
Elevii fără pantaloni cu vipuşcă stau la uşă

La Colegiul Tehnic "ATL" din Agnita, potrivit regulamentului de ordine interioară, elevii trebuie să poarte uniformă.
Copiii, "dezorientaţi de fluxul de informaţii televizate", au crezut că regulile vechi nu se mai aplică nici la ei, aşa ca au venit îmbrăcaţi cum au crezut. Profesorul de serviciu i-a oprit să intre în şcoală pentru că nu purtau uniforma corespunzătoare.
"Au venit cu pantaloni de blugi, cu colanţi, fetele cu fuste scurte de toate culorile, iar profesorul de serviciu le-a spus că aşa nu pot intra în şcoală. Cei de clasa a IX-a au venit toţi îmbrăcaţi corespunzător, dar ceilalţi nu aveau nici sacou negru, nici pantaloni decenţi. Majoritatea au rămas în faţa şcolii, m-am dus şi i-am adus în clase, apoi le-am explicat că regulile rămân aceleaşi, ca în anii anteriori, şi că de săptămâna viitoare îi aştept cu uniforme", povesteşte Mirela Petruţ, directoarea Colegiului Tehnic "August Treboniu Laurian" din Agnita.
Directoarea mai spune că impunerea uniformei s-a hotărât într-o şedinţă la care au luat parte Consiliul elevilor, Asociaţia părinţilor şi Consiliul profesoral. Măsura a fost sprijinită de părinţi, care consideră că e de preferat o ţinută decentă, care să facă diferenţa între elev şi un tânăr oarecare de pe stradă. Cu toate acestea, unii părinţi s-au revoltat, deranjaţi de severitatea profesorului de serviciu. "Dacă îmi trimit copilul la şcoală, mă aştept să fie la şcoală, nu să se plimbe prin oraş. Îi explici ca profesor, că de mâine trebuie să-şi schimbe ţinuta, eventual îl treci absent la prima oră, dar îl laşi în şcoală", este de părere mama unui elev de clasa a XII. Părerile elevilor sunt împărţite, unii s-au bucurat că au avut încă o zi neprevăzută de vacanţă, iar alţii au rămas în curtea şcolii.
"Nu sunt tot timpul aşa exigenţi, dar acum chiar nu ne-au lăsat să intrăm în şcoală. Oricum, este începutul anului, nu sunt nici cataloage, aşa că nu era nevoie să ne ţină la uşă. În condiţiile în care, chiar dacă nu ne place uniforma, majoritatea o purtăm", spune un elev de clasa a XII-a.
Directoarea recunoaşte că măsura luată de profesorul de serviciu a fost exagerată, dar în acelaşi timp aşteaptă de la elevi să se conformeze şi "să vină decent îmbrăcaţi". "Nu e nimeni absurd. Ştim că sunt tineri. Nu pretindem de la ei costum la dungă, dar un pantalon negru găseşte fiecare şi un sacou. Nu poţi ca elev să mergi la şcoală cu colanţi lucioşi sau cu pantaloni scurţi şi mulaţi. Ştiu că se practică în alte licee, dar la noi regulamentul de ordine interioară pretinde altceva iar regulamentul s-a scris cu acordul lor", mai adaugă Mirela Petruţ.
Colegiul agniţean este printre puţinele unităţi din judeţ unde se mai impun astfel de reguli. Liceele sibiene nici măcar nu mai încearcă impunerea uniformei, pentru că legea nu îi mai obligă pe elevi, iar aceştia ştiu foarte bine acest lucru. Printre excepţii se numără Școala Regina Maria, unde toţi elevii au ecusoane, dar şi cămăşi şi cravate mov. "Anul trecut am dat 90 de lei pe uniformă, dar sunt bani investiţi cu folos. Nu am ales această şcoală pentru fetiţa mea din cauza uniformei, ci din cauza recomandărilor, dar faptul că le impun celor care studiază aici să poarte uniformă, este din punctul meu de vedere un lucru bun", spune mama Mariei, care este elevă în clasa a II-a la Regina Maria.

sursa: www.turnulsfatului.ro - D. Nitu

16 septembrie 2011
Felicitări pentru nunta de aur

În sala de şedinţe a primăriei din Agnita au fost invitate 12 perechi de oameni vârstnici care au fost sărbătoriţi pentru că în acest an au împlinit 50 de ani de căsnicie.
Pentru cei sărbătoriţi, acţiunea organizată de Asociaţia Casa Seniorilor a avut o încărcătură emoţională deosebită. Au fost felicitaţi şi au primit urările cuvenite la un asemenea eveniment din partea preşedintelui asociaţiei, Efta Dorul, şi a d-nei Cioca Marcela. În afară de felicitări, sărbătoriţii s-au bucurat şi de un buchet de flori oferit împreună cu un plic cu bani. Pentru ca bucuria sărbătoriţilor să fie completă, elevii Cercului de Etnografie şi Folclor de la Clubul Elevilor din Agnita, conduşi pe prof. Doina Părău, au prezentat o suită de dansuri iar solistele Diana Nistor, Ioana Bogdan şi Petronela Sandu i-au încântat cu frumoase cântece populare.
Prezent la acest eveniment, primarul Curcean Radu Marius le-a urat fericire celor sărbătoriţi şi i-a felicitat pe organizatori pentru această iniţiativă.
Organizatorii au mulţumit sponsorilor SC Agnetheln Mobilă Tapiţată S.A., Raiffeisen Bank, Bârsan Aurel, Calboren Pompiliu şi Stângă Nicolae, a căror contribuţie a făcut posibilă organizarea acestui eveniment.

sursa: www.primaria-agnita.ro - I. Bârsan

16 septembrie 2011
Tabăra de vară - Sărături 2011

Peste 120 de elevi din Agnita, Alţîna, Bruiu, Chirpăr, Marpod şi Merghindeal au petrecut cinci zile minunate în tabăra de vară de la Sărături. Au dormit în corturi, au folosit veselă de unică folosinţă, dar mai ales s-au distrat participând la tot felul de întreceri sportive iar seara au cântat în jurul unui imens foc de tabără.
Tabăra a fost organizată de asociaţia Valea Hârtibaciului, cu contribuţia financiară a fiecărei primării, care a plătit câte 100 de lei pentru un elev. Merită felicitaţi primarii care au înţeles importanţa acestei tabere, unde copiii au avut ocazia să înveţe să ridice un cort, să-şi pregătescă şi să adune sacii de dormit, dar mai ales să socializeze; să-şi facă prieteni şi să participe la tot felul de întreceri sportive: fotbal, volei, badminton, korfbal, orientare turistică, tenis de masă şi şah.
Toate competiţiile au avut câştigători, şi toţi câştigătorii au primit diplome, dar pentru participare la tabără au primit diplome toţi elevii. În afară de diplome au primit şi câte un frumos tricou cu sigla taberei.
Principalul organizator a fost preşedintele asociaţiei Valea Hârtibaciului ing. Marius Radu Curcean, care s-a bucurat de sprijinul mai multor colaboratori şi în primul rând minunata echipă de participanţi la Ofroad, care au lăsat utilităţile, baie, toalete ecologice şi cortul pentru a fi folosit ca sală de mese şi pentru sporturile de sală: tenis de masă, şah. Au fost apoi profesorii care i-au însoţit pe elevi şi profesorii de sport din Agnita, coordonatorii întrecerilor sportive: Stelică Sârbu, Ion Armeanu, Iancu Mihăilă, Dan Jecan. De asemenea, de un real sprijin a fost a Mircea Vasiu de la Centrul de Îngrijire Agnita.
S-au implicat foarte multe persoane şi elevii s-au simţit minunat. Poate vor înţelege şi ceilalţi primari că şi elevii lor au nevoie de vacanţe plăcute, mai ales premianţii. Suma de 100 de lei pentru un elev este prea mică pentru a motiva lipsa de implicare.
Sperăm că anul viitor vor fi mai mulţi participanţi la Tabăra de vară Sărături 2012.

sursa: www.primaria-agnita.ro - I. Bârsan

16 septembrie 2011
CS Agnita - Tenis de masa

Luna august 2011 va rămâne cu sigurață în memoria iubitorilor tenisului de masă agnițean prin inaugurarea noului sediu situat în incinta vechiului internat de la Pensiunea - Restaurant "Prut".
Totul a început în luna martie, odată cu desfășurarea primului turneu "Amatur" la Agnita, turneu care s-a bucurat de aprecieri foarte bune din partea forurilor sportive abilitate. Participarea numeroasă din rândurile copiilor și tineretului agnițean a demonstrat organizatorilor că există dorință și pasiune pentru acest sport la nivelul orașului, lucru confirmat de prezența numeroasă a copiilor și la "Cupa Orașului Agnita", turneu organizat cu ocazia zilei copilului de la 1 Iunie.
Răspunzând dorinței unanime, Paul Oancea și Csaba Zedler, doi împătimiți ai acestui minunat sport, au demarat campania de înființare a secției de tenis de masă. Beneficiind de sprijinul Primăriei orașului Agnita, în persoana d-lui primar Radu Curcean, s-a reușit în scurt timp să se găsească spațiul necesar, două săli de clasă dezafectate situate în incinta vechiului internat. Cu ajutorul președintelui C.S. Agnita, Emil Drăgan, s-a reușit achiziționarea a două mese noi, omologate ITTF, și alte articole necesare desfășurării activității (mingi, fileuri, palete). Compania a fost mediatizată și pe forumul Amatur, beneficiind de donații în articole sportive (palete, fețe, CS Agnita - Tenis de masă și lemne) și de suportul moral al numeroșilor colegi amaturiști din toată țara. Drumul fiind deschis, s-a trecut la renovarea spațiului: zugrăvire, montarea instalațiilor electrice pentru iluminat corespunzător, curățenie interioară și exterioară, urmând ca în viitorul apropiat să se definitiveze amenajarea vestiarului și a grupului sanitar. Mulțumim pe această cale tuturor prietenilor care au transpirat alături de noi în această muncă voluntară.
Pasul următor a constat în participarea în premieră a unui grup de 5 copii la turneul de la Brașov care a avut loc în data de 6 august, turneu de categoria "A", inclus în calendarul național "Amatur". Fiind la prima participare în afara orașului, copiii noștri au căzut pradă emoțiilor și a oboselii cauzată de deplasarea dis de dimineață la Brașov. Grupul de copii agnițeni alcătuit din Radu Miclea, Răzvan Moldovan, Ana-Maria Oancea, Bogdan Rebegel și Bogdan Radu au lăsat o impresie foarte plăcută și au fost aplaudați de căre toți cei prezenți în sală, peste 150 de participanți, pentru spiritul de echipă, tenacitatea și sportivitatea afișate pe întreg parcursul turneului. În final cea mai bună clasare a avut-o Bogdan Rebegel, câștigător al concursului de consolare (locul 9 la general).
În 27 august echipa tinerilor pingpong-iști din Agnita, completată cu Nicolae Păcurariu-Becheș, a participat la "Cupa orașului Băicoi". Confirmând pregătirea asiduă din cele trei săptămâni. Ana-Maria Oancea a produs surpriza plăcută a turneului, ocupând locul 5, învinsă în meciul decisiv de ocupanta locului I de la secțiunea copii. Această performanță este cu atât mai remarcabilă cu cât a fost realizată în fața altor participanți, cu 2-3 ani mai în vârstă decât ea și cu o pregătire de 3-4 ani în tenisul de masă (proveniți din centrele de antrenament de la Breaza, Băicoi și Văleni de Munte). Completând prestațiile bune ale agnițenilor, Bogdan Rebegel a ocupat locul 7, fiind învins după o partidă foarte echilibrată de ocupantul locului 3, o partidă decisă după prelungiri la avantaj. Și ceilalți agnițeni au avut prestații bune, terminând cu toții în prima jumătate a clasamentului.
Iată așadar că antrenamentele intense din ultimele săptămâni încep să dea roade, jocul copiilor obținând îmbunătățiri evidente de la turneu la turneu.
Mulțumim pe această cale C.S. ROMGAZ - tenis de masă, d-lui Director Costel Totan, pentru ajutorul oferit la efectuarea deplasării la Băicoi. Activitatea secției va continua pe toată perioada vacanței în locul menționat mai sus, în zilele de marți și joi, orele 18 - 20.

sursa: www.primaria-agnita.ro - Csaba Zedler

09 septembrie 2011
Reorganizarea spitalului - multă incertitudine şi puţine schimbări

Cinci spitale din judeţul Sibiu au fost vizate de proiectul Ministerului Sănătăţii de reorganizare a activităţii, intenţia iniţială a autorităţilor de la Bucureştii fiind de a desfiinţa două unităţi şi de a comasa alte trei, dar singurul rezultat concret este defiinţarea Spitalului din Cisnădie, în locul căruia Consiliul Local a deschis o policlinică, aflată în plin proces de organizare, transmite corespondentul Mediafax.
Intenţia Ministerului Sănătăţii a fost de a desfiinţa spitalele din Cisnădie şi Agnita şi de a comasa Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu cu cele de Pneumoftiziologie şi Psihiatrie din municipiul Sibiu, însă autorităţile locale şi judeţene au fost complet împotriva acestor propuneri.
(...)
Nimic nu s-a schimbat, deocamdată, nici la Spitalul din Agnita. Acesta a primit clasificare de categoria a IV-a cu plan de conformare, iar cea mai mare problemă a autorităţilor locale şi a conducerii spitalului este să găsească bani şi personal pentru a se conforma.
Potrivit managerului Spitalului Agnita, Iosif Nicolae Prişca, spitalul trebuie să aibă, până la începutul anului viitor, un compartiment de Anestezie şi Terapie Intensivă şi o linie de gardă pentru specialităţi chirurgicale.
"Deocamdată nu s-a schimbat nimic la noi, pentru că este greu să faci ceva de pe o zi pe alta, mai ales când este vorba de infrastructură de miliarde. Eu cred că vom reuşi să ne conformăm pentru că ne ajută Consiliul Local şi cu finanţare. Va fi o problemă foarte mare şi personalul, că va trebui să găsim patru medici chirurgi şi doi anestezişti care să fie dispuşi să vină la Agnita cu contracte de prestări servicii. Cred că ne vom descurca, iar între timp facem servicii şi ne gospodărim cum putem mai bine. Am ajuns să ne uităm şi la un top de hârtie", a declarat Iosif Nicolae Prişca.
Potrivit acestuia, Spitalul din Agnita deserveşte toate localităţile de pe Valea Hârtibaciului din judeţul Sibiu - aflate la o distanţă de 50-90 de kilometri de Sibiu - şi are o medie de 168-170 de externări pe lună.

sursa: www.turnulsfatului.ro

07 septembrie 2011
Vine apa!!!

E strigătul de bucurie al agniţenilor, mai ales al celor care locuiesc la bloc când, după 2-3 zile de secetă în robinet, apa ţâşneşte în jeturi puternice, presată de aerul acumulat în conducte. În apartamente începe agitaţia. Sunt umplute căzile de baie şi toate vasele disponibile. Prima apă, cea cu rugină şi cu mizerii, rămâne în cadă pentru WC, cealaltă se poate folosi la gătit dacă e fiartă bine.
La şedinţa Consiliului Local Agnita din luna iulie, directorul Filialei Agnita a SC Apa Târnavei Mari, Ioan Urdea, promitea că lucrările de reparaţie la bazinul de acumulare de la Vărd sunt terminate, că mai durează o săptămână pentru verificări, dezinfectări şi alte verificări, după care agniţenii nu vor mai avea probleme cu apa.
Şi totuşi au. Ca să ajungă apa la blocuri se închid robinetele în oraş. Şi nici aşa nu ajunge apa la apartamentele de sus. Şi spitalul rămâne uneori fără apă. Agniţenii, "beneficiari" ai serviciilor Societăţii Comerciale Apa Târnavei Mari, îşi fac rezerve de apă, apoi, după 2-3 zile, crezând că nu se mai opreşte, îi dau drumul, îşi spală căzile, şi când sunt mai fericiţi se trezesc că li se opreşte maşina de spălat cu rufele înmuiate. Nu mai este presiune. Repede, încep să adune iar rezerve. Uneori chiar reuşesc şi stau "liniştiţi" aşteptând să ţâşnească apa din nou.
Se spune că un ins îşi cumpăra încălţăminte cu un număr mai mic. Întrebat de ce face asta, a răspuns: "Pentru că seara când mă descalţ sunt cel mai fericit om".
Aşa au parte de fericire agniţenii când strigă "Vine apa!!!". Iar dacă apa vine la sfârşitul săptămânii şi oamenii pot face şi baie, atunci fericirea lor e supremă.
Le urează să aibă parte de aceleaşi bucurii şi celor care le-au promis că eventualele întreruperi de apă, cauzate doar de lucrările de reabilitare, vor fi anunţate din timp şi că cetăţenii nu vor avea de suferit prea mult.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

31 august 2011
Fiscul din Agnita, cel mai iubit din județ

Aproape 63% dintre cei chestionați în sediul Administrației Fiscale din Agnita apreciază ca fiind "foarte bună" activitatea Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFP), restul calificând activitatea instituției drept "bună".
Administrația Fiscală a municipiului Sibiu are o activitate "foarte bună" pentru 60% din cei care i-au trecut săptămâna trecută pragul, cele mai puțin numeroase aprecieri pozitive venind pentru finanțiștii din Mediaș.
Aceste date au rezultat în urma unui sondaj efectuat de reprezentanții Fiscului în toate cele cinci administrații din Sibiu (Sibiu, Mediaș, Agnita, Avrig și Săliște), cu ocazia Zilei Ușilor Deschise, programată în ultima zi a săptămânii trecute.
"Au răspuns invitaţiei de a completa chestionarul un eşantion de peste 700 de respondenţi. La întrebarea 'cum apreciaţi activitatea Direcţiei Generale a Finanţelor a judeţului Sibiu', 98% dintre respondenţi o consideră 'foarte bună' şi 'bună'. Totodată, aceştia consideră în procent de 81% că activitatea instituţiei s-a îmbunătăţit continuu", se arată într-un comunicat emis de DGFP Sibiu.
În ceea ce priveşte calitatea personalului instituţiei, 80% dintre respondenţi consideră că personalul este politicos, bine pregătit şi receptiv la solicitări, mai concluzionează reprezentanții Direcției. Site-ul instituţiei a fost vizitat de 67% dintre respondenţi, din care peste 70% consideră că acest site conţine informaţii utile şi bine structurate. Peste jumătate dintre respondenţi utilizează metoda de depunere on-line şi solicită regulat fişa de evidenţă pe plătitor prin e-mail.
"În general, răspunsurile onorează întreaga activitate a Fiscului din judeţ, a cărui principală preocupare este perfecţionarea continuă a personalului şi îmbunătăţirea serviciilor oferite contribuabililor", este concluzia DGFP Sibiu.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

22 august 2011
Întâlnire periculoasă offroad

75 de echipaje şi-au dat întâlnire la Sărături în perioada 18-21 august, la a IV-a ediţie "Agnita free spirits ride".
Staţiunea fără stăpân a căpătat în această perioadă aspectul unei localităţi cu o mulţime de corturi, o baie publică, o parcare pe iarbă şi un cort imens, unde participanţii vor mânca şi-şi vor petrece timpul liber dintre două curse pe traseele dificile de pe Valea Hârtibaciului.
Traseele pe care au evoluat maşinile din cele trei clase: standard, open şi extrem vor fi prin pădurile şi dealurile din zonele Bruiu, Chirpăr, Merghindeal, Iacobeni, Agnita, Pelişor şi Dumbrăveni.
În 19 august organizatorii au programat un trial în Agnita, zona Eleşteu. După ce-şi vor fi terminat programul, organizatorii vor mai lăsa la Sărături cortul şi alte utilităţi pentru a fi folosite de elevii de pe Valea Hârtibaciului care vor petrece o săptămână de vacanţă în "Tabăra de vară - Sărături 2011".

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

05 august 2011
Tot mai multe panouri "zâmbitoare" pe Dealu Dăii

Societatea care se ocupă de realibilitarea tronsonului de drum judeţean din Dealu Dăii, SC Drumserv Târgu Mureş, se gândeşte şi la confortul şoferilor care trec prin zonă. Încă de la începutul lucrărilor efective, martie 2011, firma constructoare a montat 12 panouri care să indice starea drumului pe perioada desfăşurării lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Acestea sunt montate din kilometru în kilometru, în total porţiunea ce va fi reabilitată măsurând 6 km. În acest moment, pe tronsonul de drum din Dealu Dăii sunt montate trei tipuri de panouri (panouri care indică o "faţă" posomorâtă - roşu, o "faţă" serioasă - galben şi o "faţă" zâmbitoare - verde). După turnarea celor aproape 4 km de asfalt, panourile cu feţe "serioase" şi "zâmbitoare" sunt tot mai dese, în condiţiile în care la începutul lucrărilor aproape toate panourile rutiere aveau o "faţă" posomorâtă. Practic, roşu înseamnă traficul îngreunat de lucrările de reparaţii, prezenţa utilajelor în zonă şi restricţii de circulaţie, galbenul sugerează ameliorarea lucrărilor şi menţinerea parţială a restricţiilor de circulaţie, iar verdele dă de înţeles că lucrările sunt foarte aproape de finalizare şi că traficul se desfăşoară în condiţii optime pe şantier. "Aceste panouri sunt montate destul de frecvent pe şantierele la drumurile din străinătate. Prin schimbarea culorilor de pe panouri se poate observa evoluţia lucrărilor de pe şantier de către şoferi. Noi am preluat acestă idee de la firma-mamă din Austria, cea de care aparţinem. Ne-am gândit că este o idee bună să montăm aceste panouri încă de la începutul lucrărilor pe Dealu Dăii. De altfel, tot la începutul lucrărilor am montat şi panouri prin care ne ceream scuze pentru disconfort şoferilor. Panourile aveau înscrisuri atât în limba română, cât şi în germană", ne-a declarat Sergiu Creţu, director executiv SC Drumserv Tg. Mureş. Să sperăm că panourile verzi vor apărea cât mai curând, deoarece termenul de finalizare a lucrărilor în Dealu Dăii este decembrie 2011. În acest moment, se desfăşoară lucrări de asfaltare (săptămâna viitoare se va ajunge la 4 km de asfalt - stratul de binder), de punere a stratului de piatră spartă pe lungimea întregului tronson de 6 km şi de conslidare a drumului. În câteva zile se va trece la aşternerea stratului de asfalt de uzură. În general, lucrările sunt în grafic.
Lucrările sunt ceva mai avansate pe tronsonul de drum judeţean dintre Dealu Dăii şi Agnita, mai ales că termenul de finalizare este 1 septembrie 2011. Până acum, s-a executat în întregime infrastructura drumului. Din suprastructură (asfalt) a mai rămas de executat 1,5 km de asflat de bază (binder) şi 2,8 km strat de uzură. Resturile de executat sunt localizate în comuna Nocrich şi porţiunea aferentă satului Daia Nouă. Totodată, cele 13 poduri au fost realizate conform prevederilor din proiect. Proporţia executată este de aproape 99 la sută, mai sunt de făcut vopsirile la parapeţii metalici, la borduri şi la decolmatări. În paralel, mai sunt restanţe la execuţia acostamentelor din balast (15 km pe ambele sensuri).
După modernizare, DJ Sibiu - Agnita va rămâne în continuare încadrat ca drum în categoria 4, cu viteză maximă de 60 de km/oră şi cu sarcina maximă pe osie de 7,5 tone.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

03 august 2011
Din voleu, pe final: încă două milioane de lei pentru drumul Sibiu - Agnita

Prin negociere directă, Consiliul Județean Sibiu a mai pompat încă 1,8 milioane de lei firmei Comtram SA, în calitate de lider de asociere, pentru finalizarea lucrărilor la drumul județean Sibiu - Agnita, investiție pentru care sumele peste contractul inițial au ajuns să depășească 3,8 milioane de lei, fără TVA.
Lucrările ar trebui terminate peste nici 30 de zile.
Cele 1,8 milioane de lei ce vor fi plătite celor de la Comtram SA (lider al asocierii în care mai intră DPC SA, ConA SRL și Construcții SA) reprezintă cea mai mare suplimentare de contract de la semnarea acestuia, în septembrie 2009. Anunțul a fost făcut de Consiliul Județean Sibiu la finele săptămânii trecute, dar suplimentarea a fost acordată încă din 23 iunie.
Necesitatea acestor sume suplimentare este vag descrisă în anunțul făcut de CJ Sibiu: "realizarea unor dispozitive de susținere pod - realizarea a două scări de acces pe taluzul drumului - înlocuirea podețelor - execuție ziduri de sprijin în localitatea Alțâna etc."
Odată cu această suplimentare, valoarea totală a contractului ajunge la peste 31 de milioane de lei. Valoarea inițială era de 30,2 milioane de lei, dar în iunie anul trecut, din acea sumă au fost scăzute trei milioane de lei, acordate inițial pentru reabilitarea a șase km de drum care traversează Dealul Dăii (porțiune scoasă din proiect și încredințată celor de la Drumserv pentru 10,8 milioane de lei).

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

02 august 2011
Să descoperim valorile!

Un proiect foarte frumos a prins viaţă şi a împodobit una din sălile noi ale Muzeului de Istorie din Agnita. Elevii de la Clubul Elevilor şi de la Şcoala Gen. "G.D. Teutsch" au vizitat muzeul, unde li s-au prezentat obiecte de patrimoniu, după care au realizat lucrări proprii, desenând compoziţii decorative. Motivele de pe obiectele de ceramică, lemn pictat şi port popular de pe Valea Hârtibaciului au fost transpuse de micii artişti pe planşe mari, expuse pe perete, alături de obiectele de patrimoniu după care s-au inspirat.
Proiectul, coordonat de Mihaela Nevodar - muzeograf, Marinela Cernea - institutor desen şi Nicoleta Gavriliu - profesor de desen, a avut drept scop cunoaşterea de către copii a valorilor culturale tradiţionale, înţelegerea şi preluarea lor. Expoziţia copiilor, desenele realizate, comentate şi prezentate de ei au dovedit că proiectul şi-a atins cu prisosinţă scopul.
La deschiderea expoziţiei au participat părinţii emoţionaţi ai micilor creatori, primarul oraşului şi membrii Consiliului Local Agnita, care au fost plăcut impresionaţi de ideea proiectului şi de frumuseţea lucrărilor.
Vernisajul a fost încheiat printr-un scurt moment folcloric, prezentat de Diana Nistor şi Ionuţ Precup şi aplaudat de cei prezenţi.
Primarul Radu Curcean a apreciat acest frumos proiect şi i-a felicitat pe iniţiatorii lui şi pe micii artişti care i-au dat viaţă.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

02 august 2011
Comuna Nocrich, campioană la proiecte implementate

Primăria Nocrich poate candida la titlul "Cele mai multe proiecte implementate în mediul rural". Ionel Vişa, primarul comunei, a transferat localităţii din spiritul său de afaceri. Pe principiul bunului gospodar, Vişa a reuşit să atragă proiecte cu finanţări locale, naţionale şi europene pentru localitatea de pe Valea Hârtibaciului.
La ora actuală, 80% din lucrările de introducere a apei şi canalizării în satul Nocrich sunt finalizate. Proiectul este în parteneriat cu comuna Marpod. Canalizarea este introdusă pe toate străzile, iar apa pe strada principală. "Am făcut demersuri la Comisia de la Bucureşti şi am primit avizul favorabil pentru introducerea reţelei de apă integral în Nocrich, Hosman şi Fofeldea. Depinde de Ministerul Dezvoltării acum dacă aprobă banii. Am speranţe mari că aşa va fi!", a declarat pentru Sibiu 100%, Vişa. În august va avea loc licitaţia pentru asfaltarea drumului de 7,4 km la Ghijasa de Jos. În iunie s-a finalizat asfaltarea celor 5,5 km de drum spre Ţichindeal. În august începe asfaltarea străzii Morii. În acest timp lucrările de asfaltare la drumul judeţean Sibiu-Agnita ce trece prin Nocrich sunt în plină desfăşurare. Rigolele au fost terminate în proporţie de 80%. "Termin introducerea apei şi canalului în mandatul acesta, în toate satele. Următorul mandat, termin şi asfaltarea tuturor străzilor din sate", a declarat Vişa.
Se lucrează şi la extinderea reţelelor de curent pe strada Berzelor din satul Hosman. Se va amenaja în curând un parc de joacă între şcoală şi Casa parohială evanghelică, în valoare de 400.000 lei. Banii provin de la Guvern. La intrarea dinspre Sibiu în Nocrich se vor amenaja 28 de locuinţe sociale pentru rromi. "Am avut ghinion cu acest proiect. A fost deja aprobat, licitaţia câştigată, dar firma căştigătoare din Iaşi a dat faliment. Acum se reia la Guvern licitaţia şi sperăm ca într-un an să fie gata construcţiile. În august începe schimbarea ţiglelor de pe şcoală şi Primărie. "Ţiglele puse iniţial nu îndeplineau criteriile şi, conform garanţiei, Tondach a început să aducă noile ţigle. Nu ne costă nimic. Executăm garanţia!", a declarat Vişa. Nocrichul va avea curând un târg de animale modern, cu parcări la intrarea în localitate. Primăria a finalizat aproape împroprietăririle pe Legea 247. 492 de hectare au fost primite de oameni din 2008 începând, de la venirea lui Vişa ca primar. Din acestea 84 hectare vor fi acordate din comuna Chirpăr, conform deciziei Agenţiilor Domeniului Statului (ADS).
O problemă majoră este cea a retrocedărilor de clădiri. Primăria a cumpărat de la Biserica Catolică o şcoală (retrocedată) în 2009, plătită în rate până anul acesta. Acum se încheie un nou contract de cumpărare a Căminului Cultural în rate pe 3 ani de la aceeaşi biserică, pentru suma de 80.000 euro.
Primarul Vişa s-a gândit şi la tinerii din comună şi a demarat mai multe proiecte care vor duce la crearea unui Centru de Tineret în fosta grădiniţă. "Am început lucrările de renovare totală de la acoperiş în jos. Aici va funcţiona programul 'School after school' pentru 20 de copii buni la învăţătură, dar fără posibilităţi de a învăţa acasă", a explicat Vişa. Tot în acest centru de tineret se va muta şi biblioteca şi se va crea o sală cu acces la internet.
Tot pentru tineri primarul doreşte prin noul Plan Urbanistic General (PUG) să extindă teritoriul satelor comunei cu 25%. "Vor fi alocate terenuri întabulate pentru tineri. Aici să îşi poată construi case. Am aprobat în Consiliul Local ca taxele şi impozitele pentru aceste terenuri să rămână aceleaşi, până la finalizarea construcţiilor", a spus Vişa. Şi casele locuite de romi în zona Oif vor fi întabulate pe numele acestora.
Printre multele proiecte de investiţii, primarul aminteşte şi de probleme. Tăietorii de lemne din zonă transportă pe drumurile noi asfaltate maşini încărcate cu 40 de tone de masă lemnoasă. "Am încercat orice să îi convingem că ne strică drumurile. Am pus acum limită de tonaj şi viteză, dar nu le pasă. Amenda e prea mică!", a declarat Vişa, dar a promis că nu se lasă până nu rezolvă şi această problemă.

sursa: www.sibiu100.ro - C. Blaga

01 august 2011
Anul acesta nu se țin Zilele Orașului Agnita

Consiliul Local al oraşului Agnita a hotărât în şedinţa ordinară din iulie să nu se mai organizeze "Zilele Culturale ale oraşului Agnita".
Motivele acestei hotărâri au fost mai multe şi întemeiate, principalul fiind cheltuielile prea mari faţă de bugetul care trebuie să acopere alte priorităţi apărute.
Ionel Dragoman, directorul Casei de Cultură, a elaborat şi primit aprobare pentru proiectul "Rebilitarea, modernizarea şi dotarea Casei de Cultură Ilarion Cocişiu" Agnita, în valoare de 1,9 milioane lei, la a cărui realizare trebuie alocaţi bani şi din bugetul oraşului. Sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru menţinerea Spitalului Orăşenesc. Pentru continuarea lucrărilor la Capelă, Catedrală şi biserica Parohiei nr. 3 au mai fost alocaţi câte 5.000 lei.
În afară de acestea, lucrările de canalizare care se desfăşoară pe aproape toate străzile oraşului impun cheltuieli neprevăzute, dar absolut necesare.
S-a încercat ca în cadrul Festivalului "Cântecele Munţilor" să se organizeze o paradă şi un spectacol cu formaţii participante, dar organzatorii au cerut ca Agnita să suporte cheltuielile de deplasare, masă şi cazare în Sibiu, ceea ce a fost prea mult, iar organizarea unui spectacol numai cu ansamblurile locale nu era suficientă.
Toate acestea i-au determinat pe consilieri să considere că sunt mai importante lucrările edilitare, urmând ca distracţiile să fie reluate atunci când oraşul va arăta mai bine.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

27 iulie 2011
Pe drumul Sibiu - Agnita se va putea circula cu maxim 60 de kilometri pe oră după inaugurare

Firma care se ocupă de consultanţă la drumul judeţean Sibiu - Agnita, SC Beta Cops SRL, arată în cea mai recentă informare făcută Consiliului Judeţean că lucrările vor fi terminate la data de 31 august şi că pe acest drum se va putea circula cu maxim 60 de kilometri pe oră, conform reglementărilor în domeniu.
"DJ 106 Sibiu - Agnita a fost şi va rămâne după modernizare încadrat ca drum de categoria 4, cu viteză maximă de 60 de kilometri pe oră şi cu sarcina maximă pe osie de 7,5 tone", se arată în informarea făcută către CJ şi semnată de ing. rezident Dan Aron.
Cât priveşte stadiul actual al lucrărilor, cu excepţia unor porţiuni de câţiva kilometri de asfaltat, au mai rămas de făcut doar parcările, acostamentele, staţiile de autobuz şi semnalizările rutiere.
"Termenul aprobat pentru terminarea lucrărilor este 31 august 2011. La această dată, consultanţa, apreciază că lucrările de modernizare a drumului DJ 106 pot fi terminate la 31 august 2011. Volumul mai mare de lucrări rămase de executat la această dată au rămas la capitolele de parcări, acostamente, staţii de autobuz, semnalizare şi intersecţii", mai explică Dan Aron.
Cât priveşte asfaltul, în prezent mai sunt de executat 1,5 kilometri din stratul de bază (binder) şi 2,5 kilometri din stratul de uzură. Porţiunile rămase sunt cele din Nocrich şi dealul Dăii. În plus, au mai rămas de completat cu balast aproape 15 kilometri din acostamentele drumului.
Referitor la semnalizări şi marcaje, la această oră constructrul a comandat deja panourile, acestea urmând a fi instalate pe teren. După această etapă vine şi marcarea drumului.

sursa: www.turnulsfatului.ro - D. Onescu

27 iulie 2011
Expoziţie de taurine şi spectacol de licitaţie

Încă de anul trecut, Gheorghe Budrală, director executiv la DADR Sibiu, a venit la primarul oraşului Agnita, Radu Curceanu, cu propunerea ca în cadrul târgului tradiţional de animale să se organizeze vânzarea prin licitaţie. În acest sens, Primăria Agnita urma să se ocupe de amenajarea locului de desfăşurare a licitaţiei, iar DADR Sibiu de organizarea propriu-zisă.
Din motive mai mult sau mai puţin obiective, în 19 iunie, data tradiţională a târgului de vară din Agnita, deşi amenajările erau terminate, ele n-au fost folosite, hotărându-se ca în 24 iulie să fie organizate aici expoziţii de produse tradiţionale, de taurine şi vânzare prin licitaţie.
Pentru acest eveniment organizatorii au adresat, prin asociaţii, invitaţii directe crescătorilor de taurine, să-şi aducă animalele la expoziţie şi chiar să încerce să vândă. Acest lucru a făcut ca atât la standul de expoziţie cât şi la cel de vânzare să fie aduse numai animale frumoase, animale de rasă, de mare productivitate, predominantă fiind Bălţata Românească.
Un început de ploaie a încercat să strice programul organizatorilor, spectatorii începând să plece, dar i-a reţinut vestea că va veni Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii. Şi a venit.
Prima oprire a făcut-o la standul cu produse tradiţionale, unde a gustat şi apreciat produsele realizate de câţiva inimoşi care sunt convinşi că se poate trăi frumos prin realizarea de alimente fără E-uri şi fără conservanţi. A apreciat produsele obţinute de Ferma Ecologică din Ţopa, jud. Mureş, prăjiturile şi plăcintele săseşti din laboratorul agniţeanului Viorel Mistrianu, produsele apicole aduse de Cornelia Doşteţean, produsele din lapte de capră de la Maria Cucerzan din Târnava şi mezelurile de la SC Iacobini S.A. din Sibiu.
Însoţit de organizatori şi de curioşi, ministrul a trecut pe la standurile cu vaci, viţei şi tauri, după care a urcat în tribună, de unde i-a salutat pe cei prezenţi şi i-a felicitat pe organizatori. A vorbit apoi despre problemele agriculturii, despre faptul că pământul este cea mai certă bogăţie a ţării, insuficient exploatată, despre măsurile luate pentru ca pământul să nu poată fi vândut către persoane fără rezidenţă la noi în ţară. A dat sfaturi privind asocierea producătorilor, realizarea de produse tradiţionale, realizarea de ferme mixte vegetale şi animale, realizarea de proiecte cu fonduri europene pe Măsurile 112 şi 141. A vorbit frumos şi a fost ascultat de cei prezenţi, majoritatea fiind direct interesaţi de problemele agriculturii.
Prezentatorul licitaţiei, Horia Avram, director al firmei SC Helix SRL şi preşedinte al Asociaţiei crescătorilor de taurine din Agnita, a profitat de ocazie şi, înainte de a începe licitaţia, i-a prezentat ministrului câteva probleme punctuale ale agricultorilor: o nouă lege a fondului funciar pentru a se crea condiţiile necesare comasării terenurilor, îmbunătăţirea legii arendei, înfiinţarea de notariate săteşti, camerele agricole să fie funcţionale, subvenţionarea să se facă la începutul perioadei şi sancţionarea celor care nu-şi lucrează terenurile.
După un scurt schimb de replici între cei doi a venit şi momentul vânzării animalelor, ca în America. Erau strigate numele proprietarului, caracteristicile animalului (rasă, greutate, productivitate) şi preţul solicitat.
Acum şi-a spus cuvântul legea pieţei, iar diferenţa între cerere şi ofertă a fost prea mare, aşa că s-au vândut numai două exemplare. Proprietarii n-au ţinut cont de preţul pieţei, şi-au supraevaluat animalele şi n-au reuşit să vândă, deşi exemplarele prezentate arătau foarte bine.
Mitrea Andrei din Tălmaciu a vrut să vândă câţiva tăuraşi din rasa franceză Monbieliarde, o rasă cu potenţial deosebit, asemănătoare cu Bălţata Românească, dar nimeni n-a fost interesat să cumpere material biologic, iar pentru sacrificare era şi păcat şi prea scump.
După încheierea licitaţiei, ministrul Valeriu Tabără i-a premiat pe proprietarii animalelor din expoziţie.
De remarcat faptul că, pe lângă marile ferme premiate - SC Helix din Agnita, SC Păltiniş II din Sibiu, SC Ela-Serv din Iacobeni, şi SC Romzelag din Dealu Frumos - au fost premiaţi şi producători individuali care au prezentat vaci şi juninci de rasă foarte bine îngrijite: Frăticiu Silviu din Agnita, Armeanu Ioan din Agnita, Vişa Ionel din Nocrich şi Pitici Mirel din Iacobeni.
Dincolo de aspectul comercial al evenimentului organizat de DADR Sibiu şi Primăria din Agnita în colaborare cu Consiliul Judeţean Sibiu, Asociaţiile crescătorilor de taurine şi Asociaţia GAL Microregiunea Hârtibaciu, s-a putut constata că pe Valea Hârtibaciului mai sunt agricultori buni, pricepuţi, care nu privesc animalul doar ca pe o sursă de câştig. Dragostea şi grija lor pentru animale au fost dovedite de frumuseţea exponatelor. Asta cu toate că această zonă n-a fost inclusă în categoria celor defavorizate.
Urmează să vedem cum va funcţiona vânzarea prin licitaţie în cadrul târgului tradiţional din 21 octombrie.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

25 iulie 2011
Ministrul Tabără, prezent la prima licitaţie de animale din judeţ

Ieri, la Agnita, în prezenţa lui Valeriu Tabără - ministrul Agriculturii, Horaţiu Răcuciu - prefectul judeţului Sibiu, Cornel Ştirbeţ - deputat PDL, Martin Botesch - preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Marcel Andrei - preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine "Bovisib", Gheorghe Budrală - director Direcţia Agricolă Sibiu, Teodor Haţegan - director APIA Sibiu, Georgeta Purima - director Camera Agricolă Sibiu, Şerban Ţichindelean - director DSVSA Sibiu, Radu Curceanu - primarul oraşului Agnita, precum şi a numeroşi crescători de bovine de pe Valea Hârtibaciului şi a unor întreprinzători interesaţi de achiziţia de vaci cu lapte sau tăuraşi, într-un cadru bine organizat, a avut loc o expoziţie de vaci cu lapte, urmată de prima licitaţie de bovine din judeţ, desfăşurată într-un ring special, prezentator fiind cunoscutul fermier local Horia Avram.
La expoziţie au participat peste 30 de crescători de bovine din zona Agnita, cu peste 70 de vaci cu lapte, juninci gestante şi viţei, iar la licitaţie s-au înscris 21 de bovine şi 6 cumpărători.
În cadrul ringului de licitaţie au fost adjudecate doar 4 bovine, toate sub preţul de pornire a licitaţiei. La vaci cu lapte, preţul de pornire a fost de 4.000 lei - 4.500 lei. La viţei (în funcţie de greutate şi vârstă) preţurile au variat între 900 lei (metis de o lună, 85 kg, crescător Ioan Vâju), 2.200 lei (viţea 12 luni, 260 kg, crescător Eugen Gâdea), 2.400 lei (viţea 12 luni, 365 kg, Bălţata Românească, crescător Nicolae Socea - adjudecată la prima strigare), 2.500 lei (mânzat 2 ani, 410 kg, crescător Ion Modoi şi viţea 12 luni, 300 kg, crescător Eugen Gâdea).
În final, ministrul Agriculturii - Valeriu Tabără, a înmânat Diploma de Excelenţă pentru cele mai frumoase exemplare. Astfel, la categoria vaci cu lapte, locul I a fost acordat firmei "Helix Agnita"; la juninci gestante, locul I a revenit SC "Păltiniş II" - Ferma Noiştat, iar la viţei, locul I firmei "Romzelag" - Dealu Frumos.
În contextul acestei acţiuni, ministrul Valeriu Tabără a avut şi o serie de discuţii cu crescătorii şi fermierii prezenţi la Agnita. Ministrul a ţinut să precizeze că, din păcate, sunt destul de mulţi fermieri care încasează subvenţii de la APIA fără să respecte regulile şi bunele practici de mediu pe fâneţe şi păşuni. "Avem 4 milioane hectare păşuni naturale şi fâneţe care, readuse la potenţialul lor, pot spori mult capacităţile noastre de creştere a animalelor. Venind spre Agnita şi văzând potenţialul zonei, am avut încă o dată certitudinea că aceste segment al bovinelor poate şi trebuie să se dezvolte în viitor. Vom continua să acordăm subvenţiile la bovine şi la ovine chiar cu o uşoară creştere faţă de anul 2010. Vă asigur că voi extinde la nivel naţional acest tip de piaţă pe care o inaugurăm astăzi la Agnita: târg de animale, combinat cu târg de produse tradiţionale şi ecologice. La lapte, trebuie să facem produse bune, care să aibă denumiri de origine, menite să aducă un plus de valoare producătorilor agricoli".

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

21 iulie 2011
Licitaţie de animale, la Agnita

Duminică, 24 iulie, între orele 8 - 18, la Agnita se desfăşoară, în premieră judeţeană, primul târg-expoziţie de animale cu vânzare prin licitaţie. Acţiunea este organizată de Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Bovine şi Bubaline "BOVISIB", Asociaţia Crescătorilor de Taurine Agnita, Asociaţia Crescătorilor de Taurine Nocrich, Consiliul Judeţean, Direcţia Judeţeană pentru Agricultură, Camera Agricolă, OARZ Sibiu, Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice "Mărginimea Sibiului" şi Grupul de Acţiune Locală "Microregiunea Hârtibaciu".
"În cadrul târgului - ne informează ing. Gheorghe Budrală, director executiv DAJ Sibiu - vor putea fi licitate animale din speciile: bovine (toate categoriile), ovine (oi adulte şi miei), cabaline şi bubaline. Animalele supuse licitaţiei trebuie să fie identificate prin crotaliere, iar proprietarii lor trebuie să deţină pentru fiecare animal paşaportul şi formularul de mişcare".
De la preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine şi Bubaline "BOVISIB", fermierul Marcel Andrei, aflăm şi câteva detalii privind modul de desfăşurare a licitaţiei: "După examinarea sanitar-veterinară şi verificarea documentelor de însoţire, animalele vor fi introduse în sectorul de licitaţie. Aici vor fi cântărite, înregistrate cu numărul crotaliului, cu un număr de participare (ordine) la licitaţie, imprimat pe o crupă, pe care se va înregistra şi numele proprietarului. Apoi animalele vor fi legate în zona de aşteptare, în ordinea în care au fost înregistrate. Urmează un interval de una până la două ore, în care cumpărătorii pot vizita animalele şi se pot documenta asupra rasei, vârstei şi a altor calităţi ale animalului scos la licitaţie. Potenţialii cumpărători (după depunerea unei garanţii de 500 de lei ce va fi restituită în final) se înregistrează la speaker, vor primi o paletă şi vor lua loc în tribuna oficială amenajată pentru licitaţii. Preţul de pornire a licitaţiei este stabilit de proprietarul animalului, iar pasul de strigare în plus sau în minus este de 20 de lei".
În cadrul licitaţiei, pe toată perioada, va fi organizată şi o expoziţie cu vânzare de către membrii Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice "Mărginimea Sibiului".

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

19 iulie 2011
S-a apărat de hoţi, cu spray lacrimogen

O femeie din Agnita i-a venit de hac hoţului cu care s-a pomenit în casă. Femeia dormea, însă, la un moment dat a auzit zgomot. Ea şi-a păstrat calmul şi a reuşit să îşi apere proprietatea. Duminică noaptea, în jurul orei 1:30, persoana necunoscută a pătruns în curtea femeii prin escaladarea porţii, apoi a intrat în casă pe uşa deschisă. Chiar în clipa când se pregătea să acţioneze, hoţul a fost surprins de către proprietară, care a folosit un spray lacrimogen. Femeia a reuşit să îl alunge pe hoţ, care a fugit rupând pământul. Lucrătorii Poliţiei Oraşului Agnita au preluat cazul şi desfăşoară cercetări pentru identificarea făptaşului.

sursa: www.tribuna.ro

14 iulie 2011
Pentru liniştea cetăţenilor

Şedinţa ordinară a Consiliului Local Agnita a început cu o dezbatere provocată de prezenţa mai multor cetăţeni veniţi să se plângă de faptul că sunt deranjaţi de gălăgia şi muzica din localul Non Namen, de pe str. Mihai Viteazu. Cei prezenţi au reclamat atât intensitatea muzicii din local, dar mai ales gălăgia produsă de derbedeii cu maşini care-şi arată voinicia ocrotiţi de întuneric, printr-un limbaj specific, sticle sparte, manele în boxele proprii şi motoare ambalate.
La solicitarea unor cetăţeni de a se închide localul, primarul Radu Curcean a explicat că o asemenea măsură, dacă nu este bine întemeiată, ar putea avea consecinţe juridice asupra celui care o ia.
Pentru a rezolva problemele justificate ale celor deranjaţi, Consiliul Local a aprobat metodologia de aplicare a HG nr 333/2003, a Legii 650 /2002 de aprobare a O.G 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. Prin această metodologie s-a stabilit că orarul de funcţionare va fi, în cazul teraselor şi construcţiilor provizorii, zilnic între orele 8:00 - 24:00. În cazul în care agentul economic difuzează muzica pe terasă sau într-o altă locaţie care afectează liniştea şi ordinea publică, programul muzical se va întrerupe la ora 23:00. În situaţia în care se încalcă, în mod repetat, dispoziţiile legale privind liniştea şi ordinea publică, primarul oraşului Agnita are dreptul de a modifica unilateral orarul de funcţionare în baza referatului la care se anexează reclamaţiile primite şi sancţiunile aplicate de organele abilitate.
În ceea ce priveşte manifestările huliganilor în afara localului, primarul a atras atenţia Poliţiei din Agnita să-şi facă datoria şi să fie prezenţi în punctele "fierbinţi", mai ales noaptea, când locuitorii au nevoie de linişte.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

12 iulie 2011
Preşcolarii agniţeni, premiaţi la Tulcea

În perioada 19-23 iunie 2011, un grup de copii ai Gradiniţei cu Program Prelungit Agnita au participat la Tabăra Națională de Creație Plastică pentru Preșcolari "La Porțile Deltei" - ediția a II-a, Tulcea 2011, însoţiţi de d-na educatoare Corfariu Laura şi directorul unităţii, d-na Bologa Adriana. Pe parcursul celor cinci zile, într-o locaţie minunată, adecvată vârstei şi preocupărilor copilăriei, copiii din cele 11 judeţe participante au beneficiat de foarte multe activităţi: vizite la Centrul Ecoturistic Delta Dunării si Monumentul Independenţei, excursie la Sarichioi (Lacul Agighiol, Lacul Babadag, Lacul Razim, Cetatea Enisaia, plimbări pe malul Dunării), unde au putut admira frumuseţile acestor meleaguri, varietatea speciilor de păsări şi marea lor atracţie - diversele bărci şi vaporaşe etc. Impresionaţi de peisajele mirificei delte, copiii au avut posibilitatea să le exprime plastic prin lucrări deosebite care au fost clasificate astfel: Premiul I - Ivan Alexia, Premiul II - Wulkesch Andreea, Premiul III - Vass Felix, Ţerbea Rodica, Andrei Antonia. Suntem mândri de rezultatele obţinute de preşcolarii noştri, pentru că au reprezentat cu cinste oraşul lor şi judetul Sibiu şi ţinem să mulţumim, atât noi cât şi părinţii acestor copii, pentru sprijinul acordat de Primaria Agnita, care a sponsorizat deplasarea la Tulcea.

sursa: www.tribuna.ro, autor: Laura Corfariu

10 iulie 2011
Veşti bune: Se asfaltează Dealul Dăii

În aceste zile s-a turnat primul km de asfalt pe Dealul Dăii. Constructorul a reuşit să pună stratul de binder pe un fir de mers, urmând ca în zilele următoare să fie terminaţi cei doi km de asfalt prevăzuţi pentru această etapă a investiţiei. Cu toate că se lucrează conform graficului, circulaţia rutieră în zonă se desfăşoară cu dificultate din cauza semafoarelor instalate, circulându-se pe un singur fir.
Se toarnă asfaltul pe primii kilometrii ai drumului judeţean Sibiu - Agnita, în Dealul Dăii, imediat după viaductul de la ieşirea din Sibiu. "Totul se desfăşoară conform contractului de execuţie. Sunt primii kilometri de asfalt prevăzuţi în proiect. În total vor exista 6 kilometri de drum judeţean reabilitaţi. Investiţia decurge conform graficului din contract şi ritmul este unul bun", ne-a declarat Lucian Dumitra, unul dintre responsabilii investiţiei, care a anunţat că îi va ţine la curent pe sibieni cu mersul investiţiei, dar şi cu participarea la proiecte de construcţii din judeţ. Până ieri, a fost realizat în mare parte sistemul de drenaj al drumului (colectarea apelor pluviale de pe carosabil). De asemenea, pe o lungime însemnată au fost turnaţi micropiloţi pentru consolidarea drumului (au fost turnaţi la o adâncime de aproape 10 metri în pământ), lucrări ce reprezintă 60 la sută din micropiloţii ce trebuie turnaţi pentru stabilizarea drumului judeţean.
Licitaţia de execuţie a fost adjudecată de SC Drumserv Târgu Mureş. Investiţia vizează reabilitarea şi modernizarea a 6 km de drum din Dealul Dăii. Valoarea contractului se ridică la 13.440.285 de lei, iar garanţia oferită de constructor este de 5 ani. Termenul de execuţie este de un an. Pentru acest tronson s-a decis să se organizeze o licitaţie nouă, din cauza unor erori de proiectare care nu au luat în calcul problemele de stabilitate a terenului şi pentru a nu afecta investiţia de reabilitare şi modernizare a DJ Sibiu - Agnita. Banii provin din fondurile structurale europene atrase de Consiliul Judeţean pentru refacerea DJ Sibiu - Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

05 iulie 2011
Arcaş: Mărirea preţului la apă şi canal este aberantă şi nejustificată

Recenta mărire a preţurilor la apă şi canalizare din Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni este criticată vehement de senatorul social democrat medieşan Viorel Arcaş. Parlamentarul din municipiul de pe Târnava Mare crede că mărirea nu este justificată sub nicio formă în acest moment, când lucrările de realizare a noilor sisteme de alimentare cu apă şi canalizare sunt în plină desfăşurare. "Este o mărire aberantă şi nejustificată. Justificarea pe care am văzut-o în comunicatul Apa Târnavei Mari este legată de proictul care este acum în desfăşurare, de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare. Probabil că această mărire s-ar fi justificat dacă lucrarea ar fi fost încheiată, însă acum la robinete vine aceeaşi apă ruginită şi atunci nu ştiu de ce trebuie să plătim în plus. Noi oricum nu aveam apă potabilă nici până acum. Plăteam apa, însă numai potabilă nu era. Să măreşti acum preţul, deşi prin noile conducte nu au fost date în folosinţă, este în afara oricărei justificări", a spus senatorul social-democrat.
Viorel Arcaş le-a solicitat reprezentanţilor Apa Târnavei Mari să explice public, pe înţelesul tuturor consumatorilor, care au fost motivele care i-au determinat să mărească preţurile la serviciile de apă şi canalizare.

sursa: www.tribuna.ro - V. Antipa

05 iulie 2011
Spargere şi furt din auto, la Agnita

Poliţiştii din Agnita au intrat în alertă în cursul zilei de duminică, în cazul unei spargeri şi al unui furt din autoturism, în Piaţa Republicii, la Grădina de Vară din oraş. Poliţiştii au stabilit că geamul portierei stânga a autoturismului a fost spart, iar din interior a fost sustrasă o borsetă, în care proprietarul autoturimului avea mai multe acte, un telefon mobil şi suma de 1000 lei. În urma verificărilor efectuate, a fost identificat autorul spargerii si al furtului, un minor de 14 ani din Agnita. Acesta este cercetat acum de poliţiştii din oraş pentru furt calificat.

sursa: www.tribuna.ro - V. Antipa

02 iulie 2011
Apă mai scumpă la Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni

Compania de apă S.C. "Apa Târnavei Mari" S.A. anunţă majorarea tarifelor pentru apa potabilă şi pentru canalizare începând cu 1 iulie 2011. Pentru utilizatorii casnici din municipiul Mediaş, tarifele sunt: 3,67 lei cu TVA /mc pentru apă potabilă şi 2,31 lei cu TVA/ mc pentru canalizare. Pentru restul utilizatorilor din municipiul Mediaş, tarifele sunt: 2,96 lei fără TVA/mc pentru apa potabilă şi 1,86 lei fără TVA/mc pentru canalizare. Pentru utilizatorii casnici din oraşul Dumbrăveni, tarifele sunt: 3,41 lei cu TVA/mc pentru apa potabilă şi 2,13 lei cu TVA/mc pentru canalizare. Pentru restul utilizatorilor din oraşul Dumbrăveni, tarifele sunt: 2,75 lei fără TVA/mc pentru apa potabilă şi 1,72 lei fără TVA/mc pentru canalizare. Pentru utilizatorii casnici din oraşul Agnita, tarifele sunt: 3,41 lei cu TVA/mc pentru apa potabilă şi 2,13 lei cu TVA/mc pentru canalizare. Pentru restul utilizatorilor din oraşul Agnita, tarifele sunt: 2,75 lei fără TVA/mc pentru apa potabilă şi 1,72 lei fără TVA/mc pentru canalizare. "Noile tarife au în vedere ajustarea cu indicele preţurilor de consum până la nivelul lunii martie 2011, potrivit prevederilor Contractului de finanţare nr. 91950, încheiat între Ministerul Mediului prin Direcţia Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu şi operatorul regional Apa Târnavei Mari", explică reprezentanţii operatorului regional de apă.

sursa: www.tribuna.ro - V. Antipa

29 iunie 2011
GAL microregiunea Hârtibaciu - un nou început

Înfiinţat în urmă cu şase ani, la indicaţiile Ministerului Agriculturii, pentru atragere de fonduri europene pe axa Leader, Grupul de Acţiune Locală "Microregiunea Hârti­baciu" a aflat, în sfârşit, că a fost selectat. Urmează să mai îndeplinească o serie de formalităţi juridice şi să prezinte la Ministerul Agriculturii documentele afe­rente doveditoare, precum şi nişte angajamente pentru a putea primi liber la finan­ţarea proiectelor prevăzute în Planul de Dezvoltare.
În acest sens a avut loc, la primăria din Agnita, şedinţa Adunării Generale a membrilor Grupului de Acţiune Locală Microregiunea Hârti­baciu, pentru a se analiza noile condiţii în care aso­ciaţia îşi va desfăşura acti­vitatea. S-a aprobat execuţia bugetară pe anul 2010, a fost aprobată primirea de noi membri, a fost validată Comisia de selectare a proiectelor, s-au propus şi aprobat modificări ale statutului, conform cu Planul de Dezvoltare aprobat şi a fost ales noul Consiliu Director.
Discuţiile au fost ample, deoarece conform ghidului după care s-a elaborat Planul de Dezvoltare, a fost necesar să se ţină cont de o serie de condiţii care au vizat mai mult forma şi nu fondul proble­melor asociaţiei. Atât Consiliul Director cât şi Comisia de selectare au trebuit încadrate în anumite criterii impuse.
Preşedintele asociaţiei, Bârsan Ilarion, a informat Adu­­­narea Generală că da­torită dificultăţilor de comu­nicare cu Ministerul Agricul­turii, a mandatat un grup reprezentativ al GAL-urilor din toată ţara care urmează să ia legătura cu această instituţie. Grupul este format din doi membri ai societăţii civile, doi membri ai unor GAL-uri selectate şi un membru al unui GAL ne­selec­tat. Grupul urmează să prezinte MADR problemele GAL-urilor, iar acestora punctul de vedere al respec­tivei instituţii cu care până în prezent s-a comu­nicat unila­teral, adică numai de sus în jos.
La şedinţă au participat din partea Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Sibiu, Valentin Tudorache, un efi­cient susţinător al GAL-urilor din judeţ, şi Gheorghe Budrală, director al DADR Sibiu. Acesta a solicitat sprijin din partea GAL Microregiunea Hârtibaciu pentru reorgani­zarea târgului tradiţional din oraşul Agnita. Având în vedere amenajările făcute de Pri­măria oraşului în târg, DADR vrea să vină în sprijinul micilor producători agricoli şi ai realizatorilor de produse tradiţionale, pentru o mai bună valorificare a muncii acestora.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

28 iunie 2011
Prima licitaţie de animale, la Agnita

sociaţia Judeţeană a Cres­cătorilor de Bovine şi Bubaline "Bovisib", în cola­borare cu Direcţia pentru Agricultută a Judeţului Sibiu şi Primăria Agnita, organi­zează pe data de 24 iulie, prima licitaţie de animale din judeţul nostru.
"Este o licitaţie de tineret bovin care se va desfăşura în premieră sibiană, la Agnita. Cu ajutorul primarului Radu Curceanu, ringul pentru animale a fost deja amenajat. Acum identificăm crescătorii din zonă, care şi-au manifestat disponibilitatea de a participa la această licitaţie cu viţei de primă clasă", a declarat, pentru Tri­bu­na, Marcel Andrei, preşe­dintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine şi Bubaline "Bovisib".
După acest debut, care sperăm să fie de bun augur pentru piaţa sibiană a ani­malelor, organizatorii mai au în vedere, până la sfârşitul anului, desfăşurarea a încă două licitaţii de tineret bovin: la Bazna - pentru zona Media­şului, şi la Şura Mică - pentru zona Sibiului.
Cu prilejul licitaţiei din 24 iulie de la Agnita, Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Sibiu va promova şi activi­tatea GAL-ului "Valea Hârti­ba­ciului", ai cărui membri vor prezenta publicului cele mai frumoase obiceiuri şi cele mai gustoase produse tradi­ţionale din zonă.
"Evenimentul - declară ing. Gheorghe Budrală, director executiv DAJ Sibiu - va fi onorat şi de membrii Aso­ciaţiei Judeţene a Produ­cătorilor de Produse Tradi­ţionale şi Ecologice Sibiu, care vor fi prezenţi cu standuri speciale".

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

28 iunie 2011
Termene de finalizare pentru drumul Sibiu – Agnita: 31 august şi 14 decembrie 2011

La 1 mai 2011, drumul ce leagă Sibiul de Agnita ar fi trebuit să fie reabilitat în baza unui contract semnat în septembrie 2009, contract în valoare de 30,23 milioane de lei, fără TVA.
În iunie 2011, noile termene prevăd finalizarea lucrărilor pe 31 august, pe toate porţiunile, mai puţin pe Dealul Dăii, unde lucrările au fost relicitate cu un nou termen, respectiv cel de 14 decembrie. Valoarea cumulată a lucrărilor, în momentul de faţă, este de 40,07 milioane de lei, fără TVA. Iar stadiul fizic al turnării stratului de uzură este de sub 75%.

Reabilitarea celor aproximativ 50 de km de drum care leagă Sibiul de Agnita (DJ 106) a fost atribuită consorţiului de firme Comtram – DPC – Construcţii şi Con-A, consorţiu al cărui lider este Comtram. Potrivit unui raport întocmit de consultanţii de la Beta Cops, "progresul financiar cumulat" în derularea acestui proiect este de 77,18%, pentru porţiunea de drum din dreptul intersecţie cu drumul către Roşia şi până la intrarea în Agnita. Frezarea asfaltului vechi a mai rămas de executat pe o porţiune de şapte la sută, iar în ceea ce priveşte activitatea de aşternere a stratului de uzură, progresul fizic al lucărilor este de 74% pentru banda stângă a drumului şi de 71% pentru banda din dreapta a drumului.
Mai sunt şi alte lucrări cu un grad mic de execuţie, dar aceste lucrări sunt de relativ mică aploare. Este vorba, în special de parcările proiectate la Ţichindeal şi Bârghiş (la Ţichindeal procentul este 0%, iar la Bârghiş 17%) şi de staţiile de autobuz, 15 la număr, unde progresul lucrărilor este situat între 0% şi maxim 62%.
"La lucrările de asfaltare avem mai multe zone, cuprinse între km 26+000 şi km 28+000, unde au apărut degradări ale stratului de binder aşternut. Binderul a fost turnat în toamna anului 2010 şi nefiind acoperit de stratul de uzură a suferit din cauza infiltraţiilor de apă şi a ciclurilor repetate de îngheţ – dezgheţ. În cursul anului 2011 au fost făcute reparaţii prin îndepărtarea zonelor degradate şi aşternerea unui nou strat de binder. Toate aceste remedieri au fost făcute fără costuri suplimentare", arată consultanţii de la Beta Cops în raportul înaintat Consiliului Judeţean Sibiu.

Legat de costurile suplimentare ale proiectului încredinţat celor de la Comtram, în calitate de lider de asociere, reabilitarea drumului Sibiu – Agnita a cunoscut şase modificări de preţ. Prima, în decembrie 2009, când la valoarea totală au mai fost adăugate 1,75 milioane de lei, fără TVA. Au urmat alte două suplimentări de fonduri, de 111.000 de lei, respectiv 131.000 de lei, tot fără TVA, în mai – iune 2010, cele de la finele anului trecut fiind de valori mici (27.000, respectiv 3.000 de lei).
Cea mai importantă modificare a avut loc în iunie anul trecut, când în urma unui act adiţional valoarea totală a contractului a fost diminuată cu trei milioane de lei. Această diminuare a fost produsă în urma faptului că din contractul iniţial a fost scoasă porţiunea de drum care traversează Dealul Dăii. Aici, proiectanţii au „uitat” că drumul este afectat de alunecări de teren, alunecări pentru care nu a fost propusă nicio soluţie de remediere, prin urmare.

Ultimele lucrări de sprijinire a drumului care traversează Dealul Dăii au fost efectuate în 1984, potrivit celor de la Beta Cops. "De la data execuţiei acestor lucrări s-au produs degradări suplimentare care au impus reconsiderarea şi completarea lucrărilor de consolidare necesare", mai arată consultanţii, referitor la cei 6,1 km de drum judeţean care traversează Dealul Dăii.
Noile lucrări au fost atribuite în decembrie anul trecut celor de la Dumserv SA, care au început, însă, destul de târziu lucrările al căror termen de finalizare ar trebui să fie 14 decembrie 2011. Valoarea contractului este de 10,83 de milioane de lei, fără TVA. Până acum, în cadrul acestui contract au fost efectuate plăţi în valoare de 2,11 milioane de lei, inclusiv avansul dat la începerea lucrărilor.
Principalele lucrări sunt cele de consolidare, care se vor executa pe o lungime totală de 396 de metri. Pe fiecare tronson de 11 metri vor fi amplasaţi 44 de minipiloţi, "adânci" de zece metri şi cu un diametru de 178 de mm. "Minipiloţii sunt dispuşi într-o reţea cu latura de un metru. Minipiloţii de pe rândurile unu şi doi, dinspre exterior, vor fi înclinaţi faţă de verticală cu zece grade", arată consultanţii.
Până acum, cei de la Dumserv au turnat 556 de astfel de minipiloţi.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

26 iunie 2011
UE a blocat plățile pentru cinci proiecte în valoare de 176,4 milioane de lei

Scandalul lucrărilor cofinanțate de UE și acordate dubios afectează și județul Sibiu, unde pe Axa 2 din cadrul Regio sunt în derulare cinci proiecte de reabilitări de drumuri, proiecte cu o valoare totală eligibilă de peste 42 de milioane de euro.
Patru din cele cinci proiecte sunt ale Consiliului Județean Sibiu, iar cel de-al cincilea are drept beneficiar orașul Agnita. Este vorba de lucrări de reabilitări de drumuri, cel mai vechi proiect fiind cel de reabilitare a drumului județean Sibiu - Agnita.
Deocamdată, reprezentanții beneficiarilor nu se arată îngrijorați, atâta timp cât Comisia Europeană a anunțat că blochează plățile pe proiectele accesate pe Axa 2 timp de "doar" 60 de zile. "Deocamdată, nu se vor opri lucrările, nu cred să fie vreo problemă. Dar dacă se blochează plățile pe o perioadă mult mai lungă de timp, atunci s-ar putea să apară problemele", recunoaște Martin Bottesch, președintele CJ Sibiu.
La Agnita, proiectul de reabilitare a arterei principale care străbate întreg orașul tocmai ce a fost demarat. "În momentul de față nu avem emoții, avem resurse în continuare din avansul încasat. Este posibil să ne afecteze, dar nu prea curând, având în vedere că pe proiectele europene plățile se fac la 90 de zile. Este vorba de două luni în care se blochează plățile, deci putem depăși această perioadă", spune Radu Curcean, primarul orașului Agnita.
Comisia Europeană a anunțat această măsură după ce a descoperit suspiciuni în atribuirea unor lucrări pe proiectele cofinanțate la Teleorman (două proiecte) și Ilfov și Buzău (câte un proiect). Prin urmare, a cerut autorităților române ca în perioada iulie-august 2011 să verifice toate contractele de lucrări încheiate pe Axa 2 - este vorba de 124 de contracte, la nivel național. "Nu cred să fie niciun fel de probleme în verificarea proiectelor noastre", adaugă Martin Bottesch.
În tot acest timp, constructorii rabdă. "Cum suportăm oricum condiții vitrege, asta e, dacă se va ajunge la amânări la plată, vom suporta și asta. Dar nu e corect ca noi să tragem și pentru alții. Căci, în altă parte, în jos, se pare că acolo este altă țară", spune Ioan Tușinean, manager al grupului Construcții SA - Sinecon SRL, această ultimă societate fiind angajată în proiectul de reabilitare a drumului Sibiu - Agnita. Potrivit lui Tușinean, pentru constructori, unele din aceste proiecte nu sunt tocmai o sursă de profit. "Așa era perioada când a fost licitația (2009 – n.r.), am mers cu prețuri mici și cu un profit de 1-2%, pe care nu știu dacă o să îl mai realizăm. Aș fi renunțat la acel contract de vreun an și jumătate, dar am zis să continuăm, cu toate «frecușurile» unui astfel de proiect. Am zis să continuăm și, în altă parte, sunt alți oameni care iată ce fac", mai spune Tușinean.

Proiecte cu plățile blocate Buget (milioane lei)
Modernizarea DJ 106 Sibiu - Agnita 59,22
Reabilitarea DJ 106E Jina - Șugag* 22,12
Reabilitarea arterei principale, Agnita 25,47
Modernizarea DJ 105G Sadu - Sădurel 52,96
Modernizarea DJ 106D Rășinari - Orlat 16,88

*Proiect derulat în parteneriat cu CJ Alba

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

14 iunie 2011
Ploile au lăsat Agnita fără apă

Potopul din Masivul Făgăraş a spălat malul râului Cârţişoara şi a rupt, în zona localităţii Cîrţa, peste 100 de metri din conducta de aducţiune a apei de la Bâlea la Agnita. Aşa se face că, de sâmbătă, agniţenii nu mai au apă la robinet.
Aflaţi încă de duminică la locul defecţiunii, angajaţii SC Apa Târnavei Mari - administratorul aducţiunii de apă - lucrează pentru repararea conductei. Acţiunea lor este foarte dificilă pentru că este necesară devierea cursului apei. Din informaţiile primite de la Ioan Urdea, directorul Sucursalei Agnita, angajaţii de la SC Apa Târnavei Mari sunt ajutaţi şi de Cristian Magheru, primarul comunei Cîrţa.
Dacă lucrările vor decurge normal şi nu intervin alte probleme, miercuri va fi reluată alimentarea cu apă a oraşului Agnita şi a celorlalte localităţi. Va urma o nouă întrerupere, de durată mai scurtă, pentru decolmatarea drenurilor de la locul de captare a apei, care au fost acoperite cu pietriş, lemne şi nisip. Momentan acest lucru nu afectează captarea apei.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

14 iunie 2011
Cele mai garantate străzi: zece ani

Centura ocolitoare a Sibiului are o garanţie de doi ani. Din acest an, administraţia Sibiului cere garanţii la noile străzi de patru ani, ţintind către cinci ani.
La Agnita, asfaltul viitor al arterei principale are o garanţie de zece ani. Potrivit primarului Agnitei, Radu Curcean, în cadrul licitaţiei pentru desemnarea firmei care să reabiliteze artera principală, durata garanţiei tehnice pentru lucrările de drumuri a fost impusă între cinci şi zece ani. Ofertele cu o garanţie tehnică mai mică de cinci ani erau considerate neconforme, "iar cele cu o garanţie mai mare de zece ani erau punctate ca având o perioadă de garanţie de zece ani".
Oferta câştigătoare - cea a asocierii formată din Vectra Service SRL (Braşov), Huge Construct (Iaşi) şi Prodial (Sibiu) - şi-a asumat cei zece ani de garanţie, valoarea contractului semnat fiind de 16,24 de milioane de lei, fără TVA.
Vectra Service, liderul de asociere, este firma care a reuşit să finalizeze şi secţiunea a doua a centurii Sibiului (2,4 km de autostradă, plus 3,6 km de drum judeţean de reabilitat) în aproximativ zece luni. "Acum, sunt constructori care pot să dea şi 100 de ani garanţie. Dau oricât, numai să câştige. Totul într-o astfel de lucrare ţine de calitate: calitatea manoperei şi a materialelor folosite. Lucrarea de la Agnita, pentru noi nu este una complexă, este simplă", spune Bogdan Partene, director de proiect în cadrul Vectra Service. Faptul că majoritatea lucrărilor de drumuri din România au o garanţie de doi ani are o explicaţie simplă, susţine Partene. "Atât cer autorităţile".
4,55 km măsoară cele patru străzi (Mihai Viteazul, 1 Decembrie, Republicii şi Avram Iancu) ce compun artera principală a Agnitei, străzi care ar trebui finalizate până la finele acestui an. În cadrul aceluiaşi proiect vor fi reabilitate şi reţelele de apă şi canal (lucrări care au primit în urma licitaţie o garanţie de 20 de ani), vor fi trecute în subteran reţelele aeriene de curent şi telecomunicaţii, vor fi realizate piste pentru bicilişti, iar numărul locurilor de parcare va fi dublat.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

10 iunie 2011
Mocăniţa copiilor

Un tren compus din 17 vagoane şi o locomotivă şi-a găsit drept "depou" sala de şedinţe a primăriei din Agnita. E un tren cu vagoane făcute din deşeuri de carton, PET-uri şi alte materiale reciclabile. Constructorii acestui tren în miniatură au fost prichindeii de la grădiniţele din Agnita, Grădiniţa nr. 16 din Sibiu şi Grădiniţa nr 2 din Sighişoara. Plăcuţele indicatoare de pe vagoane arată ruta acestui tren: Sibiu - Agnita - Sighişoara.
În cadrul proiectului "Mocăniţa Copiilor" iniţiat şi coordonat de Maria Brumar, Adriana Prişcă şi Simona Armeana, timp de două luni micuţii constructori au ascultat poveşti, au făcut excursii, au pictat, au modelat şi fiecare grupă a realizat un vagon personalizat. Le-au fost alături prietenii mai mari din "Serviciul de Voluntari Agnita" şi cei din asociaţia "Prietenii Mocăniţei".
În toată perioada aceasta copiii au făcut minunate călătorii imaginare, cu vechea mocăniţă, pe traseul Sibiu - Agnita - Sighişoara.
La finalul proiectului fiecare grupă şi-a aşezat vagonul pe şine, în curtea grădiniţei şi au aşteptat aprecierea părinţilor pentru opera realizată. Din păcate, picăturile de ploaie i-au obligat să ducă repede lunga garnitură, din vagoane perisabile, în depoul improvizat într-o sală de clasă, unde n-au fost cele mai bune condiţii de apreciat frumuseţea lucrării.
Acum agniţenii au ocazia să admire mocăniţa făcută de copii, în sala primăriei. Nu se ştie când vor putea admira şi mocăniţa adulţilor, circulând pe ruta Agnita - Sibiu. Să sperăm că nu vor aştepta până vor creşte mari constructorii "Mocăniţei Copiilor".

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

30 mai 2011
Câţi km sunt până la Agnita?

Consilierul PSD Adrian Besoiu a solicitat, în ultima şedinţă a Consiliului Judeţean, ca societatea de drumuri a CJ să stabilească cu exactitate care este distanţa până în oraşul Agnita. "Pe vechile borne kilometrice amplasate pe drumul judeţean Sibiu - Agnita este trecută distanţa de 55 de km, în timp ce pe indicatoarele amplasate pe traseul centurii Sibiului figurează 49 de km. Trebuie să ştim care este distanţa exactă", a spus Adrian Besoiu, având în vedere investiţiile în reconfigurarea drumului din ultimii ani. Totodată, acesta a cerut conducerii CJ şi o informare privind reabilitarea Drumului Judeţean Sibiu - Agnita.

sursa: www.tribuna.ro

20 mai 2011
Minori cercetaţi pentru furt calificat

Trei minori s-au ales cu dosare penale pentru că au furat din anexele unor imobile din Agnita. Cei trei au vârste cuprinse între 14 şi 16 ani. În perioada ianuarie - mai 2011, cei trei suspecţi au pătruns în garajele a trei imobile din localitate, de unde au furat un polizor, o roată de bicicletă şi un radiocasetofon. Două dintre infracţiuni au fost sesizate săptămâna trecută şi bunurile au fost recuperate. În cazul celui de al treilea furt, înregistrat în luna ianuarie, bunurile sustrase au fost recuperate doar jumătate.
Minorii nu au săvârşit toate furturile împreună. Fiecare are propriul dosar de cercetare pentru furt calificat, precum şi unul comun. Cercetările în acest caz continuă în vederea documentării întregii activităţi infracţionale a celor trei suspecţi.

sursa: www.tribuna.ro - L. Buciu

13 mai 2011
Un nou serviciu de sănătate la Agnita

Scăpat de ghilotina desfiinţării, Spitalul Orăşenesc din Agnita vine cu o nouă ofertă pentru beneficiarii săi. Începând cu data de 12 mai, în această unitate se efectuează recoltări de probe pentru examen citologic.
Programările pentru acest serviciu se pot face la cabinetul de Obstetrică - Ginecologie, unde a fost angajat un medic tânăr, dr. Eugen Glod.
Examenul citologic are un caracter preventiv, prin acesta putând fi descoperite leziunile precanceroase, nesesizabile, dar care fiind tratate din timp elimină riscul apariţiei cancerului de col uterin. Femeile vor beneficia de un control ginecologic gratuit, un test PAPANICOLAU cu numai 40 de lei şi un examen secreţie vaginală cu 20 de lei. Pacientele care efectuează ambele analize beneficiază de o reducere de 10 lei.
În Agnita şi în localităţile aferente au fost distribuiţi fluturaşi care oferă mai multe informaţii necesare femeilor interesate de acest nou serviciu.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

10 mai 2011
Festivalul hârtibăcenilor

A trecut multă vreme de când bîrghişenii, iubitori de muzică şi jocuri populare, au avut parte de un spectacol folcloric de asemenea amploare. Peste 230 de jucători şi cântăreţi, păstrători ai tezaurului folcloric de pe Valea Hârtibaciului, au fost aplaudaţi la cea de a VI-a ediţie a "Festivalului Hârtibăcenilor".
În deschidere, artiştii şi spectatorii au fost salutaţi de Gheorghe Mândreanu, primarul comunei Bîrghiş şi de Ioan Dragoman directorul Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita, care a prezentat istoricul festivalului.
Primii care s-au bucurat de aplauze au fost jucătorii din Bîrghiş, formaţie care a fost prezentă la toate ediţiile festivalului. De o primire deosebită a avut parte grupul veteranilor, jucători cu părul alb şi inima verde, aplaudaţi pentru jocul lor fecioresc.
În aceeaşi notă trebuie remarcată şi prezenţa permanentă la festival a corului mixt din Alţâna pregătit şi condus de Marcel Părău. Fiind Dumineca Tomii, alţînărenii au cântat la început "Hristos a înviat" şi au continuat cu cântece patriotice şi de petrecere.Soliştii vocali Roxana Panaiot, Aurel Neamţu şi Ştefan Luca au cucerit aplauze pentru minunatele cântece prezentate. Frumuseţea costumelor vechi, autentice, a fost în ton cu frumuseţea cântecelor şi a interpretării.
În general întregul festival a purtat amprenta autenticului.
Jucătorii din Marpod, pregătiţi de Ioan Tărchilă au impresionat, la început, prin costumele şi jocurile din zona Rupea dar apoi au încântat publicul şi cu minunatele jocuri ilimbăşene.
Nici retişenii nu s-au lăsat mai prejos. Brâul fetelor şi fecioreasca "Rara retişană" inimitabilă, au meritat aplauzele spectatorilor. Activitatea instructorului Ioan Baciu s-a concretizat printr-o prestaţie de reală valoare artistică a tinerilor jucători.
Remarcabilă a fost şi prezenţa grupului vocal din Roşia, foarte bine pregătit, cu minunate strigături şi cântece de nuntă. Instructoarea Daniela Ţugulea a profitat de talentul tinerelor fete şi a adus pe scena festivalului un moment din frumuseţea nunţilor din sat, pline de veselie şi umor.
Ansamblul din Merghindeal, aflat a doua oară pe scena festivalului, dovedeşte că are potenţial şi că pentru ei ştacheta poate fi ridicată mai sus.
Aplauze meritate au primit şi jucătorii din Nocrich, pregătiţi de prof. Achim Mihuleţ. Ar fi fost benefică prezenţa la festival şi a unui grup vocal bărbătesc din Nocrich, localitatea având mulţi tineri cu talent, dispuşi să se prezinte pe scena festivalului. I-am auzit colindând şi talentul lor poate fi fructificat şi prin cântece populare hârtibăcene.
Am remarcat şi absenţa sârbei, purtatei şi învârtitei din Chirpăr. Jucătorii acestei localităţi s-au prezentat pe scena din Bârghiş cu jocuri din alte părţi ale judeţului deşi au un tezaur local deosebit şi e păcat să se piardă.
Tot la capitolul absenţe notăm formaţia din Noiştat, comuna Iacobeni, pregătită de Nicolae Secere. Prestaţia tinerilor jucători a fost remarcată la ediţiile anterioare, ştim că s-au pregătit pentru această ediţie dar n-au fost ajutaţi să se prezinte şi să se bucure de rezultatul muncii lor. Păcat.
Spectacolul ansamblului "Cununa", al Casei de Cultură Ilarion Cocişiu din Agnita, a fost o sinteză a jocurilor şi cântecelor hârtibăcene. Jucătorii şi interpreţii pregătiţi de Ioan Sârbu au reuşit şi acum ca şi alte dăţi, să redea toată frumuseţea folclorului hârtibăcean. Aplauzele permanente au certificat valoarea jocurilor şi a jucătorilor. Orchestra, condusă de Nicolae Vâştea, a susţinut nu numai prestaţia jucătorilor ci şi acopaniamentul soliştilor vocali, Petronela Sandu, Ionuţ Precup, Ioana Bogdan şi Diana Nistor. De o primire deosebită s-au bucurat soliştii Marcel Părău şi Ştefan Vaida.
Şi cea de a VI-a ediţie a festivalului ce are drept scop salvarea folclorului hârtibăcean s-a dovedit un succes, datorită implicării primarilor, a organizatorilor şi a principalului colaborator, Casa de Cultură din Agnita.
A VII-a ediţie va avea loc în Alţâna, tot în prima duminică după Paşti.
Nici pentru această ediţie Comisia de Cultură a Consiliului Judeţean Sibiu nu a alocat bani, deşi este una din cele mai mari manifestări culturale din judeţ iar instituţia judeţeană este membru fondator al Asociaţiei Valea Hârtibaciului, principalul iniţiator şi organizator. Din păcate hârtibăcenii au început să se obişnuiască cu faptul că zona lor nu-i prea interesează pe mai marii din instituţiile judeţene.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

09 mai 2011
În fix centrul geografic al României scrie în germană

"Buricul" României se află pe un deal înconjurat de drumul ce leagă Agnita de comuna Merghindeal.
La Dealul Frumos, monumentul ridicat în centrul țării datează, însă, din 1858, adică înainte chiar de a se discuta despre Principaltele unite ale României, Moldova și Țara Românească. Monumentul austro-ungar avea un imens vultur din bronz în vârf, furat după Revoluție, dar mai păstrează cele două inscripții originale. Ambele scrise, evident, în germană.
În Dealu Frumos, satul ce aparține de Merghindeal, oamenii nu știu foarte multe despre monument. "Noi știm că acolo îi centrul țării. Și-am văzut că-s litere germane. Care nu știm ce înseamnă. Îs acolo, aia știm", vorbesc bătrânii din sat. Cu toții își amintesc de vulturul imens turnat în bronz, proțăpit în vârful monumentului din beton. "Era, era mare. Dar l-au furat, nici nu mai știm când. Acum au renovat ceva acolo, au și pus un vultur în loc, dar mic de tot. Nemții au pus un vultur, noi l-am furat și am pus la loc o cioară", glumesc sătenii pe seama dimensiunilor reduse ale modelului în ghips.
La baza dealului pe care e cocoțat monumentul, două panouri atrag atenția celor care folosesc drumul cu denivelări: "Dealu Frumos, Centru țării România. Călătorule! Nu uita, tocmai ai trecut prin centrul țării", scrie în preajma unei hărți a României care nu prea seamănă cu ce vedem în manualele din școli.
"Da, acolo este centrul României. În acel punct se intersectează paralela 46 de grade - care împarte țara în latura nordică și cea sudică - cu meridianul 25 de grade, care împarte România într-o jumătate estică și una vestică. Se pare că acel punct a fost calculat tocmai de topografii austro-ungari", spune profesorul Constantin Dincă, inspector de geografie în cadrul Inspectoratului școlar județean.
Monumentul care stă în chiar centrul teritoriului actual al României a fost ridicat în 1858, după cum deslușește Kurt Klemens, vechi membru al FDGR. El a tradus pentru Turnul Sfatului cele două inscripții. "În anul 1858, sub guvernarea Împăratului Franz Josef I, când contele Carl Furst zu Schwrzenberg era Guvernator, pe când baronul Heinrich von Lebzelfen al IV-lea era președinte, această stradă a fost construită cu puterile adunate laolaltă ale oamenilor cinstiți ai Plasei Sibiu și anume din Nocrich, Agnita și Cincu Mare și a fost deschisă pentru circulația publică", scrie pe panoul dinspre drumul județean.
Pe o altă latură a monumentului sunt amintiți cei care au contribuit. "În amintirea Guvernatorului imperial crăiesc care era și președinte al Plasei, Franz Bogdany, și pentru președintele imperial crăiesc Lupini Eitel, precum și pentru administratorul imperial crăiesc al plasei Simonis, care au ajutat în mod activ la ridicarea acestui monument. De comunele recunoscătoare ridicat", traduce Kurt Klemens.
Faptul că monumentul a fost ridicat de reprezentanții Imperiului Austro-Ungar, în punctul ce va deveni centrul geografic al României este o coincidență, se pare. "Faptul că acolo este centrul României este o descoperire de dată mai recentă. După părerea mea este o simplă coincidență. În 1858, Transilvania aparținea de Austro-Ungaria, Împaratul era și mare conte de Transilvania, sigur nu s-au gândit atunci la unificarea României", este de părere Hermann Fabini, arhitect.
Ion Moț, din Agnita, a fost secretarul Raionului Agnita în vremea comunismului "timpuriu". Își amintește o vizită din 1955, făcută La vulturi, cum e cunoscut printre localnici dealul din centrul României. "Am fost repartizat să îl însoțesc pe Emil Botnăraș. Eram cu el în mașină și când ajungem la Dealu Frumos spune 'oprește, aici e centrul țării'. Era acolo monumentul cu vulturul acela. Era din cupru vulturul, suflat cu aur, pus de nemți în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Cum s-a terminat războiul, cum au furat românii vulturul. Prin 1946 l-au furat prima oară", povestește Ion Moț. Nici atunci, nici acum, nu s-a făcut nicio anchetă pe urma celor care au furat replica păsării imperiale.
Actualul primar al Merghindealului a reabilitat monumentul acum patru ani. A ales să pună macheta unui vultur de mai mici dimensiuni, din ghips. Dacă îl făcea din bronz, risca să fie furat iarăși.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

06 mai 2011
DJ Sibiu - Agnita va fi finalizat în septembrie

Lucrările de reabilitare şi modernizare a Drumului Judeţean 106 Sibiu-Agnita se află în plină desfăşurare. Potrivit ultimelor date oferite de Consiliul Judeţean, stratul vechi de asfalt este frezat pe 94,5 la sută din lungimea drumului (au mai rămas 2,5 km), în timp de noul strat de asfalt, cel de binder, este turnat în proporţie de 87,9 la sută (rest de turnat - 5,51 km). Totodată, stratul de uzură este turnat în proporţie de 31 la sută, rămânând de executat 35 de km. Podurile de pe traseu sunt finalizate în procent de 99 la sută, lucrându-se la ultimele finisaje. Mai mult de lucru este în ceea ce priveşte construcţia podeţelor, unde pentru 3 dintre acestea se aşteaptă soluţia de consolidare de la proiectant. Trebuie spus că pe drumul judeţean există în jur de 500 de podeţe, fiind realizate mai mult de jumătate dintre acestea. De asemenea, în perioada imediat următoare se va trece şi la realizarea trotuarelor din localităţile Bârghiş şi Ighiş, în lungime de 6 km. Referitor la parcări şi staţiile de autobuz, din cele 17 prevăzute în proiect s-au făcut lucrări de terasamente la cele din Ţichindeal, Agnita şi Coveş. Contractul pentru modernizarea DJ 106 Sibiu-Agnita a fost semnat în 14 septembrie 2009 cu asocierea SC Comtram SA - SC DPC SA - SC Construcţii SA - SC ConA SRL. Valoarea acestuia se ridică la 27.225.520,41 lei (fără TVA). Contractul a avut ca termen de finalizare 1 iulie 2011, însă, în prezent, există o solicitare din partea constructorului pentru prelungirea termenului de finalizare lucrări cu două luni.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

28 aprilie 2011
Ministerul Dezvoltării Regionale se angajează să reabiliteze DJ141A

Șase drumuri județene din Sibiu vor intra în reabilitare în cadrul unui program coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
De interes pentru Agnita și valea Hîrtibaciului este drumul județean 141A. Acesta măsoară 32,875 km și face legătura între Șeica Mare - Vecerd și intersecția cu DJ106 Sibiu - Agnita. Valoarea lucrărilor de reabilitare a fost calculată de SC Drumex SRL Cluj Napoca la 169,54 milioane de lei, costurile fiind sensibil crescute de numărul mare de podețe de pe traseu (131) dar și de consolidările cu micropiloți (488 m) sau zidurile de sprijin (1,96 km rambleu și 4,03 km debleu) necesare a fi executate pe traseu.
În cursul săptămânii trecute, Ministerul Dezvoltării a transmis o adresă Consiliului Județean Sibiu, prin care solicită trecerea sectoarelor de drum din administrarea instituției locale, în cea a Ministerului, pentru a putea fi demarate lucrările de investiții. Transferul administrării ar urma să fie aprobat în cursul ședinței CJ Sibiu de joi. "Administrarea acestor sectoare de drum va fi a Ministerului Dezvoltării pe perioada derulării lucrărilor de investiții. Odată ce acestea sunt finalizate, drumurile vor fi trecute înapoi, în administrarea Consiliului Județean Sibiu", a declarat, pentru Turnul Sfatului, Constantin Șovăială, vicepreședinte al CJ Sibiu.
"În ceea ce priveşte obiectivele vizate de Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii în judeţul Sibiu, acestea se află în stadiul în care au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici. Următoarea etapă va fi lansarea procedurii de achiziţie publică a serviciilor de lucrări. Abia după finalizarea acesteia se poate vorbi despre un grafic al lucrărilor", se arată într-un răspuns transmis de MDRT către Turnul Sfatului.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

18 aprilie 2011
Lucrări de consolidare în Dealul Dăii

Lucrările de consolidare şi reabilitare a tronsonului de drum judeţean ce străbate Dealul Dăii se află în plină desfăşurare, chiar dacă în ultima săptămână ploaia a îngreunat mersul acestora. Din 15 martie, când s-a dat startul lucrărilor de consolidare a drumului, şi până la finele săptămânii trecute au fost realizaţi 860 de metri din sistemul de drenaj al drumului (colectarea apelor pluviale de pe carosabil), ceea ce înseamnă aproxiamtiv 15 la sută din lungimea sistemului de drenaj. De asemenea, pe o lungime de 90 de metri au fost turnaţi micropiloţi pentru consolidarea drumului (au fost turnaţi la o adâncime de aproape 10 metri în pământ), lucrări ce reprezintă 20 la sută din micripiloţii ce trebuie turnaţi pentru stabilizarea drumului judeţean. După sărbătorile de Paşti se vor continua lucrările de turnare a micropiloţilor şi se va trece la decopertarea asfaltului pe tronsoane. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Banciu, spune că pe durata lucrărilor de consolidare şi reabilitare a drumului circulaţia rutieră nu va fi închisă. În momentul în care se va trece la decopertări pe suprafeţe mai mari, atunci se va circula pe un singur fir al drumului, circulaţia rutieră urmând să fie dirijată cu ajutorul semafoarelor.
Licitaţia de execuţie a fost adjudecată de SC Drumserv Târgu Mureş. Investiţia vizează reabilitarea şi modernizarea a 6 km de drum din Dealul Dăii. Valoarea contractului se ridică la 13.440.285 de lei, iar garanţia oferită de constructor este de 5 ani.
Termenul de execuţie este de un an. Pentru acest tronson s-a decis să se organizeze o licitaţie nouă, din cauza unor erori de proiectare care nu au luat în calcul problemele de stabilitate a terenului şi pentru a nu afecta investiţia de reabilitare şi modernizare a DJ Sibiu-Agnita. Banii provin din fondurile structurale europene atrase de Consiliul Judeţean pentru refacerea DJ Sibiu-Agnita.

sursa: www.tribuna.ro

11 aprilie 2011
Un agniţean, suspect de contrabandă cu arme

Poliţişti din cadrul Poliţiei oraşului Agnita şi Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase Sibiu, au depistat un bărbat care, potrivit IGPR, "deţinea ilegal un pistol cu glonţ, calibru 22 mm, prevăzut cu atenuator de zgomot (amortizor) şi lunetă". Din cercetările efectuate s-a stabilit că arma în cauză şi 85 de cartuşe cu glonţ de acelaşi calibru, au fost introduse în România, fără respectarea prevederilor legale, de către suspectul sibian, acestea fiind procurate din Italia.
Sibianului i s-a întocmit dosar penal pentru contrabandă calificată şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.
Sibianul nu este singurul suspect de contrabandă cu arme care a fost prins la sfârşitul săptămânii. Mai multe arme şi muniţie au fost introduse ilegal în ţară şi descoperite de poliţişti. Ofiţeri ai Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul I.G.P.R., în timpul unei acţiuni pentru depistarea deţinătorilor ilegali de arme şi muniţii, au identificat un bărbat care, în perioada 2009-2010, a procurat din Bulgaria şi a introdus ilegal în România, în vederea comercializării, mai multe arme de autoapărare (pistoale cu gaze iritant - lacrimogene). În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii au recuperat până în prezent şase astfel de arme.
Şi în acest caz a fost întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunilor de contrabandă calificată şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, cercetările fiind continuate cu suspectul în stare de libertate.

sursa: www.tribuna.ro - L. Buciu

05 aprilie 2011
Serviciul de voluntari, în acțiune

Grupul de tineri inimoşi, gata oricând să facă ceva pentru a fi mai bine ori mai frumos în oraşul lor, a profitat de o sâmbătă senină, când lumea era în weekend, pentru a vopsi gardul ce împrejmuieşte primăria din Agnita.
Aceşti tineri minunaţi din Serviciul de Voluntari Agnita (SVA) nu sunt la prima acţiune. Ei au împărţit daruri de Crăciun şi flori de 8 Martie, ei au adunat ambalaje de plastic şi hârtii aruncate de alţii prin oraş, ei au umblat cu tabele pentru a colecta semnături împotriva desfiinţării judecătoriei şi spitalului, ei sunt prezenţi ori de câte ori este nevoie de ei.
Şi acum, în prag de primăvară, s-au dus la primarul oraşului şi i-au cerut voie să vopsească gardul din jurul primăriei. Pentru asta au primit vopsea şi pensule, iar sâmbătă au purces la treabă şi gardul a primit culoarea verde. Un verde crud de început de primăvară.
Aşa înţeleg aceşti tineri să-şi iubească oraşul. Pentru acest lucru, merită mulţumiri.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

04 aprilie 2011
Biblionet la bibliotacă

Biblioteca Orășenească din Agnita a fost dotată cu patru calculatoare conectate la internet. Acțiunea face parte dintr-un program realizat de Biblioteca ASTRA din Sibiu, prin care se doreste facilitarea accesului gratuit la informatie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne.
La inaugurarea Biblionetului au luat parte doamna Florinela Anca Vasilescu de la Biblioteca Astra, inițiatoarea programului, Radu Curcean, primarul orașului Agnita, cadre didactice și invitați de la instituțiile din oraș.
Doamna Vasilescu i-a felicitat pe edilii orașului, care au realizat, la bilioteca din Agnita, cadrul necesar implementării acestui proiect. La rândul lui, primarul Radu Curcean i-a mulțumit doamnei Vasilescu pentru acest dar facut orașului, menționând faptul că internetul nu suplinește cititul cărților, fiind doar un accesoriu complementar acestei necesare și plăcute ocupații.
Completarea acestui important moment cultural a fost realizată de elevii învățătoarei Maria Munteanu, care au realizat un frumos program poetic și muzical, la fel ca la multe alte activități unde acești copii minunați și dăscălița lor sunt mereu prezenti.
De acum înainte agnițenii vor avea un motiv în plus ca să viziteze Biblioteca Orășenească, unde iubitorii de cultură se pot simți bine oricând.

sursa: www.primaria-agnita.ro - I. Bârsan

02 aprilie 2011
În Agnita a venit primăvara

Mii de panseluţe multicolore încântă privirea celor care trec prin centrul oraşului Agnita, semn că oraşul este pregătit pentru sărbătorile primăverii.
Acest lucru se întâmplă în centrul oraşului, pentru că în celelalte zone au început ample lucrări de canalizare, aducţiune de apă sau pregătirile pentru modernizarea arterei principale.
Dar până când lucrările îi vor deranja şi pe locuitorii din centru, aceştia se mai pot bucura de frumuseţea cromatică a gingaşelor panseluţe. Pentru că un plus de frumuseţe este foarte binevenit, mai ales la început de primăvară.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

28 martie 2011
Agnita. Un exemplu

La Agnita urma să se desfiinţeze atât Spitalul, cât şi Judecătoria.
Până la urmă au rămas amândouă instituţiile. Oamenii s-au mobilizat, au strâns semnături, au depus petiţii, au făcut lobby, dar lobby care a apelat la persoane dincolo de latura politică. Evident, desfiinţarea spitalului din Agnita era o aberaţie, dar, câte astfel de lucruri nu se întâmplă în România. De remarcat, oamenii din Agnita au ieşit să facă mitinguri pentru presă, nu au urlat că vor la "trebunal", nu au strigat la judeţ că nu le vine în sprijin. Au lucrat pe propriile puteri şi au dat un exemplu. Unul care nu e îndeajuns de mult luat în considerare. Probabil pentru că Agnita e acel oraş în care economia practic e la pământ, într-o zonă pe nedepret izolată cum e Valea Hârtibaciului. Cu toate acestea, în acest an prin bugetul local al oraşului trec de două ori mai mulţi bani decât anul trecut - proiecte europene.
Cu toate acestea, în Agnita, pe care o ştie foarte puţină lume din afară, viaţa socială are o cu totul altă dimensiune. În Agnita există o Casă a seniorilor, unde peste 400 de oameni în vârstă îşi organizează singuri, cu un minim ajutor din partea autorităţilor, tot felul de excursii, de spectacole, de proiecte sociale. Casei seniorilor îi va urma una a Tinerilor, tineri care deja lucrează alături de cei în vârstă la tot felul de proiecte. De la plantat flori la gătit împreună şi ajutat persoanele care au nevoie.
În Agnita există un Serviciu de voluntari, închegat de oamenii de acolo, tineri în special. Alţi tineri decât cei care s-au implicat şi muncesc la propriu pentru revitalizarea mocăniţei.
În ignorata Agnita nu e totul lapte şi miere. Dar oamenii sunt mai calzi între ei. Evident, există fricţiuni, există suspiciuni, este loc de mult mai bine. Dar lucrurile se mişcă din ambele direcţii: şi din cea a societăţii civile şi dinspre administraţie.
De câţiva ani, Agnita devine comunitatea care poată fi dată exemplu la nivel naţional. Evident, există "avantajul" faptului de a fi o comunitate relativ restrânsă, deci cu probleme mai restrânse. Dar şi cu dificultăţi pe măsură. Ceea ce e impresionant, însă, e spiritul civic. Implicarea oamenilor de rând, care nu aşteaptă exemplul primarului, al şefului de post sau al preotului.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

15 martie 2011
Spitalul din Agnita a trecut clasa. Cel din Cisnădie, nu

Spitalul din Agnita își menține deschise porțile, iar primarul orașului anunță investiții suplimentare, în cazul în care sunt cerute. "Sunt aproape finalizate apartamentele pentru medicii care sperăm că vor veni în Agnita. Suntem dispuși să alocăm fonduri suplimentare, pentru suplimentarea serviciului de gardă sau alte astfel de cerințe", a declarat Radu Curcean, primarul orașului Agnita. El s-a întâlnit cu ministrul Sănătății, Attila Cseke, înainte ca în Guvern să se ia decizia referitoare la desființarea spitatelor. Fără să facă promisiuni publice, ministrul Sănătății a preluat pentru studiu dosarul adus de primarul de pe Valea Hârtibaciului. Iar elementele din dosar se pare că l-au convins să mențină spitalul din Agnita.
Astfel, potrivit hotărârii Guvernului privind aprobarea "Programului de interes național Dezvoltarea rețelei naționale de cămine pentru persoane vârstnice", hotărâre publicată la finele săptămânii trecute în Monitorul Oficial, de la 31 martie 2011, Spitalul din Cisnădie este singurul din județul Sibiu care se desființează. În locul lui, de la 1 aprilie, ar trebui să funcționeze un Cămin pentru bătrâni. Cel puțin, o astfel de instituție se angajează Guvernul că va finanța pentru următoarele 33 de luni. În cazul în care Consiliul Local Cisnădie nu adoptă o hotărâre pentru transformarea spitalului în cămin de bătrâni, instituția medicală va rămâne fără finanțare. Cât privește personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din cadrul Spitalului din Cisnădie, care nu va fi preluat de viitorul Cămin de bătrâni, acesta urmează a fi redistribuit la alte unități sanitare.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

10 martie 2011
De 8 martie - poezii, cântece și flori

Oricâtă criză, oricâtă sărăcie şi scumpete ar fi, femeile primesc în ziua de 8 Martie dovezi de respect, de dragoste şi recunoştinţă, din partea copiilor şi a bărbaţilor.
În sala de şedinţe a Primăriei din Agnita au fost invitate, la un minispectacol, toate femeile care activează la Casa Seniorilor. A fost un spectacol scurt dar extrem de frumos, oferit de elevii clasei a IV-a de la Colegiul AT Laurian cu învăţătoarea Maria Munteanu şi de corul Sf. Nicolae, dirijor prof. Doru Paul Niţescu.
Frumoasele poezii şi cântece, oferite de micuţii elevi, au fost completate cu piese muzicale interpretate de cor şi încheiate cu binemeritatul "Mulţi ani trăiască!". O surpriză plăcută au fost şi cântecele dedicate sărbătoritelor de soliştii Mircea Drăgan, Anuţa Ghizăşan şi Doru Niţescu. După spectacol, colegii sărbătoritelor le-au oferit acestora câte o garoafă.
De reuşita acestui spectacol se fac "vinovaţi" şefa Serviciului Social al Primăriei, Ancuţa Călugăr, şi liderii grupurilor de la Casa Seniorilor.
La ora 16:00, sala Casei de Cultură s-a dovedit prea mică pentru numărul mare de mame venite să se bucure de omagiul oferit de copiii de la şcolile din oraş. A fost un spectacol minunat de poezie,cântece şi jocuri, cu bucurii şi emoţii trăite împreună de cei de pe scenă şi de sărbătoritele din sală. Merită felicitări pentru frumosul spectacol învăţătoarele Maria Ţerbea şi Angelica Banu şi prof. Doina Timar, Doina şi Florin Părău şi Vasile.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

09 martie 2011
Dansul generaţiilor - spectacol maraton

Timp de două zile, scena Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita a fost plină de cântec, joc şi de lumină. Timp de două zile, agniţenii au avut parte de un spectacol în care au cântat, au dansat şi au recitat peste 140 de interpreţi. Dacă la alte spectacole pe scenă au evoluat numai anumite grupuri de interpreţi, "Dansul generaţiilor" este o sinteză a tuturor manifestărilor artistice din Agnita şi de pe alte scene. Şi acestea n-au fost puţine, ceea ce a făcut ca spectacolul să dureze aproape patru ore.
Intregul scenariu al spectacolului a fost compus dintr-un ansamblu de scene, fiecare punând în valoare atât calităţile interpreţilor cât şi frumuseţea cântecelor, a jocurilor şi a tradiţiilor de pe Valea Hârtibaciului.
Spectatorii şi-au adus aminte şi au admirat folclorul copiilor cu jocurile şi cântecele lor, frumos combinate cu jocurile populare interpretate de cei care şi-au însuşit primii paşi de purtată, învârtită şi bătută, micuţii dansatori din ansamblul Hârtibaciu. În afară de dansatori, au fost aplaudaţi şi soliştii Elisa Stoica, Dan Vasilescu, Diana Lup şi surorile Teodora şi Ştefana Feldără.
Formaţia de dansuri de la Şcoala G.D.Teutsch a prezentat o combinaţie de jocuri populare săseşti şi româneşti, un fragment dintr-un spectacol cu care au cucerit admiraţia austriecilor într-un turneu realizat anul trecut în localităţile Cornoiburg şi Stocherau, de lângă Viena. Eleva Eliza Curceanu, însoţită de chitară, a primit aplauze pentru frumoasele cântece interpretate în limba germană.
Ca moştenire culturală, rămasă de la saşi, au fost prezentate şi elementele reprezentative ale breslei lolelor, dansul ursului, al căluţului şi dansul dogarilor, cu paharele de vin învârtite cu un cerc, bine realizat de Dobre.
Din turneele realizate în sudul ţării, dansatorii Casei de Cultură le-au furat oltenilor jocurile Boiereasca, Ciuleandra, Sârba în cinci şi Rustemu, cucerind spectatorii cu vioiciunea şi ritmul frumoaselor jocuri.
Prima parte a spectacolului a fost încheiată cu jocurile şi cântecele de pe Valea Hârtibaciului, interpretate de dansatorii ansamblului Cununa şi tinerii solişti Petronela Sandu cu Ionuţ Precup şi veteranii, Mircea Drăgan Noişteţeanu, Nicolae Andrei şi Constantin Notar.
A urmat o suită de scene cu momente tradiţionale reprezentative din viaţa satului transilvan: nunta, şezătoarea, jocul satului, plecatul la cătănie, jelitul morţilor de pe front, într-o succesiune în care bucuriei îi urmează tristeţea şi aleanului, durerea.
Momentele vesele ale nunţii, cu jocuri, strigături şi umor popular, alternează cu scena tristă a plecării miresii din casa părinţilor, cântecului de rămas bun "Goghia" îi urmează strigăturile vesele ale feciorilor ce-l însoţesc pe mire cu steagul de nuntă. Urmează schimbatul hainelor de mireasă şi trecerea acesteia la calitatea de nevastă, dar, şi mai dramatic, la acela de noră oropsită de soacră; "Soacra rea, bărbatul rău/ Vai de măritatul meu".
Au amplificat valoarea acestor scene soliştii Ioana Bogdan şi Ştefan Vaida, cu cântece din tezaurul folcloric al Văii Hârtibaciului.
Plecarea feciorilor la cătănie este însoţită de cântece de rămas bun, de la mamă şi iubită şi de la întregul sat, dar şi de ultimele jocuri şi strigături înainte de a porni spre trenul ce-i va duce departe. Şezătorile fără feciori devin şi mai triste când de pe front vin scrisori cu veşti dureroase. Cântecele vesele sunt înlocuite de ritualul jelirii celor căzuţi departe de casă. Sunt evocate locuri străine, îndepărtate, Odesa şi Cotul Donului, cimitire în pământ străin pentru cei ce nu s-or mai întoarce. Dramatismul scenelor a fost accentuat de doinele spuse cu voce caldă de Florin Părău.
Cele mai importante scene au căpătat consistenţă prin prezenţa corului Sf. Nicolae, dirijor prof. Paul Doru Niţescu, care, asemenea corurilor din teatrul antic, a amplificat dramatismul momentului evocat.
Spectacolul s-a încheiat într-o notă veselă, cu cântece interpretate de Claudia Mihăilă şi îndrăgitul Marcel Părău, şi cu o suită hârtibăceană ce a ridcat publicul în picioare.
Prezentarea principalelor momente a fost realizată de un grup de elevi de la Colegiul A.T. Laurian, conduşi de prof. Dan Bârsan.
Succesul acestui spectacol s-a datorat atât coregrafului Ioan Sârbu, care a conceput întregul scenariu, cât şi celor care i-au fost alături, angajaţii Casei de Cultură, referenta Doina Părău, taraful condus de Nicolae Vîştea şi, mai ales, directorului Ioan Dragoman, care a rezolvat în mod strălucit problemele de recuzită, lumină şi sonorizare.
Şi pentru că urma Postul Paştilor, toţi participanţii au fost invitaţi la tradiţionalul Bal al generaţiilor, unde mâncarea şi băutura au fost doar fudulie, de bază fiind jocul, cântecul şi dansul. Cei care timp de două zile au jucat şi au cântat pentru spectatori, constrânşi de rigorile scenariului şi ale scenei, la bal au putut să se dezlănţuiască, să cânte şi să danseze după pofta inimii. Şi au făcut toate astea aşa cum le stă bine tinerilor ce iubesc cântecul şi jocul.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

09 martie 2011
O nouă epopee: drumul Sibiu - Agnita, (re)început cu întârziere

Lucrările de reabilitare a celor 6,1 km din drumul Sibiu - Agnita care traversează Dealul Dăii au cunoscut prima săpătură în chiar ziua de 8 martie 2011, la aproape trei luni de la semnarea contractului de execuție. Constructorii de la Drum Serv din Târgu Mureș au început decopertarea asfaltului în partea dinspre municipiul Sibiu a Dealului Dăii.
"Contractul a fost semnat de către Consiliul Județean în a doua parte a lunii decembrie 2010. Termenul de execuție este de 12 luni de la semnarea contractului, dar, iată, au trecut aproape trei luni de la semnare. Probabil că vor termina lucrările, integral, undeva în martie anul viitor", spune vicepreședintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Banciu.
Șoferii ar fi trebuit să traverseze Dealul Dăii fără probleme încă din acest an, când era, inițial, programată finalizarea lucrărilor de reabilitare a drumului județean 106 Sibiu - Agnita. După atribuirea lucrărilor către consorțiul format din Comtram - Sinecon - DPC și Con-A, în 2009, constructorii au atras atenția asupra faptului că proiectarea lucrărilor a fost întocmită fără a fi luate în calcul alunecările de teren de pe Dealul Dării. În urma discuțiilor, lucrările la cei 6,1 km de drum afectat de alunecările de teren au fost scoase din proiectul inițial de reabilitare. Pentru această porțiune de drum a fost lansată o nouă licitație în toamna anului trecut. Lucrarea a fost atribuită celor de la Confort Timișoara, fapt contestat de Drum Serv. În cele din urmă, lucrarea a fost atribuită constructorilor mureșeni pentru aproximativ 12 milioane de lei.
Termenul de finalizare pentru lucrările efectuate de Comtram - Sinecon - DPC și Con-A este august 2011, suma inițială din contract fiind de 27 de milioane de lei, fără TVA. Pe unele porțiuni a fost turnat inclusiv stratul de uzură, în timp ce pe kilometri întregi (de exemplu în apropierea comunei Fofeldea sau pe teritoriul Nocrihului) încă nu au fost nici măcar decopertate suprafețele asfaltate.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

07 martie 2011
Proiect pentru reabilitarea drumului Agnita - Merghindeal - jud. Brașov

Conducerea Consiliului Judeţean împreună cu Direcţia Tehnică şi Serviciul Administrare Drumuri au stabilit programul expertizelor şi proiectelor ce vor fi realizate pe parcursul acestui an. Astfel, sunt cuprinse reconstrucţia a trei poduri şi reabilitarea unui drum judeţean.
Este vorba despre expertize pentru podurile situate pe DJ 104E Şomartin, pe DJ 143A, Rondola şi DJ 105G Sadu. La acestea se adaugă reabilitarea DJ limită judeţul Braşov - Merghindeal - Dealu Frumos - Agnita. Pe lângă expertizele tehnice, vor fi comandate şi studiile de fezabilitate (SF) pentru fiecare investiţie în parte.
Valoarea expertizelor şi a studiilor de fezabilitate se ridică la aproape 600.000 de lei, fondurile fiind prinse în bugetul Consiliului Judeţean, capitolul Transporturi, pentru acest an. Totodată, trebuie menţionat că numai obţinerea avizelor necesare pentru aceste investiţii se ridică la aproape 30.000 de lei.

sursa: www.tribuna.ro

07 martie 2011
Agnita are echipă de mondiale

Într-o Românie în care până și fotbalul european pare doar un vis îndepărtat, câțiva tineri din Agnita, alături de profesorul lor, Stelian Sîrbu, reprezintă naționala României la campionatele europene și mondiale de korfball.
Korfaballul este un sport relativ nou ce își are rădăcinile în Olanda, iar acum se joacă în aproape 60 de țări din lume. O echipă de korfball este formată din opt jucători (patru băieţi şi patru fete), iar scopul jocului este să introducă mingea printr-un coş fixat la peste 3 metri înălţime, asemănător celui de la baschet, dar fără panou.
"La olandezi acesta ar fi al treilea sport, după fotbal și patinaj. Și au pornit olandezii prin 2008 să îl popularizeze și în România. Eu am năravul ăsta de a intra în chestii noi și cum aveam niște copii buni la handbal, am zis să încercăm și cu sportul ăsta", povestește, în stilu-i caracteristic, profesorul Stelian Sîrbu, de la Colegiul tehnic "August Treboniu Laurian" Agnita.
Centrul de perfecționare a fost înființat la Sibiu, dar în scurt timp profesorul din Agnita și elevii săi s-au dovedit mai sârguincioși. Prin urmare, atât la juniori cât și la seniori, naționala României la korfball este dominată de tinerii Agnitei. "Pe tricourile noastre scrie România", spune mândru profesorul de sport. Este și îngrijorat, însă. "Avem acum o generație foarte bună, cu care am fost de două ori în Olanda și o dată în Slovacia, la seniori. Dar generația asta o să termine curând liceul și o să plece. Iar cei mai mici fie nu au chemare, fie nu își mai dau interesul pentru sport. Calculatorul e mai important pentru ei".
Stelian Sîrbu vorbește despre korfball ca despre un sport care cere condiție fizică, muncă de echipă și multă gândire. Și elevii săi gândesc la fel. "Lucrul cel mai interesant la acest sport este că între coechipieri se dezvoltă o comunicare intensă, care se face simțită în joc. Korfball-ul îți testează toate abilitățile - spirit de reacție, agilitate, calm" spune Paul Hîrțoagă. El spune că a început să practice acest sport după ce a devenit licean, pentru a-și umple cu mișcare timpul liber. "Pe parcurs, datorită implicării domnului profesor Sârbu, care a atras foarte mulți tineri, munca a devenit una mai serioasă, iar datorită acestui lucru am putut participa la competiții internaționale", adaugă Paul.
Și Dana Viziteu reprezintă naționala României. "La început, recunosc că mi se părea un sport ciudat și destul de extenuant, cum de altfel zic mulți și numai când aud acest nume, korfball. Treptat, cu ajutorul antrenorului nostru, domnul Sîrbu, am început să înţeleg tot mai mult acest sport şi a început să îmi placă, încât îmi doream să facem cât mai multe antrenamente! Prin acest sport am avut posibilitatea să participam la competiții internaționale și să ne facem cunoștințe, ba chiar prieteni noi", spune ea.
Dorințele din Agnita sunt de a înființa cel puțin o competiție internă. "Dar tinerii din ziua de azi sunt tot mai puțin atrași de sport, de mișcare. Calculatoarele le mănâncă orice dorință de mișcare", oftează profesorul Sîrbu.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

02 martie 2011
Dansul Generațiilor

Aflat la a VI-a ediţie, tradiţionalul spectacol "Dansul Generaţiilor", realizat de Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita, va avea loc în zilele de 4 şi 5 martie.
Nu va fi un spectacol care să ţină două zile, ci unul care va avea loc de două ori. Această hotărâre a fost luată pentru că la ediţiile precedente mulţi agniţeni s-au plâns de faptul că nu au mai găsit bilete şi nu au reuşit să vadă spectacolul, deşi au fost aşezate scaune şi pe intervale. Anul acesta organizatorii sunt hotărâţi să vândă numai atâtea bilete câte locuri sunt în sală.
Cei care reuşesc să-şi cumpere bilet vor participa la un spectacol complet, realizat de toate formaţiile artistice din Agnita.
Pe scenă vor urca peste 140 de dansatori de toate vârstele, vor cânta solişti, grupuri vocale şi corul "Sf. Nicolae". Acompaniamentul muzical va fi realizat de taraful Casei de Cultură, condus de Nicolae Vâştea, iar prezentarea spectacolului va fi făcută de membrii formaţiei de teatru "Step by Step".
Sâmbătă, 5 martie, după spectacol, va avea loc "Balul generaţiilor", ultima petrecere înaintea începerii marelui Post al Sfintelor Paşti.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

17 februarie 2011
Primarul din Agnita crede ca poate salva spitalul

Primarul din Agnita a dat, in sfârșit, ochii cu ministrul Attila Cseke. Nu a obținut promisiunea că spitalul va rămâne în "picioare", dar s-a întors de la București optimisit. Ministrul i-a spus că Agnita va fi "tratata ca un caz aparte".
Marius Curcean, primarul din Agnita, a stat la discuții aproape două ore cu ministrul Sănătății, Attila Cseke. Deși într-o zi de marți, primarul speră că vizita la București a fost de bun augur. Ministrul nu i-a promis că va renunța la desființarea spitalului orășenesc din Agnita, însă i-a dat de înțeles că va cântări foarte bine această decizie. Atilla Cseke i-a mărturisit lui Marius Curcean că Agnita va avea parte de un tratament privilegiat, fiind considerată "un caz aparte". Până și ministrul Economiei, Ion Ariton, și deputatul PDL, Raluca Turcan, au intervenit pe lângă ministrul Attila Cseke, în favoarea spitalului de la Agnita. Attila Cseke a refuzat, însă, să se pronunțe, așa că agnițenii sunt în stand-by până la urmatoarea ședință de Guvern. "Omul (n.r. - Attila Cseke) nu pare a fi genul de persoană care să promită ceva dacă știe că nu se poate ține de cuvant. El a plecat de la premisa că în spitale mici activitatea nu este la standarde înalte, însă acesta nu este și cazul Agnitei. Nu mi-a promis nimic, după o discutie de aproape două ore, însă a spus că va trata Agnita în funcție de realitatea de aici. Agnita va fi tratată ca un caz aparte și îi mulțumesc domnului ministru că m-a primit și a avut răbdare să mă asculte și să vadă toată documentația pe care am dus-o la București", a mărturisit Marius Curcean, edilul-șef din Agnita.
Primarul din Agnita a recunoscut că și intervențiile colegilor de partid, Raluca Turcan și Ion Ariton, ar putea "cântări" greu în decizia ministrului Sănătății. Ion Ariton a vorbit personal cu acesta, pentru a-i explica exact situația populației din Valea Hârtibaciului, care este "dependentă" de unica unitate spitalicească din zonă, cea din orașul Agnita, iar Raluca Turcan a punctat numeroase interpelări, fiind intermediarul dintre ministru și primar. Așadar, chiar dacă nu a primit da-ul mult visat, Curcean a mărturisit că iși păstrează optimismul. "Mă gândesc că ar fi momentul să ia decizia. Astăzi (n.r. - ieri) cu siguranță nu a pus problema în ședința de Guvern, dar sperăm că miercurea viitoare o va face. Distanța rămâne, evident, cel mai important argument, iar ministrul știe că avem și noi dreptate. Îl înțeleg și pe el, pentru că sunt o sută și ceva de spitale în această situație și toți primarii își susțin cauza. Cu toate acestea, să știți că după această vizită eu sunt optimist", a recunoscut primarul din Agnita.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

15 februarie 2011
Agnita are buget!

Consiliul Local al oraşului Agnita a aprobat, în şedinţa ordinară din luna februarie, bugetul de venituri şi cheltuieli.
Comparativ cu anul trecut, veniturile au crescut cu 16820 mii lei, respectiv 29764 mii lei în 2011, faţă de 12944 mii lei în 2010. Creşterea nu se datorează unor alocări mai mari de la bugetul statului ci fondurilor europene de 17639 mii lei, atrase pentru reabilitarea şi modernizarea arterei principale. De la bugetul statului, Agnita a primit cu 998 mii lei mai puţin. S-au dat cu 280 mii lei mai puţin din cotele defalcate din impozitul pe venit şi cu 718 mii lei mai puţin din sumele defalcate din TVA.
Din veniturile oraşului se preconizează o creştere de 299 mii lei din taxe speciale şi 126 mii lei din prestări servicii.
Sumele mai mici, primite din bugetul statului, afectează cel mai mult învăţământul, care primeşte cu 680 mii lei mai puţin, respectiv 4251 mii lei, faţă de 4911 mii lei în 2010. Pentru cultură şi religie vor fi cu 356 mii mai puţin şi pentru asistenţă socială cu 74 mii lei.
Pentru investiţii s-au prevăzut 20356 mii lei.
Cei mai mulţi bani, 18485 lei, sunt destinaţi pentru continuarea lucrărilor la artera principală şi provin din fonduri europene. Tot pentru continuarea lucrărilor, începute în anul trecut, s-au prevăzut 574 mii lei. Cu aceştia se va termina policlinica - cabinet medici de familie şi apartamentele pentru medici. Pentru această investiţie s-au mai alocat 80 mii lei din bugetul local iar pentru dotarea spitalului s-au aprobat 65 mii lei pentru a se cumpăra un Aparat Automat de Biochimie.
Tot din bugetul local s-au prevăzut 1201 mii lei pentru investiţii noi. Din aceşti bani, 600 mii lei vor fi folosiţi pentru reabilitarea străzii Mihai Eminescu şi 187 mii lei pentru realizarea reţelei electrice subterane prin centrul oraşului.
Este salutară şi investiţia de 25 mii lei pentru a fi reabilitată curtea de la Central (betonare, asfaltare, bordurare). Este o lucrare absolut necesară, având în vedere multele unităţi frumos amenajate, în contrast cu o curte care niciodată nu a arătat frumos şi pe unde circulă foarte mulţi agniţeni.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

15 februarie 2011
DSP salvează Spitalul din Agnita

Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Sibiu, Gabriel Budescu, i-a prezentat prefectului Horaţiu Răcuciu raportul de evaluare a spitalelor din Sibiu.
Spitalul Orăşenesc Agnita a ieşit bine din analiza DSP-ului. Potrivit ei, "nu este oportună transformarea acestuia în cămin de bătrâni" deoarece, potrivit raportului, există "cele 5 cămine şi centre pentru îngrijirea persoanelor vârstnice şi a unităţii de asistenţă medico-socială" în teritoriul arondat unităţii administrative Agnita. În plus, "distanţele mari faţă de municipiile Sibiu şi Mediaş, care îngreunează accesul populaţiei la servicii medicale specializate" au fost luate, de această dată, în calcul.
DSP va trimite propunerile privind reorganizarea spitalelor sibiene la Ministerul Sănătăţii, care va lua măsurile finale.

sursa: www.tribuna.ro

14 februarie 2011
Lolele au făcut vrăji împotriva iernii şi a spiritelor rele

Antidotul împotriva relelor şi a iernii se ia de la lole şi nu e deloc neplăcut, fiind "alcătuit" din... gogoşi. Ei bine, după o pauză de câţiva ani, sibienii au avut parte din nou de acest antidot, pentru că vreo 220 de lole din Agnita şi din Germania au dat, sâmbătă, năvală în cetate. Experienţa s-a repetat în Marpod, la Cincu, şi bineînţeles, în Agnita, acolo unde lolele au fugit ieri, toată ziua.

Mare zarvă au adus lolele din Agnita şi Germania la Sibiu, aşa că sâmbătă, timp de vreo două ore, pe strada Nicolae Bălescu, în Piaţa Mică şi în Piaţa Mare nu a fost loc decât de strigăte de Hirrei, de pocnete din bici şi de dangăt de tălăngi. Alaiul negru al lolelor a colindat centrul oraşului pentru a ne asigura un an mai bun, păzit de rele, iar cine a vrut să fie sigur că 2011 va fi cu belşug s-a lăsat prins în bici şi omenit cu o gogoşă. Numărul curioşilor l-a întrecut de vreo cinci ori pe cel al lolelor, aşa că o mie de sibieni au urmărit alaiul, au fotografiat şi s-au fotografiat cu lolele.
În mijlocul mascaţilor nu a pătruns însă nimeni, pentru că lolele au avut de apărat zestrea breslelor de altădată. Astfel, alaiul a fost deschis de lolele care pocneau din bici pentru a-i ţine pe neaveniţi la distanţă, iar apoi alte lole au "închis" moştenirea de breaslă, într-un "U" format din personaje mascate şi bice. Cu multă curiozitate a fost primită breasla blănarilor, cu al său simbol: coroana pe care erau aşezate patru vulpi împăiate, fiecare cu câte un jder în gură. Nici ursul şi ursarul nu au scăpat de atenţie şi de clickurile aparatelor de fotografiat. Privilegiată a fost şi breasla dogarilor: în acest an, trei tineri şi-au dovedit iscusinţa în învârtirea cercului de butoi pe care se aflau pahare aşezate în piramidă. După tradiţie, parada a fost deschisă de căpetenia breslei cizmarilor, însoţită de îngeri, iar lolele au fost însoţite în permanenţă de fanfara care a asigurat fondul sonor.
Astfel organizate, lolele au poposit la Biserica Evanghelică, unde au fost întâmpinate de prim-preotul Killian Dorr şi au fost felicitate pentru că au ştiut să facă să renască o tradiţie veche de sute de ani. Tot aici, după tradiţie, lolele şi-a ridicat măştile. Şi cum alaiul e întodeauna unul plin de voie bune, personajele mascate s-au pus şi pe jucat: ursul şi ursarul, căluţul şi însoţitorul său au dansat pentru mulţimea de sibieni. Iar la sfârşit s-au pus şi pe cântat intonând în limba germană "Transilvanie, mândră ţară".

În urmă cu 33 de ani, lovea din bici pe străzile Agnitei. Sâmbătă şi duminică, a fost unul dintre cei care a cărat şi a păzit lada de breaslă. A venit tocmai din Germania pentru a se alătura lolelor: "Când am auzit că se vine la lole, în România, am ştiut că trebuie să vin. Ultima dată am fost lolă în 1978", mărturiseşte unul dintre cei 30 de saşi participanţi la parada lolelor din România. Un alt coleg s-a întors lângă lole după o absenţă de 21 de ani şi a făcut-o în amintirea vremurilor când Agnita era colindată de nu mai puţin de 500-600 de lole. Ei bine, după ani de întrerupere a obiceiului, semnele bune se arată, mai ales că printre lole s-au aflat destui copii: la 3, 5 sau 10 ani, micuţii s-au dovedit nu doar răbdători, ci şi gata să împartă gogoşi trecătorilor.

sursa: www.tribuna.ro - M. Spătariu

13 februarie 2011
Opriți genocidul social!

Cu toată vremea mizerabilă, în care reprizele de ploaie alternau cu reprize de vânt rece, disperarea că Spitalul Orăşenesc din Agnita va fi desfiinţat i-a scos pe agniţeni din casă şi i-a adus, în număr neaşteptat de mare, în faţa Primăriei, la mitingul organizat de liderii PSD, senatorul Viorel Arcaş şi deputatul Ioan Cindrea, reprezentanţi ai Văii Hârtibaciului în Parlamentul României. Aşa cum a subliniat consilierul judeţean Ioan Terea, mitingul nu a fost unul politic ci unul al unităţii tuturor celor pe care desfiinţarea spitalului, a Judecătoriei şi Parchetului îi afectează, remarcând prezenţa tuturor primarilor din comunele arondate oraşului Agnita.
"Transmitem din centrul ţării că nu suntem de acord cu desfiinţarea spitalului, a Judecătoriei şi a Parchetului din Agnita" a spus deputatul Ioan Cindrea, care a dat citire unei scrisori deschise adresată Prim-ministrului Emil Boc, ministrului sănătăţii Cseke Attila şi ministrului justiţiei Cătălin Predoiu, prin care, în numele cetăţenilor de pe Valea Hârtibaciului, se cere să nu fie desfiinţate cele trei unităţi. Scrisoarea a fost semnată şi de toţi primarii prezenţi la miting.
Senatorul Viorel Arcaş a arătat că această acţiune a Guvernului este un genocid naţional, că datoria guvernului este de a finanţa spitalele şi nu de a le desfiinţa. Desfiinţarea spitalului va duce la pierderi de vieţi omeneşti, distanţa fiind prea mare până la Sibiu sau Mediaş. Spitalul este proprietatea oraşului, este administrat de Consiliul Local şi desfiinţarea lui este o acţiune ilegală. Prin desfiinţarea spitalului, a judecătoriei şi parchetului se închide accesul la sănătate şi dreptate, drepturi consfinţite prin constituţie, a spus Eugen Rotărescu, liderul PRM.
Medicul chirurg, dr. Marius Bârză, a remarcat că s-a ajuns în această situaţie pentru că ne-am mulţumit cu prea puţin. În loc să cerem mai multe paturi, mai multă aparatură medicală performantă, mai mult respect pentru cadrele medicale, cerem condiţii minime de tratament. Un pacient tratat la spitalul din Agnita costă de două ori mai puţin decât în spitalul din Sibiu.
Toţi primarii prezenţi au luat cuvântul, exprimându-şi îngrijorarea că prin desfiinţarea spitalului va creşte numărul deceselor. Zona este săracă şi prea puţini îşi permit să se deplaseze până la Sibiu ori la Mediaş şi, atunci când, în ultimul moment, apelează la SMURD ori Salvare, de multe ori e prea târziu şi distanţa prea mare pentru a mai fi salvat.
Primarul Agnitei, Marius Radu Curcean, şi managerul Spitalului, Nicolae Prişcă, le-au prezentat celor prezenţi acţiunile întreprinse împreună pentru salvarea spitalului şi le-au promis că, orice s-ar hotărî, locuitorii de pe Valea Hârtibaciului nu vor rămâne fără spital. În încheiere, deputatul Ioan Cindrea le-a mulţumit celor prezenţi, i-a asigurat că va înainta scrisoarea deschisă, pe care o va prezenta şi în plenul Parlamentului iar, în ultimă instanţă, va ataca hotărârea Guvernului la Curtea Constituţională.
Pe tot parcursul mitingului cetăţenii oraşului i-au aplaudat pe vorbitori, au strigat împotriva desfiinţării celor trei instituţii şi au huiduit şi fluierat doar când se pomeneau numele lui Cseke Attila şi Emil Boc.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

11 februarie 2011
Furt din calea ferată, la Cașolț

În cursul zilei de ieri, în urma activităţilor specifice desfăşurate de poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Roşia au fost identificaţi 3 bărbaţi, autori ai unui furt de componente de cale ferată.
Cei 3 bărbaţi, domiciliaţi în localitatea Caşolţ, judeţul Sibiu, în noaptea de 9 spre 10 februarie, folosind o cheie mecanică, au demontat buloanele de prindere de la înnădirea căii ferate înguste, pe linia Sibiu- Agnita, linie care este dezafectată din anul 2001, şi au sustras un număr de 24 eclise (plăci de legatură între șine) (279,84 kg) precum şi cantitatea de 23,60 kg şuruburi, şaibe si piulite. Întreaga cantitate de fier a fost depozitată la imobilului unuia dintre autori, urmând a fi valorificată la un centru de colectare deşeuri feroase. Piesele componente de cale ferată au fost ridicate de către poliţişti, urmând a fi predate S.N.C.F.R.
Cei trei bărbaţi sunt cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat sub forma agravată (furt de părţi componente cale ferată), în stare de libertate, cazul urmând a fi preluat de către poliţiştii Serviciului Poliţiei Transporturi Feroviare Sibiu.

sursa: www.adevarul.ro - Ștefan Dobre

11 februarie 2011
Miting împotriva desfiinţării spitalului şi a judecătoriei

Deputatul Ioan Cindrea şi senatorul Viorel Arcaş, împreună cu PSD Agnita şi organizaţiile teritoriale PSD de pe Valea Hârtibaciului, susţinuţi de cetăţenii acestor localităţi, organizează un miting de protest, sâmbătă, 12 februarie, ora 12.00, în faţa Primăriei Agnita, faţă de iniţiativa prim-ministrului Emil Boc, a ministrului Sănătăţii, Cseke Attila şi a ministrului de Justiţie, Cătălin Predoiu de desfiinţare a Spitalului din Oraşul Agnita, a Judecătoriei din Agnita şi a Parchetului de pe lângă Judecătoria Agnita. "La mitingul de protest participă deputatul Ioan Cindrea, senatorul Viorel Arcaş, primarii comunelor de pe Valea Hârtibaciului şi invităm toţi cetăţenii nemulţumiţi de decizia Guvernului să participe la această manifestare de protest", se arată într-un comunicat de presă al PSD Sibiu.

sursa: www.tribuna.ro

11 februarie 2011
Vrem spital, nu azil

Angajaţii Spitalului Orăşenesc Agnita au ieşit vineri, la ora 11, în curtea unităţii pentru a protesta împotriva proiectului de transformare a spitalului în azil. Angajaţilor, îngrijoraţi că-şi vor pierde locurile de muncă, li s-au adăugat o mulţime de cetăţeni din oraş, tot atât de îngrijoraţi că spitalul, în care multora le-a fost redată sănătatea, va fi desfiinţat.
Prezent la acest miting, primarul Radu Marius Curcean a luat una din pancartele protestatarilor, pentru a le arăta că este alături de ei, tot atât de îngrijorat de posibilitatea desfiinţării spitalului. Le-a vorbit celor prezenţi despre demersurile făcute, împreună cu managerul Nicolae Prişcă, pentru ca spitalul să nu fie desfiinţat şi le-a promis că locuitorii de pe Valea Hârtibaciului nu vor rămâne fără spital. A mai vorbit despre eforturile finaciare, despre banii alocaţi din bugetul oraşului pentru ca spitalul să îndeplinească toate condiţiile cerute de Ministerul Sănătăţii. Le-a mulţumit celor care au semnat apelul împotriva desfiinţării spitalului, tabelele cu cele 8200 de semnături urmând să fie trimise la Prim-ministrul Emil Boc şi la Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.
Managerul spitalului, Nicolae Prişcă, le-a mulţumit angajaţilor, personal medical şi administrativ, pentru eforturile depuse, pentru profesionalismul cu care s-au ocupat şi se ocupă de cei care au nevoie de tratament medical. Le-a vorbit despre dotările din spital, despre policlinica a cărei construcţie se ridică lângă spital şi unde vor fi construite şi 4 apartamente pentru viitorii medici specialişti care vor veni în Agnita. Şi-a exprimat convingerea că angajaţii nu vor rămâne fără locuri de muncă şi nici hârtibăcenii fără spital. Preotul Ioan Jurca, Protopopul Agnitei, le-a amintit celor prezenţi că această unitate a mai trecut prin perioade dificile, şi atunci, la solicitarea bisericilor, s-au strâns ajutoare şi spitalul a funcţionat.
Cetăţenii prezenţi la miting şi-au arătat disponibilitatea de a protesta, dacă este cazul, atât la Prefectura Sibiu cât şi la Guvern sau la Ministerul Sănătăţii.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

24 ianuarie 2011
CJ dă bani pentru UAMS Agnita

Consilierii judeţeni vor dezbate, joi, în şedinţa Consiliului Judeţen, prelungirea convenţiei de colaborare între Consiliul Judeţean Sibiu şi Consiliul Local Agnita. Convenţia are în vedere cofinanţarea Unităţii de Asistenţă Medico-Socială, atât de către CJ, cât şi de CL Agnita, iniţiativa plecând de la Primăria Agnita. Obiectul convenţiei îl constituie finanţarea de către Consiliul Judeţean a unui număr de 13 locuri în Unitatea de Asistenţă Medico-Socială Agnita, aflată în subordinea Primăriei Agnita, în sumă totală de 273.793 de lei/13 locuri/an. În situaţia în care numărul asistaţilor va fi mai mic de 13, finanţarea din partea CJ se limitează la costurile aferente locurilor ocupate. Convenţia este valabilă până în februarie 2012. În acest moment, în unitatea din Agnita există 38 de beneficiari. CJ va aloca până în ziua de 25 a fiecărei luni suma corespunzătoare, are dreptul de a recomanda internarea unor persoane care îndeplinesc condiţiile şi va monitoriza acordarea serviciilor medico-sociale către beneficiari. La rândul lui, CL Agnita va utiliza sumele exclusiv în scopul pentru care sunt destinate şi este responsabil pentru modul în care sunt folosite sumele alocate. Răspunderea CJ nu va fi angajată în nicio situaţie care decurge dintr-o acţiune ilicită a oraşului Agnita, legată de sumele alocate prin prezenta convenţie.

sursa: www.tribuna.ro

24 ianuarie 2011
Sărbătorirea unirii principatelor, la Agnita

A devenit tradiţie ca, în prejma zilei de 24 Ianuarie, elevii Colegiului A.T. Laurian să comemoreze importantul eveniment în ambianţa exponatelor din sălile Muzeului de Istorie din Agnita.
Elevii învăţătoarei Maria Muntean au pregătit un scurt spectacol, din care n-au lipsit sceneta cu Moş Ioan Roată şi Cuza Vodă şi nici cântecele şi poeziile patriotice, precum şi o suită de jocuri populare româneşti în coregrafia prof. Doina Părău. După cuvântul de deschidere, adresat celor prezenţi de muzeograful Mihaela Nevodar, profesorul Virgil Băra a vorbit despre importanţa istorică a marelui eveniment iar preotul Mihai Naicu despre rolul Bisericii Ortodoxe pentru realizarea Unirii. Elevul Teodor Mareş a făcut o frumoasă prezentare a oraşului Agnita, a căpitanului Axente Lene şi a cărturarului August Treboniu Laurian, personalităţi istorice ale oraşului şi Văii Hârtibaciului. Spectacolului, prezentat de elevi, i s-au adăugat frumoase cântece patriotice, minunat interpretate de solista Anuţa Ghizăşan.
Aplauzele celor prezenţi au confirmat frumuseţea programului, realizat cu ocazia împlinirii a 152 de ani de la Unirea Principatelor. Şi pentru că de la sărbătorirea marelui eveniment nu putea lipsi Hora Unirii, toţi cei prezenţi au coborât în curtea Muzeului, unde au jucat pe armoniile cunoscutei melodii.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

19 ianuarie 2011
Drumul Sibiu-Agnita are termen de finalizare decembrie 2011

Întreaga porțiune a DJ106 care leagă Sibiu de Agnita ar trebui să fie terminată în decembrie, anul acesta, când expiră cele 12 luni acordate termen firmei Drum Serv din Târgu Mureș. Reprezentanții acesteia au semnat contractul de lucrări la mijlocul lunii trecute, pentru o sumă de aproximativ 12 milioane de lei (lucrarea era estimată înaintea licitației la 23 de milioane de lei). Cei de la Drum Serv au de executat reabilitarea a 6,1 km din drumul județean amintit, respectiv porțiunea care traversează Dealul Dăii. Această porțiune a fost "scoasă" din lucrările de reabilitare atribuite consorțiului de firme lcoale, condus de SC Comtram SA, după ce reprezentanții Consiliului Județean și-au dat seama că proiectarea reabilitării nu prevedea și stoparea alunecărilor de teren de pe Dealul Dăii.
Cât privește restul de peste 50 de km, la care lucrează Comtram, DPC, Sinecon și ConA, termenul de finalizare a lucrărilor este stabilit pentru luna august a acestui an.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

15 ianuarie 2011
"Dor de Eminescu", la Agnita

"Dor de Eminescu..." a fost titlul proiectului educaţional la care au participat Colegiul Tehnic "A.T.Laurian" Agnita, Şcoala de Arte şi Meserii Iacobeni, Biblioteca Orăşenească Agnita, Clubul Elevilor şi Copiilor Agnita şi Asociaţia Cultural-Artistică "Ilarion Cocişiu", desfăşurat în perioada 10-17 ianuarie. Scopul proiectului a fost, după cum ne-a declarat prof. Vasile Zămăcău, dezvoltarea dragostei pentru literatura română clasică şi contemporană, cunoaşterea operei şi vieţii poetului Mihai Eminescu şi sensibilizarea interesului comunităţii locale cu privire la ziua de 15 ianaurie. Ofelia Lazăr, împreună cu profesorii Eleonora Tudoran, Florina Notar, Mariana Florea, Maria Adina Bîrsan și Vasile Zămăcău, au vorbit despre semnficaţia acestei zile.
Astfel, la Biblioteca Orăşenească Agnita, elevii unităţilor şcolare implicate in proiect au primit informatii despre viaţa şi opera lui Eminescu şi au participat la concursul "Luceafărul poeziei româneşti". Acesta a avut nu mai puţin de 10 ocupanţi ai locului I: Dalia Ştefan şi Octavian Iakab de la Clubul Elevilor şi Copiilor Agnita, Maria Rus, Alin Homorozan, Roxana Horvath şi Andreea Teutsch de la Şcoala de Arte şi Meserii Iacobeni şi Maria Pleşa, Cezara Sârbu, Andreea Miron şi Lidia Şandor de la Colegiul Tehnic "A.T.Laurian".
La finalul evenimentului, elevii au recitat versuri din creaţia marelui poet, au prezentat referate despre opera eminesciană şi au primit diplome.

sursa: www.tribuna.ro - D. Chiselita

13 ianuarie 2011
Cele mai mari viteze pe internet: la Sibiu și Agnita

La nivelul judeţului Sibiu, cele mai bune viteze de navigare pe internet sunt oferite în municipiul reședință de județ și la Agnita, rezultă din statisticile speedtest.net, un site care măsoară vitezele de navigare pe internet în lumea întreagă (peste 20 de milioane de teste în fiecare lună).
Faptul că România are una din cele mai bune conexiuni la internet a devenit un fapt binecunoscut, confirmat și de speedtest.net. Potrivit acestei surse, supremația "internautică" în județ este înregistrată la Sibiu, unde vitezele de download oferite de providerii de internet sunt și de peste 40 de Mbps. Cei mai mulți provideri oferă viteze ce se învârt în jurul a 30 de Mbps, mai arată statisticile întocmite de speedtest,net.
La Agnita, providerii de internet oferă viteze de peste 30 de Mbps, dar cele mai multe teste indică o viteză de aproximativ patru Mbps.
La nivel mondial, vitezele de navigare pe internet situează țara noastră pe locul 5, cu o medie de 23,33 Mbps, după Coreea de Sud (38,56 Mbps), Letonia (25,94), Lituania (23,99) și Republica Moldova (23,76). România depășește la viteza de navigare pe internet țări precum Germania (16,08, locul 14 la nivel mondial), SUA (9,65 Mbps, locul 32 la nivel mondial). Pe ultimul loc la nivel mondial, 185, este situată Republica Zambia, cu o viteză medie de 0,28 Mbps.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

10 ianuarie 2011
Agniţenii strâng semnături să nu le închidă Judecătoria

Primăria oraşului Agnita şi Asociaţia "Valea Hârtibaciului" au demarat o campanie de strângere de semnături, în speranţa că acţiunea lor va împiedica desfiinţarea Judecătoriei Agnita.
Judecătoria Agnita şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Agnita urmează să fie desfiinţate, potrivit propunerii făcute de comisia de evaluare a Ministerul Justiţiei. Semnăturile vor fi ataşate unui memoriu, care urmează să fie înaintat Guvernului. Decizia desfiinţării este determinată de numărul mic de dosare soluţionate, comparativ cu judecătoriile din judeţ. Angajaţii Judecătoriei afirmă că din totalul de 2.000 de dosare care ar trebui soluţionate pe an, Judecătoria nu are mai mult de 1.400 de cazuri. În timp ce agniţenii văd în această cifră o dovadă a gradului scăzut de infracţionalite în zonă, Ministerul Justiţiei consideră ca activitatea instituţiei este redusă, iar dosarele pot fi transferate altor judecătorii. Angajaţii celor două instituţii ar urma, la rândul lor, să fie repartizaţi în oraşele vecine, respectiv Sibiu, Mediaş şi Avrig.
Judecătoria Agnita a început să-şi desfăşoare activitatea din 1 decembrie 1995, odată cu adoptarea legii de organizare judecătorească nr. 92/1992. Instituţia deserveşte o populaţie de aproximativ 28.000 de cetăţeni, din oraşul Agnita şi alte zece comune: Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihăileni şi Nocrich.
"La tribunal sunt 15 angajaţi din oraş şi 2 avocaţi care fac naveta de la Sibiu. Dar de desfiinţare nu vor fi afectaţi doar ei, ci toată populaţia din zonă. Acum trei zile am trimis tabele pentru semnături la toate cele 10 primării care aparţin de oraşul Agnita şi aşteptăm să vedem în ce fel se mobilizează primarii şi strâng semnături. În oraş am împărţit tabele prin magazine, pe la cunoscuţi, chiar şi la biserică. O să luptăm ca să ne salvăm judecătoria", a spus Ilarion Bârsan, membru în Asociaţia "Valea Hârtibaciului".
Primăria agnita şi Consiliul Local încearcă la rândul lor să se împotrivească desfiinţării. "La ultima şedinţă a consiliului am discutat şi am hotărât să facem ceva, pentru că închiderea judecătoriei afectează nu doar oraşul nostru, dar şi comunele vecine. Noi avem datoria morală faţă de cetăţeni de a demara o acţiune care să-i ajute şi să împiedice închiderea judecătoriei, de aceea căutăm să strângem şi noi cât mai multe semnături", a declarat Aurica Munteanu, consilier local în Agnita.
Până la 1 mai 2011 Judecătoria Agnita mai primeşte dosare, dar oficial de la 1 iunie activitatea îi va fi suspendată.

sursa: www.turnulsfatului.ro - D. Nitu

05 ianuarie 2011
Agnita - cu sau fără spital?

Posibila transformare a Spitalului Orăşănesc Agnita în cămin de bătrâni îi sperie pe agniţeni. Autorităţile locale fac tot ce le stă în putinţă pentru ca spitalul să funcţioneze în continuare. Ministerul ameninţă spitale care nu mai pot asigura linia de gardă permanentă că le va tăia fondurile pentru 2011 şi vor deveni spitalele de bătrâni. "Am avut o întâlnire la Prefectură, la care au participat toţi cei implicaţi. Noi suntem împotriva transformării spitalului în cămin de bătrâni şi am adus toate argumentele. Agnita este situată la distanţă foarte mare de celelalte spitalele din zonă, la 40 de km de Mediaş, la 40 de km de Făgăraş, 42 de km de Sighişoara şi 60 de km de Sibiu. De asemenea, pe Valea Hârtibaciului există 30.000 de oameni care au nevoie de serviciile spitalului. Nu se justifică o astfel de măsură", a declarat Radu Marius Curcean, primarul oraşului Agnita. Un alt argument solid în menţinerea spitalului din Agnita este faptul că de când a trecut în administrarea autorităţilor locale, aici, au avut loc investiţii importante în clădire. Totodată, autorităţile locale derulează un proiect care vizează construcţia de locuinţe pentru medicii care lucrează în unitatea spitalicească. Autorităţile din Agnita afirmă că în cazul în care spitalul va deveni cămin de bătrâni şi se va opri finanţarea de la bugetul de stat, nu vor avea posibilitatea să asigure finanţarea şi menţinerea spitalului din fonduri de la bugetul local. Trebuie spus că în Agnita funcţionează deja o unitate medico-socială.
Oraşul Agnita traversează o perioadă extrem de dificilă, în condiţiile în care restructurările din sistemul de stat ar putea lăsa comunitatea locală fără Judecătorie şi Parchetul de pe lângă Judecătorie, Spitalul Orăşănesc şi mai nou, din discuţii, şi fără Trezorerie. "Nu se ştie nimic deocamdată, sunt doar discuţii. Mă lupt din toate puterile pentru menţinerea acestor instituţii. În acest sens, am făcut memorii şi informări către comisia de la Camera Deputaţilor care lucrează la proiectul de restructurare în sistemul juridic. Dacă se vor întâmpla aceste lucruri, Agnita va primi o lovitură urâtă", spune Radu Curcean.

Totuși, niciunul dintre cele 3 spitale din judeţ nu va fi transformat în azil de bătrâni. Aceasta a fost decizia luată de reprezentanţii autorităţilor locale şi trimisă la Ministerul Sănătăţii. Atât Spitalul Municipal Mediaş, cât şi Spitalele Orăşeneşti din Cisnădie şi Agnita rămân în forma în care sunt, cel puţin până când Ministerul va decide altceva. "Propunerea plecată de la Direcţia de Sănătate Publică, cu avizul Prefecturii, este aceea ca toate spitalele să rămână în forma în care sunt, pentru că se respectă cele două condiţii, şi anume distanţa dintre ele este mai mare 7-8 kilometri, respectiv, există linie de gardă permanentă la toate cele trei spitale aduse în discuţie", a spus directorul Direcţiei de Sănătate Publică, Gabriel Budescu.
Ultima decizie o va avea, însă, Ministerul Sănătăţii. "Ministerul are şi el un punct propriu de vedere. Se va face şi o analiză acolo. Dar înainte de a trece la o decizie finală, o să se consulte cu noi. Ministerul poate decide altceva decât ceea ce s-a decis astăzi (n. r. ieri) la Sibiu. Dar şanse ca spitalele din Sibiu să se desfiinţeze sunt foarte mici", a mai spus directorul DSP Sibiu.
Avizul favorabil pentru spitalele din judeţ a fost trimis ieri la Ministerul Sănătăţii, care a cerut, în ultima săptămână a anului trecut, o analiză a spitalelor care se află la distanţe mici unele faţă de altele şi care nu asigură linie permanentă de gardă, în vederea transformării lor în azile de bătrâni.

sursa: www.tribuna.ro

21 decembrie 2010
Prichindeii au vestit Naşterea Domnului, la Primăria Agnita

Angajaţii Primăriei din Agnita şi-au început foarte frumos săptămâna de lucru. Holul primăriei s-a umplut de lumină şi culoare când glasuri cristaline de copii au vestit naşterea "celui mai sfânt copilaş".
Însoţiţi de educatoare, prichindeii de la Grădiniţa 2, de pe Aurel Vlaicu, au venit să le anunţe angajaţilor din Primărie minunata veste. În jurul bradului frumos împodobit , copiii au colindat, au spus poezii şi au făcut urările cuvenite cu ocazia marii sărbători. Emoţia sărbătorilor ce vin e mai intensă, când sosirea lor e anunţată cu glasuri de îngeraşi.
Pentru frumosul colind, micuţii au fost aplaudaţi şi au primit fiecare câte o pungă cu dulciuri.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

20 decembrie 2010
Unde-i tradiţie, nu-i tocmeală

A devenit tradiţie ca în ultima zi de vineri dinaintea Crăciunului, elevii claselor I-VIII de la Colegiul "A.T. Laurian" să transforme sala mare de şedinţe din primăria Agnita într-un veritabil târg. Elevii, îndrumaţi de învăţători şi profesori, expun spre vânzare tot felul de obiecte decorative, produse de patiserie, icoane şi tablouri pictate. Toate produsele au fost confecţionate de elevi, în clasă sau acasă. Obiectele decorative sunt vândute celor ce doresc să adauge un plus de frumuseţe sărbătorilor de iarnă, iar cele de patiserie, celor care au poftă de ceva dulce. Şi văzându-le, pofta vine. Banii astfel obţinuţi sunt destinaţi fondului clasei. Bazarul este şi un veritabil concurs între clase, concurs de talent meşteşugăresc şi de marketing. Cei veniţi să cumpere din bazar au avut parte şi de un frumos spectacol cu cântece, colinde şi urări de Crăciun, prezentat de elevii Colegiului A.T. Laurian. Organizatorul bazarului a fost profesoara Dana Pătru, ajutată de colegii de la Şcoala 2.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

19 decembrie 2010
Îngerașii i-au cântat lui Moș Crăciun

La grădiniţa nr.3, de pe Horia, ca de altfel la toate grădiniţele din Agnita, copiii din grupa mică l-au întâmpinat pe Moş Crăciun aşa cum se cuvine. Adică, i-au spus poezii, i-au cântat şi mai ales, privindu-i sacul uriaş pe care de-abia l-a dus în spate, i-au urat bunvenit.
S-a bucurat bătrânul Moş Crăciun, dar mai ales s-au bucurat părinţii şi bunicii de spectacolul dăruit de micii îngeraşi. Şi pentru că au fost cuminţi, şi pentru că spectacolul a fost foarte frumos, moşul şi-a golit sacul, fiecare îngeraş primind o pungă cu daruri, dulciuri şi jucării. După ce sacul a fost deşertat, Moş Crăciun i-a felicitat pe copii, le-a mulţumit şi le-a promis că va mai trece o dată pe la toţi, în seara de Crăciun, pentru a le mai aduce daruri. Şi-a cerut scuze moşul dacă nu va ajunge la timp dar le-a promis că şi la cei care vor dormi le va lăsa darurile sub brad.
Părinţii şi bunicii au înţeles mesajul bătrânului Moş Crăciun şi, desigur, nu-l vor face de ruşine şi copiii cuminţi vor primi toţi daruri. Şi toţi copiii sunt cuminţi.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

16 decembrie 2010
"Să fiţi gazde sănătoase!"

Aşa cum s-a hotărât în urmă cu patru ani, Asociaţia Culturală Ortodoxă Agnita a organizat, în prima duminică după Sf. Nicolae, a IV-a ediţie a festivalului "Concertul de colinde". Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" a fost împodobită cum se cuvine pentru a primi cele 16 cete de pe Valea Hârtibaciului, respectiv peste 280 de colindători.
Importanta manifestare are drept scop salvarea preţiosului patrimoniu spiritual care risca să dispară din cauza schimbărilor demografice din zonă. Iniţiativa a fost salutară, activitatea preoţilor şi a primarilor a fost eficientă, locuitorii satelor s-au adunat şi au reînvăţat vechile colinde, tezaur inestimabil, dovadă a devenirii şi dăinuirii noastre. Aşa cum a spus în deschidere preotul Liviu Avram din Nocrich: "Colindele cuprind în esenţă, întreaga teologie a întrupării Fiului lui Dumnezeu, fiind primele cateheze, primele predici, iar colindătorii primii teologi. Când n-am avut teologi, am avut colinde."
Concertul a fost deschis de corul "Sfântul Nicolae" din Agnita, după care au urcat pe scenă cetele de colindători şi corurile din satele de pe Valea Hârtibaciului. Au impresionat cetele de bărbaţi din Retiş, Coveş, Chirpăr şi Ilimbav, şi corurile mixte din Alţâna, Mihăileni, Răvăşel, Nocrich, Merghindeal şi au încântat cetele de copii din Şalcău, Brădeni, Bruiu şi Colegiul A.T. Laurian din Agnita.
Ca şi la alte manifestări de suflet ale hârtibăcenilor, şi de astă dată sala Casei de Cultură s-a dovedit prea mică pentru mulţimea celor dornici să asculte colindele ce le-au încântat copilăria. E regretabil că la această ediţie au lipsit colindătorii din Ighişu Vechi şi Ghijasa de Sus, dar au îmbogăţit festivalul copiii din Şalcău, Brădeni şi Bruiu şi colindătorii din Merghindeal, Ilimbav şi Fofeldea, care au adus pe scenă colinde vechi, colinde ce nu trebuie să fie uitate.
Preotul protopop Ioan Jurca le-a mulţumit preoţilor şi primarilor care s-au implicat în această nobilă acţiune, le-a mulţumit colindătorilor pentru că au adus în Agnita vestea naşterii Mântuitorului, şi a remarcat cu bucurie prezenţa numărului mare de tineri colindători ce creează convingerea că viitorul acestui tezaur este asigurat, că dăinuind peste 2000 de ani el nu va pieri în vremea ce-o să vină. A mulţumit directorului şi angajaţilor Casei de Cultură pentru buna organizare şi Primăriei din Agnita pentru sprijinul acordat.
Poate anul viitor va avea ocazia să mulţumească şi Consiliului Judeţean Sibiu, dacă va ajuta financiar această manifestare ce are o deosebită importanţă pentru locuitorii Văii Hârtibaciului.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

16 decembrie 2010
"Sunt mulţumit de mersul lucrărilor"

Preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Botesch, susţine că drumul judeţean Sibiu-Agnita începe să arate conform proiectului de reabilitare şi modernizare. "Sunt mulţumit de mersul lucrărilor. Firmele au reuşit să recupereze întârzierile de la începutul anului şi mai mult au reuşit să avanseze cu lucrările de refacere a drumului. Mai avem de reabilitat, în mare 5 km de drum", afirmă preşedintele Consiliului Judeţean. Acesta a avut, zilele trecute, o întâlnire de lucru cu reprezentanţii consorţiului de firme care se ocupă de refacerea şi modernizarea drumului judeţean dintre Sibiu şi Agnita, în spetă COMTRAM-DPC, Sinecon şi CON-A.
Termenul de finalizare a lucrărilor de modernizare şi reabilitare a DJ Sibiu - Agnita este toamna lui 2011.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

12 decembrie 2010
Sărbătoare în Stejeriş

Deşi ziua de sâmbătă, 11 decembrie, nu a fost trecută în calendar ca sărbătoare creştină, credincioşii ortodocşi din satul Stejeriş, comuna Iacobeni, au îmbrăcat haine de sărbătoare, au înfruntat frigul iernii şi s-au dus la biserică pentru a-l întâmpina pe P.S. Andrei Făgărăşanu, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, care le aducea bucuria numirii unui nou preot.
Stejerişul este unul din satele specifice Văii Hârtibaciului, de unde au plecat saşii şi mulţi tineri, iar acasă au răms puţini locuitori. Şi totuşi, casele care şi-au găsit alţi proprietari arată bine, sunt bine întreţinute, dovadă că cei care au rămas sunt oameni harnici, truditori, care ştiu că sărăcia se scoate afară din casă cu muncă şi nu cu ajutoare primite de la primărie. În sat nu sunt vile care să arate opulenţa dar sunt gospodării frumoase care vorbesc despre oameni harnici şi demni ce trăiesc frumos din munca lor.
P.S. Andrei Făgărăşanu a fost întâmpinat la intrarea în sat de tineri călăreţi, care l-au condus până la Biserică, unde credincioşii şi un sobor de preoţi i-au urat bunvenit.
Tânărul preot Aurel Dolea este braşovean, a terminat studiile teologice la Bucureşti şi este al zecilea păstor spiritual al Bisericii cu hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. La Sfânta Taină a hirotonirii sale i-au fost alături 10 preoţi din Protopopiatul Agnita, familia sa şi foarte mulţi prieteni, dovadă a unui suflet deschis, ce ştie să-şi apropie oamenii.
Cei prezenţi au trăit din plin momentele înălţătoare ale sfinţirii noului preot, intrarea sa în rândurile celor care au puterea să lege şi să dezlege păcatele oamenilor, în rândul celor care trebuie să aducă iertarea, pacea şi iubirea în sufletul enoriaşilor.
P.S. Andrei Făgărăşanu l-a îmbrăcat în hainele proţiei, i-a înmânat Sfânta Evanghelie, Sfâna Cruce şi cheia Bisericii, şi a declarat, împreună cu toţi cei prezenţi, "VREDNIC ESTE!".
După hirotonire, P.S. Andrei l-a felicitat pe el şi pe soţia lui şi i-a dat sfaturi folositoare pentru greaua sarcină de păstor al sufletelor creştine din satul Stejeriş. Sfaturi bune le-a adresat şi enoriaşilor, cărora le-a vorbit despre respectul datorat celui care prin sfinţire a devenit reprezentantul lui Dumnezeu pe pământ.
Preotul Ioan Jurca, Protopopul Agnitei, i-a urat bunvenit în acest Protopopiat, şi l-a asigurat de tot sprijinul său şi al celorlalţi colegi în preoţie, majoritatea tineri ce dau un plus de speranţă pentru acestă zonă, săracă material dar bogată spiritual.
O frumoasă cuvântare de bunvenit a adresat-o şi primarul Ioan Cori, care a făcut şi un scurt dar documentat istoric al bisericii şi al satului Stejeriş, ce are acelaşi act de atestare documentară cu al oraşului Agnita.
Mai emoţionat decât toţi cei prezenţi, noul preot i-a mulţumit P.S. Andrei Făgărăşanu pentru harul apostolic cu care l-a înzestrat, a mulţumit Protopopului Ioan Jurca şi celorlalţi preoţi care i-au stat alături şi i-a asigurat pe enoriaşii parohiei sale că le va fi un bun şi vrednic păstor.
În perioda în care parohia din Stejeriş a fost vacantă, de administrarea ei s-a ocupat preotul Teofil Gârbacea din Iacobeni. Şi după cum arata biserica şi cum a fost organizată sfinţirea noului preot, preotul Teofil şi-a făcut datoria cu prisosinţă.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

08 decembrie 2010
Verdict rezervat pentru Dealul Dăii

Societatea Drumserv din Târgu Mureş este noul câştigător al licitaţiei privind reabilitarea şi modernizarea a 6 km de drum din Dealu Dăii. Lucrurile nu sunt definitive, deoarece rezultatul mai poate fi contestat în instanţă în zilele următoare, susţine Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean. Iniţial a fost desemnat un alt câştigător, însă rezultatul licitaţiei a fost contestat de două dintre firmele participante la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. În urma admiterii uneia dintre contestaţii, s-a ales un nou învingător şi acesta este societatea Drumserv Tg. Mureş. Dacă nu va mai exista nici o contestaţie, următorul pas este semnarea contractului de execuţie.
La licitaţie au participat 7 firme, preţul de pornire al licitaţiei fiind de 23,4 milioane de lei. Ofertele depuse au plecat de la 10,2 milioane de lei şi au ajuns până la 17,6 milioane de lei. Licitaţia vizează porţiunea de drum de pe Dealu Dăii. Termenul de execuţie este de un an. Pentru acest tronson s-a decis să se organizeze o licitaţie nouă, din cauza unor erori de proiectare care nu au luat în calcul problemele de stabilitate a terenului şi pentru a nu afecta investiţia de reabilitare şi modernizare a DJ Sibiu-Agnita. Practic, lucrările de reabilitare continuă de la Daia până la intrarea în Agnita, urmând ca pentru tronsonul de pe Dealu Dăii să fie desemnat un nou constructor. Valoarea proiectului pentru reabilitarea porţiunii din Dealu Dăii este de aproximativ 23 milioane de lei, iar banii provin din fondurile structurale europene atrase de Consiliul Judeţean pentru refacerea DJ Sibiu-Agnita.

sursa: www.tribuna.ro

30 noiembrie 2010
Deșeurile trebuie selectate

Începând cu data de 16 iulie, accesul la groapa de gunoi a oraşului Agnita a fost stopat, aceasta urmând să fie închisă.
Toate deşeurile colectate după această dată de S.C ECO Valea Hârtibaciului SA sunt duse la staţia de sortare, unde sunt selectate pe trei categorii; deşeuri reciclabile, deşeuri pentru compost şi deşeuri care se transportă la groapa de gunoi de la Cristian.
SC ECO Valea Hârtibaciului a încheiat un contract cu societăţi de reciclare, cărora le vinde deşeuri şi încasează: pentru plastice 1,1 lei/kg, pentru hârtie 0,25 lei/kg, pentru metale feroase 0,40 lei/ kg, pentru aluminiu 1.2 lei/kg şi pentru deşeuri electrice 0.4 lei/kg.
Conform OUG 196/2005, privind Fondul pentru mediu, societatea trebuie să recicleze 15% din cantitatea totală de deşeuri colectate. În caz contrar va fi obligată să plătească la Fondul pentru mediu câte 100 lei/tonă, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea totală de deşeuri predate spre reciclare şi cantitatea pe care trebuia s-o predea.
Pentru depoziterea deşeurilor la Cristian costurile sunt destul de mari, distanţa dus-întors fiind de 145 km şi taxa de depozitare de 11 euro/tonă.
Ţinând cont de aceste costuri, S.C. Eco Valea Hârtibaciului SA, face apel la cetăţenii pe care-i deserveşte, din Agnita, Brădeni, Bruiu şi Merghindeal, să facă o selectare prealabilă a deşeurilor predate.
Sub sloganul "NU AMESTECA LUCRURILE!! COLECTEAZĂ SELECTIV", le cere beneficiarilor să sorteze deşeurile predate, le ofereă ambalaje pentru sortare şi îi informează cu programul de ridicare a deşeurilor selectate. Cetăţenii trebuie să conştientizeze faptul că cheltuielile suplimentare vor fi recuperate de la ei.
Toţi cetăţenii români care au fost în ţările civilizate au admirat curăţenia şi lipsa deşeurilor pe străzi. Dacă vrem să fie ca acolo, trebuie să se comporte ca ei. Dacă nu fac acest lucru au cheltuieli suplimentare asociate cu disconfortul mizeriei din jur.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

24 noiembrie 2010
Festivalul "Cânt și joc pe Hârtibaci"

Miercuri, 17 noiembrie, orchestra ansamblului profesionist "Cindrelul - Junii Sibiului", condusă de Gabriel Popescu, a dat din nou semnalul de deschidere la cea de a XVI-a ediţie a Festivalului Naţional - concurs "Cânt şi joc pe Hârtibaci", interpretând cunoscuta melodie, "Hora ai mai mare" din Fofeldea, consacrată de multă vreme ca imn al prestigiosului festival agniţean.
Pe ritmurile imnului au fost primiţi cu aplauze îndrăgiţii solişti Alina Bâcă şi Robert Târnăveanu - prezentatori ai spectacolului, care au salutat spectatorii şi juriul, format din mari profesionişti ai folclorului românesc: Eugenia Florea, Silvia Macrea, Mariana Anghel, Marcel Părău, Florin Părău, Violeta Ianculescu şi Doina Isfanoni.
Cei 13 concurenţi, unii debutanţi pe scena unui festival-concurs, alţii cu mai multe prezenţe şi premii câştigate la asemenea spectacole, au reprezentat zone etnofolclorice bine definite, din majoritatea ţinuturilor. Spectatorii au ascultat doine şi cântece de joc şi au admirat costume din Someş, Dobrogea, Bistriţa, Mărginime, Satu Mare (zona Codrului), Banat,Valea Hârtibaciului, Teleorman, Târnave, Sălaj, Mureş şi Bucovina.
După ce concurenţii şi-au trăit din plin emoţiile din faţa microfonului, juriul s-a retras pentru a hotărî care au fost cei mai buni dintre cei buni. Spectatorii au rămas să aplaude şi alţi debutanţi pe scena festivalului, într-un spectacol susţinut de dansatori şi solişti agniţeni.
După debutul grupului de fluieraşi pregătiţi de Ioan Sârbu, prichindeii din ansamblul "Hâtibaciu" au umplut scena şi, în aplauzele spectatorilor, părinţi şi bunici, şi-au demonstrat calităţile de buni şi mândri jucători.
Alt debut a fost al grupului vocal de la Şcoala Generală din Bruiu, dirijat de prof. Bogdan Oros, care demonstrează că şi acolo unde evenimentele culturale au intrat în uitare, există resurse pentru a fi revitalizate.
A fost aplaudat apoi ansamblul Şcolii G.D. Teutsch, care a prezentat un moment artistic deosebit, cu un fragment din spectacolul realizat în turneul de la Viena din luna septembrie, când i-au impresionat pe austrieci cu dansurile româneşti şi germane de pe Valea Hârtibaciului. Solista ansamblului, eleva Elisa Curcean, însoţită de chitară, a încântat publicul cu un cântec german.
Ansamblul de dansuri de la Clubul Elevilor, pregătit de prof. Doina Părău, se dovedeşte, pe timp ce trece, tot mai bun, şi aplauzele primite pentru jocurile prezentate la festival au fost binemeritate.
Spectacolul a continuat cu tablouri coregrafice şi suite de jocuri de pe Valea Hârtibaciului, realizate de ansamblul "Cununa", în coregrafia învăţătorului Ioan Sârbu, într-o prezentare ascendentă, cu dese aplauze la scenă deschisă. Frumoasa prestaţie a jucătorilor a fost completată de soliştii vocali Constantin Vasilescu, Elisa Stoica, Diana Lup, Petronela Sandu, Ionuţ Precup şi Ioana Bogdan. N-a lipsit nici îndrăgitul rapsod hârtibăcean Ştefan Vaida, prezent de fiecare dată cu alte cântece valoroase culese din zonă.
Spectacolul agniţenilor a fost bine susţinut de formaţia muzicală condusă de Nicolae Vâştea.
A doua zi a festivalului a început cu emoţia premierilor. Cei 13 concurenţi au fost invitaţi în scenă de directorul Casei de Cultură, Ioan Dragoman, care a înmânat fiecăruia o diplomă şi un premiu de participare. Preşedinta juriului, renumita realizatoare de emisiuni folclorice Eugenia Florea, a vorbit apoi despre dificultatea juriului de a realiza un clasament, datorită calităţilor concurenţilor, nivelului ridicat de pregătire a acestora, calităţilor vocale şi prezenţei scenice.
Dar cum în orice concurs trebuie să se facă şi un clasament, la această ediţie trofeul festivalului a plecat în Banat, fiind câştigat de talentatul interpret Florin Boita, prezent pentru a doua oară pe scena festivalului din Agnita. Bucovina nu s-a dezminţit nici acum, primind premiul I, cucerit de Emanuela Mândrilă din Gura Humorului. Premiul II s-a dus tot în nord, dar în Satu Mare, fiindu-i acordat solistei Georgiana Marina. Micuţă la stat dar mare la cântat, Oana Carmen Bozga din Teleorman a primit premiul III. Georgiana Adriana Sofica din Dobrogea şi Radu Lazăr din Cluj au primit menţiuni, iar sibiencele Aleana Vecerzan din Coveş şi Codruţa Rodean din Tilişca au fost premiate de C.J.C.P.C.T. Sibiu, iar Alexandra Băcilă din Alba, de Fundaţia Thalia.
Fiecare premiant şi-a primit trofeul de la câte un membru al juriului, cărora directorul Ioan Dragoman le-a mulţumit pentru competenţă şi implicare dăruindu-le câte o amintire de la această ediţie a festivalului.
După ce premianţii au mai încântat încă o dată publicul cu câte o melodie, a urmat marele spectacol susţinut de ansamblul profesionist "Cindrelul Junii - Sibiu", care, într-o coregrafie de excepţie realizată de renumita Silvia Macrea, şi-au încheiat spectacolul cu îndrăgita "Suită hârtibăceană".
Între suite de dansuri, spectatorii i-au aplaudat pe îndrăgiţii interpreţi ai ansablului sibian - Alina Bâcă, Robert Târnăveanu, Nelu Albu, Viorica Telcean, Daniel Rusalim şi Marcel Părau.
Alături de renumiţii interpreţi Mariana Anghel, Izabela Tomiţa, Carmen Popovici Dumbravă, Ilie Medrea, Adi Neamţu şi Florin Părau, au fost invitaţi şi câştigătorii ediţiilor precedente, Răzvan Năstăsescu şi Cioran Bogdan. A devenit o certitudine faptul că premianţii festivalului agniţean devin nume cunoscute în folclorul românesc.
În armoniile cântecului "Asta-i hora ai mai mare", cortina s-a închis peste încă o ediţie reuşită a acestui festival-concurs, rampă de lansare pentru tineri talentaţi, iubitori de cântece şi porturi populare vechi şi frumoase.
Şi această ediţie a Festivalului Naţional "Cânt şi joc pe Hârtibaci" a fost susţinută de Consiliul Judeţean Sibiu şi organizată cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Sibiu, al Consiliului Local şi Primăriei oraşului Agnita şi al Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu". De organizarea spectacolului, cazarea concurenţilor şi invitaţilor, s-a ocupat directorul Casei de Cultură, ing. Ioan Dragoman.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

17 noiembrie 2010
44 de km de asfalt nou pe DJ Sibiu - Agnita

Lucrările de asfaltare programate în această toamnă pentru reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean 106G Sibiu - Agnita se vor finaliza în aceste zile, odată cu asfaltarea tronsonului cuprins între comunele Nocrich şi Alţâna, ce măsoară în jur de 300 de metri. După finalizarea acestui tronson, vor exista 44 de km de drum asfaltat cu stratul de binder. Totodată, pe 12 km din cei 44 de kilometri s-a reuşit turnarea stratului de uzură. Acestea în condiţiile în care DJ Sibiu - Agnita are în jur de 60 de km. Ieri, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Banciu, a făcut o vizită pe lucru pe şantier, pentru a vedea ritmul lucrărilor de asfaltare. Vicepreşedintele CJ s-a declarat mulţumit de calitatea şi ritmul lucrărilor, mai ales în condiţiile în care vremea bună a ţinut şi cu consorţiul de constructori, Comtram - DPC - Con-A - Sinecon. Veşti bune sunt şi în ceea ce priveşte viaductele şi podeţele de pe traseu. Astfel, cele nouă poduri au fost finalizate, pe mare parte dintre ele fiind turnate şi covoarele asfaltice. Dacă vremea va permite, va fi aşternut stratul de binder şi pe podurile de la Cornăţel şi Nocrich, două dintre cele mai mari de pe DJ Sibiu - Agnita. Există însă şi un tronson ce nu mai poate fi "atacat" în această perioadă. Este vorba despre cel cuprins între localităţile Hosman şi Nocrich, de aproximativ 2 km.
Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean între Sibiu şi Agnita se realizează din fonduri europene atrase de Consiliul Judeţean şi are ca termen de finalizare toamna anului viitor.

sursa: www.tribuna.ro

15 noiembrie 2010
Cânt şi joc pe Hârtibaci - ediţia a XVI-a

La Agnita va fi din nou prilej de sărbătoare. Din nou, pe scena Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" vor urca tineri interpreţi de muzică populară, într-o competiţie de cântece şi porturi populare. Tradiţionalul Festival Naţional de Folclor (concurs) va aduce pe scena agniţeană tineri talentaţi care bat la porţile afirmării.
Spectatorii vor avea bucuria de a asculta cântece originale şi de a admira porturi populare din toate zonele ţării.
În afară de descoperirea unor tinere talente, agniţenii se vor bucura şi de frumoase spectacole prezentate de solişti şi ansambluri folclorice îndrăgite.
Miercuri, 16 noiembrie, după ce concurenţii îşi vor prezenta costumele şi cântecele, pe scenă vor evolua ansamblurile Casei de Cultură şi Clubului Elevilor din Agnita.
Joi, 17 noiembrie, va avea loc Gala Laureaţilor, iar după premierea celor mai buni va urma marele spectacol susţinut de Ansamblul Folcloric Profesionist "Cindrelul - Junii Sibiului", cu soliştii Alina Bîcă, Robert Târnăveanu, Nelu Albu, Viorica Telcean şi Daniel Rusalim. Va urma un recital suţinut de Mariana Anghel, Adi Nramţu, Marcel Părău, Izabela Tomiţă, Carmen Popovici Dumbravă, Ilie Medrea, Bogdan Cioran, Răzvan Năstăsescu și Florin Părău.
Şi cum agniţenii s-au obişnuit ca fiecare nouă ediţie să aibă un plus de calitate faţă de cea precedentă, şi anul acesta vor umple sala Casei de Cultură, pentru a aplauda două zile de spectacole deosebite.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

13 noiembrie 2010
Sărbătoare pentru vârstnici

În sala mare de şedinţe din Primăria oraşului Agnita, 25 de persoane au fost sărbătorite pentru frumoasa vârstă de peste 80 de ani. Celor mai vârstnici cetăţeni ai oraşului le-au cântat şi le-au spus poezii cei mai tineri, adică prichindeii de la Grădiniţa nr 3 (de la blocuri).
Ideea organizării acestei frumoase acţiuni aparţine liderilor de grupuri de la Casa Seniorilor, care au hotărât ca în fiecare trimestru să fie sărbătorite persoanele care au avut ziua de naştere în perioada respectivă. Acum au fost sărbătoriţi cei care s-au născut până în 1930, în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie.
De identificarea persoanelor şi de organizare s-au ocupat Doru Efta, senior coordonator, şi liderele de grupuri Marcela Cioca şi Elena Dordea. Au găsit sprijin la primarul Marius Radu Curcean, Ancuţa Călugăr - şefa serviciului SPAS, Gerard Crăcănel - asistent geriatric şi consilieri ai oraşului Agnita.
Persoanelor sărbătorite le-au adus bucurie în suflet prichindeii din grupa pregătitoare, cu educatoarele Irina Toth şi Carmen Naicu, şi cei din grupa mare, cu educatoarele Ildico Vetro şi Andreea Nicula.
După spectacol, sărbătoriţii au avut parte de o masă festivă, sponsorizată de oameni de afaceri din oraşul Agnita.
Următoarea sărbătoare va avea loc în primul trimestru din anul 2011, cu persoanele născute în această perioadă.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

12 noiembrie 2010
Campioana Bavariei Inferioare la automobilism

Stefanie Binder, o tânără de doar 17 ani, pasionată de automobilism, a cucerit, recent, titlul de campioană a Bavariei Inferioare la automobilism, cu un VW Polo. Stefanie este legitimată la clubul MSC din Freyung şi participă în întrecerrile de slalom auto, la clasa SE. Puţini sunt cei care ştiu însă că această sportivă extrem de talentată are o oarecare legătură şi cu România, mai precis cu oraşul sibian Agnita. Tatăl lui Stefanie, Hans Binder, este originar din localitatea de pe malurile Hârtibaciului.
"Am urmărit de câteva luni evoluţia tinerei speranţe şi am constatat că se află în fruntea clasamentului acelei probe încă din vară. M-am întâlnit cu tatăl lui Stefanie, un om fericit pentru performanţa fiicei sale, şi astfel am aflat că este originar din Agnita, un fost angajat al firmei IMIX din acest oraş. Mi-a spus că îşi doreşte să achiziţioneze un automobil pentru raliuri mai performant pentru Stefanie", ne-a scris corespondentul nostru din Passau, Germania, Georg Barth.

sursa: www.tribuna.ro

10 noiembrie 2010
Un spital din Viena a fost donat Sibiului

Tot ceea ce s-a putut dezafecta dintr-un spital apoape nou din capitala Austriei, Viena, a fost transferat la patru spitale din judeţ, sub formă de donaţie.
Autorităţile din Viena au decis să renoveze unul dintre cele mai bune spitale din oraş, astfel încât să-l transforme într-unul care corespunde ultimelor normative europene. De la mobilier şi până la echipamente medicale, toate acestea au ajuns la Sibiu. Au sosit până acum 14 tiruri, iar în zilele următoare vor mai ajunge la Sibiu încă 6 tiruri. Donaţia a fost intermediată de ataşatul social la Ambasada Austriei din Bucureşti, Barbara Schofnagl.
Ieri, într-o conferinţă de presă, oficialul austriac şi Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean, împreună cu directorii spitalelor, au prezentat în detaliu acestă acţiune. Potrivit preşedintelui CJ, în urma evaluării făcute, valoarea donaţiei din partea autorităţilor austriece se ridică la 350.000 de lei. "Obiectele provin în urma dezafectării unui spital care funcţionează de câţiva ani şi pe care autorităţile au decis să-l renoveze. Acestea sunt de bună calitate, aproape noi. Este un lucru foarte bun pentru noi", a spus Martin Bottesch. Preşedintele CJ a declarat că la dezafectarea spitalului vienez au participat şi sibieni, astfel încât obiectele defazectate să nu sufere străciuni mari. La rândul său, oficialul austiac, Barbara Schonagl, a susţinut că "mă bucur că am putut realiza acestă acţiune. Pe viitor doresc să intensific relaţiile dintre Sibiu şi Viena şi să mai aducem astfel de lucruri pentru spitalele sibiene. Comunitatea vieneză va sprijini în continuare Sibiul", a spus ataşatul social austriac, care începând din acest an se va stabili în Sibiu. Atât Adrian Şanta, managerul Spitalului Clinic Judeţean, cât şi Radu Moldovan, managerul Spitalului de Pshiatrie "Gheorghe Preda", au lăudat acestă iniţiativă, afirmâmnd că spitalele sibiene aveau nevoie de astfel de mobilier şi echipamente medicale, în condiţiile în care nu exsită surse finanţare pentru achiziţionarea unor astfel de obiecte.
Pe lângă donaţia efectivă, autorităţile vieneze au suportat şi costurile legate de aducerea obiectelor la Sibiu, în condiţiile în care costurile deplasării unui tir se ridică la aproximativ 1200 de euro. Acestă acţiune a fost realizată de comunitatea din Viena, împreună cu Fundaţia Austria Pro România şi Ordinul Sfântul Gheorghe.
În urma colaborării s-a decis ca mobilierul şi echipamentele medicale să fie împărţite Spitalului Clinic Judeţean, Spitalului de Psihiatrie "Gheorghe Preda", Spitalului din Agnita şi Unităţii Medico-sociale Sălişte. Astfel, Spitalului Agnita i-au fost alocate: 20 paturi,7 cărucioare medicale, 38 noptiere, 44 dulapuri ,10 bucătării, 30 calorifere, 6 cărucioare lenjerie, 16 mese, 85 scaune, 10 chiuvete, 2 saltele, 12 cadre de mers, 9 suporturi perfuzii, 6 scaune toaletă, 1 uscător de haine, 1 maşină de spălat, 11 găleați de gunoi, 1 dulap pentru medicamente, 1 masă de masaj, 6 scaune cu rotile, 2 mese birou, 5 rafturi din metal, 8 scaune medicale, 1 cadă de baie hidro., 2 mese mici, 2 scaune ,1 dulap de birou, 3 scaune de birou, 8 cărucioare, 2 cutii pentru accesorii bucătărie, 3 paravane pentru consultaţii, 5 extinctoare, 2 mese de instrumente, 8 prize, 2 oglinzi, 2 panouri de baschet, 2 cutii de măşti M3, 2 table de afişaj, 2 etajere, 1 chiuvetă pediatrie și 5 frigidere.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

08 noiembrie 2010
Agnita a obținut trei certificate CERTIND

CERTIND este un organism de certificare independent, cu capital integral privat, înființat în anul 2003, având sediul în Bucuresti, Palatul UGIR 1903.
Obiectivul strategic al CERTIND este furnizarea unor evaluări imparțiale, obiective și profesionale a sistemelor de management, produselor și fluxurilor de productie, sprijinind astfel cresterea competitivității organizațiilor și realizarea îmbunătățirii continue. Certificatele CERTIND sunt recunoscute în mod official de 38 de țări.
Primaria Agnita a fost certificată de acest performant organism pentru: Sisteme de management al calității, Sisteme de management de mediu și Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale. Cele trei certificate sunt o dovadă a managementului de calitate oferit de Primăria Agnita.

sursa: Gazeta Hârtibaciului

05 noiembrie 2010
Anunț public

Pimăria Orașului Agnita, in calitate de titular, anunță publicul interesat asupra disponibilizării proiectului de plan și finalizarea raportului de mediu elaborat pentru acesta - 'Planul Urbanistic General al orasului Agnita'. Proiectul de plan și raportul de mediu elaborat sunt disponibile publicului interesat la sediul APM Mureș, str.Podeni, nr.10, între orele 8-16 și la sediul ARPM Sibiu, str.Hipodromului nr.2A, între orele 8-16. Publicul interesat poate trimite comentariile la sediul titularului sau pe adresa de e-mail office@primaria-agnita.ro si la sediul ARPM Sibiu (office@arpm7c.ro), până la data de 24.12.2010.

sursa: www.primaria-agnita.ro

04 noiembrie 2010
Autobuz lovit de o bucată de lemn, la Cornățel

Ieri seară, în jurul orelor 23, pe DJ 106 Sibiu-Agnita, pe raza localităţii Cornăţel, două persoane au fost rănite după ce o bucată de lemn de foc s-a desprins dintr-o remorcă și a lovit un autobuz ce circula din sens opus.
"D.G., în vârstă de 45 de ani, domiciliat în Tălmaciu, judeţul Sibiu, în timp ce conducea o autoutilitară ce tracta o remorcă, pe DJ 106, din direcţia Agnita spre Sibiu, pe raza localităţii Cornăţel, datorită arimării necorespunzatoare a mărfii pe care o transporta, respectiv lemn de foc, şi a depăşirii dimensiunilor gabaritice a materialului transportat în remorcă, un segment lemnos din remorcă, în lungime de 2,90m, s-a desprins, lovind partea frontală a autobuzului condus regulamentar din sens opus de S.D.", se arată într-un comunicat al IPJ Sibiu.
Imediat după producerea evenimentului rutier conducătorul autoutilitarei a părăsit locul accidentului fără încuvinţarea organelor de poliţie, fiind depistat la scurt timp şi oprit în trafic de echipajele poliţiei rutiere. În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a două persoane aflate în autobuz, fiind transportate la spital. Conducătorii auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ în ambele cazuri.

sursa: www.turnulsfatului.ro

03 noiembrie 2010
Licitația de la Dealul Dăii, contestată

Atribuirea lucrărilor pentru reabilitarea celor 6,1 km de drum care suferă de alunecări de teren în zona Dealului Dăii va trebui să mai aștepte. În urma deschiderii ofertelor și a stabilirii unui câștigător, decizia reprezentanților Consiliului Județean Sibiu (beneficiar al lucrărilor) a fost contestată de două dintre firmele participante. Contestația a fost depusă la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, iar hotărârea acestei instanțe este așteptată până, cel târziu, pe 20 noiembrie. Această decizie, însă, mai poate fi contestată iarăși la Curtea de Apel de la Alba, fapt ce ar amâna atribuirea lucrărilor cu cel puțin 30 de zile.
În urma deschiderii ofertelor pentru lucrarea de pe Dealul Dăii, cea mai bună ofertă financiară a fost a timișorenilor de la SC Confort SA, care au solicitat pentru lucrare aproximativ zece milioane de lei, deși lucrarea a fost estimată la o valoare de peste 23 de milioane de lei.
Imediat după oferta celor de la Confort s-a situat cea a firmei Drum Serv din Târgu Mureş. Cât priveşte oferta depusă de consorţiul condus de Comtram, grup de firme care lucrează în prezent pe restul şantierul drumului Sibiu-Agnita, aceasta se situează undeva la jumătatea clasamentului ofertelor financiare depuse în licitația amintită.
Pentru finalizarea tronsonului licitat, caietul de sarcini prevedea un termen de 12 luni de la data semnării contractului. Inițial, cei 6,1 km de drum ar fi trebuit reabilitați în cadrul contractului semnat de CJ Sibiu cu grupul de firme Comtram - DPC - Sinecon și ConA. Însă, după demararea lucrărilor, constructorii au reclamat faptul că proiectarea reabilitărilor a fost eronat întocmită pentru porțiunea de drum ce traversează Dealul Dăii. Proiectele inițiale nu luau în calcul alunecările de teren de pe porțiunea respectivă.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

13 octombrie 2010
Constructorii cer prelungirea termenului de execuție al DJ106

Constructorii angajați să finalizeze reabilitarea drumului județean care leagă Sibiul de Agnita au fost somați de Consiliul Județean să refacă anumite porțiuni, unde materialele folosite nu au fost conforme.
Zonele-problemă au fost reabilitate, susține președintele CJ Sibiu, Martin Bottesch, care anunță că, mai nou, constructorii cer prelungirea termenului de execuție cu câteva luni. Inițial, lucrarea ar fi trebuit terminată în mai anul viitor, după finalizarea tuturor contestațiilor la atribuirea lucrărilor, noul termen stabilit a fost noiembrie 2011, iar între timp din contract a fost scoasă reabilitarea celor șase km care traversează Dealul Dăii: pentru acea porțiune s-a organizat o nouă licitație și urmează să fie angajată o altă firmă cu noi termene de execuție.
"Am avut întâlniri repetate cu reprezentanții firmelor de construcție. Au fost unele faze în care le-am cerut refacerea unor lucrări, ceea ce s-a și făcut. Acum, constructorii au depus o solicitare de prelungire a termenului cu câteva luni. Am dat-o spre analiză dirigenției de șantier, să vedem dacă motivele sunt întemeiate", menționează Bottesch.
Potrivit lui, până în prezent a fost turnat macadam și binder pe 80% din cei aproape 50 de km de drum județean, iar pe o porțiune mică a fost așternut și stratul de uzură. Noile poduri au un stadiu de finalizare de 90%.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

08 octombrie 2010
8 familii de rromi, în casă nouă

Aproximativ 40 de persoane de etnie rromă din Agnita vor sta în casă nouă. 8 familii vor primii cheile viitoarelor locuinţe care sunt asigurate de administraţia din Agnita. Acest program demarat în 2004 vizează îmbunătăţirea calităţi vieţii rromilor şi integrarea acestora în societatea din Agnita, oferind locuri de muncă părinţior, iar copiilor, un loc în bancă, la şcoală. Cele opt familii care vor locui gratuit în noile imobile au fost selectate în urma anchetelor sociale efectuate de reprezentanţii administraţiei locale, împreună cu cei ai Grupului de Iniţiativă al Rromilor din Agnita, în cadrul căreia funcţionează 35 de persoane. Rromii au anumite responsabilităţi, precum păstrarea locuinţelor cât mai bine, lipsa restanţelor la plata facturilor, datorită valenţelor sociale ale proiectului, copiii, dar şi toţi membrii familiei, trebuie înscrişi la un medic de familie şi, de asemenea, ei trebuie să păstreze liniştea. De asemenea, aceste familii pot să-şi transfere drepturile de proprietate după 5 ani.
Potrivit declaraţiilor primarului Agnitei, Marius Curcean, vor urma şi alte astfel de măsuri, care încurajează integrarea rromilor în societate, acesta fiind al 4-lea proiect finalizat din fondurile Phare. Acest proiect a avut un cost de 200.000 euro şi a fost suportat în proporţie de 90% de UE şi Guvernul României.

sursa: www.tribuna.ro

06 octombrie 2010
De la Agnita la Viena, ... în pas de dans!

Această sintagmă ar putea rezuma turneul în Austria al Ansamblului "Hârtibaciul", al şcolii cu clasele I-VIII "G. D. Teutsch" din Agnita, desfăşurat în perioada 5 - 10 septembrie.
Datorită strădaniei doamnei Dr. Liselotte Renkin, care a predat o vreme la această şcoală, a profesorilor Varga Ioan şi Sârbu Ioan - instructorul artistic al ansamblului, cu sprijinul financiar al Consiliului Local Agnita, micii artişti au fost oaspeţii copiilor de vârsta lor din Korneuburg şi Stockerau, localităţi situate la nord de Viena. Spectacolele susţinute în diferite şcoli au constituit un "cadou artistic" de început de an şcolar pentru elevii austrieci - prilej de a lega prietenii, de a pune în lumină o dată în plus universalitatea copilăriei. Impresionaţi de virtuozitatea muzicii şi dansului românesc, şcolarii austrieci i-au urmărit cu respect şi admiraţie pe prietenii români, răsplătindu-i cu aplauze sincere.
Spectacolul a cuprins dansuri şi cântece populare româneşti, dar şi germane, din aria etnografică a Văii Hârtibaciului şi Sibiului.
Încununarea succesului micilor artişti agniţeni a fost spectacolul susţinut în sala festivă a Primăriei din Korneuburg, unde au fost primiţi cu deosebită simpatie şi căldură, răsplătiţi cu aplauze şi daruri. Prin virtuozitatea artei interpretării şi puritatea caracteristică vârstei, ei au cucerit inimile unui public ales - oficialităţi ale oraşului, reprezentanţi ai forurilor culturale locale şi ai mass-mediei, dar şi spectatori din Viena şi împrejurimi, care au vizitat Agnita ca turişti sau cu prilejul unor schimburi culturale. Copiii noştri au fost nu numai mesagerii şcolii "G. D. Teutsch" ci şi ai oraşului Agnita şi ai României.
Turneul a fost un prilej deosebit pentru aceşti copii cu vârste între 10 şi 14 ani de a cunoaşte una dintre cele mai frumoase capitale europene, cu rezonanţă adâncă în istoria Transilvaniei. Primul popas l-au făcut, bineînţeles, în parcul de distracţii Prater. Programul a cuprins însă şi vizitarea unor monumente-simbol, precum Domul Sfântul Ştefan, palatele Belvedere şi Schonbrunn, dar şi castelul medieval Kreuzenstein, cu o impresionantă colecţie de arme, mânăstirea Klosterneuburg - important centru cultural şi social, implicat şi în viaţa "copiilor străzii" din România (Ploieşti). Vizitarea şcolilor în care au dat spectacole i-a pus pe copii în contact cu o activitate şcolară deosebită, nu numai prin dotare ci şi prin comportamentul unor elevi de vârsta lor, printre care am găsit şi români.
O notă aparte a acestui demers cultural a fost dată de un fapt banal, dar semnificativ: în momentele de repaus - în parcări, la hotel, pe holurile primăriei din Korneuburg sau în pieţele Vienei - copiii s-au relaxat exersând paşi de dans, atrăgând simpatia şi interesul privitorilor de ocazie. Şi... un lucru deloc neînsemnat - frumuseţea şi eleganţa costumelor populare autentice, purtate de copii frumoşi, veseli, pe piepturile cărora strălucea tricolorul românesc. Copiii Agnitei au făcut dovada că inima Europei trebuie să bată în ritmul tinereţii lor.

sursa: www.tribuna.ro - prof. I. Varga

30 septembrie 2010
Vârstnicii, sărbătoriţi de ziua lor

"Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice" din 1 octombrie este celebrată şi în centrele rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap aflate în structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu.
Atmosfera de sărbătoare va fi simţită şi în cadrul Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Agnita, unde vor avea loc activităţi recreative, jocuri cu premii şi diplome, o petrecere cu masă festivă, muzică şi concurs de dans. Începând cu ora 18, formaţia Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" Agnita, împreună cu Ioan Sârbu, vor susţine un program de muzică, obiceiuri şi dansuri populare. Conducerea centrului va profita de ocazie pentru a organiza "Ziua porţilor deschise", care se desfăşoară între orele 10-13. În acest interval orar sunt aşteptaţi să treacă pragul centrului apropiaţii beneficiarilor, rudele acestora, dar şi membri ai comunităţii.

sursa: www.tribuna.ro - A. Cheșcu

30 septembrie 2010
GAL Microregiunea Hârtibaciu, aproape de "finiș"

Grupul de Acţiune Local Microregiunea Hârtibaciu a elaborat ultimele materiale pentru depunerea proiectului "Elaborarea Planului de Dezvoltare Locală". În şedinţa asociaţiei din 24 sept. au fost discutate ultimele detalii înainte de depunerea dosarului de candidatură pentru selecţie şi s-au făcut ultimele propuneri pentru strategie.
GAL Microregiunea Hârtibaciu este format din 74 de parteneri, din care 21 sunt parteneri publici, 41 parteneri privaţi, 9 persoane fizice, 2 grupuri de iniţiativă şi un grup de voluntari. Oraşul Agnita şi 14 comune, cu un număr de 46000 de locuitori, fac parte din parteneriatul GAL-ului. Ultima solicitare pentru parteneriat a venit din partea S.C. Tokko SRL. Societatea şi-a început recent activitatea în comuna Marpod, unde a închiriat de la Primărie 70 ha de teren care vor fi populate cu bizoni.
O parte din parteneri au participat la schimburi de experienţă în Germania la GAL Flaming - Havel şi în Austria la GAL Wachau - Dunkelsteierwald, cu care urmează să fie realizate parteneriate mai ales pentru realizarea de proiecte turistice.
Zona de activitate a GAL Microregiunea Hârtibaciu este slab dezvoltată economic, cu populaţie îmbătrânită şi o infrastructură redusă. Din aceste motive, principalele obiective ale strategiei vizează realizarea unor proiecte pentru dezvoltarea IMM-urilor, punerea în valoare a obiectivelor turistice şi mai ales încurajarea dezvoltării unei agriculturi ecologice.
Aflându-se în centrul Spaţiului de Protecţie Avifaunistică "Podişul Hârtibaciului", aflat sub incidenţa conceptului Natura 2000, GAL Microregiunea Hârtibaciului are pârghiile necesare pentru a păstra zona curată, ferită de infestări, iar producătorii agricoli pot beneficia de facilităţile ce decurg din cerinţele pentru protecţia celor 41 de păsări pentru care mediul lor natural trebuie protejat.
Dacă dosarul de candidatură va fi selectat, partenerii GAL Microregiunea Hârtibaciu vor putea depune proiecte pentru accesare de fonduri pe Axa 4 LEADER.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

28 septembrie 2010
Staţii de epurare la Dumbrăveni şi Agnita

Compania "Apa Târnavei Mari" S.A., operator regional de apă şi apă uzată pentru nord-estul judeţului Sibiu, a anunţat ieri semnarea contractului pentru construirea de staţii de epurare în Agnita şi Dumbrăveni din cadrul proiectului "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, judeţul Sibiu". Acest proiect, aprobat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu (axa prioritară 1 - Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată), are o valoare de 307.837.654 lei, fiind cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene cu suma de 261.662.005 lei.
În cadrul acestui proiect, ieri a fost semnat contractul de lucrări "Staţii de epurare în oraşele Agnita şi Dumbrăveni", în valoare de 35.517.929 lei, din care 28.687.831 lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene prin Fondul de Coeziune. Pentru regiunea Agnita, contractul prevede construirea unei staţii de epurare localizate la intrarea în oraş dinspre Sibiu. Pentru regiunea Dumbrăveni, se va construi o staţie de epurare localizată la intrarea în oraş dinspre Mediaş. Staţiile sunt prevăzute cu două trepte de tratare, mecanică şi biologică. Ambele staţii vor derula procese moderne de epurare a apei uzate şi vor fi dotate cu un sistem automat complet, conectat la sistemul SCADA pentru a permite funcţionarea, controlul şi monitorizarea procesului de epurare. Avantajele implementării acestui contract sunt conformarea cu standardele de epurare ale Directivei 91/271/CEE, îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardului de viaţă al populaţiei din regiunile Agnita şi Dumbrăveni, depozitarea în siguranţă a nămolului, în conformitate cu Directiva 86/278/CEE.
Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică deschisă, consultantul de supervizare al lucrărilor fiind C. & S. Di Giuseppe Ingegneri Associati S.R.L. din Palombaro, Italia, iar constructorul care va executa lucrǎrile este reprezentat de asocierea dintre Eptisa Servicios de Ingenieria S.L. şi Aqualia Infraestructuras S.A. din Madrid, Spania. Durata de desfăşurare a contractului este de 36 de luni, din care 24 de luni sunt alocate proiectării şi execuţiei lucrărilor, iar 12 luni notificării eventualelor defecte.

sursa: www.tribuna.ro - V. Antipa

26 septembrie 2010
Mocaniţa a ieşit "din comă"

Tumbe din rotocoale de abur a desenat ieri mocăniţa pe cerul Agnitei. La o sută de ani de la inaugurarea liniei înguste Sibiu-Agnita, o locomotivă cu abur şi un vagon au fost repuse în funcţiune şi au plimbat câteva sute de agniţeni preţ de câteva ore. Locomotiva împrumutată pentru această aniversare e de un leat cu linia ferată: are 99 de ani bătuţi pe muchie.
Multă lume, multe aparate de fotografiat şi mulţi aburi. Aşa a arătat ieri vechea gară din Agnita: localnici şi străini au venit să sărbătorească un secol de linie ferată îngustă între Sibiu şi Agnita. Vedeta zilei a fost o locomotivă cu aburi ce s-a arătat tare harnică la cei 99 de ani ai ei şi nu s-a lăsat până nu i-a plimbat pe agniţeni şi invitaţi ore în şir...

Citește mai departe la secțiunea Articole.

sursa: www.tribuna.ro

23 septembrie 2010
Începe reabilitarea străzilor

Primăria agnita a început, luni, implementarea unui proiect de reabilitare a unor străzi din oraş, în valoare de şase milioane de euro, care începe cu o întârziere de aproape un an din cauza unor contestaţii depuse de către firmele participante la licitaţii.
Primarul oraşului agnita, Radu Curcean, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că la un an după ce a semnat contractul de finanţare pentru reabilitarea arterei principale a oraşului agnita, proiect de şase milioane de euro, finanţat din fonduri europene, Primăria a dat, luni, ordinul de începere a lucrărilor. "După un lung drum de contestaţii, în sfârşit, în această lună (luna septembrie - n.r.), va fi dat şi ordinul de începere a lucrărilor. Investiţia, de şase milioane de euro, înseamnă întreg bugetul Agnitei pe patru ani şi presupune reabilitarea a patru străzi: Mihai Viteazu, 1 Decembrie, Republicii şi Avram Iancu, cu o lungime totală de 4,55 de kilometri", a spus Curcean.
Potrivit acestuia, contractul de execuţie pentru cel mai mare proiect de investiţii din ultimii 20 de ani de la Agnita, "Reabilitarea şi modernizarea arterei principale a oraşului", a fost semnat, luni, de către reprezentanţii Primăriei agnita şi ai asocierii dintre SC Vectra Service SRL (Braşov) - SC Huge Construct SRL (Iaşi) - SC Prodial SRL (Iaşi), firmă care a câştigat licitaţia.
Potrivit proiectului, până în luna octombrie 2011, termenul final de execuţie, trebuie refăcută întreaga structură a arterei principale, vor fi realizate trotuare moderne, cu facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi, piste pentru biciclişti, iar numărul locurilor de parcare va fi dublat. Lucrările vor începe cu schimbarea reţelei de apă-canal şi vor continua cu modernizarea sistemului rutier. Pentru a nu paraliza oraşul, lucrările se vor desfăşura pe tronsoane de 500 de metri. Ultimele lucrări vor fi cele de refacere a trotuarelor, spaţiilor verzi şi marcajelor rutiere.
"Noi am fundamentat importanţa proiectului pentru Agnita bazându-ne şi pe DJ 106, care acum este în lucru, în ideea că un trafic mai intens pe legătura Sibiu-Sighişoara înseamnă unul mai intens şi pe artera principală a oraşului. Dacă la momentul depunerii proiectului aveam un studiu de trafic de o oarecare intensitate în oraş, între timp, în mai puţin de un an, a crescut numărul de autovehicule, aproape s-a dublat. Avem aproximativ 3.900 de autovehicule înmatriculate. În plus, Agnita este un subcentru zonal, iar traficul, mai ales în zilele de piaţă, este dublat. Vom avea, cu siguranţă, probleme şi în perioada de execuţie, însă sper că vom reuşi să le facem faţă", a afirmat Curcean.
La licitaţie au participat 25 de firme, singure sau în asociere, care au depus zece oferte, din care numai două au fost selectate pentru a merge mai departe. După licitaţie, au fost depuse patru contestaţii, ultima fiind respinsă de Curtea de la Alba la sfârşitul lunii august.
Potrivit lui Radu Curcean, Agnita este cel de-al treilea oraş din ţară care îşi reabilitează drumurile prin Programul Operaţional Regional, însă este oraşul cu cel mai mare buget. În judeţul Sibiu, aceasta este singura localitate care a câştigat o asemenea finanţare, celelalte patru proiecte fiind realizate de Consiliul Judeţean şi vizează drumuri judeţene. Drumul judeţean DJ 106 şi artera principală a oraşului agnita, ambele modernizate cu fonduri europene, vor constitui cea mai scurtă legătura între Coridorul IV Pan European (frontiera Nădlac - Arad - Deva - Sibiu - Ploieşti - Bucureşti) şi Autostrada Transilvania (frontiera Borş - Cluj Napoca - Târgu Mureş - Braşov - Ploieşti).

sursa: www.turnulsfatului.ro

23 septembrie 2010
100 de ani de Mocăniță pe valea Hârtibaciului

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani, pe data de 27 septembrie, de la darea în folosință a căii ferate înguste Sibiu-Agnita, Primăria orașului Agnita, Fundația "Mihai Eminescu Trust" și Asociația "Prietenii Mocăniței" îi invită pe toți cei nostalgici după Mocănița Hârtibaciului, sau deopotrivă pe cei care vor să o descopere, să li se alăture duminică, 26 septembrie, în gara din Agnita, la sărbătorirea evenimentului.
Între orele 11-15, pe peronul gării vor avea loc manifestări culturale și artistice, în timp ce copiii se pot bucura de o ciclodrezina pe una din liniile secundare din gară. Organizatorii au reușit să readucă, special pentru acest eveniment, trenul pe valea Hârtibaciului, la 9 ani de la închiderea liniei și sistarea circulației trenurilor. Astfel, de pe linia principală a gării, o locomotivă cu aburi și un vagon de călători aflat în curs de restaurare îi vor plimba pe cei dornici pe o distanță de 2 km înspre Sibiu, până la locul numit Balta Bârghișului.
Deși distanța este mică iar vagonul se află încă în curs de restaurare, este totuși mult dacă ne gândim că totul a fost facut prin voluntariat, în timpul liber, de către tinerii pasionați de la Asociația "Prietenii Mocăniței", ajutați logistic de Primăria orașului Agnita și financiar de Fundația "Mihai Eminescu Trust".
Linia Sibiu-Agnita este de fapt doar jumătate din întreaga cale ferată Sighișoara-Agnita-Sibiu, însă tronsonul Sighișoara-Agnita a fost demontat în anul 1965. Constructia liniei a început în 1895 la Sighișoara iar trei ani mai târziu se dă în folosință tronsonul Sighișoara-Agnita. Abia în 1910 se reușește prelungirea liniei de la Agnita la Sibiu, moment în care se dă în folosință și ramificația Cornățel-Vurpăr, cunoscută și drept "linia vânătorilor". După ce în anii 60 pe linie se transporta masiv sfeclă de zahăr iar în anii 80 bușteni de stejar, la începutul anilor 90 aceasta intră într-un declin soldat cu închiderea mai întâi a ramificației Cornățel-Vurpăr, in 1997, iar apoi a întregii linii, în 2001, din lipsa fondurilor pentru reparația locomotivelor. În 2007, pentru a fi salvată de la casare, calea ferată și clădirile aferente sunt declarate monument istoric, iar în 2008 se reușește salvarea de la tăiere a patru vagoane de călători. O dată cu concesionarea liniei, în același an, pornește cu pași timizi proiectul de restaurare al acesteia, în primul rând pentru a-i valorifica potențialul turistic, proiect al cărui protagoniști sunt cei enumerați mai sus.

sursa: www.sibiuagnitarailway.com - Mihai Blotor

08 septembrie 2010
Banca Transilvania la Agnita

Luni, 7 septembrie, reprezentanţi ai Băncii Transilvania şi primarul oraşului Agnita, Radu Marius Curcean, au tăiat panglica inaugurală la noua agenţie ce s-a deschis pe strada Republicii nr 6.
La eveniment au fost invitaţi să participe toţi conducătorii de instituţii, societăţi comerciale şi persoane fizice din oraş şi împrejurimi, potenţiali beneficiari ai acestei agenţii. I-au salutat pe cei prezenţi şi au vorbit despre Banca Transilvania şi agenţia din Agnita Mariana Vîstraş - Director Regional Sucursala Sibiu, şi Viorel Voican - Director, Divizia Dezvoltare, Vânzări şi Suport Agenţii.
Primarul Radu Marius Curcean a salutat deschiderea agenţiei, menţionând că aceasta este o dovadă de curaj în actuala perioadă de criză economică, dar şi o oportunitate pentru dezvoltarea activităţilor economice în Agnita. Romulus Gînfălean, şeful agenţiei, le-a mulţumit celor care au luat parte la inaugurarea unităţii şi şi-a prezentat echipa cu care va sta la dispoziţia clienţilor: Iulia Bunea, Simona Boboracu, Carmen Petrişor şi Iulia Bîrsan.
Banca Transilvania este a cincea bancă care a deschis un sediu în Agnita, după Banca Comercială Română, CEC, Raiffeisen Bank şi BRD.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

06 septembrie 2010
O şansă pentru Sărăturile de la Agnita

Revendicată dar nepreluată încă de Biserica Evanghelică din Agnita, staţiunea Sărături capătă tot mai mult aspectul spre care tinde conceptul Natura 2000, adică revine încet la starea de dinainte de intervenţia omului.
Doar odată pe an, asociaţia "Free Spirits" dă viaţă acestui minunat colţ de rai, curăţă vegetaţia, montează corturi, instalează toalete şi duşuri, şi apoi, cu maşinile lor puternice 4 X 4, dau câte o raită prin pădurile din împrejurimi, întrecându-se în măiestria de a trece prin bălţi, şanţuri, răzoare, adică prin locuri pe unde oamenii "cuminţi" nu trec nici cu piciorul. Nu ştiu cât de mult apreciază piloţii terenul pe care trebuie să-l parcurgă, dar se pare că locul de campare este foarte apreciat.
De prezenţa acestor iubitori de aventură a profitat Radu Curcean, preşedintele asociaţiei "Valea Hârtibaciului", pentru a organiza "Tabăra de Vară Agnita - Sărături 2010". După încheierea concursului "Off Road" din zona Agnita, inimoşii concurenţi au lăsat la Sărături instalaţiile şi cortul pentru a beneficia de ele elevii participanţi la tabăra sportivă organizată de asociaţia "Valea Hârtibaciului". Deşi au fost invitate toate comunele din asociaţie să trimită elevi la această tabără, doar cinci primari şi şcoli s-au implicat şi au dat curs invitaţiei; Alţâna, Bruiu, Chirpăr, Marpod şi Agnita. Faptul că numai primarii şi şcolile din aceste comune au răspuns a fost în avantajul copiilor care au participat. În această primă ediţie a taberei sportive s-a prevăzut că vor lua parte 150 de elevi, pe o perioadă de 3 zile. Faptul că au fost 70 de elevi a permis prelungirea taberei la 5 zile, spre bucuria celor prezenţi care timp de patru zile s-au întrecut la fotbal, volei, korfball, badminton, orientare turistică, şah şi tenis de masă, iar în ziua a V-a au primit diplome şi premii. În afară de competiţiile sportive, elevii au avut parte de un program educativ şi distractiv foarte variat. Au învăţat să monteze şi să demonteze cortul, să ţină curat în zona de activitate, au participat la jocuri de cabană şi s-au distrat în jurul focului de tabără.
Această primă ediţie a "Taberei Sportive de la Sărături" s-a dorit să fie un test pentru un eventual proiect de tabără de vacanţă permanentă pentru elevii de pe Valea Hârtibaciului, care nu au alte şanse de vacanţă recreativă. Proiectul a fost realizat de asociaţia "Valea Hârtibaciului" împreună cu Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita, a fost susţinut de Consiliul Judeţean Sibiu şi sponsorizat de S.C Romgaz Mediaş. Faptul că această primă ediţie a fost o reuşită se datorează profesorilor însoţitori: Mircea Vasiu din Alţâna, Mircea Cernea din Bruiu, Munteanu Ovidiu din Chirpăr şi Comăniciu Irina din Marpod. Un rol determinant în organizarea competiţiilor sportive l-au avut profesorii Sârbu Stelian, Iancu Mihăilă, Jecan Dan şi Oliu Cornel. Pentru momentele distractive copii s-au bucurat de prezenţa minunaţilor tineri din "Serviciul de Voluntari Agnita". Organizatorii ţin să mulţumească doamnelor Rusu Maria şi Popa Anca atât pentru asigurarea asistenţei medicale cât şi pentru ajutorul în activităţile gospodăreşti.
Toate persoanele enumerate, ca şi alţi reprezentanţi ai unor instituţii din Agnita, au făcut muncă de voluntariat, cu multă implicare şi dăruire sufletească, ceea ce denotă că mai sunt oameni bucuroşi să facă ceva din dragoste pentru copii. Cu asemenea oameni există şansa ca Sărăturile să devină o tabără permanentă pentru copiii de pe Valea Hârtibaciului. Preşedintele asociaţiei, Curcean Radu, şi alţii ca el, speră să se reglementeze odată statutul fostei staţiuni şi aceasta să devină un loc de agrement plăcut şi util pentru toţi locuitorii de pe Valea Hârtibaciului.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

02 septembrie 2010
Porneşte mocăniţa

După ani de zile de planuri, discuţii şi parlamentări, mocăniţa porneşte, în sfârşit, la drum. Un drum cam scurt ce-i drept, de doar 2 kilometri, dar important este că porneşte. În data de 26 septembrie se sărbătoresc 100 de ani de cale ferată îngustă pe Valea Hârtibaciului, iar centenarul va fi sărbătorit cu fum scos pe hornul locomotivei de împrumut ce va trage primul vagon restaurat pe traseul de 2 kilometri dintre Agnita şi Balta Bârghişului. Vagonul restaurat are o capacitate de 30 de locuri.
Calea ferată Sibiu-Agnita a fost declarată monument istoric în anul 2007 după ce în anul 2001 mocăniţa a fost retrasă de pe Valea Hârtibaciului pentru că fondurile de întreţinere deveniseră insuficiente. Mocăniţa a fost exploatată timp de 91 de ani înainte să fie pusă pe linie moartă. Din anul 1895 şi până în 1910, pe Valea Hârtibaciului s-au construit 123 kilometri de cale ferată îngustă, fiind astfel cea mai lungă din ţară la acea vreme.
Evenimentul are loc în 26 septembrie, în gara din Agnita.

sursa: www.turnulsfatului.ro - B. Brylynski

29 august 2010
Staţie nouă de tratare pentru Agnita

Moment important pentru proiectul de reabilitare a sistemelor de apă şi canalizare în nordul judeţului. Ieri a fost semnat contractul de lucrări "Surse de apă, staţii de tratare şi conductă de aducţiune în Agnita şi Dumbrăveni", contract în valoare de 29.847.702 lei, din care 24.107.989 lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene prin Fondul de Coeziune.
Pentru regiunea Agnita, se va construi o nouă staţie de tratare pe vechiul amplasament al staţiei din Arpăşel, care va derula procese moderne de tratare a apei. De asemenea, se va reabilita şi extinde conducta de aducţiune între staţia de tratare şi rezervorul din Agnita pe o lungime de aprox. 36 km. Prin implementarea acestui contract, din punct de vedere operaţional se vor obţine îmbunătăţirea procesului de tratare a apei, îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciilor de tratare, optimizarea capacităţii şi performanţei staţiilor. Din perspectiva beneficiilor pentru populaţie, avantajul este asigurarea de apă potabilă corespunzătoare calitativ şi cantitativ standardelor UE pentru locuitorii din regiunile Agnita şi Dumbrăveni, cu impact direct asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii şi a stării de sănătate a populaţiei din zonele deservite. "Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică deschisă, consultantul de supervizare al lucrărilor fiind C. & S. Di Giuseppe Ingegneri Associati S.R.L. din Palombaro, Italia, iar constructorul care va executa lucrările este Tecnicas de Desalinizacion de Aguas S.A. (Tedagua) din Madrid, Spania", a explicat directorul Apa Târnavei Mari, Virgil Bucşe.
Durata de desfăşurare a contractului este de 42 de luni, din care 30 de luni sunt alocate proiectării şi execuţiei lucrărilor, 12 luni fiind rezervate notificării eventualelor defecte.

sursa: www.tribuna.ro

20 august 2010
Cocktail cultural la Alţâna

Localitatea hârtibăceană Alţâna revine în atenţia amatorilor de cocktailuri culturale, duminică după-amiaza. Cocktailul debutează cu două evenimente adresate celor mici: de la ora 17, Călin Torsan cântă şi spune Poveşti cu urechi, iar apoi, în curtea Casei Gerendi - Centrul de Informare şi Meşteşuguri, publicul este invitat la deschiderea expoziţiei foto a copiilor din localitate.
Dinastia Bach este genericul sub care se va desfăşura, de la ora19, concerul de orgă susţinut de Wilhelm Schmidts (Wuerzburg/Germania) la Biserica evanghelică. Finalul cocktailului va fi marcat de o "vizită" în Cabinetul figurilor de ceară. Aici vă vor aştepta trei povestiri fantastice în imagini mişcate, cu acompaniament live şi decupaje literare; protagoniştii momentului sunt membrii ansamblului Einuiea şi actriţa Crenguţa Hariton. Evenimentul are loc în şura din curtea Muzeului etnografic din comună.
Ultimul cocktail cultural din acest an va avea loc în 4 septembrie la Săsăuş, iar ultimele două brunch-uri vor fi găzduite de Boarta, în 28 august, şi Agnita, în 25 septembrie.

sursa: www.tribuna.ro - M. Spătariu

13 august 2010
Zilele culturale ale Agnitei

A X-a ediţie a sărbătorii agniţenilor s-a desfăşurat sub semnul austerităţii financiare. Bugetul alocat anul acesta pentru manifestări nu a fost suficient nici pentru închirierea scenei care domina anii anteriori centrul oraşului. În această situaţie, directorul Casei de Cultură din Agnita, Ioan Dragoman, principalul organizator, a trebuit să găsească alte soluţii pentru ca manifestările să aibă loc şi ele să fie cu adevărat culturale. Şi au fost.
Activităţile au debutat cu o lansare de carte. Este vorba de volumul "Etnomuzicologul Ilarion Cocişiu în vâltoarea destinului", realizat de scriitorul Gherasim Rusu Togan, un ghizăşan autentic, rătăcit pe meleaguri prahovene. Cartea creionează un portret inedit al lui Ilarion Cocişiu, prezentând fragmente dintr-un jurnal intim al acestuia, însemnări realizate în perioada tulbure a ocupaţiei ruseşti şi a venirii la putere a comuniştilor români. Manuscrisele au fost păstrate de tatăl muzicianului, Emil Cociş, care, de teama comuniştilor, le-a ascuns în pleavă de grâu, unde o parte s-au deteriorat complet. Pe cele salvate, scriitorul Gherasim Rusu Togan le-a pus alături de datele biografice ale marelui muzicolog, însoţite de scrisori către prieteni, rude şi părinţi.
Spectacolul "Zilelor Culturale ale oraşului Agnita" a început cu o paradă a participanţilor la această sărbătoare: ansamblurile Casei de Cultură şi Clubului Elevilor din Agnita, ansamblul "Alunelul" din Pieleşti - Craiova şi ansamblul "Prietenia" din Mihai Kogălniceanu - Constanţa. Frumuseţea costumelor populare, din trei zone etnografice diferite, a atras admiraţia agniţenilor, care i-au urmat pe tinerii artişti amatori în poieniţa din parcul Steinburg, unde au urmărit şi aplaudat un spectacol deosebit.
Atât pe scena din parc, unde s-a dansat şi s-a cântat în prima zi, cât şi pe scena Casei de Cultură unde, din cauza ploii, a continuat spectacolul în ziua următoare, spectatorii au admirat atât frumuseţea jocurilor de pe Hârtibaci cât şi ale celor din Dobrogea şi Oltenia.
Ansamblul "Prietenia" din Kogălniceanu a etalat o suită de dansuri reprezentative pentru multiculturalitatea acestei zone. Spectatorii au admirat frumoasele dansuri şi costume dobrogene purtate de tinere ce realizau imagini de tablouri cu prinţese bizantine, îmbrăcămintea sobră şi jocul elegant şi solemn al dansatorilor aromâni dar şi splendidele costume tătăreşti, unduind pe scenă ca ierburile de stepă, ori jocul băieţilor cu ritmuri de ritual răzbinic.
Ansamblul "Alunelul" din Pieleşti, o localitate de lângă municipiul Craiova, a adus pe scenă minunatele jocuri olteneşti. Frumoasele dansatoare au umplut scena cu costume colorate ca florile câmpului. Jocurile olteneşti, alunelul, sârba şi horile, în ritm lent, legănat sau alert, însoţite de strigături, au cucerit aplauzele spectatorilor.
Prinşi de aspectul competitiv al spectacolului, agniţenii nu s-au lăsat mai prejos şi le-au dăruit spectatorilor cele mai îndrăgite şi frumoase jocuri hârtibăcene.
Spectacolul folcloric al "Zilelor Culturale al oraşului Agnita" a fost o minunată prezentare de jocuri şi cântece populare autentice, din trei zone etnofolclorice distincte. Tinerii artişti amatori au cucerit publicul prin trăirea, nu mimarea, dragostei de cântec şi joc popular. Soliştii vocali din cele trei zone au completat un spectacol de autentică valoare. Şi pentru ca totul să fie frumos, fiecare spectacol a fost încheiat de solişti vocali îndrăgiţi de spectatorii agniţeni. În prima seară, pe scena din parc au fost primiţi cu aplauze Alina Bâcă, Daniel Rusalim şi Robert Târnăveanu, iar în a doua seară, la Casa de Cultură, Ionela Moroţan, Nelu Hurdubeţ şi Mariana Anghel.
Un moment artistic deosebit a fost prilejuit de întârzierea îndrăgitei soliste Mariana Anghel. În aşteptarea ei, două minunate soliste, micuţele Luisa Turcu din Pieleşti şi Petronela Sandu din Agnita, au realizat un microrecital de muzică uşoară foarte aplaudat de spectatori. Cei care, în prima seară au mai rămas în parc, şi nu au fost puţini, au dansat până târziu pe ritmuri moderne, din care au lipsit manelele. De fapt a fost unul din lipsurile acestui festival. În acest an, manelele nu au mai bruiat spectacolul cultural. Unora le-au lipsit, ca şi multele tarabe pline cu kitschuri ce invadau centrul oraşului. Cei mai mulţi s-au bucurat. La succesul spectacolului a avut un rol important orchestra Casei de Cultură, condusă de Nicolae Vâştea.
În competiţiile de fotbal organizate de Clubul Sportiv Agnita au participat 4 echipe de cadeţi şi 8 de seniori. La cadeţi au câştigat primele patru locuri: Şcoala Ruja, CS Agnita 1, CS Agnita 2 şi Amicii Agnita, iar la seniori: FCM Agnita, Pompierii, FC Chirpăr şi CS Agnita.
Bugetul din acest an nu a permis nici primiri şi nici mese protocolare. Doar o cină comună a celor care au jucat şi au cântat pentru agniţeni. Cina a continuat cu o petrcere, în timpul căreia fiecare a încercat să prindă paşi de joc din celelalte zone. Unii chiar au reuşit.
Organizatorii manifestărilor - Consiliul Local, Primăria şi Casa de Cultură, s-au străduit să ofere agniţenilor spectacole culturale. Au reuşit acest lucru pentru că au beneficiat de sprijinul unor ansambluri prietene şi de participarea unor solişti profesionişti îndrăgiţi, care-şi iubesc spectatorii.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

13 august 2010
Licitaţia pentru Dealu Dăii va avea loc în 16 septembrie

Consiliul Judeţean a stabilit data privind organizarea licitaţiei de execuţie pentru reabilitarea unei porţiuni de 6 km din tronsonul de drum judeţean Sibiu - Agnita, în speţă 16 septembrie. Este vorba despre porţiunea de drum de pe Dealu Dăii. Pentru acest tronson s-a decis să se organizeze o licitaţie nouă, din cauza unor erori de proiectare care nu au luat în calcul problemele de stabilitate a terenului şi pentru a nu afecta investiţia de reabilitare şi modernizare a DJ Sibiu - Agnita. Practic, lucrările de reabilitare vor continua de la Daia până la intrarea în Agnita, urmând ca pentru tronsonul de pe Dealu Dăii să fie desemnat un nou constructor. Valoarea proiectului pentru reabilitarea porţiunii din Dealu Dăii este de aproximativ 20 milioane de lei, iar banii provin din fondurile structurale europene atrase de Consiliul Judeţean pentru refacerea DJ Sibiu - Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

05 august 2010
Drumul Sibiu - Agnita, amânat cu cel puțin șase luni

12 luni de la data semnării contractului este termenul de execuție pentru reabilitarea celor 6,1 km din drumul Sibiu-Agnita, porțiune care traversează Dealul Dăii. Cele 12 luni înseamnă cheltuieli aproximate la 29 de milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit anunțului făcut azi de Consiliul Județean Sibiu, pe Serviciul Electronic de Achiziții Publice. Aceleași 12 luni termen de execuție înseamnă o prelungire a finalizării reabilitării drumului județean din mai 2011 până cel mai devreme în octombrie 2011.
Firma ce va efectua lucrările de reabilitare a celor 6,1 km de drum județean care traversează zona cu alunecări de teren va fi stabilită în urma licitației programată pentru jumătatea lunii septembrie a acestui an. Potrivit anunțului licitației, CJ Sibiu cere ca lucrarea să fie terminată în maxim 12 luni de la data semnării contractului, iar termenul de garanție al lucrărilor să fie de 60 de luni (cinci ani). Inițial, reabilitarea drumului județean Sibiu-Agnita, în lungime de 52 de km, trebuia să coste 30,23 de milioane de lei, fără TVA, acesta fiind prețul prin care consorțiul de firme al cărei lider este Comtram a câștigat licitația în toamna lui 2009. Atunci, termenul de finalizare al lucrărilor era aproximat în jurul lunii mai 2011.
Ulterior, reprezentanții județului au aflat de la consultanți și constructori, că lucrurile se complică - proiectul de reabilitare și modernizare a celor 52 de km de drum județean nu a luat în calcul alunecările de teren de pe Dealul Dăii. Prin urmare, în urma unei hotărâri emise de CJ Sibiu acum două luni, cei 6,1 km de drum județean au fost "extrași" din proiectul inițial, iar reabilitarea acestora face acum obiectul unei noi lucrări. În urma acestei împărțiri, din contractul inițial de 30,23 de milioane de lei a fost scăzută suma de 3,004 milioane, care ar fi reprezentat costurile inițiale pentru reabilitarea drumului de peste Dealul Dăii. Caietul de sarcini al lucrărilor necesare este extrem de stufos. Documentația a fost întocmită de SC Betarmex SRL, firmă care în prezent asigură asistența tehnică a reabilitării drumului județean.
Liderul de asociere Comtram a semnat cu CJ Sibiu un contract pe 30,23 de milioane de lei, în 14 septembrie 2009. De atunci, prețul a scăzut o dată (prin "extragerea" celor 6,1 km) și a crescut de două ori. Prima dată, în martie 2010, cu suma de 1,75 de milioane de lei, fără TVA. Suma a fost acordată de CJ prin negociere directă, fiind considerată necesară în vederea acoperirii costurilor unor lucrări neprevăzute, dintre care cele mai importante sunt cele pentru podurile peste râul Zăvoi și pârâul Vurpăr. A doua scumpire de până acum a fost consfințită acum o lună și jumătate: 130.000 de lei în plus, fără TVA, pentru lucrări suplimentare de protecție a unor maluri și mutarea drumului dintr-o zonă împădurită cu 6 metri în aval față de traseul inițial.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

05 august 2010
Zilele Culturale ale orașului Agnita

Sărbătoarea anuală a agniţenilor va fi în acest an cu totul diferită decât cele precedente, şi asta nu numai bugetului mult mai mic alocat acestui eveniment. Pentru că se preconiza ca pe artera principală a oraşului să înceapă lucrările de reabilitare, s-a stabilit ca manifestările culturale să nu mai aibă loc în centrul oraşului ci în poieniţa din parcul Steinburg.
Perioada activităţilor culturale a fost stabilită pentru a coincide cu festivalul "Cântecele munţilor" dar acestuia i s-a schimbat atât periada, cât şi programul manifestărilor, ceea ce i-a obligat pe organizatorii agniţeni să refacă programul stabilit iniţial.
Zilele culturale vor începe vineri 6 august, ora 17, cu o lansare de carte. Este vorba de volumul "Etnomuzicologul Ilarion Cocişiu în vâltoarea destinului", al cărui autor, Gherasim Rusu Togan, prezintă documente edificatoare privind viaţa şi activitatea lui Ilarion Cocişiu.
Sâmbătă 7 august, la ora 14:30, pe străzile oraşului va avea loc parada portului popular, care va pleca din faţa primăriei, pe str. Mihai Viteazu, Fabricii şi se va încheia în poieniţa din parcul Stenburg. Aici, începând cu ora 16, va avea loc un spectacol folcloric susţinut de ansamblurile Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu", ansamblul "Alunelul" din Pieleşti - Craiova, ansamblul "Prietenia" din Kogălniceanu - Constanţa şi îndrăgiţii solişti Alina Bâcă, Robert Târnăveanu şi Daniel Rusalim. După ora 21 tinerii vor avea parte de o discotecă în aer liber.
Duminică 8 august, spectacolul va fi reluat de aceleaşi ansambluri, având ca invitaţi pe Ionela Moroţan, Nelu Hordobeţ şi Mariana Anghel.
La ceastă ediţie, ingredintele spectacolelor, berea, sucurile, micii şi fripturile vor fi asigurate numai de comercianţi agniţeni.
În afara spectacolelor culturale, Clubul Sportiv Agnita va organiza, în zilele de 7 şi 8 august, meciuri de fotbal şi baschet.
Dacă prognoza meteorologilor se adevereşte, agniţenii se vor bucura de spectacole frumoase pe un timp frumos.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

05 august 2010
Agnita fără Stare Civilă

Primul punct al ordinei de zi din şedinţa ordinară a Consiliului Local al oraşului Agnita din luna iulie a fost un proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei şi a statutului de funcţii pentru aparatul de specialitate al Primarului şi a Serviciilor Publice.
Explicaţiile date de primarul Curcean Marius Radu privind acest proiect i-a lăsat pe consilieri fără replică, şi asta pentru că era vorba de hotărârea guvernului privind restructurarea funcţionarilor din primării.
Conform hotărârii, la Primăria din Agnita s-a reorganizat Serviciul de Evidenţa Populaţiei. Normativele trimise prevăd că Serviciul de Evidenţă a Populaţiei este compus din minim 3 persoane, iar pentru oraşe până la 22000 de locuitori, maxim 3 persoane.
În acest sens în oraşul Agnita, cu 11500 de locuitori, pentru evidenţa lor sunt suficienţi trei angajaţi şi nu patru ca până în prezent.
Cei care au emis hotărârea au omis faptul că Serviciul de Evidenţa Populaţiei de la Primăria din Agnita se ocupă cu peste 28000 de persoane, oraşului fiindu-i arondate încă 8 comune. O altă hotărâre mai conţinea o menţiune conform căreia posturile persoanelor provenite de la Ministerul de Interne, adică din poliţie, nu pot fi restructurate, aşa că singurul post ce trebuia desfiinţat era cel de la Starea Civilă.
Primarul Curceanu a cerut precizări cu privire la situaţia evidenţei persoanelor din cele 8 comune. Răspunsul a fost pe măsura hotărârii şi a normativelor. Serviciul de Evidenţa Populaţiei din Agnita este obligat să presteze servicii ca şi până acum, adică pentru 28000 de mii de locuitori, deşi normarea se face doar pentru populaţia oraşului.
În răspunsul primit de primar se menţiona faptul că acest lucru va dura până când în cele 8 comune va fi înfiinţat Serviciul de Evidenţa Populaţiei care va avea câte trei angajaţi. Adică se desfiinţează postul de la Starea Civilă din Agnita, urmând să se înfiinţeze 24 de posturi în cele 8 comune.
Membrii Consiliului Local n-au avut alternativă şi au aprobat proiectul iniţiat de primar, conform hotărârii guvernamentale.
Pentru că aşa-i în democraţia noastră originală. Autonomia locală înseamnă dreptul celor aleşi de locuitorii oraşului, de a aproba hotărârile Comitetului Central, pardon, Guvernului României. Mâine, poimâine, vor avea dreptul şi poate datoria să trimită înţelepţilor conducători telegrame de felicitare conform unor mai vechi obiceiuri.
Până atunci, zilnic la uşa biroului de Stare Civilă din Agnita, mulţi cetăţeni aşteaptă să le fie eliberate documentele. Acum, tot mai mulţi din cei plecaţi prin străinătăţi vin să solicite diverse acte şi mai ales certificate de naştere internaţionale.
O adresă primită de la Ministerul de Interne menţionează că poliţiştii nu au voie să elibereze documente de stare civilă pentru că "aceştia nu fac parte din aparatul propriu" al primarului. Adică, nu pot primi atribuţii pentru că nu fac parte din aparatul de specialitate al primarului, dar, fiind vorba de restructurare, fac parte din acest aparat, fără să poată fi restructuraţi.
Postul de la Starea Civilă din Agnita s-a desfiinţat, primarul să se descurce.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

01 august 2010
Încep lucrările la apă și canal în Agnita

Operatorul "Apa Târnavei Mari" S.A. anunţă începerea lucrărilor în vederea reabilitării şi extinderii reţelelor de apă şi apă uzată din oraşele Agnita şi Dumbrăveni în cadrul proiectului "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, jud. Sibiu".
Acest Proiect, aprobat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu (axa prioritară 1 - Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată), are o valoare de 307.837.654 lei, fiind cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene cu suma de 261.662.005 lei.
În cadrul acestui Proiect, a fost semnat în data de 03.06.2010 contractul de lucrări "Reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei şi de canalizare menajeră în oraşele Agnita şi Dumbrăveni", contract în valoare de 22.070.897 lei, din care 17.826.664 lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene prin Fondul de Coeziune.
În vederea implementării acestui contract, au fost planificate, începând cu data de 27 iulie 2010, lucrări de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare menajeră în oraşele Agnita şi Dumbrăveni, conform graficului de lucrări aprobat de autorităţi care este disponibil la casieriile operatorului, la Centrele de Informare a Cetăţenilor din primăriile oraşelor Agnita şi Dumbrăveni şi pe site-ul operatorului, www.apatarnavei.ro.
Avantajele implementării acestui contract constau în asigurarea distribuţiei de apă potabilă la standardele Uniunii Europene pentru locuitorii din Agnita şi Dumbrăveni şi creşterea ratei de acoperire cu servicii de apă şi apă uzată.
Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică deschisă, consultantul de supervizare al lucrărilor fiind C. & S. Giuseppe Ingegneri Associati S.R.L. din Palombaro, Italia, iar constructorul care va executa lucrările este S.C. Hidroconstrucţia S.A., lider al Asocierii Hidroconstrucţia-Dafora-Flowtex Technology.
Ordinul de începere al contractului a fost emis în 1 iulie 2010. Durata contractului este de 36 de luni, termenul de derulare al lucrărilor este de 24 de luni, cu o perioadă de notificare a defectelor de 12 luni.

Graficul orientativ de lucrări pentru reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție a apei și de canalizare menajeră în orașul Agnita este disponibil pe site-ul www.apatarnavei.ro, precum și pe www.primaria-agnita.ro

sursa: www.apatarnavei.ro

25 iulie 2010
Internet wireless gratuit și în Agnita

Primăria Agnita a fost cooptată în proiectul "Creşterea accesului la serviciile de internet" derulat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, proiect ce are drept scop acoperirea cu reţea de internet wireless (fără fir) a cât mai multor spaţii publice din ţară pentru un acces mai bun al populaţiei la informaţie.
Pentru aceasta primăria a încheiat un contract de comodat cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale pe o perioadă de 2 ani, privind transmiterea dreptului de folosinţă, asupra unor bunuri mobile, care sunt parte componentă a proiectului "Creşterea accesului la serviciile de internet", toate acestea pentru ca locuitorii oraşului să aibă un acces gratuit la informaţie pe toată perioada anului.
Hotspotul este amplasat în zona Parcului Eroilor. Astfel şi oraşul Agnita intră în categoria oraşelor care dispun de o reţea de internet wireless, pusă gratuit la dispoziţia cetăţenilor şi agenţilor economici.
Accesul la diferite pagini web va fi posibil de pe orice laptop care beneficiază de tehnologia wireless sau de pe telefoanele mobile care deţin acelaşi sistem.

sursa: www.primaria-agnita.ro

19 iulie 2010
Un braţ de premii

După ce au câştigat Marele Premiu la festivalul din Dolj, membrii ansamblului "Cununa" din Agnita au fost invitaţi să participe la festivalul concurs "Dobroge Mândră Grădină" organizat de Asociaţia Pentru Cultură Învăţământ şi Turism Constanţa împreună cu municipiul Mangalia şi localităţile Eforie, Albeşti Pecineaga şi Mihai Kogălniceanu.
Participarea era condiţionată de suportarea cheltuielilor de deplasare şi cazare de către concurenţi, urmând ca ansamblurile aflate pe primele locuri să ia parte la faza următoare a festivalului, de data aceasta pe banii organizatorilor, şi în compania unor ansambluri folclorice din Grecia, Turcia, Ucraina, Macedonia, Bosnia-Herţegovina, Georgia, Mexic, Moldova, Polonia, Rusia şi Serbia.
Pentru agniţeni efortul financiar era mare dar şi provocarea era pe măsură, având în vedere competiţia naţională, în care îşi puteau etala valoarea şi apoi participarea la un festival internaţional, ce le oferea membrilor ansambului şansa de a prezenta frumuseţea jocurilor şi cântecelor de pe Hârtibaci.
Numai directorul Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu", Ioan Dragoman, ştie la câte uşi a bătut până a reuşit să adune suma necesară pentru participarea la prima fază a festivalului dobrogean. A făcut acest lucru având convingerea că ansamblul "Cununa" se va califica pentru festivalul internaţional. Şi nu s-a înşelat. Agniţenii au câştigat locul III, primele două fiind ocupate de organizatori.
Acum în Casa de Cultură din Agnita sunt etalate două minunate plachete de participare, un frumos medalion pentru căştigarea locului III şi 8 diplome, din care 2 pentru soliştii vocali Petronela Sandu şi Ionuţ Precup. Dar cel mai senzaţional premiu a fost primit de dansatoarea Ruxandra Pleşa, care, fiind înscrisă pe nepregătite la concursul de Miss, a venit acasă cu un minunat trofeu pe care scrie "MISS FESTIVAL". Câştigătoarea este elevă în clasa XI-a la Colegiul "A.T. Laurian" şi una dintre dansatorele de bază în ansamblu.
O felicităm pe ea şi pe ceilalţi membrii ai ansamblului "Cununa", care a primit numeroase invitaţii de participare la festivaluri în alte ţări dar, din păcate, bugetul Casei de Cultură din Agnita e prea mic pentru lucruri aşa de mari.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

16 iulie 2010
Se oferă 52 de locuri de muncă

Pentru perioada 14-21 iulie, prin intermediul AJOFM Agnita, 8 fime caută personal pentru ocuparea a 52 posturi vacante, astfel:
- confecţioner-ansamblor articole din textile (10)
- cusător piese din piele şi înlocuitor (8)
- director general societate comercială (1)
- lucrător comercial (1)
- muncitor necalificat la ambalat produse solide şi semisolide (1)
- muncitor necalificat în industria confecţiilor (21)
- muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (5)

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

16 iulie 2010
Licitaţie pentru Dealu Dăii

Consiliul Judeţean lucrează, în aceste zile, la documentaţia privind organizarea licitaţiei de execuţie pentru reabilitarea unei porţiuni de 6 km din tronsonul de drum judeţean Sibiu-Agnita. Este vorba despre porţiunea de drum de pe Dealu Dăii. Pentru acest tronson s-a decis să se organizeze o licitaţie nouă, din cauza unor erori de proiectare care nu au luat în calcul problemele de stabilitate a terenului şi pentru a nu afecta investiţia de reabilitare şi modernizare a DJ Sibiu-Agnita. Practic, lucrările de reabilitare vor continua de la Daia până la intrarea în Agnita, urmând ca pentru tronsonul de pe Dealu Dăii să fie desemnat un nou constructor. Valoarea proiectului pentru reabilitarea porţiunii din Dealu Dăii este de aproximativ 20 milioane de lei, iar banii provin din fondurile structurale europene atrase de Consiliul Judeţean pentru refacerea DJ Sibiu-Agnita. În acest moment, se lucrează la caietul de sarcini al licitaţiei, urmând ca anunţul să fie publicat pe SAP.

sursa: www.tribuna.ro

08 iulie 2010
O tânără din Agnita, în topul femeilor de afaceri din Anglia

Dana Denis-Smith este născută la Agnita, iar una din cele mai cunoscute publicații economice din Marea Britanie, Management Today, a inclus-o în Top 35 femei de afaceri sub 35 de ani, ediția 2010.
Dana, fostă Armean, și-a deschis în Anglia propria afacere, după ce a lucrat în presa economică. Marker Global, compania pe care o conduce Dana Denis-Smith, este specializată pe consilierea investitorilor în ceea ce privește analizele de risc asupra țărilor în curs de dezvoltare.
Tânăra femeie de afaceri va veni la Sibiu în a doua parte a lunii august, când Universitatea "Lucian Blaga" va organiza Școala de afaceri. Dana Denis-Smith este invitată să susțină o prelegere la respectivul eveniment alături de manageri de talia unui Petru Văduva, CEO al Țiriac Holdings, sau Peter T. McCarthy, vicepreședinte al JP Morgan Securities Inc.
"Am trecut de la ziaristică la consultanță printr-o fază intermediară - aceea de avocat pe drept englez (am lucrat la firma Linklaters la Londra și Amsterdam). Pe lângă asta, în cadrul grupului The Economist am avut ocazia să lucrez și să colaborez cu EIU, divizia lor de analiză economică și previziune. Ca urmare, când am luat decizia de a demara propria afacere în 2007, mi s-a părut logic să mă axez pe consultanță de investiție pe țări emergente prin prisma experienței mele de până atunci", a declarat absolventa Liceului "August Treboniu Laurean" din Agnita, într-un interviu acordat hotnews.ro.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

29 iunie 2010
Spitalul din Agnita, preluat de Primărie

Descentralizarea în sistemul de sănătate continuă în judeţul Sibiu. În cursul zilei de ieri, Spitalul Orăşenesc Agnita a fost preluat de către municipalitate. Potrivit directorului Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică, prof.univ.dr. Ioan Maniţiu, preluarea a decurs fără probleme. La rândul său, Radu Curcean, primarul din Agnita, spune că a preluat un spital fără datorii. "Nu am preluat spitalul cu datorii. Dacă se păstrează actualul sistem de lucru cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, nu vom avea probleme financiare. Oricum noi în fiecare an am alocat sume din bugetul local pentru întreţinere şi investiţii la spital. Dacă ne lasă autonomie o să fie mai bine", a declarat pentru TRIBUNA primarul Radu Curcean.

sursa: www.tribuna.ro

29 iunie 2010
Peste 400 de arbori, tăiaţi ilegal

Peste 400 de carpeni şi stejari tăiaţi ilegal au descoperit oamenii legii, în urma unui control efectuat la Alţâna. Partida de exploatare forestieră aparţine Ocolului Silvic Agnita, iar la acţiunea de control au luat parte poliţişti de la Serviciul Ordine Publică, Compartimentul Delicte Silvice, împreună cu reprezentanţi ai I.T.R.S.V. Braşov pe linie de silvicultură. "În urma investigaţiilor efectuate s-a stabilit faptul că în jurul datei de 22 iunie, angajaţii unei societăţi comerciale cu sediul în localitatea Lupeni, judeţul Harghita, la indicaţiile administratorului societăţii, au tăiat fără drept un numar de 408 arbori esenţă carpen şi stejar, din partida de exploatare forestieră de pe raza localităţii Alţâna, fără a deţine autorizaţie de exploatare. Cioatele rezultate în urma tăierii ilegale au fost identificate, inventariate şi măsurate, iar materialul lemnos a fost recuperat în totalitate şi dat în custodia Ocolului Silvic Agnita", precizează Adela Negoi, purtător de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Cercetările sunt continuate de către lucrătorii Serviciului Ordine Publică sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier.

sursa: www.tribuna.ro

28 iunie 2010
Reabilitarea reţelei de apă: Dafora, Flowtex şi Hidroconstrucţia SA

26,18 milioane de lei este valoarea contractului semnat între SC Apa Târnavei Mari şi consorţiul de firme Hidroconstrucţia, Dafora şi Flowtex pentru lucrările de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare din oraşele Agnita şi Dumbrăveni, localităţi membre ale Asociaţiei Apa Târnavei Mari, beneficiară a unor fonduri europene de peste 90 de milioane de euro.
Oferta consorţiului de firme amintit, al cărei lider de asociere este Hidroconstrucţia SA din Bucureşti, a fost aleasă în urma unei licitaţii în cadrul căreia au mai fost depuse alte 12 oferte. Iniţial, valoarea lucrărilor era aproximată la aproape 40 de milioane de lei, inclusiv TVA.
Din fondurile comunitare, în caietul de sarcini este prevăzută reabilitarea reţelei de apă din Dumbrăveni pe o lungime de 1.317 metri. În Agnita, reţeaua de apă va fi reabilitată pe o lungime de 6.969 de metri. Pentru fiecare oraş se vor reabilita cele două rezervoare de înmagazinare a apei potabile: cel din Dumbrăveni cu capacitatea de 1.500 de mc şi cel din Agnita cu o capacitate de 2.500 de mc.
În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare, aceasta va fi extinsă la Dumbrăveni cu 12.195 de metri, iar în Agnita va fi extinsă cu 11.947 de metri. În plus, la Agnita va fi construită şi o staţie de pompare a apei uzate.
Contractul de lucrări mai prevede şi refacerea tuturor suprafeţelor carosabile şi a trotuarelor afectate de aceste lucrări.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

25 iunie 2010
"Cetăţene, fă-ţi datoria - Satul moare, precum omul!"

Manifestarea de vineri, 18 iunie, a fost onorată de prezenţa primarilor Radu Curcean (gazda manifestării) şi Stănuleţ Chirion (comuna Chirpăr), dar şi a preşedinţilor de asociaţii Ioan Gruncă - Asociaţia A.T. Laurian Fofeldea şi Gheorghe Donu - Asociaţia Obştea Satului Săsăuş. Mulţi au fost invitaţi, puţini au fost prezenţi. Marii absenţi remarcaţi au fost reprezentanţii protopopiatului Agnita şi ai parohiilor bisericilor pictate de fraţii Grecu, toţi invitaţi dar iluştri absenţi.
Expoziţia găzduită de sala mare a primăriei, structurată pe două componente (patrimoniu local şi comunitatea), a asigurat subiectul dezbaterilor. Podişul Hârtibaciului încă mai păstrează un patrimoniu valoros (imobil, mobil şi imaterial), un patrimoniu neglijat şi neidentificat corespunzător. Iar populaţia moştenitoare a acestui patrimoniu nu conştientizează valoarea acestuia, multe iniţiative din acest domeniu fiind lipsite de efect. Dl Ovidiu Calborean - şeful serviciului monumente istorice din cadrul Direcţiei de Cultură, a insistat pe necesitatea conservării şi promovării acestui "Patrimoniu în pericol", intervenţiile şi construcţiile neautorizate începând să polueze zona şi să modifice peisajul cultural autentic.
Dar oare cum să sprijini acest efort dacă proprietarii şi gestionarii acestui patrimoniu istoric lipsesc de la dezbaterile publice organizate în acest scop? Se invocă deseori lipsa sprijinului comunitar, al finanţărilor necesare conservării bisericilor, monumentelor istorice şi zonelor protejate dar, în acelaşi timp, nu se observă faptul că finanţările europene destinate acestor scopuri sunt neaccesate, lipsind proiectele necesare. Iar pentru proiecte este necesar un efort colectiv, în care epitropi, preoţi şi specialişti să aleagă cele mai bune soluţii pentru elaborarea unor documentaţii viabile. Vorbim de lipsa punctelor de informaţii turistice, de obiective turistice închise (fără un acces facil la monument), lipsa oamenilor calificaţi să prezinte comunităţile cu valorile ei, mentalitatea conservatoare a locuitorilor etc. Lista nevoilor remarcate este lungă şi sperie atât prin complexitate cât şi prin lipsa mijloacelor financiare.
Şi toate acestea în comunităţi pe cale de dispariţie, depopularea generând situaţia prezentă. Dacă, până nu demult, biserica, şcoala şi familia erau instituţiile fundamentale ale lumii rurale, remarcăm că şcoala se desfiinţează (copiii făcând naveta în reşedinţa de comună), familiile sunt destrămate (unii lucrând aiurea pentru un pumn de arginţi) iar multe biserici şi monumente sunt administrate de oameni puşi pe căpătuială şi lipsiţi de cultura necesară evaluării nevoilor.
Părintele din Coveş, Cosmin Coşorean, a susţinut iniţiativele satului Coveş (nevoia edificării unui punct muzeal local, al unui punct de informaţii turistice, etc) fiind singurul prezent la dezbateri. Unde sunt preoţii făcători de istorie, modele de corectitudine şi de viaţă exemplară? Unde este Zosim Oancea, preotul care a transformat Sibielul în destinaţia turistică rurală favorită din judeţul Sibiu? Unde sunt preoţii care cu cultura lor vastă erau primii în consiliile de administraţie ale reuniunilor de credit şi băncilor populare, care sprijineau iniţiativele agricole ale cetăţenilor (livezile şi atelierele şcolare, etc) şi îşi învăţau obştea să aleagă calea de mijloc, în toate cele lumeşti?
O dezbatere vie s-a ţinut pe tema salarizării unui animator în fiecare sat, persoană de contact pentru grupurile de turişti (şi nu numai), alternativa fiind o asociaţie a comunităţii locale care să elaboreze proiecte şi să soluţioneze gradual problemele comunitare. Argumentele pro-contra sunt multiple şi pertinente.
Lectorul univ. dr. Mihaela Astafie a prezentat conceptele de biosecuritate şi biodiversitate în contextul în care podişul Hârtibaciului este sit natura 2000 iar majoritatea cetăţenilor nu cunosc avantajele acestei protecţii legiferate. Logo-ul "Aici Nu se cultivă organisme modificate genetic", lansat de Ecomuzeu, ar asigura, prin susţinerea de către administraţiile publice locale, o bună imagine pentru turismul ecologic şi agroturism, cunoscut fiind faptul că există deja, şi în turismul intern, un segment important pentru acest tip de ofertă. S-ar sparge tiparele informaţiei iar sudul Transilvaniei ar putea să-şi prezerve agricultura tradiţională şi modul de viaţă natural şi autentic.
Dezbaterile au prilejuit şi lansarea invitaţilor "neoficiale" pentru marile sărbători ale anului (în iulie la Fofeldea şi 21-22 august la Săsăuş), ambele manifestări fiind concepute pentru ca toţi cei născuţi pe aceste meleaguri să revină pentru trei zile acasă, tema principală a manifestărilor fiind: "Are viitor satul meu?".
În context s-au distribuit chestionare pentru elaborarea "Catalogului Meseriaşilor din judeţul Sibiu" - primul de acest gen din România, un instrument necesar şi extrem de oportun. Toţi meseriaşii din judeţul Sibiu se pot înscrie gratuit în prima ediţie a acestui catalog! (vom reveni). Prezentarea monografiei "Reuniunea Meseriaşilor din Sălişte" - autor: Vasile Crişan, a trezit un viu interes între cei prezenţi. În acelaşi cadru s-au înmânat cele nouă colecţii 2008-2009 din revista Transilvania, donaţii ale Centrului Cultural Interetnic Transilvania pentru primării (bibliotecile publice locale), un mic semnal de vitalizare a "punctelor de acces public la cultură şi informaţie". O premieră o reprezintă şi lansarea iniţiativei Clubul "Amicii Ecomuzeului", o parte din cei prezenţi completând formularul de înscriere în acest club informal.
În finalul simpozionului toţi invitaţii au degustat produse tradiţionale din Săsăuş (din care nu au lipsit telemeaua de vacă, slănina, socata, siropul de soc dar şi rachiul de mere), remarci pesimiste făcându-se auzite: "În câţiva ani nu mai are cine să le producă"!
Să nu uităm versurile adaptate ale poetului:
"Pe lângă plopii fără soţ, adesea eu treceam...
Puteam să trec şi printre ei, dar ce ghişeft făceam...?"

Avem valori în sat dar ştim oare să le valorificăm? Cu cine să le valorificăm şi pentru cine?

sursa: www.tribuna.ro - Marius Halmaghi

25 iunie 2010
Reabilitarea drumului Sibiu - Agnita își dublează prețul

Eroarea de proiectare a reabilitării drumului județean care leagă Sibiul de Agnita costă enorm.
Pe cei 6,1 km de drum care trec pe Dealul Dăii, proiectanții au "uitat" ori nu "au observat" că există alunecări de teren și, prin urmare, nu au proiectat lucrările care se impuneau, după cum anunța Turnul Sfatului încă din ianuarie anul acesta. "Eroarea" aduce costuri suplimentare de peste 25 de milioane de lei, fără TVA, din care doar o parte din sumă poate fi acoperită din fonduri europene.
Lucrarea de reabilitare a drumului Sibiu - Agnita a fost, totuși, atribuită prin licitație publică unui consorțiu de firme, al cărui lider de asociere este SC Comtram SA (companie controlată de magnatul sibian Ilie Carabulea) pentru suma de 30,23 de milioane de lei, fără TVA.
Modernizarea drumului a început la finele anului trecut, fără să fie atinsă de lucrări și porțiunea de drum de pe Dealul Dăii. "Pe parcursul lucrărilor de modernizare, pe tronsonul de drum cuprins între km 4+400 - km 10+500 s-au constatat multiple degradări care indică o instabilitate a terenului în zona corpului drumului. În urma studierii amplasamentului au fost evidențiate multiple cedări ale fundației drumului, brudușiri, fisuri transversale și longitudinale ale covorului asfaltic, degradări importante ale podețelor existente, acumulări de apă adiacente părții carosabile din cauza lipsei amenajărilor pentru scurgerea apelor pluviale de pe platforma drumului, acumulări de apă la baza taluzului etc.", se arată într-un raport emis de Serviciul Managementul proiectului din cadrul Consiliului Județean Sibiu.
Potrivit autorităților județene, acestea s-au bazat pe un raport al Dirigintelui de șantier, care ar fi susținut că soluțiile de consolidare din proiectul de reabilitare a DJ 106 ar fi suficiente. Ce i-a determinat să își schimbe punctul de vedere? Vremea. "La momentul demarării lucrărilor s-a constatat că soluțiile proiectate nu mai corespund în totalitate cu situația din teren. Ploile abundente, alternate cu perioade de secetă din 2008 și 2009 au cauzat alunecări de teren și tasări ale corpului drumului și impun soluții de consolidare mai puternică pe tronsonul amintit", se mai arată în documentul citat.
În urma observaţiilor din teren după acţiunea intemperiilor şi a perioadelor de secetă - după cum zic autorităţile - din 2008 - 2009, beneficiarii lucrărilor au decis să renunţe la lucrările de modernizare pentru respectivul tronson de 6,1 km, prevăzute în documentaţia iniţială. Autorităţile au calculat că aceste lucrări la care se renunţă ar valora 3,004 milioane de lei, fără TVA. Pentru reabilitarea drumului respectiv, din fonduri europene şi de la bugetul judeţean au fost alocate 45,345 de milioane de lei, fără TVA, iar cum în urma licitaţiei preţul câştigător a fost de 30,23 de milioane de lei, rezultă o diferenţă (economie) de 15,11 milioane de lei, tot fără TVA.
"Până în momentul de faţă, din bugetul proiectului dispunem de suma de 19,339 de milioane de lei, fără TVA, sumă rezultată din diferenţa de 15,115 mil. de lei de la contractarea execuţiei lucrărilor, din nota de renunţare în valoare de 3,004 milioane de lei şi din suma de 1,219 milioane de lei reprezentând economii la liniile bugetare Dirigenţie de şantier şi Cheltuieli publicitate şi informare", au calculat reprezentanţii CJ Sibiu.
Doar că cele 19,339 de mil. de lei nu sunt suficiente pentru lucrările suplimentare apărute în urma constatării faptului că Dealul Dăii nu este unul sigur. "Conform devizului general din noul proiect tehnic, valoarea estimată a acestor lucrări este de 25,008 milioane de lei, fără TVA, respectiv 29, 76 de milioane de lei, cu tot cu TVA". Aceste sume au fost calculate de SC Betarmex SRL, firmă ce asigură asistenţa tehnică pentru reabilitarea DJ 106.
Diferenţa între ceea ce există - 19,339 de milioane de lei - şi ceea ce se consideră a fi necesar - 25,008 milioane de lei - ar urma să fie acoperită din bugetul judeţului Sibiu. Mai precis, consilierii judeţeni vor avea de adoptat un proiect prin care să fie alocată suplimentar suma de 5,669 de milioane de lei, precum şi a TVA aferentă de 1,077 milioane de lei, pentru proiectul de modernizare a drumului Sibiu - Agnita. Banii ar urma să vină din fondul de rulment al bugetului judeţean.
Lucrările ce se impun pe cei 6,1 km de drum de pe Dealul Dăii ar urma să fie atribuite prin licitaţie publică. Deocamdată, reprezentanţii CJ nu au anunţat care ar fi termenul de finalizare pentru noile lucrări necesare pe Dealul Dăii. În prezent, SC Comtram SA are ca termen de predare a drumului Sibiu - Agnita (mai puţin Dealul Dăii) luna mai a anului 2011.
Până acum, pe lângă cei 30,23 de milioane de lei (din care trebuie scăzută valoarea lucrărilor prevăzute iniţial pe Dealul Dăii, respectiv 3,004 mil. de lei), conducerea CJ a mai aprobat suplimentarea acestor sume. În martie anul acesta, CJ Sibiu a aprobat scumpirea lucrărilor cu 1,75 milioane de lei, fără TVA, pentru o serie de lucrări suplimentare ce nu erau cuprinse în contractul iniţial, semnat pe 14 septembrie 2009. Printre cele mai importante lucrări suplimentare se numără un altfel de pod peste râul Zăvoi, la care se schimbă soluția cu fundație directă prin cea cu "piloți", dar și "creșterea clasei de rezistență a betoanelor folosite la infrastructura podului de peste pârâul Vurpăr". Zilele trecute, CJ Sibiu a mai negociat plata altor 130.000 de lei, fără TVA, şi tot în plus, pentru mutarea unui amplasament şi pentru lucrări suplimentare de protecţie a malurilor.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

20 iunie 2010
Tineri actori

Trupa de teatru "Step by Step" din Agnita a participat, la Mangalia, la finele lunii mai, la prima ediţie a Festivalului de Teatru pentru tineri. În cadrul Festivalului, trupa din Agnita a prezentat piesa "Clinica" de Adrian Lustig. Din distribuţie au făcut parte: Paul Hîrţoagă (elev), Floriţă Claudiu (student), Maroşan Adrian (student), Emanuela Andrei (elevă), Maria Bonea (elevă), Floriţă Adina (elevă), Banciu Viorel (elev). Adaptarea şi regia: Virgil Bâra, asistent regie şi decor (elev) Florin Frăţilă.
În cadrul Festivalului s-au organizat 2 ateliere de lucru: improvizaţie şi mişcare cu scopul iniţierii participanţilor în arta teatrală. Spectacolul prezentat de trupa "Step by Step" a fost apreciat de către membri juriului, dar şi de public cu aplauze la scenă deschisă.

sursa: Sibiu 100% - D. Supţirel

14 iunie 2010
Spectacol de absolvire

Începutul oricărei vacaţe mari e întotdeauna precedată de frumoase serbări pregătite de cadrele didactice şi savurate de părinţi.
La grădiniţa nr.2 (de pe Horea) din Agnita, minispectacolele prezentate de minişcolarii din grupele mici şi mijloci au avut loc în sălile de clasă, dar grupa mare pregătitoare, respectiv absolvenţii grădiniţei, au prezentat un inedit spectacol la Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu".
Spectacolul, realizat de educatoarea Horumbete Elvira, a fost o scenetă intitulată "Şezătoare Hârtibăceană", foarte apreciată de părinţii micilor actori, mai emoţionaţi decât cei care evoluau pe scenă.
Decorul de şezătoare a fost realizat împreună cu educatoarea Nicula Andreea, care, îmbrăcată în costum popular, a cântat şi a dansat împreună cu copiii. Pentru autenticitate, realizatoarea spectacolului a folosit texte din volumul "Flori alese de pe Hârtibaci", de Mircea Drăgan.
După aplauze şi felicitări micii absolvenţi au făcut o ultimă fotografie de grup.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

14 iunie 2010
22 de milioane de lei pentru apă şi canal la Dumbrăveni şi Agnita

Oficial, Dumbrăveniul şi Agnita au intrat în circuitul mega-proiectului de reabilitare a sistemelor de apă şi canalizare, lucrări cuprinse în proiectul de reabilitare a reţelelor de apă şi apă uzată din nordul judeţului. Ieri a fost semnat contractul "Reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei şi de canalizare menajeră în oraşele Agnita şi Dumbrăveni", contract în valoare de 22.070.897 lei, din care 17.826.664 lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene prin Fondul de Coeziune.
Acest contract prevede reabilitarea reţelei de apă din Dumbrăveni pe o lungime de 1.317 metri, iar a reţelei din Agnita pe lungimea de 6.969 metri, şi reabilitarea a două rezervoare de înmagazinare apă potabilă. De asemenea, în cadrul aceluiaşi contract se prevede reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare menajeră: extindere în Dumbrăveni pe o lungime de 12.195 metri şi reabilitare şi extindere în Agnita pe o lungime de 11.947 metri. Avantajele implementării acestui contract constau în asigurarea distribuţiei de apă potabilă corespunzătoare din punct de vedere calitativ/cantitativ standardelor Uniunii Europene pentru locuitorii din Agnita şi Dumbrăveni şi creşterea ratei de acoperire cu servicii de apă şi apă uzată.
Durata contractului este de 36 de luni, termenul de derulare al lucrărilor este de 24 de luni, cu o perioadă de notificare a defectelor de 12 luni.

sursa: www.tribuna.ro

10 iunie 2010
Concurs de pescuit la Brădeni

Ziua frumoasă de primăvară târzie a adunat în jurul lacurilor de la Brădeni o mulţime de amatori, gata să-şi încerce norocul într-o întrecere în arta de a arunca lanseta şi folosirea eficientă a mulinetei, dar mai ales în priceperea de a folosi momeala potrivită pentru atragerea peştilor ascunşi sub sclipirile argintii ale unduirilor de ape.
După patru ore de privit o plută şi un fir, ce rareori se întindea, juriul a dat semnalul de adunare a sculelor, mai mult sau mai puţin sofisticate, şi prezentarea capturilor spre cântărire.
După analiza atentă a rezultatelor au fost completate diplomele şi au fost înmânate celor declaraţi câştigători.
La categoria seniori, locul I a fost acordat tânărului Matei Nicolae, urmat de Solea Gheorge şi Roşca Alexandru. La senioare au fost premiate Nedelea Maria şi Matei Mihaela iar la categoria speranţe, adică pescarii ce trebuie ocrotiţi să nu cadă în apă, au fost premiaţi Păcurariu Cătălin, Glodeanu Alexandru şi Monda Cătălin.
S-au mai acordat diplome pentru: cel mai vârstnic pescar - Adam Zoltan de 62 de ani, cel mai tânăr pescar - Vaida Mihai de 6 ani şi pentru cea mai mare captură, lui Roşca Alexandru.
Câştigătorii vor participa la faza judeţeană ce se va organiza în acelaşi decor.
Cei care au prins mai puţini peşti s-au bucurat că au prins o zi minunată de relaxare, într-un peisaj minunat.
Concursul a fost organizat de sucursala Agnita a AJVPS, respectiv secretarul acesteia Ing. Ţerbea Lucian, cu sprijinul vicepreşedintelui AJVPS Sibiu - Poiană Ioan, responsabilul pescuitului sportiv din judeţ.

sursa: www.tribuna.ro

09 iunie 2010
Festivalul hârtibăcenilor la Merghindeal

Amânat din cauza timpului nefavorabil dar mai ales din lipsa banilor, "Festivalul Hârtibăcenilor", aflat la a V-a ediţie, a fost prilej de mare sărbătoare pentru locuitorii comunei Merhindeal, veniţi cu mic, cu mare, să vadă spectacolul oferit de cele 10 formaţii de jucători şi cântăreţi.
Festivalul a avut loc în parcul localităţii, un cadru minunat pentru asemenea manifestări, din păcate nu foarte dese.
În deschidere, participanţii la festival au fost salutaţi de reprezentanţii organizatorilor, respectiv Radu Marius Curcean - preşedintele asociaţiei "Valea Hârtibaciului", Vasile Radu - primarul comunei Merghindeal şi Ionel Dragoman - directorul Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita. Preşedintele asociaţiei a mulţumit domnului Marcel Adrian Piteiu, directorul general al Romgaz, care a sponsorizat acest festival.
Preşedintele a omis să menţioneze că "Festivalul Hârtibăcenilor", ca şi alte manifestări culturale din această zonă, nu sunt luate în considerare de către comisia de cultură a Consiliului Judeţean Sibiu.
În aplauzele spectatorilor au urcat apoi pe scenă dansatorii din Merghindeal, formaţie înfiinţată în 2009 ca urmare a dorinţei de a participa la acest festival şi la alte manifestări similare. Au urmat apoi formaţiile artistice din Bârghiş, Roşia, Chirpăr, Fofeldea, Nocrich, Marpod, Retiş, Noiştat şi Agnita.
Având drept scop principal revitalizarea folclorului de pe Valea Hârtibaciului, a V-a ediţie a demonstrat că acest lucru este posibil prin implicarea unor oameni de suflet care ştiu ce este într-adevăr valoros şi trebuie cultivat.
Timp de peste trei ore spectatorii au aplaudat tinerii jucători, care au evoluat pe ritmuri de jocuri hârtibăcene, sârbă, învârtită, purtată, haţegană, rară, dar şi o suită de jocuri din zona Rupea prezentată de jucătorii din Marpod, sau Brâul de la Făgăraş prezentat de fetele din Retiş.
Alături de instructorii care au mai evoluat pe scena festivalului, Ioan Sârbu, Ioan Tărchilă, Ioan Baciu, Nicolae Secere, Achim Mihuleţ, la această ediţie profesoara Laioş Soriţa, din comuna Roşia, a prezentat un grup vocal cu cântece şi strigături de nuntă, din satul Nou, de autentică valoare.
Festivalul a fost onorat de îndrăgitul instrumetist din Merghindeal, Cornel Sân, care a interpretat la clarinet o suită de cântece de pe Valea Hârtibaciului, aprinzând călcâiele jucătorilor car,e fără programare, au umplut scena într-o învârtită şi haţegană nebune.
Furaţi de ceea ce se întâmplă pe scenă, spectatorii s-au trezit cu o scurtă răpăială de ploaie de vară, care a întrerupt pentru cinci minute frumosul spectacol, reluat apoi de ansamblul "Cununa" din Agnita, care a încheiat, în ropote de aplauze, această ediţie a festivalului realizat de primăriile de pe Valea Hârtibaciului pentru locuitorii acestei zone.
A VI-a ediţie a festivalului va fi organizată în 2011 la Căminul Cultural al comunei Bîrghiş. Ansamblul acestei comune a fost prezent la toate ediţiile şi suntem convinşi că festivalul va fi şi de această dată un succes.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

07 iunie 2010
Au câștigat Marele Premiu

Ansamblul "Cununa" al Casei de Cultură "Ilarion Cocișiu" din Agnita a fost invitat la Festivalul-concurs internațional al cântului și jocului popular românesc, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și Primăria comunei Pielești din județul Dolj.
Agnițenii i-au cucerit pe olteni cu jocurile și cântecele de pe Hârtibaci și au câștigat cupa și diploma ce se acordă celor mai buni.
Relevant este faptul că membrii juriului, înainte de a lua această hotărâre, l-au rugat pe Ioan Dragoman, directorul Casei de Cultură din Agnita, să declare că ansamblul nu este unul profesionist.
Pentru "Marele Premiu", în afară de cupă și diplomă, agnițenii au primit și 1500 de lei. La festivalurile de pe Valea Hârtibaciului se acordă numai diplome.
Felicităm și noi ansablul "Cununa", orchestra condusă de Nicolae Vâstea și pe coregraful Ioan Sârbu.

sursa: www.primaria-agnita.ro - I. Bârsan

04 iunie 2010
Colegiul "A.T.Laurian" Agnita - în sărbătoare

Ultimele zile din mai au fost pentru agniţeni o mare sărbătoare prilejuită de manifestările organizate de Colegiul "A.T.Laurian" din localitate. Agnita, un orăşel cu tradiţie meşteşugărească, renumit prin breslele de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor şi olarilor, având o economie semi-rurală, a fost timp de două zile vizitat de multe personalităţi din ţară care au dat curs invitaţiei lansate de gazde pentru a participa la sărbătorirea colegiului şi la omagierea luministului August Treboniu Laurian. A fost un cadru ideal pentru colectivul profesoral de a pune în valoare eforturile deosebite care se fac pentru educarea şi formarea tinerilor agniţeni. Bogăţia manifestărilor a fost peste aşteptări, pornind de la expoziţia cu lucrările realizate de elevi în cadrul atelierelor de creaţie profesională, până la lecţiile demonstrative, fapt pentru care felicitări merită directorii Monica Petruţ şi Margareta Vecerzan. Asistenţa a mai fost surprinsă de demonstraţiile sportive, de programul artistic... Cuvinte elogioase au mai primit gazdele seminarului "August Treboniu Laurean spirit luminist", unde am reţinut evocările profesorilor Tudoran Eleonora, Neofit Cristina şi Bîrsan Maria. Surprinzător a fost şi concursul cu tema "Istorie, civilizaţie, cultură în perioada 1840-1870". Primarul Curcean Marius-Radu şi viceprimarul Matei Dumitru, alături de consilierii locali, merită felicitări pentru efortul de a fi sprijinit acest moment evocator. Nu puteam încheia rândurile fără să amintim intervenţiile preşedintelui "Asociaţiei Cultural Edilitare August Treboniu Laurian", ing Ioan Gruncă, cel care a reaprins flacăra cultului marilor luminaţi români, implicaţi în emanciparea mediului rural transilvănean, cel care este şi iniţiatorul realizării bustului Treboniu din Parcul Astra, intervenţia lui Marius Halmaghi, preşedintele Asociaţiei Ecomuzeul Regional Sibiu şi a ing. Ilie Creţu de la Centrul de consultanţă europeană.

sursa: www.tribuna.ro - A. Popescu

03 iunie 2010
Semnarea contractului pentru apă și canal

Moment important astăzi la ora 12 la sediul Apa Târnavei Mari Mediaş. În prezenţa oficialilor companiei va avea loc semnarea unui nou contract în cadrul proiectului de reabilitare şi extindere a sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni. În mod concret, este vorba despre primul contract care vizează Dumbrăveniul şi Agnita, oraşe care beneficiază şi ele de proiectul co-finanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene.

sursa: www.tribuna.ro - V. Antipa

27 mai 2010
Hârtibăcenii se pregătesc de festival

Membrii formaţiilor artistice din Agnita, Alţâna, Bârghiş, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Nocrich, Retiş şi Roşia se întâlnesc duminică, 30 mai, la Merghindeal. Ei vor participa la cea de-a V-a ediţie a "Festivalului Hârtibăcenilor", care ia startul duminică, la ora 14. Evenimentul este organizat de Primăria comunei Merghindeal, împreună cu Asociaţia "Valea Hârtibaciului" şi Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita.

sursa: www.tribuna.ro

20 mai 2010
Căsuțe pentru păsări, în Steinburg

Problema amenajării în jurul localităților a unor locuri de agrement este în zilele noastre o problemă acută. În acest sen, cu scopul restabilirii și conservării echilibrului ecologic și reabilitării parcului Steinburg, primăria orașului nostru a inițiat un minunat și interesant proiect. Prezentat în mare elevilor mari și mici de la Școala cu clasele I-VIII "G.D.Teutsch" Agnita și indrmați de doi dascăli inimoși, aceștia s-au hotarât să ajute și să conribuie și ei cu ... ceva.
Și pentru că, mai mult decât orice altă grupă de viețuitoare ale pădurii, păsările, prin aspectul lor plăcut, cântecul melodios, dar și prin marea originalitate, au constituit dintodeauna un mare interes din partea omului, la aceste minuni înaripate s-au gândit și elevii claselor a II-a C (înv. Maria Mihăilă) și a VIII-a C (prof. Iancu Mihăilă), membrii ai Cercului "Prietenii naturii", atunci când s-au hotărât să construiască și să amplaseze în parc un numar de 26 de căsuțe-cuib.
Mulțumim pe această cale pentru sprijin Primăriei orașului Agnita, pentru sponsorizare domnilor Stănuleț Chirion, Rogozan Ovidiu, iar pentru ajutor maistrului Balasz Karol.

sursa: www.primaria-agnita.ro - Prof. Iancu Mihăilă

17 mai 2010
"Itinerariul Cultural al Bisericilor Fortificate" a început vineri la Moşna

"Itinerarul Cultural al Bisericilor Fortificate" este titlul proiectului care a demarat vineri la Moşna, sub forma unui cocktail cultural. Proiectul este finanţat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei, prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.
"Transilvanian Brunch" a apărut la începutul anului 2008 ca o iniţiativă a Asociaţiei GAL Microregiunea Hârtibaciu de cunoaştere reciprocă şi colaborare în Valea Hârtibaciului, dar şi un exerciţiu de promovare a produselor locale. Începând din acest an, aceste evenimente se vor îmbogăţi cu momente culturale ce vor pune accent pe specificul local. Proiectul este coordonat de Asociaţia Mioritics şi Institutul European pentru Itinerare Culturale, alături de partenerii locali.
Vineri a avut loc debutul evenimentului, la cocktail-ul cultural de la Moşna, în Curtea Bisericii Evanghelice din localitate, cu un concert susţinut de Ansamblul Flauto Dolce din Cluj Napoca, dar şi vernisajul unei expoziţii de fotografie şi prezentarea unei piese de teatru susţinută de elevii din Moşna. Până la finele lunii septembrie vor avea loc manifestări la Axente Sever, Criţ, Cincu, Alţâna, Săsăuşi, Moardăş, Cârţa, Biertan, Boarta şi Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - V. Antipa

06 mai 2010
Odă primăverii

Orice obicei bun, repetat şi perfecţionat poate deveni tradiţie. Aşa s-a întâmplat şi cu concursul "Odă primăverii", organizat de Colegiul Tehnic "August Treboniu Laurian" din Agnita, aflat acum la cea de a III-a ediţie.
Concursul a avut loc în perioada 26 - 30 aprilie şi a avut patru secţiuni: un concurs interactiv de limba şi literatura română, unul de creaţie literară (poezii, eseuri, povestiri, compuneri) având ca teme primăvara şi copilăria, un concurs de pictură cu peisaje, portrete şi teme religioase, realizate în acuarelă tempera sau grafică, şi un concurs mai complex de meşteşuguri tradiţionale, în care elevii au realizat ţesături, cusături, felicitări, aranjamente florale şi pascale şi lucrări de marochinărie.
La atâtea teme generoase şi prezenţa a fost pe măsură. Au luat parte la concurs elevi din Şcolile Generale, clasele I-VIII, şi de la Scolile de Arte şi Meserii din Agnita, Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Iacobeni, Marpod şi Nocrich.
Mulţimea diplomelor acordate au confirmat implicarea concurenţilor.
Din frumuseţile acestui concurs am furat două citate din compunerea elevei din cl. a VII-a, Coleta-Margareta Giupană: "...Părinţii fiind călăuzele vârstei noastre fragede, par a găzdui mereu din priviri şi din gesturi, primăvara. Ei ne-o pot oferi necondiţionat, oricând prin dragostea şi poveştile lor..." şi "Copilăria se poate asemăna cu valul timid ce s-a născut din mugetul mării când zorii şi-au revărsat preaplinul peste tăriile cerului".
Frumuseţea lucrărilor şi emoţia cu care concurenţii au aşteptat premierea impun găsirea unui alt loc pentru exponate şi o atmosferă mai sărbătorească la premiere. În rest, felicitări organizatorilor şi concurenţilor.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

27 aprilie 2010
Podurile de pe DJ Sibiu - Agnita ies din pământ

Pe lângă lucrările de asfaltare care se află în plină desfăşurare pe drumul judeţean Sibiu - Agnita, unde sunt turnaţi primii kilometri de asfalt, un alt lucru bun este faptul că viaductele situate pe acest tronson încep să capete contur.
Cu toate că ploile şi vremea rea din ultimele săptămâni au făcut să existe întârzieri notabile, lucrurile încep să se mişte în bine, astfel că unele viaducte au deja montate grinzile transversale. Până luni după-amiază au fost atacate 9 din cele 13 poduri situate pe DJ Sibiu - Agnita. "Lucrurile merg destul de bine în ceea ce priveşte construcţia podurilor, constructorii fiind în grafic. Ploile din ultima vreme au adus întârzieri, dar sunt sigur că vor fi recuperate în această primăvară", ne-a declarat Ioan Banciu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean.
Lucrările cele mai avansate se înregistrează la podurile din localităţile Cornăţel şi Nocrich, unde au fost montate deja grinzile transversale şi se lucrează la legarea fierului beton pentru suprastructura viaductelor. Acestea au fost, în fapt, primele poduri atacate, lucrările începând încă din toamna anului trecut. Trebuie menţionat faptul că viaductele de pe DJ Sibiu - Agnita sunt realizate de societăţile CON-A şi Sinecon, membre în consorţiu cu firmele COMTRAM şi DPC. Aceste două poduri, alături de cel de la intrarea în Alţâna, au fost gândite astfel încât să scurteze câteva şicane de drum, situate chiar în apropiere de intrarea în localităţi. Eliminarea curbelor a fost gâdită pentru a se evita posibilele accidente de circulaţie şi pentru a se mări viteza de deplasare a autovehiculelor. Dacă la Cornăţel şi Nocrich situaţia este destul de avansată, la podul de la Alţâna lucrurile abia încep să se mişte. Au fost turnate o parte din fundaţiie podului, însă acest lucru evoluează destul de greu deoarece solul este destul de instabil şi necesită operaţiuni tehnologice mai pretenţioase, potrivit responsabililor de lucrare.
Un alt pod aflat într-o situaţie bună este cel care trece peste centura ocolitoare a Sibiului, de la ieşirea din Sibiu spre Agnita. Acest pod este construit însă din fonduri ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, conform înţelegerii cu Consiliul Judeţean.
În altă ordine de idei, de două zile a început şi frezarea asfaltului de pe porţiunea de drum cuprinsă între Agnita şi Bârghiş, fiind vorba despre 10 km de drum.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

26 aprilie 2010
Primul kilometru de asfalt pe Sibiu - Agnita

Cei care străbat zilnic drumul judeţean Sibiu - Agnita au primit veşti bune în ultimele zile. Sâmbătă, societatea Comtram, liderul consorţiului de firme care reabilitează tronsonul de drum judeţean, a început turnarea asfaltului pe porţiunea de drum pe care a fost aşternut stratul de piatră spartă. Până ieri după-amiază, angajaţii societăţii Comtram au turnat în jur de 800 de metri de covor asflatic şi erau în pregătire încă 200 de metri. Cel mai probabil, astăzi se va trece de un km de drum asfaltat. În paralel, societatea DPC, partener în acest consorţiu, a început şi ea turnarea covorului de asfalt. Ieri după-amiază, firma sibiană a reuşit turnarea unui covor de asfalt de aproximativ 300 de metri.
Angajaţii Comtram au lucrat sâmbătă şi duminică, pentru a profita de vremea bună, iar cei de la DPC au început asfaltarea în cursul dimineţii de ieri. Cele două firme toarnă asfaltat pe porţiunea de drum ce a fost decopertată în toamna anului trecut şi apoi reabilitată prin aşternerea stratului de piatră spartă. Tot atunci, s-au realizat şi lucrările de lărgire a drumului. Este vorba despre aproximativ 14 km. Totuşi, mai este calea lungă până la finalizarea lucrărilor, în vara lui 2011, însă lucrurile încep să se mişte vizibil pe DJ Sibiu - Agnita. Cei care fac naveta în aceste zile trebuie să se înarmeze cu răbdare, deoarece la începutul porţiunilor pe care se toarnă asfaltul angajaţii societăţilor de drumuri desfăşoară şi activitatea de semnalizare. Deocamdată, pe noile porţiuni asfaltate nu se poate circula, astfel că în dreptul acestora se circulă pe un singur sens de mers.
Constructorii, în speţă COMTRAM, DPC, SINECON și CON-A, au recuperat destul de bine din întârzierile cauzate de condiţiile meteo nefavorabile din acestă primăvară, astfel că sunt pregătiţi să atace noi tronsoane. Trebuie precizat că pe perioada desfăşurării lucrărilor circulaţia rutieră nu va fi oprită, constructorii cerând mai multă răbdare din partea şoferilor.
De mersul lucrărilor de modernizare şi reabilitare a DJ Sibiu - Agnita s-a interesat, ieri, Ioan Banciu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Sibiu. Acesta a vrut să urmărească îndeaproape lucrările de turnare a stratului de asfalt şi care este stadiul lucrărilor, în special cele care vizează podurile de pe acest tronson de drum.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

20 aprilie 2010
Şi totuşi, festivalul hârtibăcenilor se va ţine

Cea de a V-a ediţie a "Festivalului Hârtibăcenilor" va avea loc duminică, 30 mai, în localitatea Merghindeal.
Festivalul este organizat de asociaţia "Valea Hârtibaciului" şi Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" iar prima ediţie a avut loc în 2006 la Agnita. Atunci au participat şapte formaţii din patru localităţi. La ediţia a III-a, din Marpod, au urcat pe scenă peste 150 de dansatori şi solişti din şapte localităţi.
Preconizând faptul că numărul participanţilor va creşte, organizatorii au solicitat sprijin financiar de la Consiliul Judeţean Sibiu, de unde, pentru festivalul din Retiş, au fost alocaţi 2000 lei. Pentru cei 240 de artişti amatori suma nu a fost prea îndestulătoare, dar a uşurat efortul financiar al organizatorilor pentru transportul şi masa participanţilor.
Organizatorii, şi în special gazdele din Merghindeal, au sperat că şi anul acesta C.J. Sibiu va aloca cel puţin tot atâţia bani pentru realizarea celei de a V-a ediţii. Dar n-a fost să fie, şi primarul din Merghindeal, Vasile Radu, s-a văzut nevoit să amâne data festivalului pentru găsirea surselor financiare necesare. Asfel că în loc să se ţină în prima duminică după Paşti, conform hotărârii iniţiale a organizatorilor, festivalul a fost amânat până în prima duminica de după Rusalii, adică în 30 mai.
Scopul organizării acestui festival a fost acela de a salva patrimoniul folcloric al zonei, aflat în pericol de dispariţie din cauza depopulării satelor. Entuziasmul cu care iubitorii de cântece şi jocuri hârtibăcene au răspuns acestei iniţiative a justificat eforturile organizatorilor. Au luat naştere formaţii folclorice în localităţi fără tradiţie - Noiştat, Marpod, Roşia şi Merghindeal şi au fost revitalizate formaţiile din Retiş şi Bârghiş.
Festivalul Hârtibăcenilor nu are notorietatea "Întâlnirii Junilor" de la Sălişte dar are aceeaşi amploare prin numărul mare al participanţilor. La Sălişte se continuă o veche tradiţie ce cultivă frumuseţea jocurilor din Mărginime, pe Valea Hârtibaciului se fac eforturi pentru a salva un tezaur folcloric. "Întâlnirea Junilor" e asemenea unui copac falnic cu rădăcini adânci, "Festivalul Hârtibăcenilor" e o mlădiţă tânără, crescută din rădăcini sănătoase, ce n-au dorit să piară. Pentru a creşte şi a ajunge copac, mlădiţa trebuie îngrijită şi ocrotită.
Din păcate mlădiţa creşte pa Valea Hârtibaciului şi această zonă nu-i prea interesează pe consilierii judeţului.
De aceea nu au alocat bani nici pentru comemorarea lui August Treboniu Laurean. Asociaţia din Fofeldea, ce poartă numele ilustrului cărturar, a cerut sprijin pentru sărbătorirea în 2010 a unui dublu eveniment, 200 de ani de la construirea bisericii, devenită monument istoric prin minunatele picturi realizate de renumiţii fraţi Grecu, şi tot atâţia ani de la naşterea celui care a întemeiat Academia Română, a fost primul ei secretar şi, timp de 10 ani, preşedinte. Asociaţia culturală "August Treboniu Laurean" face eforturi considerabile pentru a cinsti cum se cuvine pe cel care şi-a pus amprenta pe cultura naţională a României.
Dar şi ei locuiesc pe Valea Hârtibaciului, şi consilierii judeţului nu vor să fie tulburată liniştea acestor locuri.
25 de primării din judeţ au primit sprijin pentru diverse manifestări locale, s-au alocat 3000 de lei pentru promovarea în Sibiu a istoriei ceangăilor din Bacău, dar pentru un festival la care participă nouă comune şi un oraş nu s-au găsit bani.
Un pretins cunoscător al modului de împărţire a banilor de către comisia de cultură a judeţului a spus că locuitorii de pe Valea Hârtibaciului, dacă vor bani pentru cultura lor, trebuie să-şi găsească grădinarul potrivit, să devină "vasalii" unui "senior" cultural în faţa căruia să se închine şi care să-şi arate bunătatea protectoare. Cine se oferă să-şi pună blazonul pe activităţile culturale de pe Valea Hârtibaciului pentru ca acestea să fie băgate în seamă de Consiliul Judeţean Sibiu ?
Aşteptăm oferte!...
Până atunci, deşi mai sărac în resurse financiare, festivalul se va ţine totuşi în 30 mai la Merghindeal, prezentând bogăţia folclorului de pe Valea Hârtibaciului.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

18 aprilie 2010
A murit asfixiat

Un bătrân în vârstă de 74 de ani, unul din puţinii saşi care au mai rămas în Agnita, a fost găsit sâmbătă dimineaţă mort, asfixiat cu fum. Un tânăr care îl ajuta în gospodărie s-a dus la ora 7:30 să se ocupe de cai. Când a intrat în casă, l-a găsit pe bătrân căzut în prima cameră din care probabil a încercat să iasă. Toată casa era plină de fum.
Din primele cercetări ale pompierilor, tragedia s-a produs din cauza unui tripluştecher, amplasat între perete şi pat, în care era conectat un aparat de radio. Un scurtcircuit a aprins o saltea din pene şi puf care au ars mocnit producând o mare cantitate de fum. În casă nu s-au aprins alte obiecte şi pompierii n-au avut mult de lucru pentru lichidarea acestui început de incendiu.
Bâtrânul trăia singur, cea mai apropiată rudă fiind un nepot de frate care se află în Germania.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

09 aprilie 2010
Oferte pentru artera principală din Agnita

Miercuri, 31 martie, a fost data la care firmele interesate să câştige licitaţia pentru lucrările la artera principală a oraşului Agnita şi-au prezentat oferta.
Începând cu ora 8,05 şi până la ora 9,47, zece pachete voluminoase, aproape doi metri cubi cu documente, au umplut biroul secretarei de la primărie. Din cei zece ofertanţi, trei au fost din Sibiu, unul din Mediaş iar ceilalţi din Bucureşti, Timişoara, Târgu Mureş, Piteşti, Ploieşti şi Zărneşti. De fapt, pentru lucrare sunt interesate 25 de firme, din care numai două şi-au depus oferta singure, celelalte asociindu-se câte două, trei şi patru.
La un plafon de 19,1 milioane lei, proveniţi din fonduri europene, cei mai ieftini s-au oferit să facă artera principală cu 10,8 milioane, iar cei mai scumpi cu 16,3 milioane.
Pentru a analiza şi hotărî care e cea mai bună ofertă, atât din punct de vedere al preţului cât şi din acela al garanţiei că lucrarea va fi de bună calitate, comisia de licitaţie are la dispoziţie 20 de zile, cu posibilitatea de a cere prelungirea cu încă 20 de zile. După ce unul din cei zece va fi declarat câştigător, este foarte posibil ca unii necâştigători să se considere nedreptăţiţi şi să conteste hotărârea comisiei. În acest caz vor mai trece 20 de zile până la soluţionarea contestaţiei. În concluzie, în cel mai fericit caz, lucrările vor începe în luna aprilie iar în cel mai rău, în luna iunie. Oricum, în vara asta şi cea de anul viitor se va circula mai greu prin oraşul Agnita, dar în 2012 va fi mai bine.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

07 aprilie 2010
Femeie găsită înecată în lac

Cadavrul unei femei de 56 de ani a fost găsit ieri plutind pe un lac din Agnita. Femeia are 4 copii, 3 fete şi un băiat, toţi cei 4 fiind plecaţi la muncă în Spania. Se pare că ieri la prânz, aceasta ar fi avut o discuţie în contradictoriu cu soţul ei, în legătură cu una dintre fete, după care ar fi dispărut de acasă. De atunci, nimeni nu a mai văzut-o. Cadavrul femeii a fost văzut plutind pe lac în această dimineaţă de doi vecini, care au alertat imediat autorităţile. Corpul neînsufleţit a fost scos din apă de pompieri, şi se presupune că este vorba despre o sinucidere. Femeia nu avea asupra ei acte, bani sau bijuterii. Cadavrul a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală din Agnita, în vederea efectuării necropsiei.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

07 aprilie 2010
Asistenţă socială la Agnita pe bani europeni

Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială din Agnita va fi modernizat pe bani europeni, în cazul în care proiectul de reabilitare, modernizare şi echipare a centrului va obţine finanţare din fonduri europene în cadrul Programului Operaţional Regional 2007 - 2013, axa - Reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor sociale. Proiectul va fi depus la Agenţia de Dezvoltare Regională CENTRU Alba Iulia. Responsabilii unităţii vizează creşterea calităţii serviciilor de asistenţă socială oferite populaţiei prin reabilitarea şi dotarea centrului.
CIA Agnita este înfinţat în subordinea Consiliului Judeţean şi în structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu, ca instituţie de interes public pentru persoanele adulte cu handicap. Acesta asigură la nivel judeţean serviciile pentru persoanele cu handicap, prin creşterea şanselor recuperării şi reintegrării acestora în familie ori comunitate, acordând totodată sprijin şi asistenţă pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea persoanelor cu handicap. În acest moment, spaţiile nu sunt adaptate la standardele europene şi naţionale de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi. Starea actuală a construcţiilor prezintă degradări din cauza condiţiilor de exploatare şi a vechimii neconforme la cerinţele normelor actuale.
Valoarea totală a investiţiei, potrivit devizului general, se ridică la 3,4 milioane de lei din care valoarea aferentă construcţiilor este de 2,8 milioane de lei. În cazul în care finanţarea va fi asigurată, durata lucrărilor de execuţie s-ar ridica la 20 de luni. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobaţi de aleşii judeţeni, în ultima şedinţă de CJ. Prin proiect trebuie să se rezolve o serie întreagă de probleme, cum ar fi recompartimentarea încăperilor la standardele impuse, montarea unui lift pentru persoanele cu handicap, consolidarea şarpantei şi refacerea învelitorii, înlocuirea tâmplăriei exterioare şi interioare, montarea unei centrale termice, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor sanitare, electrice şi termice şi amenajarea de cabinete medicale, săli de tratament şi a unui izoator. Totodată, se urmăreşte dotarea centrului cu mobilier medical şi administrativ şi cu aparatură modernă de investigaţii şi tratament, în valoare de 210.743 lei. Cofinanţarea Consiliului Judeţean Sibiu este de 58639 lei şi se realizează prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu.

sursa: www.tribuna.ro - C.Pal

01 aprilie 2010
Şedinţă cu bâlbâieli

Şedinţa ordinară a Consiliului Local al oraşului Agnita, convocată de primarul Radu Curcean în 31 martie, a început cu o serie de bâlbâieli.
Ordinea de zi anunţată cuprindea trei proiecte de hotărâre: "Execuţia bugetului local al oraşului pe anul 2009", iniţiat de primarul oraşului, "Programul de ocupare temporară a forţei de muncă şi a lucrărilor ce se vor executa în 2010 de către şomerii angajaţi conf Legii 76", iniţiat tot de primar, şi "Proiect privind modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Local", iniţiat de grupul de consilieri PD-L.
Pe motiv că lipsesc 4 consilieri, preşedintele de şedinţă Miclea Ioan a propus scoaterea din ordinea de zi al celui de-al treilea proiect. În afară de iniţiatorii proiectului, ceilalţi consilieri au aprobat propunerea. Secretarul oraşului, Vasiloglu Maria, a atras atenţia preşedintelui şi consilierilor că nu s-a respectat procedura şi că trebuie supusă spre aprobare ordinea de zi în totalitate.
Preşedintele a revenit, a supus spre aprobare ordinea de zi, dar, furaţi de val, consilierii care au votat pentru scoaterea punctului trei au votat şi împotriva ordinei de zi, de unde rezulta că şedinţa nu se mai poate desfăşura.
După multe discuţii contradictorii, preşedintele a fost lămurit că numai iniţiatorul proiectului are dreptul să solicite scoaterea lui de pe ordinea de zi, acesta şi-a cerut scuze şi a reluat şedinţa de la început. Ordinea de zi a fost aprobată, ca şi primele două proiecte.
Conţinutul celui de-al treilea proiect se referea la reducerea indemnizaţiei de şedinţă a consilierilor cu 0,5%, respectiv cu 50 de lei.
Discuţiile au fost animate, mai ales pe tema destinaţiei acestor bani şi pe modul în care vor fi reţinuţi. S-a propus să se deschidă un cont special în care să fie depuşi aceşti bani de către primărie, sau să fie încasaţi de consilieri şi ei să-i depună lunar în acest cont. În ceea ce priveşte destinaţia, toţi vorbitorii au susţinut folosirea lor în scopuri sociale, fie pentru ajutorarea unor familii aflate în dificultate, fie pentru ajutorarea unor copii.
Primarul Curcean a propus ca banii să rămână în bugetul primăriei, iar la ultima rectificare a acestuia comisia socială să propună ce destinaţie vor avea.
Propunerea a fost supusă spre aprobare şi a fost votată de 9 consilieri, urmând să se hotărască la sfârşitul anului cine vor fi beneficiarii celor aproximativ 8.000 lei.
Din discuţii a reieşit că unii consilieri au fost nemulţumiţi de faptul că nu au fost trecuţi şi ei pe lista iniţiatorilor acestui proiect. De aici, propunerea incorectă de a se scoate proiectul de pe ordinea de zi. Dar până la urmă a fost bine că s-a terminat cu bine şi o idee generoasă a fost aprobată.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

25 martie 2010
Exerciţiu demonstrativ al pompierilor, la Marpod

Intervenţia în trei situaţii deosebite a fost simulată ieri de pompierii sibieni, în cadrul unui exerciţiu demonstrativ desfăşurat la Marpod. La prima simulare de intervenţie s-a pornit de la premisa că, în urma producerii unei avarii la o vană de comandă, din cadrul Staţiei de uscare gaz metan Marpod, conducta de alimentare a instalaţiei de uscare a fost fisurată, producându-se astfel aprinderea gazului emanat. Secţia de Pompieri Agnita s-a deplasat de urgenţă la locul acţiunii şi a intervenit pentru lichidarea incendiului manifestat cu violenţă în zona vanei de comandă. S-a acţionat pentru identificarea, salvarea şi evacuarea persoanelor intoxicate cu fum, precum şi pentru acordarea primului ajutor medical unor persoane care au suferit arsuri de gradul II şi III pe faţă şi mâini. Cea de-a doua situaţie tactică a pornit de la premisa izbucnirii unui incendiu la căminul de bătrâni din Marpod. Pompierii au evacuat persoanele surprinse de incendiu şi au stins flăcările. Ultima simulare de intervenţie a fost la un accident rutier, în urma impactului două persoane fiind încarcerate. S-a intervenit pentru descarcerarea acestora, acordarea primului ajutor medical, transportul la spital şi pentru scoaterea maşinilor în afara drumului.

sursa: www.tribuna.ro - Ramona Gaina

15 martie 2010
CJ sprijină financiar UAMS Agnita

Consilierii judeţeni au ratificat, recent, convenţia de colaborare între Consiliul Judeţean Sibiu şi Consiliul Local Agnita. Convenţia are în vedere cofinanţarea Unităţii de Asistenţă Medico-Socială, atât de către CJ, cât şi de CL Agnita, iniţiativa plecând de la Primăria Agnita. Obiectul convenţiei îl constituie finanţarea de către Consiliul Judeţean a unui număr de 13 locuri în Unitatea de Asistenţă Medico-Socială Agnita, aflată în subordinea Primăriei Agnita, în sumă totală de 247.104 lei/13 locuri/an. În situaţia în care numărul asistaţilor va fi mai mic de 13, finanţarea din partea CJ se limitează la costurile aferente locurilor ocupate. Convenţia este valabilă până în februarie 2011. În acest moment, în unitatea din Agnita există 35 de beneficiari. CJ va aloca până în 25 a fiecărei luni suma corespunzătoare, are dreptul de a recomanda internarea unor persoane care îndeplinesc condiţiile şi va monitoriza acordarea serviciilor medico-sociale către beneficiari. La rândul lui, CL Agnita va utiliza sumele exclusiv în scopul pentru care sunt destinate şi este responsabil pentru modul în care sunt folosite sumele alocate, răspunderea CJ nu va fi angajată în nici o situaţie care decurge dintr-o acţiune ilicită a oraşului Agnita, legată de sumele alocate prin prezenta convenţie.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

10 martie 2010
15 milioane euro pentru închiderea depozitelor de deşeuri din Sibiu

Autorităţile din Sibiu vor să contracteze lucrări pentru realizarea unor instalaţii de sortare şi compostare a deşeurilor, precum şi de închidera a depozitelor de deşeuri din judeţ, proiect cu o valoare estimată de 15 milioane de euro, fără TVA.
Lucrările pentru staţii vor fi realizate în localităţile Târnava şi Şura Mică, iar cele pentru închiderea gropilor vor fi efectuate la Sibiu, Cisnădie, Avrig, Tălmaciu şi Agnita.
Contractul presupune proiectarea detaliată a instalaţiilor, construirea de noi instalaţii de sortare şi compostare, închiderea şi reabilitarea depozitelor de deşeuri municipale.
Data prevăzută pentru începerea lucrărilor este 23 august 2010, iar termenul pentru finalizarea acestora este 20 mai 2013.
Proiectul este cofinanţat cu fonduri europene.

sursa: www.tribuna.ro

08 martie 2010
Dansul generaţiilor, un spectacol de mare valoare

Spectacolul "Dansul Generaţiilor", realizat de Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita în fiecare an, la început de primăvară, i-a obişnuit pe spectatorii care au urmărit cele patru ediţii anterioare, cu o trecere în revistă a frumoaselor cântece şi jocuri populare, prezentate de toate formaţiile şi soliştii din oraş. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la ediţia din anul acesta, numai că acum coregraful Ioan Sârbu, dorind să pună mai mult în valoare calităţile interpreţilor şi frumuseţea cântecelor şi jocurilor hârtibăcene, a conceput un scenariu diferit şi a realizat un spectacol deosebit.
Din păcare, mulţi iubitori de folclor n-au putut să participe la acest spectacol pentru că biletele au fost epuizate cu trei zile înainte, sala Casei de Cultură fiind şi de această dată mult prea mică. Cei care s-au grăbit şi au cumpărat bilete din timp, au avut de ce să se bucure, pentru că mai bine de două ore au fost încântaţi de cele mai frumoase cântece şi jocuri populare de pe Valea Hârtibaciului.
În faţa celor 400 de spectatori (pentru 50 s-au pus scaune pe intervale) au evoluat pe scenă 214 interpreţi, cel mai vârstnic fiind jucătorul Mircea Vasiu, de 64 de ani, iar cea mai tânără solista Ştefana Feldără, de 5 ani.
Aplauzele au fost binemeritate de toţi care le-au primit, de la prichindeii ce dau farmec momentului cu micile lor stângăcii, până la veteranii care au arătat că virtuozitatea nu-i numai apanajul celor tineri. Cele opt perechi de veterani din ansamblul "Cununa", conduşi de Tiberiu Drăgan, au prezentat o suită de jocuri hârtibăcene aplaudate la scenă deschisă.
De aceleaşi aplauze s-au bucurat ansamblurile Casei de Cultură "Hârtibaciul" şi "Cununa", formaţia de dansuri de la Clubul elevilor, formaţia de dansuri de la Şc. Gen. "G.D. Teutsch" şi soliştii Ştefana Feldără, Daiana Lup, Eliza Stoica, Teodora Feldără, Constantin Vasilescu şi Lucian Glodeanu.
Un moment inedit şi aplaudat în spectacol a fost "Dansul ţigănesc", foarte bine realizat de o formaţie de romi conduşi de tânăra Alina Faur.
În partea a doua a spectacolului, pe scenă au fost reconstituite câteva momente ale nunţii tradiţionale de pe Valea Hârtibaciului, cu accent pe aspectul mai puţin vesel, cel al desrădăcinării tinerei fete, ce-şi schimbă statutul de "fata mumi" cu cel de noră. Cântecele şi jocurile specifice au format cadrul în care s-a desfăşurat spectacolul, început cu împodobirea miresei, sosirea mirelui cu stegarii, plecarea la "altă casă" şi schimbarea hainelor de mireasă cu cele de nevastă.
Jocurile Sârba, Purtata, Pe sub mână, Învârtita, prezentate de ansamblul "Cununa", au fost însoţite de strigături de nuntă şi de cântecele: Nunta nostră-i cu nuntaşi, Cântecul miresei şi Cântecul mirelui, admirabil interpretate de Ioana Bogdan, Petronela Sandu şi Ionuţ Precup. Aleana Vecerzan a accentuat momentul dramatic cântând minunat "Tinerea m-am măritat/ Rea soacră mi-am căpătat...".
În continuare, spectacolul a readus în memoria celor mai vârstnici cântecele de cătănie. Au fost prezentate cetele de feciori cu valiza, cântându-şi plecarea, ultimul joc al celor pe care-i aştepta trenul şi şezătoarea cu fete cîntând de dor. Momentul dramatic l-a constituit scrisoarea de pe front anunţând moartea şi momentul funebru cu bocete pentru cei ce nu s-au mai întors. Au dat valoare acestor tablouri soliştii Ştefan Vaida şi Florin Părău.
Un rol important pentru punerea în valoare a scenelor de nuntă şi de cătănie l-a avut corul Sf. Nicolae, care a dat amploarea necesară, mai ales a momentelor dramatice ale evenimentelor.
Spectatorii au fost readuşi la un tonus mai optimist în ultima parte a spectacolului, cu jocuri şi cântece vesele prezentate de ansamlul cununa şi solista Claudia Mihăilă.
Textul, regia şi coregrafia întregului spectacol au fost realizate de coregraful Ioan Sârbu, căruia i-au stat alături Doina Părău, Florin Părău, Ştefan Vaida (a pus la dispoziţie piese originale de costume populare şi recuzită din colecţia sa) şi mai ales directorul Casei de Cultură, Ioan Dragoman.
Baza documentară pentru realizarea acestui comlex spectacol au fost materiale din "Monografia jud. Târnava Mare" de Ilarion Cocişiu, "Spectacolul nunţilor" de Ion Albescu, "Viziuni străvechi" de Gherasim Rusu şi mai ales din spectacolul "Androhiel", realizat de fosta dansatoare din ansamblul "Cununa", Irina Dragoman.
La reuşita spectacolului au contribuit taraful condus de Nicolae Vâştea şi prezentatorii de la Colegiul A.T Laurian, coordonaţi de Dan Bârsan.
După efortul depus pe scenă, realizatorii acestui minunat spectacol s-a destins la restaurantul "Dacia" printr-o petrecere neregizată dar foarte bine realizată, cu cântece, jocuri şi strigături populare, asortate cu dansuri moderne.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

07 martie 2010
Flori, mărţişoare, prăjituri şi dans

Oricât ar fi luna martie de schimbătoare, oricâtă zăpadă ar mai aduce, ea este vestitorea primăverii, a mărţişoarelor ce aduc noroc şi speranţă, a florilor dăruite mamelor, soţiilor, prietenelor, profesoarelor, într-un cuvânt femeilor.
Vineri, în sala de şedinţe a primăriei din Agnita, doamnelor prezente li s-au oferit buchete de cântece, poezii şi minunate compuneri literare dedicate mamelor, frumos prezentate de elevii învăţătorei Maria Munteanu. Acelaşi omagiu le-a fost dăruit şi în limba germană de elevii profesoarei Crista Dengel de la Şcoala Generală G.D. Teutsch. Frumosul program oferit de copii a fost completat cu muzică corală prezentată de corul Sf. Nicolae dirijat de prof. Doru Niţescu. După momentul artistic, sărbătoritele au primit garoafe pregătite de colegii de la Casa Seniorilor.
Tot vineri, acelaşi sentiment al bucuriei primăverii i-a adunat pe liceeni la restaurantul Dacia la "Balul Mărţişorului". Balul a fost dulce, emoţionant şi distractiv. A fost dulce pentru că a început cu un concurs de prăjituri. 13 clase au împodobit tot atâtea mese cu minunate decoruri apetisante, ce puteau concura cu succes la orice concurs naţional pe această temă. Juriul, format din profesorii Margareta Vecerzan, Aurica Muntean, Claudia Gricorciuc şi Florin Părău, a avut o sarcină dificilă, trebuind să guste din toate exponatele. Şi cum gusturile nu se discută, membrii juriului au hotărât că toate clasele trebuie premiate, dar pentru locul I au fost nominalizate clasele IX-a C, X-a A şi XII-a A.
Balul a fost şi emoţionant pentru că a avut loc şi un concurs vestimentar, în care 22 de perechi au prezentat ţinute hip-hop, casual, de club, sport şi de seară. Şi acum juriul format din profesoarele Safta Bucătaru, Dana Pătru şi Iulia Trif, a trebuit să analizeze gusturile vestimentare şi să facă un clasament.
Dar "Balul Mărţişorului" a fost mai ales distractiv pentru că s-a încheiat cu dans. Şi asta pentru tineri este cea mai plăcută activitate.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 martie 2010
Mărţişoare generoase

În cadrul Cercului de pictură de la Clubul Elevilor din Agnita, copiii au confecţionat mărţişoare cu ocazia zilei de 1 Martie.
La vânzarea acestora au participat elevii de la Şcoala Generală "G.D. Teutsch" din Agnita: Andreea Bărdaş, Giulia Kondort, Cezara Muntean, Iarina Stănuţ, Ştefania Şirianu şi diriginta Manuela Cridon, iar la Colegiul Tehnic "A.T. Laurean" au fost sprijiniţi de profesoara Eleonora Tudoran, care a organizat un bazar cu mărţişoarele ce au fost oferite spre vânzare.
Banii obţinuţi din această acţiune au fost donaţi unei fetiţe cu C.E.S (Crossed Eyes Strabismus), pentru a-şi cumpăra ochelari de vedere. Fetiţa B.L. frecventează grupa de preşcolari din Coveş, iar pe lângă un handicap locomotor grav, ea are nevoie de ocelari pentru corectarea strabismului.
Mulţumim tuturor celor care s-au implicat pentru această primă ediţie de activităţi de voluntariat pentru copii cu C.E.S.

Marinela Cernea, Institutor desen.

sursa: www.tribuna.ro

03 martie 2010
Buget de criză

După multe analize, dezbateri şi discuţii, bugetul oraşului Agnita pentru anul 2010 a fost aprobat de Consiliul Local în şedinţa ordinară din 24 februarie.
Anul acesta, din cauza recesiunii economice, oraşul a primit de la bugetul de stat cu 818 mii lei mai puţin decât în anul trecut. S-au dat cu 396 mii lei mai puţin pentru echilibrarea bugetului, cu 300 mii mai puţin pentru învăţământ şi 122 mii mai puţin pentru asistenţă socială.
Încă înainte de a şti ce sume vor fi repartizate de la bugetul statului, primarul Marius Radu Curcean i-a consultat pe ordinatorii de credite de la instituţiile bugetare din oraş pentru a le afla doleanţele. Apoi bugetul a fost întors pe toate feţele de comisiile Consiliului Local şi discutate pe capitole cu primarul oraşului. Cu toate acestea, discuţiile din şedinţa CL n-au lipsit, consilierul Aurica Muntean solicitând ca sumele alocate şcolilor să se facă în conformitate cu actele normative în vigoare, prin care plata profesorilor se face după costul standard pe elev. În acest sens era necesară şi o reorganizare a numărului de clase şi elevi pe şcoli, lucru care nu s-a făcut. Banii luaţi de la celelalte instituţii de învăţământ din oraş n-ar putea fi cheltuiţi pentru creşterea salariilor profesorilor de la colegiu, acestea fiind bătute în cuie prin legea unică de salarizare. Tot pentru colegiu, consilierul Aurica Muntean a cerut bani în vederea comemorării a 200 de ani de la naşterea tribunului August Treboniu Laurean, al cărui nume îl poartă colegiul din Agnita. Neştiind de unde să se rupă o sumă pentru acest eveniment, s-au făcut diverse sugestii. Una din ele a fost a consilierului Aurel Tiriba, care a propus ca fiecare consilier să doneze, pentru finanţarea acestui eveniment, 500 de lei din indemnizaţie. Pentru că această propunere a sunat în gol, fără ca cineva să se opună dar nici s-o susţină, primarul Radu Curcean a soluţionat problema mutând 5000 lei de la capitolul Protecţie socială.
Cu toate că de la buget au venit bani mai puţini, datorită fondurilor europene cheltuielile pentru investiţii vor fi mai mari în 2010 cu 11969 mii lei.
În programul de investiţii, cele mai mari sume s-au prevăzut pentru continuarea lucrărilor demarate în 2009. Pentru finalizarea lucrărilor de modernizare a bazei sportive vor fi alocaţi 128 mii lei, pentru artera principală a oraşului 12786 mii lei, pentru construirea cabinetelor medicilor de familie 816 mii lei, iar pentru finalizarea locuinţelor destinate romilor 338 mii lei.
În luna iulie urmează să fie închisă groapa de gunoi, pentru care cota de cofinanţare a oraşului este de 67 mii lei.
Din bugetul local au mai fost alocaţi 40 mii lei pentru achiziţionarea unui sistem informatic integrat, 40 mii lei pentru un studiu de fezabilitate privind ecologizarea mediului prin gestionarea şi procesarea deşeurilor şi 10 mii pentru un SF privind un program de valorificare a resurselor regenerabile pentru producerea energiei verzi. Ambele studii vizează un alt mod de gestionare a deşeurilor, cu scopul ca acestea să devină o sursă de energie, respectiv o sursă de venituri pentru oraş.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 martie 2010
Mai multi bani pentru DJ Sibiu - Agnita și Cârța - Agnita

3,14 milioane de lei va primi firma SC Comtram SA în plus pentru lucrările necesare modernizării drumurilor Sibiu - Agnita și Cârța - Agnita.
Sumele au fost stabilite prin negociere între Consiliul Județean Sibiu și reprezentanții SC Comtram, fără vreun anunț public. Ambele runde de negociere au avut loc în aceeași zi, pe 17 decembrie 2009, iar anunțul atribuirii acestor noi sume a fost făcut public la sfârșitul lunii februarie 2010, mai precis pe data de 23.
În urma negocierilor directe cu cei de la Comtram, Consiliul Județean Sibiu a decis să mai plătească firmei controlate de omul de afaceri sibian Ilie Carabulea încă 1,75 de milioane de lei, fără TVA, pentru o serie de lucrări suplimentare, necuprinse în contractul inițial din 14 septembrie 2009. Printre cele mai importante lucrări suplimentare se numără un altfel de pod peste râul Zăvoi, la care se schimbă soluția cu fundație directă prin cea cu "piloți". Tot o lucrare suplimentară pentru care cei de la Comtram vor primi bani în plus o reprezintă și "creșterea clasei de rezistență a betoanelor folosite la infrastructura podului de peste pârâul Vurpăr".
De remarcat că în aceste lucrări suplimentare nu au fost, încă, incluse și cele necesare pentru întărirea celor șapte km de drum care traversează Dealul Dăii. Din cauza unor erori de proiectare, pe această porțiune nu au fost incluse în contract și lucrările pentru stoparea alunecărilor de teren din zonă. Prin urmare, la contractul inițial de puțin peste 30 de milioane de lei, vor mai fi necesare și alte lucrări suplimentare.
În fine, pentru modernizarea drumului Noul Român - Agnita, Comtram va primi 0,89 milioane de lei, fără TVA, în plus, pe lângă cei 9,38 de milioane de lei, tot fără TVA, stabiliți prin contractul 11008 din 14 septembrie 2009. Acești bani suplimentari sunt destinați pentru alți 9,9 km de infrastructură, podețe tubulare și rigole, lucrări necuprinse în contractul inițial.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T.Deleanu

26 februarie 2010
Bani pentru drumuri locale şi alimentări cu apă

Consilierii judeţeni au aprobat, ieri, alocaţiile bugetare pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor de interes local şi alimentarea cu apă a satelor, potrivit HG 577.
Astfel, prin Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate, între lucrările aprobate ca lucrări în continuare (pentru finalizarea obiectivelor de investiţii aflate în prezent în execuţie este necesară suma de 5.241.619 lei) se află şi drumul DJ105D Cârţa - Nou Român - Chirpăr - Agnita (9,9 km).
La capitolul lucrări noi (începerea de noi obiective de investiţii din care se propun a se executa lucrări în 2010 în valoare de 19.000.000 lei), din zona văii Hârtibaciului au fost incluse DJ105D Cârţa - Agnita (18,513 km) şi DC39 Nocrich-Ghijasa de Jos (7,47 km).
Din Programul privind alimentarea cu apă a satelor, aprobat prin H.G. 577/97, în zona de est a judeţului figurează, la capitolul lucrări noi (începerea de noi obiective de investiţii din care se propun a se executa lucrări în 2010 în valoare de 6.090.000 lei), doar alimentarea cu apă în comuna Mergindeal (satele Merghindeal şi Dealu Frumos).

sursa: www.tribuna.ro - C.Pal

25 februarie 2010
Dansul Generaţiilor, ediţia a VI-a

Tradiţionalul spectacol muzical-coregrafic "Dansul generaţiilor" va avea loc pe scena Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita, sâmbătă 27 februarie la ora 17:00.
Va fi un spectacol mare, la care vor participa toate formaţiile artistice din oraş. Şi nu sunt puţine: Formaţia de dansuri de la Şc. Generală "G.D. Teutsch", Formaţia de dansuri de la Clubul Elevilor, Cercul de folclor şi Cercul de canto de la Casa de Cultură, corul Sf. Nicolae, trupa de teatru "Step by Step" de la Colegiul "A.T. Laurian" şi bineînţeles ansamblurile Casei de Cultură, "Hârtibaciul", "Cununa veterani" şi "Cununa".
Va fi un spectacol complex, cu dansuri şi cântece din sudul Transilvaniei, dansuri de pe Valea Hârtibaciului, tablouri coregrafice şi două obiceiuri tradiţionale vechi, "Nunta" şi "Plecarea Recruţilor". Va fi un spectacol ce merită să fie văzut.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

25 februarie 2010
De ziua protecţiei civile

Aniversarea din 28 februarie, a 75 de ani de la înfiinţarea Protecţiei Civile din România, a fost prilejul unei frumoase manifestări a formaţiei de pompieri din Agnita, prezentată în faţa primăriei, în prezenţa unui numeros public.
Manifestaţia a început prin trecerea în revistă a pompierilor de către Inspectorul Şef Locotenent colonel Cosmin Balcu de la Inspecoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt. Dumitru Croitoru" al judeţului Sibiu şi primarul oraşului Marius Radu Curcean. A urmat intonarea imnului naţional "Deşteaptă-te Române", prezentarea Ordinului de zi al Inspectorului General, General-locotenent Vladimir Secară.
Pompierii agniţeni au fost apoi felicitaţi de Inspectorul Şef de la I.S.U. Sibiu, Lt. colonel Cosmin Balcu, Prim adjunct - Lt. colonel Virgil Giurgiu şi Adjunct - Colonel Ioan Cosma. Din partea Primăriei din Agnita, pompierii au fost felicitaţi de primarul Marius Radu Curcean.
În frunte cu comandantul lor, Sublocotenent Mircea Stănciulescu, pompierii au trecut apoi în pas de defilare prin faţa oficialilor şi a publicului agniţean.
Manifestaţia s-a încheiat cu un exerciţiu de intervenţie, prin simularea unui incendiu la clădirea primăriei şi salvarea unor victime de către echipajul SMURD. După încheierea exerciţiului, cei prezenţi au fost invitaţi să vadă tehnica de intervenţie a pompierilor şi a echipajului SMURD.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

15 februarie 2010
Sibianul Răzvan Roman, vicecampion naţional

Atletul sibian Răzvan Roman, legitimat la Clubul Sportiv Şcolar Şoimii, unde este antrenat de prof. Liviu Maier, a cucerit medalia de argint în proba de heptatlon la Campionatele Naţionale de juniori II rezervate probelor combinate, competiţie ce a avut loc în perioada 11-14 februarie, în Bucureşti. Până să devină vicecampion naţional, sibianul a reuşit să obţină următoarele performanţe: 7,60 secunde la 60 metri plat; 6,26 metri la săritura în lungime; 10,64 m la aruncarea greutăţii; 1,73 m la săritura în înălţime, 8,78 secunde la 60 m garduri; 2,50 m la săritura cu prăjina şi 3:19,7 minute la 1000 m plat.
Originar din Agnita, Răzvan Roman are 16 ani şi jumătate şi este elev în clasa a X-a la Liceul "Octavian Goga" din Sibiu.
"Având o experienţă de doar un an şi jumătate în atletism, Răzvan Roman a concurat sub posibilităţi la lungime şi înălţime, unde are recorduri personale de 6,70 metri, respectiv 1,80 m. Dacă ar fi reuşit să sară atât, ar fi obţinut cu uşurinţă medalia de aur şi totodată titlul de campion naţional", a afirmat prof. Maier.

sursa: www.tribuna.ro - Ovidiu Boica

11 februarie 2010
Lolele din Agnita, la a V-a ediţie

Iniţiativa învăţătorului Bogdan Pătru, care în 2006 a ieşit cu un grup de 15 elevi şi 5 adulţi îmbrăcaţi în lole, au pocnit din bice şi au sunat din talăngi ca să aducă un plus de veselie în oraş, a rodit mai mult decât se aşteptau cei care s-au gândit să readucă obiceiul Lolelor în Agnita. În 7 februarie 2010, al cincilea an consecutiv al "Fugii Lolelor", au fost cumpărate 160 de numere pentru cei dornici să îmbrace costumul tradiţional, să aducă veselie în oraş şi bucurie în casele vizitate.
Sărbătoarea "Parada Lolelor" a început vineri, 5 februarie, în Sibiu, unde a avut loc vernisajul unei expoziţii şi o prezentare de filme documentare cu tema "Obiceiul Lolelor din Agnita... trecut şi prezent".
Duminică, în timp ce meteorologii dădeau avertismente galbene şi portocalii pentru zonele din sud, în centrul ţării lolele se bucurau de o vreme splendidă pentru sărbătoarea lor, adică un decor alb şi o vreme blândă, aşa încât să nu le îngheţe gogoşile şi nici să nu iasă aburi de sub mască.
Lolele au fost convocate la ora 9,00 la locul de pornire, pentru a se putea organiza şi porni parada la ora 10,00, organizatorii omiţând faptul că odată cu costumul lolele au luat ceva şi din spiritul saşilor. Aşa se face că toată lumea a fost punctuală la întâlnire, organizarea s-a făcut rapid, fiecare şi-a ocupat locul stabilit şi parada a pornit ceva mai devreme.
Momentul principal al paradei a avut loc, ca de obicei, în faţa Primăriei, unde lolele şi oaspeţii au fost salutaţi de lola cu nr.1, Bogdan Pătru, preşedintele asociaţiei "Breasla Lolelor", de primarul oraşului, Radu Marius Curcean, care va îmbrăca apoi costumul cu nr.121, de eleva Sabine Ursu cu nr.16, salutând în limba germană, şi de Lenuţa Barbu cu nr.137. Aceasta, cu stilu-i caracteristic, a adresat fiecărei găşti o strofă veselă, neuitând să menţioneze; "Să vă bucuraţi aici/ pentru noi aceasta-i miza/ De-s gogoşile cam mici/ Ne iertaţi... de vină-i criza!"
După saluturile oficialilor au urmat momentele aşteptate de spectatori, dansul căluţului reprezentând breasla croitorilor, dansul ursului - breasla blănarilor şi dansul cu paharele de vin aşezate pe cercul de butoi reprezentând breasla dogarilor.
A venit apoi momentul solemn, când lolele şi-au ridicat masca şi au intonat "Imnul Transilvaniei" (Siebenburgen). Pentru prima dată agniţenii au ascultat imnul şi în limba română; "Transilvanie, mândră ţară / Cu puteri şi bogăţii, / De Carpaţi împrejmuită, / Cu verdeaţă răsădită / Plai cu aur şi cu vii /....Transilvanie, patrie dulce / Ţară a părinţilor / Frumuseţe, slavă ţie / Fiii tăi în armonie / Să-i unească doar un dor!" Textul imnului a fost compus de Leopold Maximilian Moltke din Germania, iar muzica de Iohann Lukas Hedwig din Hălchiu, şi datează din 1845.
Se ştie că saşii plecaţi din Agnita prezintă în localitatea Sachsenheim din Germania "Obiceiul Lolelor" şi cântă acelaşi imn. Ce gânduri, ce doruri, ce emoţii le vor trezi acest text, acolo departe de Transilvania? Doar sufletul lor ştie.
De la Primărie, parada a continuat până la FIPA, unde au prezentat ultimul spectacol, după care lolele s-au grupat şi au plecat să binecuvânteze casele şi gospodăriile celor care s-au costumat.
Până la ora 18, străzile oraşului s-au umplut de sunet de clopote şi pocnete de bici şi de gogoşi împărţite cu dărnicie celor întâlniţi.
După acest moment, lolele nu mai respectă regula saşilor. Aceştia, organizaţi în Krinzgen (şezători), se adunau la unul din membrii grupului şi petreceau împreună, cu sarmale şi vin. Acum, agniţenii, după ce au dezbrăcat costumul de lolă, se duc împreună la restaurant, se aşază pe grupuri la mese, mănâncă, beau, cântă şi joacă după obiceiul românesc. Atmosfera dintr-o sală cu 150 de români bine dispuşi nu e greu de imaginat. Mai greu e a doua zi, când unii recunosc cu mâna pe frunte: "M-am făcut lolă!"

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

08 februarie 2010
Obiceiul Lole/Urzeln, într-o expoziţie

La muzeul "Franz Binder" din Piaţa Mică a fost vernisată o atractivă expoziţie ce cuprinde imagini de arhivă şi obiecte specifice obiceiului Lolelor din Agnita. Potrivit directorului general Valeriu Olaru, "tematica expoziţiei cuprinde segmente reprezentând istoricul obiceiului practicat până în anul 1990 de către locuitorii din Agnita - înmânarea lăzii de breaslă Ladeforttragen, desfăşurarea paradei, rolul Lolelor în cadrul alaiului". Cu această ocazie au fost expuse şi imagini de arhivă, iar muzeografii au reconstituit interiorul săsesc specific secolului XIX, în Agnita. Expoziţia este organizată cu sprijinul financiar al Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu, Asociaţiei "Breasla Lolelor" şi al Primăriei Oraşului Agnita. În cadrul expoziţiei mai sunt expuse lăzi, sigilii de breaslă de secol XVII-XIX provenite din colecţia Muzeului de Istorie "Valea Hârtibaciului" Agnita, steaguri de breaslă aparţinând Parohiei Evanghelice din Agnita, precum şi exponate ale Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Săsească "Emil Sigerus".
Cea mai veche atestare a acestui obicei se găseşte în "Indiculus superstitionum et paginarium", din secolul al XVII-lea. Muzeograful Camelia Ştefan ne-a precizat că au fost cercetate mai multe izvoare scrise pentru documentare. Obiceiul Lolelor nu se practica numai în Transilvania, ci şi în multe localităţi din Europa Centrală, situate în Austria, Elveţia şi în sudul Germaniei. Obiceiul apare descris în anul 1882 sub forma unui carnaval al Lolelor din Agnita, care avea loc în ultima duminică din luna februarie, fiind strâns legat de "parada meşterilor şi calfelor" şi de cea a "breslelor". În anul 1872 s-a interzis practicarea meşteşugului tradiţional în bresle şi a obiceiului Lolelor. În anul 1911 meşterii breslelor de cizmari, croitori, pielari şi dogari s-au hotărît să reînvie vechiul obicei al transmiterii lăzilor de breaslă, încălcând astfel interdicţia impusă. Căpetenia alaiului din anul acela a fost reprezentată de breasla cizmarilor, cu un număr impresionant de 200 de calfe. Ultima paradă a avut loc în anul 1941. După terminarea războiului, obiceiul Lolelor a fost interzis până în anul 1969. În perioada comunistă, obiceiul Lolelor a fost reluat dar cu o anvergură mai restrânsă. În cadrul alaiului de la Agnita erau prezentate, pe lângă obiectele tradiţionale ale breslelor, şi produse ale întreprinderilor locale: fabrica de piele şi încălţăminte, de mănuşi şi ciorapi, fabrica de produse finite din lemn, dezvoltate din fostele ateliere ale breslelor din Agnita. Ultima paradă a avut loc în anul 1990. În "procesiunea alaiului" are loc înmânarea lăzii de breaslă - "Ladeforttragen" - noilor conducători de breaslă şi calfelor acestora, fiind însoţit de Urzeln, care asigurau protecţia de vecinătate. Obiceiul are şi o legendă legată de perioada năvălirilor hoardelor de tătari, când locuitorii se refugiau în biserica fortificată. Decimaţi de repetatele atacuri, dar şi de foamete şi epidemii, legenda spune că fiica unui blănar, pe nume Ursula, îmbrăcată în costum de bărbat confecţionat din bucăţi de pânză albă şi neagră, cu o talangă şi cu un bici în mână, şi cu o mască demonică, a ieşit cu pocnete de bici şi în sunete asurzitoare de talangă în faţa duşmanilor. Tătarii, crezând că este diavolul, au intrat în panică părăsind localitatea.

sursa: www.tribuna.ro - A. Cheşcu

08 februarie 2010
Lolele au împărţit iar gogoşi în Agnita

Continuând tradiţia, membrii asociaţiei Breasla Lolelor şi-au îmbrăcat şi în acest an costumele şi au ieşit ieri pe străzile Agnitei. Şi n-au fost singuri, li s-au alăturat prieteni atât din Agnita cât şi din comunităţile învecinate. Am fost plăcut surprins de numărul mare de copii care au îmbrăcat costumul, dovadă că acest obicei îşi ia din nou avânt, regăsindu-şi locul între tradiţiile Agnitei.
O dată adunaţi în faţa IMIX-ului, lolele au pornit către centrul oraşului, unde au cântat, au dansat, au dat din bici şi din talăngi şi au împărţit gogoşi, cum fac în fiecare an. Probabil frigul i-a cam grăbit anul ăsta, încât nu numai că unii agniţeni au pierdut spectacolul, dar chiar şi unele lole au ajuns la limită pentru a lua parte la dezmăţ.
Au pornit apoi, conform tradiţiei, spre fabrica Incstar, în timp ce consilierii făceau ultimele pregătiri în sala mare de şedinţe a Primăriei, pentru a-i întâmpina cu gogoşi şi vin. Au venit, şi-au dat jos măştile, unii chiar şi costumele, au mâncat, băut şi s-au odihnit, oferindu-i d-lui primar timp să-şi schimbe costumul de stofă pe zdrenţele de lolă. Pornit-au apoi, împărţind gogoşi în toate părţile, către casa parohială evanghelică, în timp ce alte cete de lole împânzeau oraşul cu gogoşi şi zgomote de bici. Părintele Reinhard Boltres le-a mulţumit pentru perpetuarea acestui obicei săsesc, după care i-a servit cu (din nou) gogoşi. Respectând ritualul, lolele au cântat mai întâi celebrul "Siebenbuergen, suese heimat".
Zgomotele bicelor nu au încetat să tulbure liniştea de duminică a oraşului decât la ora 6, când lolele şi-au reaşezat costumele în cui şi le-au dat cu naftalină, să ţină încă un an. A venit apoi rândul lor să petreacă, după o zi de trudă, la Balul Lolelor.
Deşi la primele ore vremea era mohorâtă, spre amiază cerul s-a hotărât să fie de partea lolelor, cernând zăpadă peste oraş. Totodată, cei prezenţi şi-au putut lua acasă suveniruri cu tema evenimentului de la tarabele din piaţa Revoluţiei.
Ne vedem la anu, lolelor !

Mai multe imagini de la eveniment, în albumul foto.

autor: Mihai Blotor

02 februarie 2010
Fuga lolelor la Agnita

A V-a ediţie a Paradei Lolelor din Agnita este precedată de alte două manifestări, desfăşurate începând de vineri 5 februarie la Sibiu. La Casa Hermes, din Piaţa Mică, se va realiza o expoziţie intitulată "Obiceiul Lolelor din Agnita... trecut şi prezent...", al cărui vernisaj va avea loc vineri 5 februarie, ora 13:00.
Expoziţia, deschisă până în 21 martie, prezintă lăzi şi steaguri de breaslă, afişe, fotografii, costume de lole şi alte elemente tradiţionale săseşti legate de obiceiul lolelor.
La ora 14,00 la Casa Artelor din Piaţa Mică, va fi prezentată o proiecţie de filme realizate de TVR în 1980 şi 2007, şi filme primite de la Breasla Lolelor din Germania.
Sărbătoarea cea mare din Agnita va avea loc duminică 7 februarie, când 155 de mascaţi se vor întâlnii în faţa fostei fabrici IMIX, de unde vor porni la ora 10:00 cu tot alaiul spre centrul oraşului, vor face o primă oprire în faţa hotelului Dacia, iar apoi în faţa primăriei, unde va avea loc marele spectacol la ora 11:00. Parada va continua până la FIPA, de unde lolele se vor grupa şi vor alerga umplând oraşul cu pocnete de bici şi sunet de talăngi. Din spectacol nu vor lipsi gogoşile.
La ora 18 lolele îşi vor da jos masca, se vor retrage acasă în linişte şi se vor pregătii de "Balul Lolelor", care va începe la ora 20,00.
Cei dornici de un spectacol unic sunt aşteptaţi la Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

31 ianuarie 2010
Expoziţie în holul primăriei

Tradiţionala expoziţie "O mască râde, o mască plânge", organizată de Şcoala Generală "G.D. Teutsch" cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean, a fost deschisă în holul primăriei din Agnita şi poate fi vizitată până în data de 10 februarie.
Această frumoasă manifestare culturală, menită să pună în valoare talentul copiilor şi implicarea dascălilor, se află la a III-a editie şi cuprinde minunate lucrări ale elevilor de la şcolile: "Regina Maria" din Sibiu, Şc. nr.8 Sibiu - Cercul "Fantezie şi culoare", Şc. nr.3 din Cisnădie, Şc, nr.11 din Alba Iulia, Clubul Elevilor din Agnita şi Şc. "G.D. Teutsch" din Agnita.

sursa: Gazeta Hârtibaciului - I. Bârsan

31 ianuarie 2010
Drumul Sibiu - Agnita nu trece de Dealul Dăii

Majoritatea şoferilor care folosesc, de anul trecut, drumul în lucru dintre Sibiu şi Agnita, sunt exasperaţi, pe bună dreptate. Mai bine de 12 km de drum nu mai au nici asfalt şi nici măcar un strat de piatră. "Normele în vigoare prevăd ca în luna noiembrie, orice drum naţional să aibă cel puţin strat de piatră. Aici, normele nu s-au mai respectat. În plus, cât de mult poate decoperta o firmă pentru a reabilita un drum nu este limitat prin lege. Aici hotărăşte consultantul, care ia o astfel de decizie în funcţie de capacitatea de lucru a constructorilor. Evident, în acest caz a fost permisă decopertarea unei suprafeţe mai mari decât puteau să acopere constructorii", au declarat pentru Turnul Sfatului experţi în materie de drumuri.
Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Martin Bottesch, spune că a discutat "cu frumosul" până acum cu firmele de construcţii, reunite sub liderul de asociaţie SC Comtram SA. Societatea a insistat să decoperteze atâta amar de drum, luând în calcul că are în atribuţii şi activităţile de deszăpezire, fapt ce ar putea, în opinia lor, să fie combinat cu activitatea de pietruire a porţiunii decopertate. Soluţie care, în realitate, nu a funcţionat. "Am încercat prin discuţii să îi convingem pe constructori să remedieze situaţia. Sper să avem succes fără să fim obligaţi să folosim pârghii financiare", spune preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Martin Bottesch. Finanţarea lucrărilor de reabilitare a celor aproape 55 de km de drum este asigurată de instituţia judeţeană, în urma unor finanţări europene.
Problema cea mai mare, însă, nu este dezvăluită oficial de autorităţile judeţene - evidentele alunecări de teren de pe Dealul Dăii, traversat pe o porţiune de şapte kilometri şi de drumul Sibiu - Agnita, nu au fost luate în calcul la proiectarea reabilitării. Şi, prin urmare, nici la întocmirea caietului de sarcini pregătit pentru licitaţia de execuţie. Prin urmare, în momentul de faţă, autorităţile judeţene şi consultanţii lucrează la găsirea unor soluţii pentru rezolvarea acestei situaţii. "Acolo este nevoie de o soluţie de genul celei adoptate pe Dealul Negru - vor fi turnaţi piloni de beton în pământ, la mare adâncime, pentru oprirea alunecărilor de teren", spun surse oficiale. Deocamdată, însă, nimeni nu poate spune cât de mult vor influenţa lucrările suplimentare preţul final. În prezent, valoarea lucrărilor a fost stabilită la puţin peste 30 de milioane de lei, în urma licitaţiei. "Valoarea eligibilă a acestui proiect ar fi de 45 de milioane de lei. Deci ar mai fi de unde să crească preţul. Sperăm să nu fie influenţat nici termenul final de execuţie a lucrărilor, mai 2011", mai spun aceleaşi surse oficiale.
Reabilitarea drumului Sibiu - Agnita a fost încredinţată, prin licitaţie, firmei Comtram, în asociere cu DPC, Sinecon şi ConA. Valoarea lucrărilor este de 30,23 milioane de lei. Comtram este patronată de magnatul sibian Ilie Carabulea, un important finanţator al partidului aflat acum la guvernare, fapt ce poate explica atitudinea relativ "moale" a autorităţilor locale faţă de decopertările incomode.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Traian Deleanu

25 ianuarie 2010
De Ziua Unirii Principatelor

Pentru comemorarea evenimentelor petrecute la 24 Ianuarie 1859, elevii clasei a VIII-a de la Colegiul Tehnic A.T. Laurian au făcut o vizită la Muzeul Văii Hârtibaciului, după care în Centrul de Documentare şi Informare a colegiului au prezentat un moment artistic cu tema unirii. Spectacolul a fost pregătit de profesorii Maria Bârsan şi Florin Părău.
Tot la muzeu au venit şi elevii din clasa a III-a, cu învăţătoarea Maria Muntean. După ce muzeografa Lucia Rodina le-a vorbit despre importanţa evenimentului petrecut acum 151 de ani, elevii au prezentat un program artistic, cu poezii şi cântece patriotice, cu jocuri populare şi sceneta "Moş Ion Roată şi Unirea". Pentru frumoasa lor prestaţie, micii artişti au fost aplaudaţi de părinţii prezenţi, şi răsplătiţi cu dulciuri din partea Casei de Cultură şi a Primăriei din Agnita.
După încheierea spectacolului, artiştii şi spectatorii au coborât în curtea muzeului, unde au cântat şi jucat Hora Unirii.
A început să devină tradiţie în Agnita, ca omagierea Unirii Principatelor să se facă separat, pe clase. De fapt, foarte multe cadre didactice nu prea sunt preocupate de educaţia patriotică a elevilor. Doar unii dascăli, cu har pentru această profesie şi cu dragoste pentru cei pe care îi formează ca oameni, consideră că dragostea de patrie este o virtute care se formează prin cunoaşterea istoriei. Aceştia merită apreciaţi şi felicitaţi.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

24 ianuarie 2010
A scăpat de AH1N1

Unul din cei doi bărbaţi ajunşi la Reanimarea Spitalului Judeţean din cauza complicaţiilor date de infectarea cu AH1N1 şi-a revenit în mod miraculos. După ce a stat aproape o lună la Reanimare şi a respirat cu ajutorul aparatelor, bărbatul în vârstă de 49 de ani din Agnita şi-a revenit iar în cursul zilei de astăzi a fost mutat pe salon. Medicii spun că bărbatul se simte bine, şi că în câteva zile va putea să plece acasă.
Bărbatul a ajuns la spital pe 28 decembrie, iniţial a fost internat la Boli Infecţioase şi apoi a fost transferat la Reanimare. El suferă de obezitate, boală prezentă la foarte mulţi din cei care au murit până acum din cauza gripei porcine. Bărbatul a fost confirmat cu gripă nouă pe 5 ianuarie. Cel de-al doilea bărbat aflat în stare gravă la Reanimare şi de asemenea diagnosticat cu AH1N1 nu dă deocamdată semne că şi-ar reveni. Şi el a ajuns la spital tot pe 28 decembrie, şi a fost internat direct la Reanimare. Bărbatul are 51 de ani, este din Sibiu şi, la fel ca şi cel din Agnita, suferă de obezitate. Până acum, la Sibiu au fost confirmate 127 de cazuri de îmbolnăvire cu AH1N1.

sursa: www.tribuna.ro - Ramona Gaina

24 ianuarie 2010
"Dor de Eminescu" la Agnita

"Dor de Eminescu..." a fost titlul proiectului educaţional interjudeţean la care au participat şcolile cu clasele I-VIII din Gârbova - Alba, Cincu - Braşov, Alţâna, Brădeni, Chirpăr şi Jina, Colegiul Tehnic "A.T.Laurian" din Agnita, Şcoala de Arte şi Meserii Iacobeni şi Biblioteca Orăşenească Agnita, desfăşurat în perioada 11-18 ianuarie. Scopul proiectului a fost, ne-a declarat prof. Vasile Zămăcău, dezvoltarea dragostei pentru literatura română clasică şi contemporană; cunoaşterea operei şi vieţii poetului Mihai Eminescu; sensibilizarea interesului comunităţii locale cu privire la ziua de 15 ianurie.
Evenimentul a avut loc la Centrul de Documentare şi Informare al Colegiului Tehnic "A.T.Laurian" din Agnita şi a fost ocazionat de aniversarea a 160 ani de la naşterea marelui poet. Evenimentul a fost deschis de către un grup de elevi al Colegiul Tehnic "A.T.Laurian" Agnita, care au recitat creatii ale marelui poet. Apoi elevii unităţilor şcolare implicate in proiect au primit informatii despre viaţa şi opera eminesciană, oferite de prof. Eleonora Tudoran. Din program a mai făcut parte şi concursul "Luceafărul poeziei româneşti". La finalul evenimentului, elevii au recitat versuri din creaţia lui Mihai Eminescu şi au primit diplome.

sursa: www.tribuna.ro

18 ianuarie 2010
Doi elevi din Sibiu şi Agnita, confirmaţi în week-end cu gripă porcină

Doi elevi au fost confirmaţi cu gripă porcină la Sibiu, în week-end-ul care a trecut. Primul caz a fost confirmat sâmbătă, la un băiat de 10 ani din Agnita. Acesta învaţă în clasa a IV-aa B la Şcoala cu clasele I-VIII Georg Daniel Teutsch din Agnita şi este izolat la domiciliu de când au apărut simptomele. El are o formă uşoară de boală şi nu are nevoie de tratament antiviral.
Conform noilor reglementări ale Ministerului Sănătăţii, la confirmarea unui caz de gripă nouă într-o clasă cursurile acesteia se suspendă pentru 24 de ore, şi nu pentru 7 zile, cum prevedeau vechiule reglementări. În cele 24 de ore clasa este dezinfectată. Sâmbătă, la Agnita s-a făcut dezinfecţia, sub supravegherea unui medic igienist de la Mediaş, iar cursurile se reiau astăzi, după program normal.

sursa: www.tribuna.ro - Ramona Gaina

18 ianuarie 2010
Bogdan Pătru, profesorul agniţean care ştie cu biciul

În Agnita există un profesor care în 2007 s-a gândit să readucă la viaţă o datină de care numai o parte dintre agniţeni îşi mai aminteau. Fuga Lolelor. O tradiţie unică, specifică Agnitei, pentru care acum oamenii străbat mii de kilometrii numai ca să o vadă. Bogdan Pătru, căci despre el este vorba, a început treaba cu un joc la şcoală cu copiii. Acum, primeşte telefoane de la oameni pe care nu i-a auzit niciodată şi care se oferă să-l sprijine. Sau sună doar să-l felicite. Cam aşa l-am sunat şi noi săptămâna trecută. Şi l-am găsit cu treabă. Pregăteşte Fuga Lolelor de anul acesta. Ce va fi mai exact ne spune domnul profesor.

Citeşte mai departe în secţiunea Articole.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Ştefan Dobre

15 ianuarie 2010
Un primar de treabă

Chiar gospodar, în sensul că orăşelul pe care îl conduce, Agnita, ar putea pur şi simplu să dispară de pe hartă, dacă luăm în calcul grija pe care o poartă să zicem parlamentarii pentru locuitorii de acolo.
Un orăşel căruia, anual, îi rămâne din buget pentru reabilitarea străzilor cât se alocă în Sibiu pentru luminile de sărbători. Cu toate acestea, primarul din Agnita a strâns investiţii. Din bani europeni. Vă invit să îl provocaţi la o poveste, în care să aflaţi câte tâmpenii are de înfruntat un primar care vrea să facă ceva. Şi cât de lung e drumul de la idee şi până la recepţia lucrării. Şi câte lucruri frumoase se pot face chiar şi într-un oraş investiţiile private probabil abia de acum încolo vor apărea. Pentru că Agnita va avea un centru complet renovat, va avea parcuri, va avea apă şi canalizare prin reţele noi. Acestea fiind doar câteva dintre proiectele derulate în ultimul timp sub administraţia lui Radu Curcean. Da, ăsta e un articol de laudă. Pe care vroiam să îl scriu mai demult. Pentru a povesti şi altora care, poate, nu au auzit că în ţara asta mai sunt şi oameni implicaţi în administraţie şi care te pot impresiona. Prin ceea ce muncesc. În ciuda imensului nor de hărţuieli politice, birocratice care plutesc peste orice înseamnă administraţie în ţara asta.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Traian Deleanu

15 ianuarie 2010
Agnita - de trei zile fără apă

Locuitorii oraşului Agnita au rămas fără apă timp de trei zile. De marţi de la amiază şi până ieri seară, când se aştepta reluarea alimentării cu apă a oraşului Agnita, oamenii nu au avut apă la robinet decât pe parcursul a 5 ore. Marţi şi miercuri apa a curs pentru două ore şi jumătate, între orele 7 şi 9.30. Motivul este apariţia unor defecte tehnice pe conducta ce alimentează Agnita şi care vine de la aducţiunea Cârţişoara. Problemele cu apa au apărut imediat după sărbători, mai ales în timpul nopţii, când apa nu a mai curs la robinete. Defectele pe conducta de alimentare cu apă au apărut în zona Săsăuş, unde angajaţii societăţii Apa Târnavei Mari au încercat pe parcursul acestor zile să remedieze aceste defecte. De la directorul sucursalei din Agnita a SC Apa Târnavei Mari, Ioan Urdea, am aflat că alimentarea cu apă se întrerupe noaptea din cauza debitului scăzut datorită unor defecţiuni şi a scurgerilor de apă pe aducţiunea de la Cârţişoara. Ieri după-amiază defectul a fost remediat încă o dată şi se aştepta ca în cursul serii apa să ajungă la staţia de pompare de la Veseud. Dacă cantitatea de apă avea presiunea necesară, atunci alimentarea cu apă a oraşului Agnita nu ar mai fi o problemă. Luni, societatea a anunţat oamenii că marţi nu vor avea apă, însă nu se aşteptau ca defectele să împiedice alimentarea cu apă până ieri după-amiază. Conducta care vine de la aducţiunea Cârţişoara, prin Nou Român şi Săsăuş, este din azbociment şi metal, iar angajaţii societăţii de apă au înlocuit o parte din conductă cu una din plastic, o lucrare destul de anevoioasă. Problemele cu aducţiunea de la Cârţişoara sunt vechi, adică de prin 1986, iar agniţenii au toate şansele ca în perioada următoare să aibă din nou probleme cu apa.
Pentru lucrările la noua aducţiune, licitaţia va avea loc în luna februarie şi se preconizează să fie finalizate în 24 de luni, adică în 2012. Până atunci, luând în considerare faptul că se va lucra şi la sistemul de conducte din oraş, agniţenii vor constata că până să le fie mai bine, le va fi mai rău.

sursa: www.tribuna.ro - C.Pal

14 ianuarie 2010
Romii nu s-au înghesuit să primească o casă. Trebuiau să muncească

Primăriile din Agnita şi Brădeni au lansat două proiecte cu finanţare europeană prin care ridică 16 locuinţe destinate romilor din cele două localităţi.
Pentru aceste locuinţe, la Brădeni au fost depuse 20 de solicitări, iar la Agnita aproximativ 30. Pentru a primi o casă, gratuit, familiile de romi trebuie să-şi desemneze un reprezentant al familiei care să muncească efectiv la ridicarea locuinţelor. La Agnita, cele opt apartamente împărţite în două imobile vor fi terminate în martie. În aprilie, primii locuitori ar trebui să îşi primească chelile. Acelaşi proiect, la Brădeni, ar urma să fie terminat în aprilie, iar în mai să se şi mute familiile beneficiare. Familiile de romi care vor locui în aceste case au fost selectate cu grupurile de iniţiativă ale romilor constituite în fiecare localitate. Cele 16 familii care vor primi locuinţe vor trebui să semneze câte un contract de folosinţă gratuită a imobilelor, pe următorii cinci ani. După această perioadă, dacă se vor dovedi capabile de a întreţine locuinţele şi dacă vor respecta normele de convieţuire socială, familiile de romi vor deveni proprietare ale locuinţelor. "Fiecare locuinţă are trei camere, baie, baie de serviciu şi bucătărie. Proiectul acesta are o bătaie mai lungă - prin contractul încheiat cu constructorul, 12 persoane din rândul beneficiarilor lucrează pe şantier. Fac un fel de practică în meseria de constructor. În viitor, la Agnita va fi nevoie de constructori", spune Radu Curcean, primarul oraşului Agnita. Contractele de folosinţă gratuită întocmite de administraţiile din cele două localităţi au deja câteva principii de bază. Printre acestea apare şi cea de reziliere a contractului la a treia factură neplătită pentru utilităţi sau cumularea unor restanţe de peste 2.000 de lei. Proiectul urmăreşte şi scăderea abandonului şcolar, prin urmare toţi membrii familiilor care merg la şcoală nu trebuie să aibă mai mult de 20 de absenţe nemotivate pe semestru, iar toţi locuitorii viitoarelor case trebuie să fie înscrişi la un medic de familie. Locatarilor care produc stricăciuni locuinţelor sau care au un comportament ce face imposibilă convieţuirea sau folosirea normală a locuinţelor li se vor rezilia contractele. În afară de diminuarea abandonului şcolar în cadrul populaţiei rome, dar şi creşterea gradului de frecventare a grădiniţelor şi şcolilor, proiectul Îmbunătăţirea calităţii vieţii romilor din oraşul Agnita, respectiv comuna Brădeni, prin construirea de locuinţe urmăreşte ca, pe termen scurt şi mediu, să fie diminuată şi excluziunea socială a membrilor etniei rome. Arondarea la un medic de familie a beneficiarilor proiectului este o măsură menită să reducă riscurile unor epidemii şi ridicarea nivelului de igienă.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Traian Deleanu

08 ianuarie 2010
39,2 milioane de lei pentru apa din Agnita şi Dumbrăveni

Asociaţia Apa Târnavei Mari pune la dispoziţie 40 de milioane de lei, inclusiv TVA, pentru angajarea unei firme care să reabiliteze şi să extindă reţelele de apă şi de canalizare din oraşele Agnita şi Dumbrăveni.
Firma sau firmele care vor utiliza aceşti bani au la dispoziţie 36 de luni de la data atribuirii contractului pentru a proiecta şi executa lucrările necesare. În Dumbrăveni se va executa reabilitarea reţelei de apă pe lungimea de 1317 m, iar în Agnita reţeaua de apă se va reabilita pe lungimea de 6969 m. Totodată se vor reabilita şi cele două depozite de apă potabilă ale oraşelor, cel de 1.500 de mc din Dumbrăveni şi cel de 2.500 de mc din Agnita. Reţelele de canalizare menajeră vor fi reabilitate şi extinse pe o lungime de 12,1 km, iar în Agnita pe o lungime de 11,9 km. În Agnita se va construi şi o staţie de pompare a apei uzate, iar în ambele localităţi suprafeţele carosabile şi trotuarele vor trebui refăcute după executarea lucrărilor. Firmele vor fi angajate pentru aceste lucrări în urma licitaţiei lansată de Asociaţia Apa Târnavei Mari. Ofertele depuse în cadrul acestei licitaţii vor fi deschise pe 22 februarie 2010.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Traian Deleanu

08 ianuarie 2010
Sibiu - Agnita va cunoaşte asfalt nou dincolo de 15 februarie

Şoferii care circulă pe cei aproximativ 12 km de drum decopertat de asfalt între Sibiu şi Agnita vor mai avea de aşteptat până îşi pot menaja suspensiile.
S.C. Comtram şi firmele asociate în cadrul lucrării de reabilitare a drumului judeţean care leagă Sibiu de Agnita îşi vor readuce muncitorii pe şantier pe 18 ianuarie. Iar de asfaltat nu poate fi vorba mai devreme de 15 februarie. Până atunci, potrivit unor surse din rândul constructorilor, echipele de muncitori vor munci şi la pietruirea drumurilor săpate în vederea modernizării. Deocamdată, din cei 12 km de drum decopertat până la stratul de pământ pe ambele sensuri, doar cinci km au şi un strat de piatră aşternut, care să permită o circulaţie mai decentă a maşinilor.
De altfel, această situaţie creată de la începutul lui decembrie 2009 a creat multe nemulţumiri în rândul celor care folosesc acest drum. Mai mult, unii dintre localnici doresc iniţierea unei petiţii care să sensibilizeze autorităţile şi firmele competente. La finele anului trecut, preşedintele CJ Sibiu, Martin Bottesch, recunoştea că nu este o situaţie tocmai normală decopertarea drumului pe suprafeţe atât de lungi, doar din raţiuni economice. "Ei dau o explicaţie de natură economică. Pentru acest gen de operaţiuni au închiriat utilajele necesare. Pentru a nu pierde bani au decopertat cât mai mult. Dar aici este vorba de şi de deranjul pe care îl provoacă", spunea în decembrie Bottesch, care a decis să îi convoace pe constructori la discuţii.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Traian Deleanu

16 decembrie 2009
În inspecţie pe Valea Hârtibaciului

Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean Sibiu - Agnita şi modernizarea arterei principale a oraşului Agnita sunt proiectele prioritare derulate în acest moment din fonduri structurale europene. Luni, reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru au venit la Sibiu, într-o vizită de lucru, pentru a verifica modul în care sunt cheltuiţi banii europeni. Aceştia au fost interesaţi mai mult de modul în care s-au desfăşurat procedurile de achiziţii pentru investiţii, decât de lucrările de reabilitare efective. "Cum merg lucrările la investiţii este treaba beneficiarului şi a firmelor de construcţii. Noi verificăm modul în care sunt cheltuiţi banii europeni şi vă pot spune că lucrurile merg în direcţia bună. Într-adevăr au existat întârzieri în ceea ce priveşte procesul de organizare a licitaţiilor, însă timpul a fost recuperat destul de bine", ne-a declarat Simion Creţu, directorul ADR CENTRU.

Prima investiţie verificată de reprezentanţii ADR Centru a fost DJ Sibiu - Agnita. Aceştia au fost însoţiţi de Oana Suciu, manager de proiect din partea Consiliului Judeţean, care este şi beneficiar al investiţiei. Prima oprire pe traseu a avut loc în Dealul Dăii, unde s-a turnat deja pe mai bine de un km stratul de asfalt-binder. "Suntem mulţumiţi de modul în care se derulează investiţia, având în vedere faptul că constructorii au fost nevoiţi să înceapă lucrul destul de târziu şi independent de voinţa lor. Sper să continue în acest ritm şi investiţia să fie finalizată la termen", a spus Simion Creţu. A doua oprire pe traseu a fost la podul ce se construieşte la intrarea în comuna Nocrich. Aici, lucrările sunt într-o stare destul de avansată, deoarece s-a trecut la turnarea betonului pentru rampele care vor susţine viitoarea construcţie. Şi aici, reprezentanţii ADR s-au declarat mulţumiţi. Totuşi, aceştia spun că este vorba despre o investiţie destul de mare, iar cei care utilizează acest drum trebuie să aibă răbdare legat de disconfortul creat de mersul lucrărilor, mai ales că este iarnă.
Cu toate acestea, circulaţia rutieră pe DJ 106 G Sibiu - Agnita nu va fi oprită pe parcursul derulării proiectului şi a lucrărilor de modernizare şi reabilitare. Este unul dintre cele mai circulate drumuri judeţene şi în aceste condiţii constructorii vor lucra în funcţie de traficul rutier existent, însă fără a opri circulaţia. Perioada de implementare a proiectului este de 32 de luni, de la semnarea contractului de finanţare şi până la încheierea contractului. Principalele obiective sunt 52 de km de drum judeţean modernizat, 32 de ieşiri drumuri laterale amenajate, 6 intersecţii cu structură rutieră amenajate, 40 de indicatoare rutiere, 10.212 parapeţi, două parcări amenajate, 13 poduri reabilitate şi 15 staţii autobuz amenajate.
DJ Sibiu - Agnita trebuie realizat până în august 2011, iar valoarea proiectului se ridică la aproape 60 milioane de lei.

Un alt proiect major verificat de reprezentanţii ADR Centru a fost "Reabilitarea arterei principale a oraşului Agnita", proiect depus de Primăria Agnita. Potrivit responsabililor proiectului, în acest moment se lucrează la pregătirea documentaţiei în vederea organizării licitaţiei de execuţie. Acest proces trebuie să se finalizeze până în luna februarie 2010, deoarece se aşteaptă ca în luna martie constructorul care va fi desemnat câştigător al licitaţiei să se apuce de treabă. "Este cea mai mare investiţie din oraşul Agnita. Suma accesată este de două ori mai mare decât bugetul pe un an al oraşului. Totodată, fac un apel la locuitorii oraşului să aibă răbare pe durata desfăşurării investiţiei, mai ales că este vorba de centrul oraşului", a spus Radu Curcean, primarul oraşului Agnita. În cadrul proiectului se va reface întreaga infrastructură rutieră şi se vor reabilita reţelele de apă şi canal, care sunt vechi de mai bine de 40 de ani. Artera rutieră are o lungime de 4,5 km. Termenul de finalizare a investiţiei este octombrie 2011, iar valoarea proiectului se ridică la 25 milioane de lei.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

16 decembrie 2009
Au venit colindători

Colindele din Transilvania au fost scutul de nebiruit cu ajutorul căruia românii şi-au apărat de-a lungul vremilor fiinţa naţonală, sunt unul din cele mai elocvente acte de mărturisire a credinţei ortodoxe. Chiar când s-au desprins în două ramuri, colindele românilor au rămas aceleaşi. Tunurile lui Bucov au dărâmat biserici şi mănăstiri ortodoxe dar colindele nu le-au putut opri. Nici comuniştii n-au avut mai mult succes, cu toate încercările lor de laicizare şi de plasare a colindelor în spaţiul folcloric. Ele au rămas expresia credinţei creştine strămoşeşti, şi frumuseţea lor a împodobit în fiecare an serile de Crăciun cu haine româneşti.
Dar acum, când nimeni nu le mai opreşte, cetele de colindători sunt tot mai mici, şi tot mai puţine uşi de creştini se deschid pentru a afla minunata veste a Naşteri lui Hristos. În tot mai multe sate colindele sunt doar amintire. Şi când s-or şterge amintirile, vom constata că am pierdut nişte comori de nepreţuit, că suntem mai săraci sufleteşte.
De aceea, iniţiativa preotului Protopop Ioan Jurca de a organiza, în fiecare an, în prima duminică după Sf. Nicolae, un concert de colinde la care să participe colindătorii de pe Valea Hârtibaciului, este salutară, ea putând revitaliza spiritul vechilor seri de Crăciun.
Un brad de toată frumuseţea a împodobit scena Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita, pentru a întâmpina cetele de colindători, venite să participe la a III-a ediţie a "Concertului de colinde".
Într-o atmosferă de mare sărbătoare, pe scenă au urcat 240 de colindători care au vestit Naşterea Domnului. Colindători din 11 sate şi-au prezentat comoara lor, moştenită din vremuri vechi.
După ce preotul Cosmin Coşorean a salutat prezenţa numeroasă a colindătorilor şi spectatorilor, concertul a fost deschis de grupul vocal al Casei de Cultură din Agnita condus de prof. Doina Părău. Au urcat apoi pe scenă colindătorii din Mihăileni, Nocrich, Fofeldea, Răvăşel, Ghijasa de Sus, Coveş, Alţâna, Săsăuş, Ilimbav, Retiş şi Chirpăr. Incheierea acestui minunat spectacol a fost făcută de corul "Sf. Nicolae", dirijat de prof. Doru Paul Niţescu.
Majoritatea grupurilor au fost formate din persoane vârsnice, care se străduiesc să acopere golul lăsat de tinerii ce-au părăsit masiv satele de pe Valea Hârtibaciului. Cu atât mai remarcabilă a fost prezenţa cetelor de tineri din Mihăileni şi Chirpăr, care au dovedit că în aceste sate gospodarii au cui să deschidă uşile în seara de Crăciun.
În aceeaşi idee merită felicitări şi prof. Olimpia Chirtop din Fofeldea, care a prezentat un grup de elevi pe care i-a învăţat colinzi autentice cu pregnante nuanţe arhaice. De remarcat şi activitatea preotului Viorel Pîntea din Ilimbav, al cărui grup de mici colindători dau speranţa că în Ilimbav nu vor fi uitate nici colindele nici jocurile româneşti.
Preotul Protopop Ioan Jurca a mulţumit şi i-a felicitat pe cei care au venit în Agnita să aducă vestea minunată a Naşterii Domnului, apropierea marelui praznic al Crăciunului, le-a mulţumit preoţilor şi primarilor care s-au implicat în această acţiune de păstrare a spiritului creştin ortodox. A mulţumit de asemenea Primăriei din Agnita şi Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu", care au asigurat sprijinul material şi au creat cadrul necesar desfăşurării acestui minunat spectacol.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

16 decembrie 2009
Serviciul de Voluntari Agnita face apel la normalitate şi civilizaţie

Serviciul de Voluntari Agnita, prin Cosmin Duşleag - coordonator program şi voluntari Doreşte să aducă la cunoştiinţa opiniei publice următoarele:

Ne aflăm deja în a doua săptămână de după alegerile prezidenţiale şi ne vedem puşi în postura de a face apel la civilizaţie şi la bun simţ cetăţenesc. Şi acum, după atât de mult timp trecut de la al doilea tur de scrutin, pe străzile din Agnita, Coveş şi Ruja se pot vedea stâlpii "împodobiţi" de afişele partidelor şi ale candidaţilor acestora la funcţia de Preşedinte.
Aşadar, în numele societăţii civile dorim ca prin acest comunicat să cerem în mod public tuturor partidelor care au concurat în această cursă să îndepărteze afişele de pe stâlpi şi astfel Agnita să revină la normalitate.
Sperăm că această cerere să nu rămână fără răspuns sau fără efect.

Mulţumim anticipat şi dorim tuturor agniţenilor nişte Sărbători calde, cu lumină şi le urăm Un An Nou 2010 cu speraţe şi împliniri.

În numele Serviciului de Voluntari Agnita
Cosmin Duşleag - coordonator
e-mail: voluntari.agnita@gmail.com
tel. 0748 082 095
web: www.svasite.com

sursa: www.svasite.com - Cosmin Duşleag

14 decembrie 2009
Bazarul de Crăciun

Febra sărbătorilor de iarnă, care se apropie cu paşi repezi, i-a cuprins şi pe elevii Colegiului Tehnic "A.T. Laurian" din Agnita. Aceştia au organizat, în sala mare de şedinţe a primăriei, un bazar cu obiecte confecţionate de ei.
Fiind al treilea an consecutiv în care are loc un asemenea eveniment, se poate spune că a devenit unul tradiţional. De fapt, el se înscrie într-o serie de alte activităţi cuprinse în cadrul Proiectului Comenius "STOP! This is our comunity" (STOP! Aceasta este comunitatea noastră).
Fiecare clasă, împreună cu dirigintele, s-a străduit să confecţioneze obiecte artizanale, unele deosebit de frumoase, altele foarte utile, pe care să le expună şi să le vândă în cadrul bazarului. Banii câştigaţi au intrat în fondul clasei, creându-se astfel şi un fel de competiţie între colectivele de elevi.
Tema dominantă a obiectelor expuse a fost cea a sărbătorilor de iarnă, a Naşterii Domnului şi a sosirii lui Moş Crăciun.
Cei care au vizitat bazarul nu s-au îndurat să plece cu mâna goală dintr-un loc cu atâtea lucruri minunate.
Aspectul de sărbătoare a aceste frumoase acţiuni a fost completată de un scurt progam de poezie şi colinde, realizat de prof. Luminiţa Feldără.
Organizatorul întregii acţiuni a fost prof. Dana Pătru.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

11 decembrie 2009
Traficul rutier va fi deviat pe DJ 106 Sibiu - Agnita

Astăzi, 11 decembrie 2009, în intervalul orar 09:00 - 14:00, traficul rutier pe drumul judeţean Sibiu - Agnita, în zona lucrărilor efectuate la centura ocolitoare, va fi deviat. În zonă vor fi montate indicatoare rutiere, iar piloţii de dirijare vor indica conducătorilor auto ruta ocolitoare. Subliniem încă o dată faptul că traficul rutier în zonă nu este restricţionat, ci deviat, şi le recomandăm conducătorilor auto să ţină cont de indicaţiile poliţiştilor rutieri prezenţi în zonă.

sursa: www.tribuna.ro

10 decembrie 2009
Drumul Sibiu-Agnita, "descoperit"

Drumul care face legatura intre Sibiu si Agnita a devenit cosmarul soferilor. Pentru a face economii cu utilajele inchiriate, constructorii au decopertat o portiune foarte mare de drum, iar conducatorii auto se plang ca isi strica masinile cand tranziteaza zona. Autoritatile insa, fac apel la rabdare si intelegere.
Drumul judetean Sibiu - Agnita da batai de cap atat soferilor, cat si constructorilor. Tot mai multi participanti la trafic se plang ca masinile lor au foarte mult de suferit atunci cand traveresaza aceasta zona. Si aceasta deoarece lucrarile se desfasoara intr-un ritm normal, insa modalitatea folosita de contructori nu este deloc pe placul soferilor. Se pare ca firmele care executa lucrarea au decis sa faca economie si sa decoperteze o portiune mult prea mare de drum. Explicatie este, evident, de ordin pecuniar. Utilajele folosite au fost inchiriate de catre constructori, iar acum sunt folosite pentru a face toata treaba, fara a mai tine cont de consecinte. Portiunea care s-a decopertat intr-o singura faza, pentru a nu se repeta procedeul de mai multe ori, ar putea ramane asa, in situatia deloc placuta in care ar ninge in perioada urmatoare. In plus, cei care vin cu masinile in zona sunt nevoiti sa mearga cu ele printr-o zona foarte dificila, cu viteza minima, evident. "Am chemat dirigintele de santier sa vina la Consiliul Judetean pentru a discuta despre aceste probleme, maine (n.r. - astazi). Stiu ca firmele si-au propus sa foloseasca rentabil utilajele, pe care le au imprumutate. De aceea se impune acest ritm, care cuprinde decopertarea pe aceasta portiune mare. Trebuie sa vedem cum rezolvam problema, pentru ca nu ne gandim doar la economisire, ci si la masinile celor care merg in zona", a marturisit Martin Bottesch, presedintele CJ Sibiu. Tot acesta a tinut sa mai precizeze si ca in afara de acest neajuns, lucrarile se desfasoara chiar bine, iar ritmul este pe placul presedintelui CJ.
Si primarul din Agnita, Marius Curcean, a explicat ca amploarea proiectului este, cu siguranta, de vina pentru toate problemele care se produc in trafic. Curcean este insa optimist si mizeaza pe calmul soferilor. "Intr-adevar se lucreaza intens si sunt normale si neintelegerile. Portiunea decopertata va fi acoperita cu piatra sparta. Totul depinde de cum lucreaza firmele. In mod normal, lucrarile vor fi finalizate in vara lui 2011", a declarat primarul orasului Agnita. De lucrari se ocupa mai multe firme, fiind vorba despre un proiect cat se poate de complex. Consortiul este alcatuit din firmele cu cea mai mare vizibilitate pe piata constructiilor sibiene, respectiv, Comtram, DPC, CON-A si Sinecon. Valoarea proiectului este de peste 50 milioane de lei.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

09 decembrie 2009
"Mic şi talentat!", la prima ediţie

Centrul de Documentare şi Informare al Colegiului Tehnic "A.T. Laurian" din Agnita a găzduit, de curând, prima ediţie a concursului de limba şi literatura română "Mic şi talentat!", organizat în parteneriat cu Şcoala de Arte şi Meserii Iacobeni. Evenimentul a fost coordonat de profesorii Eleonora Tudoran, Florina Notar, Rodica Rusu şi Vasile Zămăcău. Concursul a fost destinat elevilor claselor a V-a, la el participând 30 de elevi de la Colegiul Tehnic "A.T.Laurian", Şcoala de Arte şi Meserii şi şcolile cu clasele I-VIII din Alţîna, Brădeni şi Chirpăr.
Competiţia a constat dintr-o proba scrisă şi din exercitii de creativitate.
În urma evaluării lucrărilor au fost desemnaţi ca premianţi Ilie Ciurar, Carina Florea (premiul I) Ciprian Niţă (premiul al II-lea), şi Patricia Tobiaş (Premiul III). În vederea stimulării lecturii literare, elevii au vizionat ecranizări din opera scrootirului I.L.Caragaiale.

sursa: www.tribuna.ro

09 decembrie 2009
Rromii isi construiesc casele

40 de etnici rromi din Agnita se vor muta la anul in case noi. Acestea sunt construite chiar de ei, sub atenta supraveghere a unei firme de specialitate. Proiectul valoreaza 200 de mii de euro si va fi implementat pana in martie 2010.
Rromii din Agnita sunt harnici. Muncesc de dimineata si pana seara pentru confortul lor. Mai precis, pentru a-si ridica un acopris deasupra capului, pe banii Uniunii Europene. Un program inedit, gandit de reprezentantii Primariei si finantat de Uniunea Europeana, le va asigura etnicilor rromi o locuinta, dotata cu toate cele necesare. Elementul insolit este relationat cu implicarea efectiva a rromilor, care pun mana de la mana pentru a construi cele doua imobile, structurate pentru primirea a 40 de persoane, respectiv opt familii beneficiare. In mod normal, cele doua imobile ar fi trebuit finalizate pana la data de 16 decembrie, numai ca inceputul lucrarii a fost mai dificil, atat pentru Primarie, cat si pentru constructor.
Procedura de licitatie a demarat greoi, din cauza unor oferte controversate. Dupa cum marturiseste primarul orasului Agnita, Marius Curcean, una dintre firmele inscrise a venit cu o oferta dubioasa, pe care Primaria nu a putut sa o accepte, desi era foarte tentanta. Mai exact, firma cerea, in schimbul serviciilor prestate, suma de 2.000 de euro. Aceasta, in conditiile in care, suma optima pentru ambele parti ar fi fost de circa 13.000 euro. In consecinta, a fost acceptat o alta oferta, dupa care au urmat contestatiile, iar in cele din urma, au demarat si lucrarile. Asadar, in loc de 16 decembrie, termenul de finalizare va fi luna martie a anului viitor. "Nu avea cum sa fie convenabila oferta. De fapt, era prea convenabila si ne trezea suspiciuni. In concluzie, am inceput lucrarile mult mai tarziu pentru ca am avut multe de cercetat in legatura cu ofertele, pentru a alege corect, dupa care am avut si contestatii, iar in final a castigat o firma de la noi din Agnita", a explicat Marius Curcean, edilul-sef din Agnita.
Beneficiarii sunt in numar de 40, iar spatiile de cazare sunt situate in doua imobile, fiecare a cate patru apartamente. Locuintele sunt compuse din cate doua camere, la care se adauga o baie si o bucatarie. Familiile care vor sta in aceste apartamente au cate cinci componenti, iar intr-un caz sunt doar patru intr-un apartament si sase in altul, pentru a nu depasi numarul stabilit in proiect, respectiv 40. Proiectul a fost depus de Primaria Agnita si a primit finatare prin fonduri PHARE, in valoare de 200 de mii de euro. Pana in prezent, structura exterioara a fost finalizata, urmand ca zilele acestea sa inceapa lucrarile la amenajarile interioare. Si de acestea se vor ocupa tot rromii beneficiari, alaturi de firma agniteana contractata de Primaria Agnita. Marius Curcean este de parere ca aceasta instruire a rromilor in domeniul constructiilor este cat se poate de benefica pentru etnicii, care mai tarziu isi pot gasi un loc de munca in domeniul pe care l-au invatat pe parcursul desfasurarii lucrarilor. "Proiectul este gandit cat se poate de bine. Rromii primesc locuinte si invata o meserie, pentru ca acestia se pot angaja dupa terminarea lucrarilor. Multi dintre ei nu stiau ce inseamna domeniul constructiilor, iar acum, de cand lucreaza la aceste imobile, au avansat din toate punctele de vedere. Urmeaza sa le termine si sa se angajeze in firme de constructii", a subliniat Marius Curcean.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cimpeanu

07 decembrie 2009
Rezultatele alegerilor prezidenţiale în Agnita

Conform datelor afişate pe website-ul Primăriei oraşului Agnita, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 22 noiembrie, din totalul de 10563 alegători prezenţi pe liste s-au prezentat un număr de 4399, adică 41,64%. Aceştia au votat în proporţie de 44,4% cu Traian Băsescu, 25,8% cu Mircea Geoană, 17,2% cu Crin Antonescu şi restul de 12,6% cu ceilalţi aspiranţi la preşedenţie. S-au înregistrat 72 de voturi nule.
Prezenţa la al doilea tur de scrutini a fost uşor mai ridicată, în concordanţă cu media naţională, cu 4704 (44,53%) alegători prezenţi, iar repartizarea voturilor a fost: 59,9% pentru Traian Băsescu, respectiv 40,1% pentru Mircea Geoană. Voturi nule - 40.

autor: M. Blotor, sursa: www.primaria-agnita.ro

02 decembrie 2009
Mocăniţa blocată de criza politică

Ca orice român care se respectă, te gândeşti că neînţelegerile politice rămân acolo, la Bucureşti. Doar că, vrând-nevrând problemele lor devin şi probelemele noastre. De exemplu, proiectul mocăniţei dintre Sibiu şi Agnita rămâne doar o impresie de moment. Un bun motiv de a face gargară electorală. De la sfârşitul alegerilor generale de anul trecut, nimeni nu mai suflă o vorbă despre acest proiect. Ba mai mult, orice discuţii de inanţare s-au împotmolit de tot din cauza unui motiv obiectiv: la ministere nu mai ai cu cine vorbi.
"Încercăm, cumva, să vedem ce putem face să constinuăm demersurile. Totul s-a blocat în momentul în care a căzut guvernul. Noi am accesat un program pe fonduri europene, dar doar de co-finanţare. Restul de 50% din bani noi nu îi avem. Am intrat în contact cu Ministerul Turismului şi Ministerul Transporturilor, am aplicat, s-a făcut dosarul, dar apoi a căzut guvernul. Nu cred că mai ştie nimeni acum de dosare, de proiect. Toată lumea aşteaptă să vadă ce se întâmplă, cine iese la alegeri, cine face guvernul. Aşteptăm să se termine totul, ca să putem continua", explică situaţia la zi a mocăniţei primarul din Agnita, Radu Curcean.
De fapt, am greşit. Ceva se mişcă pe liniile mocăniţei: o ciclodrezină folosită de câţiva voluntari. De la alegerea noilor parlamentari, până acum, voluntarii din Agnita au curăţat de gunoaie liniile mocăniţei. Este vorba de asociaţia "Prietenii Mocăniţei" ai cărei membrii s-au apucat să facă măcar linia funcţională, dacă altceva nu pot. Aşa că şi-au construit o ciclodrezină cu care se pot plimba pe linie, iar la sfârşit de săptămână pleacă pe linie şi o curăţă de gunoaiele "binevoitorilor". "Doar voluntarii au mai mers şi au curăţat linia", spune primarul Curcean despre mersul lucrurilor pe linia mocăniţei.
Planurile mocăniţei depind în proporţie de 100% de Bucureşti. Acesta este şi motivul pentru care nu s-a mai făcut nimic. Proiectul Mocăniţa figurează ca ajutor de stat, iar pentru realizarea lui cu bani de la Uniunea Europeană nu este posibil decât pe programe de cofinanţare de 50%. Pentru o finanţare de 3 milioane de euro, cât este estimat în mare costul total al proiectului, Asociaţia Consorţiul pentru dezvoltare interregionala Sibiu - Agnita ar trebui să vină cu 1,5 milioane euro. Singura soluţie era atragerea în proiect a unui minister. Aşa s-a luat legătura cu Ministerul Turismului şi Ministerul Transporturilor. S-a întocmit dosarul, doar că acum zace undeva la Bucureşti. Este criză politică, guvernul este căzut, sunt alegeri prezidenţiale, nimeni nu mai are timp acum de aşa ceva. Singura posibilitate de ieşire din această stare este finalizarea renovării unor porţiuni de cale ferată. "Am putea pune mocăniţa în circulaţie pe unele porţiuni scurte. Doar pentru lobby, pentru a face publicitate proiectului, pentru a-l prezenta. Sper să putem face măcar acest lucru undeva în vară", a spus Radu Curcean.
Până la viitoarele alegeri, (cele mai apropiate sunt cele locale, prin vara lui 2012), traseul mocăniţei este liniştit. Somnul indiferenţei este deranjat doar din când în când de hoţii de fier vechi, sau de "constructorii" din zonă, care se mai alimentează cu materiale din vechile gări. Totul, sub înaltul patronaj conferit de titlul de "monument istoric". "Ce soluţii ar fi? Să angajăm paznici sau să luăm noi de pe traseu tot ce poate fi furat, pentru a depozita aceste bunuri", spunea Mihai Blotor la ultima serie de furturi de pe traeul mocăniţei.

1895 - în Parlamentul de la Budapesta s-a discutat prima oară de linia ferată dintre Sibiu şi Sighişoara
1896-1910 - se construieşte calea ferată de 109 km lungime cu ramura de la Cornăţel spre Vurpăr (13 km) de către Societatea Căilor Ferate locale Sibiu - Sighişoara. Ramificaţia de la Cornăţel înspre Vurpăr, denumită "linia Vânătorilor", a fost construită pentru vânătoriile regale şi transporturi de lemne din zona apropiată pădurilor.
1965 - se închide linia dintre Agnita şi Sighişoara
2001 - se închide şi linia dintre Agnita şi Sibiu din lipsă de fonduri pentru întreţinerea locomotivelor.

2003 - americanii fac investigaţii preliminare asupra traseului
2004 - ministerul Transportuilor organizează prima întrunire care are drept subiect calea ferată Sibiu-Agnita
2006 - linia este declarată de interes european de Federaţia europeană a căilor ferate de patrimoniu
2007 - calea ferată este declarată monument istoric
2008 - traseul este concesionat pe 25 de ani, cu drept de preempţiune, Consorţiului interregional

"Mă gândesc la un plan de a face acea linie care să lege două oraşe, două burguri ale culturii, Sibiul de Sighişoara, pe linia mocăniţei", ex-ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, PNL

"Compania Naţională de Căi Ferate va face o licitaţie publică prin care se va concesiona această linie. Va câştiga cel care va prezenta cele mai avantajoase condiţii", Ioan Cindrea, deputat PSD

"Consider că 'reînvierea' mocăniţei Sibiu-Agnita reprezintă în primul rând o revitalizare a tradiţiei în zona Valea Hârtibaciului, o legătură între localităţile învecinate şi totodată un punct de atracţie turistică. Solicit parlamentarilor de Sibiu să se alăture demersului făcut de autorităţile locale de a sprijini proiectul de repunere în circulaţie a mocăniţei Sibiu-Agnita. La începutul sesiunii parlamentare voi adresa o întrebare Ministrului Dezvoltării, Lucărilor Publice şi Locuinţelor, Laszlo Borbely pe care sper să o semneze şi ceilalţi parlamentari de Sibiu şi în urma căreia sper ca proiectul Mocăniţa să-şi poată urma cursul normal", Raluca Turcan, deputat PD-L.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Alin Bratu

25 noiembrie 2009
Sibiu - Agnita, în plin şantier

Cea mai mare investiţie pe care Consiliul Judeţean o derulează în această perioadă din fonduri structurale europene a pornit la drum. Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean 106G Sibiu - Agnita se va derula până în vara lui 2011. Consorţiul de firme care şi-a adjudecat licitaţia de execuţie s-a apucat de lucrări. Este vorba despre Comtram, DPC, CON-A şi Sinecon, toate firmele fiind din judeţul nostru. Acum, se frezează ultima parte din cei 15 km programaţi pentru acest an, se lucrează la aşternerea stratului de piatră spartă pe porţiunea de drum frezată, dar şi la lărgirea părţii carosabile şi acostamente, însă lucrările cele mai importante au în vedere construirea celor două poduri noi de la Cornăţel şi Nocrich. Lucrările de reabilitare şi modernizare a drumului judeţean au pornit de la kilometrul 5 şi se vor încheia la intrarea în oraşul Agnita. Per total vor fi modernizaţi 52 de km. Valoarea proiectului trece de 50 milioane de lei.
Preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch, spune că proiectul este în grafic, chiar dacă au existat întârzieri din pricina contestaţiei depuse pentru licitaţia de execuţie şi semnarea contractului de execuţie. "Constructorii au început într-un ritm bun, chiar dacă au existat întârzieri din cauza procesului de atribuire a investiţiei. Vor continua în acest ritm", spune Martin Bottesch.
Proiectul de modernizare a drumului judeţean Sibiu - Agnita a suferit şi modificări de traseu. Astfel, în apropierea localităţii Cornăţel, comuna Roşia, drumul este reconfigurat. Succesiunea de curbe, în fapt o şicană, a fost "tăiată" prin construcţia viitorului pod. Deja firmele au lucrat la reamenajarea drumului şi la bretetele care duc spre noul viaduct. Au avut loc lucrări de pământ şi, umpluturi şi în funcţie de condiţiile meteorologice, se va trece şi la partea de lucrări de artă (turnarea rampelor podului, legarea fierului beton). Autorităţile judeţene spun că s-a optat pentru acest pod şi înlăturarea şicanei pentru o mai mare siguranţă pentru conducătorii auto, dar şi pentru protecţia pietonilor. Să nu uităm că după modernizarea drumului judeţean viteza de deplasare a autoturismelor se va apropia de 100 de km. Este poate cea mai mare lucrare care se desfăşoară pe acest tronson de drum judeţean, urmând ca podul să fie finalizat în cursul anului viitor.
Noul pod de la Nocrich va fi construit în paralel cu cel vechi, însă va fi "trasat" pe diagonală, în termeni tehnici. Practic, prin construcţia noului viaduct curba de la intrarea în comuna Nocrich va fi mai mică şi nu va mai exista nici o "strangulare" de trafic în această zonă. Podul va avea o lungime mai mare şi va fi realizat după ultimele normative europene, aşa cum se va întâmpla cu toate podurile şi podeţele situate pe acest tronson de drum.
Poate cea mai importantă noutate în derularea proiectului Sibiu - Agnita este faptul că drumul judeţean va fi suspendat peste centura ocolitoare a municipiului Sibiu. Deşi iniţial, centura Sibiului trebuia să treacă peste DJ 106 Sibiu - Agnita, în urma calculelor economice făcute de Compania Naţională de Autostrăzi s-a ajuns la concluzia că este mai bine ca centura ocolitoare să treacă pe sub viaductul Sibiu - Agnita. În aceste condiţii, viaductul centurii din zonă a fost reconfigurat. Această iniţiativă este salutată de autorităţile judeţene şi locale, care spun că este cea mai bună variantă. Viaductul va fi construit din fondurile Companiei Naţionale de Autostrăzi.
Consorţiul de firme este foarte aproape de a finaliza cei 15 km propuşi pentru frezat în acest an. Practic, prin acţiunea de frezare este îndepărtat stratul de asfalt existent până la fundaţia drumului. Lucrările de frezat sunt în grafic, iar constructorii au început să lucreze la consolidarea drumului prin aşternerea pietrei sparte. Până la finele anului, firmele şi-au propus să finalizeze 4 km de drum cu piatră spartă. Totodată, o atenţie mărită se acordă refacerii acostamentelor şi şanţurilor. Autorităţile judeţene şi constructorii cer răbdare conducătorilor auto care utilizează constant acest tronson de drum pentru disconfortul creat şi afirmă că vor încerca să-l reducă la minim. De asemenea, conducerea Consiliului Judeţean, beneficiarul investiţiei, a cerut constructorilor ca stratul de piatră spartă să fie întins pe o suprafaţă mai mare, chiar dacă în acest an nu va fi turnat nici un kilometru de asfalt.
Circulaţia rutieră pe DJ 106 G Sibiu - Agnita nu va fi oprită pe parcursul derulării proiectului şi a lucrărilor de modernizare şi reabilitare. Este unul dintre cele mai circulate drumuri judeţene şi în aceste condiţii, constructorii vor lucra în funcţie de traficul rutier existent, însă fără a opri circulaţia. Perioada de implementare a proiectului este de 32 de luni, de la semnarea contractului de finanţare şi până la încheierea contractului. Principalele obiective sunt 52 de km de drum judeţean modernizat, 32 de ieşiri drumuri laterale amenajate, 6 intersecţii cu structură rutieră amenajate, 40 de indicatoare rutiere, 10.212 parapeţi, două parcări amenajate, 13 poduri reabilitate şi 15 staţii autobuz amenajate.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

16 noiembrie 2009
Regal folcloric la a XV-a ediţie a Festivalului "Cânt şi joc pe Hârtibaci"

Nu se mai nasc doine şi nici cântece de veselie pentru că fântânile din care-şi aveau izvorul au fost drenate. Ţăranului, ce păşea încet în urma boilor, întorcând brazda, cu ciocârlia deasupra-i şi inima plină de frumuseţea minunată a primăverii, i-a luat locul agricultorul, ce taie trei brazde odată, în duduit de tractor şi miros de motorină. Ciobanul ce-şi tânguia din fluier dorul, păşind încet în urma turmei, îşi transportă acum oile cu maşina, vorbeşte cu cei dragi la celular şi ascultă muzică la Mp3. Iar tinerii din sate, câţi mai sunt, nu mai ştiu de şezători şi nici de întâlniri sub taina lunii. Serile lungi de iarnă, petrecute de părinţii lor la umbra furcii, sunt pierdute acum în baruri şi discoteci, în zgomot de manele şi ritmuri de import. Iar bulevardele, cluburile şi barurile urbane sunt aride la acest gen de cultură.
De aceea, tezaurul folcloric care nu se mai completează trebuie păstrat cu sfinţenie şi prezentat mereu pentru că e cea mai bună modalitate de cultivare a nobilelor trăiri izvorâte din veşnicia satului. Asta face de 15 ani Eugenia Florea la Agnita prin Festivalul Naţional "Cânt şi joc pe Hârtibaci".
Prestigiul realizatoarei de emisiuni folclorice, exigenţa cu care admite participarea tinerilor la acest concurs, au făcut ca festivalul să capete o notorietate binemeritată. În afară de talent muzical participanţii trebuie să îndeplinească o condiţie esenţială, cântecele şi costumele, pe lângă autenticitate şi frumuseţe, trebuie să reprezinte o zonă folclorică. Faptul că, prin festival, câştigătorilor le este deschis drumul spre confirmare, îi atrage pe tinerii care pe lângă har au şi capacitatea de a alege grâul de neghină, care ştiu să caute şi să găsească valorile autentice din tezaurul rămas de la înaintaşii lor.
De 15 ani agniţenii au aplaudat prestaţia unor interpreţi veniţi din toate zonele folclorice ale ţării, cu costume şi cântece deosebit de frumoase, şi apoi au avut bucuria să-i vadă în alte spectacole, ca artişti consacraţi, prezentând aceleaşi valori pe care ei le-au ascultat în premieră.
La a XV-a ediţie, pe scena Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu", 20 de tineri au reprezentat folclorul din Gorj, Olt, Vâlcea, Hunedoara, Banat, Dobrogea, Satu Mare, Mărginimea Sibiului, Ţara Făgăraşului, Târnave, Câmpia Mureşului şi Valea Hârtibaciului. 20 de tineri au purtat cu mândrie costume deosebit de frumoase, au doinit şi au cântat minunat, aplaudaţi de un public ce ştie să aprecieze valorile autentice.
După concurenţi, pe scenă au prezentat un spectacol deosebit dansatorii şi soliştii Casei de Cultură şi ai Clubului Elevilor conduşi de instructorii Ioan Sârbu şi Doina Părău.
S-au bucurat de aplauze atât cei mai tineri dansatori din cl. I, ce învaţă acum primii paşi de joc, cât şi dansatorii consacraţi din ansamblul "Cununa", deţinători de numeroase premii obţinute pe alte scene din ţară şi străinătate. Au bucurat spectatorii soliştii Casei de Cultură, Ionuţ Precup, Petronela Sandu, Diana Nistor, Anamaria Grădinar, Ioana Bogdan, Aliana Vecerzan şi Claudia Mihăilă şi elevii clasei de canto, Ştefana Feldără - de numai 5 ani, Daiana Lup, Eliza Stoica, Teodora Feldără şi Constantin Vasilescu. Agniţenii au fost acompaniaţi de orchestra condusă de Nicolae Vâştea.
Ziua următoare a fost ziua emoţiilor pentru concurenţi. Au fost invitaţi în scenă şi directorul Casei de Cultură, Ionel Dragoman, le-a mulţumit şi i-a felicitat pe toţi acordându-le o diplomă de participare. A mulţumit şi juriului care a avut o misiune foarte dificilă pentru a face un clasament corect şi i-a invitat şi pe membrii acestuia pe scenă pentru a înmâna premiile.
Din juriul prezidat de Eugenia Florea au făcut parte personalităţi reprezentative ale folclorului românesc: Silvia Macrea, Mariana Anghel, Nineta Popa, Leontina Fărcaş, Felicia Stoian, Marcel Părău şi ca membru onorific, Ionel Dragoman.
Eugenia Florea a ţinut să menţioneze că festivalul de la Agnita a devenit unul cu pretenţii, a îmbrăcat haina festivalurilor consacrate şi prin notorietatea lui oferă certitudinea nemuririi cântecului românesc. A spus că toţi concurenţii au drumul deschis spre afirmare şi că acest lucru depinde de seriozitatea cu care abordează folclorul.
Dacă în urmă cu doi ani Trofeul Festivalului mergea în nordul Moldovei şi anul trecut în Maramureş, anul acesta el a fost primit de un reprezentant al cântecelor din Mărginimea Sibiului, Răzvan Nistorescu, un talentat interpret care în mod sigur va mai fi aplaudat la Agnita alături de solişti consacraţi.
Premiul I l-a câştigat o frumoasă şi talentată olteancă, Gabriela Dorobanţu, Premiul II Cioranu Vasile Bogdan din Vaideeni - Vâlcea, Premiul III Florin Teodor Boita din Banat, Premiul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu, Apătăchioaie Ionuţ din Pădurenii Hunedoarei, Premiul special al juriului, Ionela Toma din zona Codrului - Satu Mare, Premiul Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu", Adina Popa din Blaj, iar Premiul Fundaţiei Culturale "Thalia" a fost acordat celei mai tinere concurente, Aliana Vecerzan, reprezentantă a Văii Hârtibaciului.
După acordarea premiilor, fiecare câştigător s-a bucurat încă odată de aplauzele publicului interpretând un cântec, cu mai puţine emoţii.
Apoi pe scenă a urmat un spectacol de mare valoare. Deschiderea a făcut-o câştigătoarea trofeului de la ediţia precedentă, maramureşanca Virginia Irimuş. Au fost apoi aplaudaţi Cristina Retegan şi Nicolae Cioncă din Bistriţa, Leontina Fărcaş din Alba-Iulia şi Ana Ilca Mureşan din Cluj, Stana Stepănescu, Felicia Stan şi Dumitru Teleagă din Banat, Ion Drăgan din Gorj şi Alexandru Brădăţan din Gura Humorului.
Mai lipiţi de sufletul spectatorilor, au fost bisaţi Alina Bâcă, Viorica Telcean, Robert Târnăvean, Daniel Rosalim şi Nelu Albu, Veta Biriş şi Marcel Părău, şi în final Mariana Anghel, Nineta Popa şi Adrian Neamţu.
Între cântece, minunaţii jucători din ansamblul Cindrelul Junii-Sibiului au încântat publicul cu suite de dansuri din Sălaj, din Banat şi din Câmpia Mureşului, încheind cu cel mai frumos număr, Suita de pe Hârtibaci.
Au contribuit la valoarea acestui minunat spectacol membrii orchestrei Cindrelul Junii-Sibiului, conduşi de Gabriel Popescu, care au asigurat acompaniamentul concurenţilor şi soliştilor profesionişti.
Prezentarea întregului spectacol a fost făcută cu mult farmec de îndrăgiţii solişti Alina Bâcă şi Robert Târnăveanu.
Organizatorii, cei care s-au ocupat efectiv de toată regia şi scenariul acestui minunat spectacol, adică Centrul Judeţean "Cindrelul Junii - Sibiu" prin Silvia Macrea şi Casa de Cultură din Agnita prin Ionel Dragoman, au reuşit un lucru minunat de la decoruri la lumini şi mai ales la o foarte bună sonorizare realizată de Constantin Ionescu.
Privind o sală de spectacol prea mică pentru iubitorii de cântec şi joc românesc şi asistând la un spectacol de înaltă ţinută artistică, susţinut de peste 50 de solişti vocali şi peste 100 de dansatori, mi-am amintit de inepţiile debitate la televizor de un treanca-fleanca, cu privire la mândria de a fi român. Insul, un demn reprezentant al caragialescului Mitică din Bucureşti, bolnav cronic de narcisism, nu înţelegea cum poţi să fi mândru că eşti român. Mi se pare firesc să nu înţeleagă pentru că universul lui se mărgineşte la mahalalele Bucureştiului, al căror spirit a pătruns adânc spre centru, iar cultura lui se raportează la piţipoancele şi piţiponcii dă Dorobanţi. Şi pentru asta, e foarte mândru de valoarea lui fizică şi culturală.
Cei care simt frumuseţea doinei, a cântecului şi jocului românesc, sunt mândri că aparţin unui spaţiu spiritual atât de frumos şi de curat. Iar toţi cei care se ocupă de păstrarea folclorului, de punerea în valoare a acestei bogăţii ce nu poate fi exportată, merită denumirea de BUNI ROMÂNI.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

16 noiembrie 2009
Trei zile fără apă

Mai multe defecţiuni i-au lăsat pe agniţeni fără apă începând de marţi.
Totul a început cu o defecţiune apărută în zona Săsăuş, cauzată de un utilaj cu care se lucra la drum fără să se ştie că în apropiere este conducta de aducţiune a apei.
După ce s-a reparat, s-a dat drumul la apă dar din cauza presiunii conducta de azbociment s-a spart din nou. Miercuri, muncitorii de la S.C "Apa Târnavei Mari" Sucursala Agnita, au înlocuit cei 50 cm de conductă spartă şi au plecat convinşi că au rezolvat problema. Înainte de a ajunge în Agnita au fost anunţaţi că în acelaşi loc conducta a cedat din nou. Joi au lucrat toată ziua pentru a remedia defecţiunea.
Din informaţiile primite de la Ioan Urdea, directorul sucursalei, există pericolul ca problemele să se repete din cauza lucrărilor la drumul Agnita - Cârţişoara. Proiectantul nu a menţionat pe unde trece conducta şi cei care execută lucrarea pot oricând să nimerească în conducta de azbociment care este destul de fragilă.
De fapt şi actualele necazuri au început tot din cauza lucrărilor la un drum în zona Cârţişoara, unde constructorii nu ştiau că există o conductă de apă. Nici la acel drum proiectantul nu a menţionat existenţa conductei.
Lucrările la noua aducţiune se preconizează să înceapă în primăvară, deocamdată activităţile fiind în faza de licitaţie pentru stabilirea executantului. Până va fi dată în funcţiune noua conductă, agniţenii se pot confrunta de mai multe ori cu problema lipsei de apă.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

16 noiembrie 2009
Cum circulăm?

Un program complex a avut loc la Biblioteca Orăşenească din Agnita, pe teme de circulaţie. Au participat preşcolarii de la grădiniţa din Coveş, elevii Cercului de pictură de la Clubul Elevilor, prof Marinela Cernea, elevii clasei a III-a de la Colegiul AT Laurian, înv. Maria Munteanu şi elevii clasei a VIII-a de la Şc. Generală GD Teutsch, diriginte Gheorghe Baciu.
O expoziţie de picturi cu tema "Cum circulăm", cu lucrări realizate de copii de la grădiniţă şi de la cercul de pictură au constituit cadrul în care elevii din cl. a III-a, au prezentat sceneta "Micii pietoni".
Prezent la această acţiune, agentul de circulaţie Ioan Avram a trebuit să răspundă la o mulţime de întrebări adresate de copii, cu privire la regulile de circulaţie, mai ales cele referitoare la biciclete.
După programul de la bibliotecă, elevii clasei a VIII-a împreună cu agentul Ioan Avram au făcut un raid prin oraş, unde au identificat maşinile parcate neregulamentar. Pe parbrizul acestora elevii au ataşat un desen cu semnul "Parcare interzisă" şi agentul o invitaţie a proprietarului la poliţie, pentru explicaţii.
A fost o lecţie practică şi utilă despre disciplina pietonilor şi a conducătorilor auto pe drumurile publice.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

16 noiembrie 2009
Făgăraş şi Agnita, în fugă turistică

Dacă vara nu ai timp pe cât ai "oferta" locurilor unde să te duci în vacanţă, atunci când "liberele" apar spre toamna asta ciudată care e ba vară, ba iarnă, problema timpului ajunge pe locul doi, primordial fiind răspunsul la întrebarea "unde?".
Evident că trăitor aici, în zona istorică a Sibiului şi a sudului Transilvaniei, locuri pe care să le vizitezi sunt berechet: oraşe vechi, sate în care tradiţia nu a murit încă, biserici multiseculare şi cetăţi mai mult sau mai puţin cunoscute. Numai că îţi trebuie, pe lângă dorinţa de a vedea, şi un dram de curaj şi spirit de aventură. Asta pentru că, deşi cantitativ obiective turistice sunt la tot pasul, asta, cum îi spune, "infrastructura", este la pământ cu bătaie lejeră spre zero. Informaţii la faţa locului - ioc, porţi şi uşi închise în loc de "bine aţi venit", demonstrează că turismul este o prioritate minoră pentru anumite administraţii locale. Chiar dacă ar aduce bani şi faimă.
Dar să revenim la subiect. Am ales două localităţi istorice unde ai ce vedea: Făgăraşul şi Agnita. De ce? Uite aşa. Făgăraşul pentru că are cetate şi Agnita pentru că... e Agnita.
Cum ajungi la Făgăraş? De preferinţă, cu maşina proprie, pentru că legături directe Sibiu - Făgăraş nu există. Nu pomenim de calea ferată, de podul de la Cârţa, de miserupismul legendar al SNCFR-ului, de faptul că un "obiectiv ce ţine de siguranţa naţională" (cam aşa zbiară ceferiştii cand prind presa că pozează gunoaie prin gări şi alte locuri) este lăsat la voia întâmplării. Oricum o facem degeaba. În fine, ajungi (cumva) la Făgăraş. Ce e de vizitat? Evident că cetatea Făgăraşului. O cetate care poate fi luată ca exemplu de cum arată. Chiar dacă mai trebuie restaurată pe ici pe colo, totuşi, o prefer aşa, originală, decât refăcută cu găselniţe kitschoase, aşa cum văd pe la Sibiu. E uşor de găsit, pentru că se află exact în mijlocul oraşului. E uşor de vizitat, pentru că e deschisă. Se poate fotografia, pentru că se poate fotografia. De recomandat, din punct de vedere culinar, este crama cetăţii. Imensă. A fost şi decor de filme istorice. Pustie. Dar cu servire exemplară, deşi mă aşteptam la "n-avem" -urile de care mă mai lovesc pe la noi. Interesante mai sunt clădirile vechi din oraş. Un alt obiectiv, de data aceasta neoficial, este Copacul. Probabil la fel de important ca cetatea. Pentru că acolo opresc mijloacele de transport care te scot din Făgăraş. "Unde e staţia pentru Sibiu?", "La copac". Aşa cum avem noi aici "Cireşica", "Teatru", "Primăvara", ei au "Copacul". Faptul că nu a trecut nimic spre Sibiu vreme de câteva ore, asta e altceva. Făgăraşul e punctul unde te poţi opri în drum spre alte locuri. Deci, cetatea şi crama ei. Şi mergi mai departe. Sau înapoi. Ceea ce am şi făcut.
Agnita? Deşi mai mic decât capitala Ţării Oltului, se ajunge mai uşor. Printr-un decor fantastic de frumos şi fantastic de inaccesibil, deoarece vorbim de Valea Hârtibaciului.
Putem face referire la Mocăniţă şi "reabilitarea" ei, dar peste 20-30 de ani. Când se face treabă mai mult pe hârtie decât pe teren, asta e.
Agnita este interesantă, mai ales în zi de târg, unde găseşti lucruri mai de calitate decât în unele magazine sibiene. Şi mai ieftine. Mai găseşti restaurante ieftine cu servire OK, o biserică-cetate mare şi frumoasă, vizitabilă numai din cauză că aici e o şcoală, că, în rest, cheie şi lacăt. La fel ca şi la biserica ortodoxă de lângă liceu. Dar pentru o zi de excursie, merge. Apoi te întorci acasă. Şi te gândeşti la diverse strategii de vizitare a altor localităţi, una mai pustie decât alta...

sursa: www.tribuna.ro

09 noiembrie 2009
Alternativa de drum

Lucrările de reabilitare a DJ 106, Sibiu - Agnita sunt în plină desfăşurare, lungimea drumului decopertat este tot mai mare şi la fel disconfortul posesorilor de maşini când simt trepidaţiile şi aud pietrele ce sar din roţi în aripi ori sub praguri.
Pentru că mai este destulă vreme până la terminarea lucrărilor, le sugerăm conducătorilor de autoturisme personale o variantă de drum ceva mai lungă dar mai bine asfaltată.
Este vorba de drumul de pe Valea Buii, adică din Şeica Mare prin Mihăileni şi Vecerd. Distanţa este mai mare cu 12 km dar drumul are porţiuni foarte bine asfaltate şi porţiuni bine plombate. De luat în considerare drumul de la Metiş până la Vecerd cu multe curbe dar cu asfaltul destul de bun.
Pe Valea Buii peisajul este mai frumos decât pe Valea Hârtibaciului dar şi sărăcia mai evidentă.
Cei care pleacă din Agnita şi aleg varianta prin Vecerd, ajung după 45 de km la drumul naţional, (DN 14) în Şeica Mare, şi până la Sibiu îşi pot face o ideie despre cum va arăta peste doi ani drumul de la Sibiu la Agnita. Atenţie, pe drumurile naţionale este obligatorie afişarea rovignetei.
Deci opţiunea este între 12 km în plus ori cam tot atâţia km de drum rău. Asta până când de la Sibiu la Agnita va fi un drum nou şi bun.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

04 noiembrie 2009
Şedinţa de Consiliu Local

Întrunit miercuri, 28 octombrie, în şedinţă ordinară, Consiliul Local al oraşului Agnita a aprobat noua structură a Consiliului. În locul consilierului Marcel Călugăr, care a demisionat din motive de incompatibilitate, fiind numit director la S.C. Ecomed Agnita, a fost validat Ioan Vanga, fiind următorul pe lista Partidului Democrat Liberal.
Ioan Vanga este director la Ocolul Silvic Agnita şi în mandatul anterior a fost consilier independent.
În aceeaşi şedinţă a fost aprobat impozitul pentru terenuri şi clădiri pe anul 2010. Ca şi în anul trecut, pentru persoanele fizice impozitul pe terenuri şi clădiri a fost majorat cu 7%. Cei care vor plăti până în 31 martie beneficiază de o reducere de 7 %. Pentru persoanele juridice taxele au rămas le fel ca în 2009, adică 7 % din valoare, iar cei care n-au făcut reevaluarea în ultimii trei ani vor plăti 1,5%. A fost aprobat şi Studiul de Fezabilitate pentru construirea unui nou bloc de locuinţe prin ANL. Pentru acesta s-au alocat 2.000 mp pe strada Spitalului. Blocul va avea două scări şi 32 de apartamente. Vor fi realizate 6 apartamente cu 3 camere, 18 cu 2 camere şi 8 garsoniere. După ce s-a dat în folosinţă blocul ANL de pe str. Avram Iancu, au rămas 60 de cereri nesoluţionate.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

28 octombrie 2009
Elevi englezi la Colegiul din Agnita

23 de elevi şi 3 profesori de la Colegiul Ely din Anglia au sosit în Agnita, fiind oaspeţi ai Colegiului A.T Laurian. Vizita, care va dura nouă zile, din 24 octombrie până la 1 noiembrie, face parte din proiectul Comenius "STOP! This is our comunity" (STOP! Aceasta este comunitatea noastră), proiect a cărui tematică este restaurarea şi conservarea mediului, şi în care cele două colegii sunt partenere.
Elevii din Anglia au ajuns încă de vineri în Cluj, de unde au plecat spre Agnita sâmbătă dimineaţa. În drum au făcut o vizită în Sighişoara iar la ora 18 au fost întâmpinaţi la Colegiul "ATL" din Agnita.
Pentru a-şi face o imagine cât mai completă, atât despre elevi cât şi despre cultura şi tradiţiile din zonă, gazdele au pregătit un program foarte variat şi interesant. Oaspeţi şi musafiri vor desfăşura împreună concursuri şi jocuri tematice, vor discuta despre sistemele de învăţământ din cele două ţări şi vor participa împreună la lecţii susţinute de profesorii Colegiului "ATL", în limbile română şi engleză.
Vor fi organizate patru ateliere de lucru (Workshop), în care se vor stabili echipele şi profesorii coordonatori, se vor realiza produse audio-video pe baza materialelor adunate şi selectate, produse din timpul vizitelor de studiu: PowerPoint, CD-uri, jurnal şi produse bilingve cu termeni tematici, pe DVD-uri CD-uri şi MP3-uri în laboratoarele de informatică ale Colegiului.
În afară de vizitarea oraşului Agnita şi întâlnirea cu primarul Marius Radu Curcean, vor fi organizate vizite şi în Viscri, Braşov şi Sibiu pentru realizarea de clipuri documentare.
Din program nu lipsesc spectacolele folclorice şi o seară de discotecă. În afară de cina festivă de sâmbătă seara, musafirii vor participa şi la o cină în familie, fiecare fiind oaspete în familia unui elev din Agnita.
Elevii din Agnita se vor strădui să fie gazde perfecte, să le arate amicilor din Anglia cum sunt românii, să înveţe de la ei dar să-i şi înveţe despre cultura şi tradiţiile româneşti. Şi dacă englezii nu ştiu limba română, gazdele lor ştiu limba engleză şi nu se simt complexaţi de şcoala engleză.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

26 octombrie 2009
Târgul de toamnă

După zece zile de ploaie şi frig s-a arătat iar soarele, readucând temperatura de afară la normalitatea lunii octombrie, spre bucuria amatorilor de târguri tradiţionale, al căror număr n-a scăzut la târgul de toamnă din Agnita. A scăzut doar numărul animalelor comercializate.
Târgurile la care participă micii producători agricoli reflectă evoluţia sau involuţia agriculturii tradiţionale, starea economică a celor care încearcă să trăiască din munca lor cu sapa şi coasa pentru a creşte în gospodăria proprie câteva animale care să le asigure existenţa.
Faptul că numărul taurinelor e tot mai mic şi nimeni nu mai cumpără animele de reproducţie dovedeşte faptul că nu sunt rentabile şi că gospodăria ţărănească tradiţională va deveni în viitor doar o amintire.
Au vândut animale mai ales cei care au acceptat preţuri mici de la geambaşii care de obicei nu se ocupă cu creşterea animalelor. Posesori de maşini de transport animale, rromii, consideraţi de Madonna că sunt discriminaţi, domină târgurile de animale şi impun preţurile, complexându-i pe cei care le-au crescut şi îngrijit. Din maşini animalele ajung direct în abatoare.
La târgul de toamnă din Agnita au venit şi crescători de porci din zona Sibiu, Mediaş şi Făgăraş, dar, spre deosebire de crescătorii din Agnita, nu li s-a permis să intre în târg. Spre ghinionul lor, au cerut sprijin la Direcţia Sanitar Veterinară, de unde au venit nişte inspectori care i-au amendat pentru vina de a transporta porci în afara localităţilor de origine.
După ce au plătit amenda şi au plecat inspectorii, au vândut porci în afara târgului ca să-şi recupereze din pagubă. Pe un porc de 130 kg cereau 800 lei, un preţ pentru care nu prea merită să creşti şi să îngraşi asemenea animale.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

12 octombrie 2009
Prietenii Mocăniţei

În urmă cu patru ani, Societatea de Administrare Active Feroviare (SAAF S.A.) a vrut să scoată bani din linia ferată îngustă Sibiu-Agnita vânzând-o la fier vechi. Atunci a intervenit Asociaţia Valea Hârtibaciului care a făcut demersurile necesare, şi cu sprijinul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Sibiu a reuşit s-o claseze şi să fie trecută în rândul monumentelor naţionale care trebuie protejate.
Pentru administrarea liniei a fost înfiinţată Asociaţia "Consorţiu de Dezvoltare Intercomunitară Sibiu-Agnita" formată din consiliile locale, Agnita, Alţâna, Chirpăr, Marpod şi Nocrich reprezentate prin primari. Încă de la înfiinţare asociaţia a făcut tot felul de demersuri pentru ca acest obiectiv să-i fie trecut în proprietate. Dar acţionarii de la SAAF S.A. nu vor să renunţe.
Dacă n-au putut lua o grămadă de bani vânzând linia la fier vechi, iau lunar de la asociaţie peste 900 de lei redevenţe pentru că au concesionat linia. Aşa că asociaţia în loc să se ocupe de refacerea liniei, este preocupată de găsirea unor surse financiare pe la diverse fundaţii pentru a-i plătii pe afaceriştii de la SAAF. De la Ministerul Transporturilor, care poate rezolva situaţia, se obţin doar promisiuni.
Până una, alta, un grup de tineri necontaminaţi de bolile actuale ale societăţii (politică şi afaceri), s-au constituit în asociaţia "Prietenii Mocăniţei" şi s-au apucat să facă linia funcţională şi s-o folosească. Şi-au construit o ciclodrezină cu care se pot plimba pe linie, iar sâmbătă, când alţii se bucurau de weekend, ei se distrau curăţind linia ferată.
Cu asemenea tineri mai sunt speranţe pentru ţara asta.
Liderii grupului sunt Mihai Blotor şi ing. Radu Popa.
Felicitări !

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

07 octombrie 2009
Sibiu - Agnita, dat în lucru

Conducerea Consiliului Judeţean a înmânat, ieri, consorţiului de firme Comtram, DPC, Sinecon Construcţii şi CONA, ordinul de începere a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a drumului judeţean Sibiu - Agnita. Prin această decizie încep practic lucrările de reabilitare. Ieri, în sala de şedinţă a Consiliului Judeţean, a avut loc o întâlnire de lucru între cei implicaţi în proiect şi consorţiul de firme care a câştigat licitaţia. Părţile au convenit ca lucrările efective să înceapă în cursul săptămânii viitoare.

sursa: www.tribuna.ro

23 septembrie 2009
S-a dat în folosinţă blocul A.N.L.

Au trecut 9 luni de când cele 12 apartamente şi o garsonieră au fost terminate şi aşteaptau să primească locatarii. De atâta timp au avut nevoie membrii Consiliului Local Agnita pentru a face o repartizare care să nu dea loc la interpretări şi acuzaţii.
În această perioadă au avut loc dezbateri pentru stabilirea criteriilor care trebuiau îndeplinite de solicitanţi şi punctajul acordat pentru fiecare. Apoi s-au ales membrii comisiei care au analizat cererile şi au acordat punctele, după care s-a elaborat o listă cu punctajul obţinut de fiecare solicitant.
Lista a fost analizată într-o şedinţă a Consiliului, aprobată şi făcută cunoscută solicitanţilor pentru eventuale contestaţii. Apoi s-a ales o comisie care a analizat contestaţiile, după care a fost stabilit punctajul final.
Vineri, 18 octombrie, Consiliul Local a fost convocat în şedinţă extraordinară şi a fost aprobată lista cu locatarii noilor apartamente iar marţi, 22 septembrie, aceştia au primit de la primarul Radu Curceanu, în prezenţa consilierilor, cheile apartamentelor în care vor locui.
Prima reacţie a beneficiarilor acestor apartamente a fost de încântare faţă de calitatea lucrărilor şi de aspectul locuinţelor.
În programul primarului din Agnita mai este prevăzut să se construiască încă 32 de apartamente prin A.N.L., necesare pentru menţinerea tinerilor activi în localitate.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

15 septembrie 2009
Sibiu - Agnita, gata de dat în lucru

După ce a câştigat procesul de la Curtea de Apel Alba Iulia, Consiliul Judeţean a dat în lucru drumul Sibiu - Agnita. Proiectul are o valoare totală de 31.565.623,43 lei, fără TVA, din care doar 2%, adică puţin peste 800.000 de lei, sunt fondurile Consiliului Judeţean Sibiu. Proiectul "Modernizarea drumului judeţean 106 Sibiu - Cornăţel - Alţâna - Bârghiş - Agnita" a fost depus spre finanţare la ADR Centru în data de 21 octombrie, anul trecut. În 23 decembrie, în acelaşi an, s-a semnat contractul de finanţare între CJ Sibiu, în calitate de beneficiar, ADR Centru în calitate de Organism Intermediar şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Locuinţei, în calitate de Autoritate de Management. Proiectul dat în lucru ieri reprezintă cea mai importantă lucrare care s-a realizat pe Valea Hârtibaciului. Obiectivul principal este creşterea dezvoltării socio-economice durabile a Văii Hârtibaciului, prin îmbunătăţirea accesabilităţii şi mobilităţii populaţiei, a bunurilor şi serviciilor în zonă.
Pe porţiunea de drum Sibiu - Agnita va lucra un consorţiu de firme format din Comtram, DPC, Sinecon Construcţii şi CONA. În ceea ce priveşte drumul judeţean Cârţa - Agnita, care va fi realizat din fonduri de la Guvern, acesta va fi realizat tot de un consorţiu, format din Comtram şi DPC. "Sunt foarte bucuros că licitaţiile au fost câştigate de firme din Sibiu. Sunt firme care au rezultate foarte bune şi de care noi suntem foarte mulţumiţi, pentru că am mai lucrat cu ele şi de fiecare dată au făcut treabă foarte bună. În felul acesta, banii rămân tot în Sibiu", a spus preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch.
Până în prezent, pentru drumul judeţean Sibiu - Agnita s-a realizat instruirea echipei de proiect, contractarea auditului proiectului, contractarea verificării caietelor de sarcini, contractarea asistenţei tehnice din partea proiectantului, contractarea unei asistenţe juridice în materie FIDIC, contractarea dirigenţiei de şantier, contractarea promovării proiectului şi transmiterea materialelor de promovare experţilor ADR Centru în vederea avizării. De asemenea, s-a solicitat şi s-a şi primit de la MDRL suma de peste 7,4 milioane de lei, bani care reprezintă avans de 15% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului.
În date tehnice, Sibiu - Agnita înseamnă 52,645 km de drum judeţean modernizaţi, 32 de ieşiri laterale amenajate, 6 intersecţii cu structură rutieră amenajate, 8.212 parapeţi reabilitaţi, 2.000 de parapeţi noi, două parcări amenajate, 13 poduri reabilitate, 15 staţii de autobuz şi 40 de indicatoare rutiere. Perioada de implementare a proiectului este de 32 de luni de la semnarea contractului de finanţare. Cu alte cuvinte, Sibiu - Agnita trebuie să fie finalizat până la data de 24 august 2011.
Drumul dintre Cârţa şi Agnita trebuie şi el refăcut, pentru că starea lui lasă mult de dorit. Dar reparaţiile nu se pot face acum în totalitate. CJ Sibiu a primit fonduri prin HG 577 prin care se finanţează drumuri comunale şi judeţene şi sisteme de apă. Finanţarea e asigurată doar pe porţiunea de drum Cârţa - Săsăuş şi de aceea, doar această porţiune a fost scoasă la licitaţie. "În prima etapă, modernizarea drumului judeţean se va face pe două porţiuni: de 1,9 şi de 8,2 km, între localităţile Cârţa şi Săsăuş. Această lucrare va fi realizată de Asociaţia SC Comtram SA şi SC DPC SA Sibiu, pentru suma de 5.275.473,44 lei, dar pentru anul 2009 a fost alocată suma de 3.410.140 de lei. Avem 5 luni în care trebuie să terminăm această lucrare de la darea ordinului de începerea a lucrărilor. Ne vom încadra în acest termen şi nu vom da banii înapoi, mai ales că pe perioada sezonului rece, lucrările se suspendă", a spus vicepreşedintele CJ, Ioan Banciu.

sursa: www.tribuna.ro - L. Buciu

10 septembrie 2009
Mocăniţa, betonată la Mohu

Deşi se vorbeşte tot mai mult despre reabilitarea şi folosirea în scop turistic a căii ferate de linie îngustă Sibiu - Agnita, cunoscută sub numele de "mocăniţă", ba la un moment dat se vehiculau chiar date concrete despre reînceperea unor curse Sibiu - Nocrich, se pare că realitatea din teren este cu totul alta, care, deocamdată, face dificil un asemenea demers.
În plus, unele lucrări efectuate în apropierea liniei înguste au acoperit complet, dacă nu chiar au desfiinţat, pe anumite porţiuni, calea ferată.
Este cazul din zona şoselei de centură din apropiere de Halta Mohu, unde o trecere de nivel cu barieră pentru vehiculele ce lucrează la şoseaua de centură se află exact pe locul pe unde ar trebui să treacă "mocăniţa". Pe o porţiune de aproximativ 20 de metri linia ferată îngustă a dispărut de la locul său, dar în stânga şi dreapta drumului se pot observa, acoperite de vegetaţie, resturile şinelor retezate.
Luni, 7 septembrie, reprezentanţi ai Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Poliţiei, ai Consorţiului de Dezvoltare Interregională Sibiu - Agnita şi ai concernului Max Bogl au sosit în zonă, pentru a constata situaţia de la Podul 2. Astfel, porţiunea de cale ferată cu ecartament îngust se "pierde" în drumul betonat al trecerii de nivel peste calea ferată, firul căii ferate continuând, la câţiva metru de drum, spre direcţia Halta Mohu. Şina de cale ferată lipseşte pe o distanţă de aproximativ 20 m.
Se pare că linia ferată a fost scoasă încă din perioada când lucrările din zona Podului 2 al şoselei de centură erau executate de firma Todini, reprezentanţii Max Bogl prezenţi ieri arătându-şi disponibilitatea de a elibera porţiunea de drum betonată pentru a se efectua lucrările de reaşezare şi reparaţie la şina de cale ferată.
Lucian Dumitra, reprezentantul Consorţiului de Dezvoltare Interregională, ne-a declarat că se intenţionează, cât mai curând, punerea în funcţiune a unei garnituri de linie îngustă, pe o porţiune de aproximativ 20 km, lucru necesar, deoarece o primă cursă a mocăniţei este "un atu pentru obţinerea finanţărilor pentru reabilitarea întregii porţiuni" de cale ferată îngustă.
Conform legislaţiei, începând cu data demarării procedurii de clasare a unui obiect în rândul patrimoniului naţional, orice intervenţie ori modificare adusă asupra sa este interzisă. Totuşi, sunt neclare unele aspecte, din care, cel mai important, este dacă "ruperea" căii ferate înguste la Mohu a avut loc înainte sau după demararea procedurilor de clasare.
Calea ferată de linie îngustă Sibiu - Agnita a fost clasată, prin Ordinul nr. 2015 din 14 ianuarie 2008, al ministrului Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, în rândul monumentelor istorice, categoria ansamblu, grupa B, împreună cu toate componentele acestuia: cantoane, halte, podeţe, poduri, gări, depozite, remiza de locomotive etc., iar documentaţia privind clasificarea a primit aviz favorabil din partea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice la 20 mai 2007.

sursa: www.tribuna.ro - D. Chiseliţă

10 septembrie 2009
Roşia de 900 de grame

Văzând în ziarul Tribuna roşia de 600 de grame, cititorul nostru Alexandru Koloji din Agnita, a ţinut să se mândrească cu un produs din grădina lui, a cărui greutate este de 900 de grame. După spusele sale, n-a folosit deloc îngrăşăminte chimice şi roşiile lui au un gust deosebit. Inconvenientul este că nu se pot păstra mult timp aşa că anul acesta va face foarte mult bulion.

sursa: www.tribuna.ro

10 septembrie 2009
CJ câştigă procesele la Curtea de Apel

Lucrările pe tronsoanele Sibiu - Agnita şi Agnita - Cârţa pot începe. Consiliul Judeţean a câştigat procesul pe care o firmă din Sinaia, care a pierdut licitaţia, l-a intentat la Curtea de Apel Alba Iulia. "Acum sa rezolvat partea de contestaţii şi licitaţii, iar zilele următoare vom chema cele două firme care au câştigat cele două lucrări pentru cele două tronsoane, pentru semnarea contractelor de execuţie. După acest moment, vor putea începe lucrările efective", a spus Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.

sursa: www.tribuna.ro

09 septembrie 2009
Proiect de 6 milioane de euro pentru infrastructură

Drumul care va fi reabilitat la Agnita are o lungime de 4,5 kilometri. Artera va fi cel mai scurt drum între Coridorul 4 şi Autostrada Transilvania.
În plină criză economică mondială, oraşul Agnita se pregăteşte pentru cea mai mare investiţie din ultimii 20 de ani. Aici se vor investi 6 milioane de euro din fonduri nerambursabile pentru proiectul "Reabilitarea şi modernizarea arterei principale a oraşului". De ea vor beneficia şi cei care vor să traverseze Transilvania pe viitoarea autostradă, spre vama Nădlac.
Administraţia oraşului a pus la cale proiectul pentru fondurile UE încă din 2007, dar abia acum s-a semnat contractul de finanţare. Până în 2011, străzile din Agnita vor avea un aspect occidental - se va reface întreaga infrastructură pentru a putea face faţă traficului şi se vor reabilita reţelele de apă şi canal, care sunt vechi de mai bine de 40 de ani. "Drumul judeţean DJ 106 care leagă Sibiul de Agnita şi artera principală a oraşului Agnita, care este în continuarea acestui drum, vor fi modernizate cu fonduri europene. Este, cel puţin conform informaţiilor pe care le avem actualizate în martie 2009, al treilea oraş din ţară care realizează drumurile prin programul operaţional regional" - a declarat managerul de proiect, Vali Păun.
Este şi proiectul cu cel mai mare buget de până acum. Artera Agnitei şi proiectul Consiliului Judeţean vor fi cele mai mari investiţii pe acest tronson şi vor constitui cea mai scurtă legătură între Coridorul 4 Paneuropean şi frontiera Nădlac - Arad - Deva - Sibiu - Ploieşti - Bucureşti şi autostrada Transilvania. "Mă bucur că sunt astăzi la Agnita şi semnăm un proiect destul de important în primul rând pentru oraşul Agnita. Este un proiect de dezvoltare important pentru Sibiu şi pentru regiune, dar este un proiect de reabilitare şi modernizare a arterei principale din oraşul Agnita. Este un proiect de peste 5 milioane de euro", a spus Simion Creţu, director ADR Centru.
Şampania de la semnarea contractului s-a băut. Au fost invitaţi prefectul Sibiului, Constantin Trihenea şi preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch. Cu toţii l-au felicitat pe Radu Crucean, primarul Agnitei, pentru tenacitatea cu care a lucrat, împreună cu echipa, la proiectul pentru fondurile nerambursabile. De acum, însă, primarul are la dispoziţie 24 de luni pentru a folosi banii. Bani care, spune primarul, reprezintă bugetul pe câţiva ani al Agnitei. "Aceşti bani reprezintă, practic, bugetul nostru pe 3 ani şi ceva. În niciun caz nu am fi putut din resurse proprii sau cu sume atrase din credite să putem să realizăm o astfel de investiţie", a spus primarul Radu Crucean.
3.300 de autovehicule tranzitează zilnic Agnita. A crescut şi traficul greu şi şoseaua nu ar mai fi putut face faţă traficului dacă nu s-ar fi intervenit pentru modernizarea ei.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

09 septembrie 2009
Ziua Pompierilor

Pompierii din Agnita au ţinut să-şi sărbătorească cu cinci zile mai devreme "Ziua Pompierilor" din 13 septembrie.
Marţi, 8 septembrie, toţi pompierii au fost prezenţi cu tehnica de intervenţie în piaţa agroalimentară din Agnita, unde prefectul Constantin Trihenea a făcut trecerea în revistă a efectivelor Secţiei de pompieri Agnita care i-au dat onorul.
După trecerea în revistă, cei sărbătoriţi au fost felicitaţi de prefectul judeţului, de primarul Radu Curcean şi de inspectorul şef de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt. Dumitru Croitoru", maior Cosmin Balcu.
A urmat o slujbă religioasă oficiată de preoţii Ioan Jurca şi Mihai Naicu, după care pompierii au defilat şi şi-au prezentat tehnica din dotare.
La clădirea complexului Dacia a avut loc un exerciţiu tactic de intervenţie în caz de situaţii de urgenţă, la care au fost prezenţi maiorul Giurgiu Virgil, prim adjunct la Inspectoratul "Cpt. Dumitru Croitoru", colonelul Ioan Cosma şi comandantul pompierilor din Agnita, sublocotenentul Mircea Stănciulescu.
Cu ocazia acestei sărbători, îi felicităm şi le urăm şi noi succes urmaşilor eroilor din Dealu Spirii.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 septembrie 2009
Apa Târnavei Mari a mărit preţul apei la Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni

Societatea Apa Târnavei Mari S.A. a decis ca începând cu data de 1 iulie a fiecărui an, preţurile şi tarifele la apă şi apă uzată se vor modifica şi ajusta cu rata inflaţiei, în conformitate cu Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de apă şi apă uzată, cu Decizia Comisiei Europene numărul 2433 din 09 iulie 2008 şi Contractul de Finanţare numărul 91950/28.11.2008 pentru proiectul "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni". Astfel începând cu data de 1 iulie 2009 preţurile şi tarifele practicate şi avizate de către ANRSC Bucureşti şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apa Târnavei Mari sunt următoarele: la Mediaş, pentru un metru cub de apă potabilă se vor achita 2,60 lei, în timp ce metrul cub de apă uzată va costa 1,45 lei. La Agnita, metrul cub de apă potabilă va fi plătit cu 2 lei, în timp ce un metru cub de apă uzată va costa 1,21 lei. În sfârşit, la Dumbrăveni, metrul cub de apă potabilă va fi plătit de populaţie cu 1,82 lei, în timp ce metrul cub de apă uzată va fi de 1,21 lei

sursa: www.tribuna.ro - V. Antipa

03 septembrie 2009
Exercitiu - Incendiu la Primărie

La etajul doi al Primăriei din Agnita, în depozitul cu documente de arhivă a izbucnit un incendiu.
În urma apelului telefonic la 112, la locul incendiului a sosit urgent echipajul SMURD, urmat de maşinile pompierilor. După ce o persoană intoxicată cu fum a fost evacuată şi tranportată la autospeciala SMURD pentru a i se acorda primele îngrijiri, pompierii au intervenit şi au stins incendiul.
Întreaga acţiune a fost un exerciţiu, organizat de Comitetul Local Pentru Situaţii de Urgenţă din Agnita, coordonat de Holerga Dan, şeful acestui seviciu.
Concomitent a mai avut loc o simulare de cutremur, desfăşurată la fabrica de încălţăminte INCSTAR, unde s-a considerat că s-a prăbuşit un corp de clădire. Acolo au acţionat membrii Serviciului de Voluntari pentru Situaţii de Urgenţă din Agnita coordonaţi de Drăgan Emil.
După terminarea exerciţiilor, în sala de şedinţe a primăriei a avut loc o scurtă şedinţă de analiză a modului în care s-au desfăşurat acţiunile.
La analiza condusă de primarul Curcean Marius Radu au participat reprezentanţi ai Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă "Dumitru Croitoru" din Sibiu, Crăciun Marin, Colonel Faur Ioan, Locotenent Popp Anca, şi Sublocotenent Trefaş Lucian.
Din Agnita au fost prezenţi la acţiune reprezentanţi ai unităţilor implicate în Comitetul Local pentru situaţii de urgenţă: Primăria, Spitalul, Electrica, Transagaz, Poliţia, Pompierii şi SMURD.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

19 august 2009
Ecomed îşi murdăreşte imaginea

Din luna martie 2006, de când a început să colecteze gunoiul din Agnita, firma Ecomed a stabilit un program pe străzi şi localităţi, care până recent a fost foarte bine respectat.
Dar, apropiindu-se de încheierea contractului, care încetează la 1 septembrie, firma a început să-şi uite obligaţiile contractuale.
În satele Ruja şi Coveş gunoiul nu s-a mai ridicat de două săptămâni. În Agnita, pe str. Mihai Viteazu cetăţenii şi-au scos pubelele marţi dimineaţa şi autogunoiera a venit după ora 22. La blocuri problema e şi mai gravă, containerele dau pe dinafară şi locatarii din vecinătate trebuie să stea cu geamurile închise din cauza muştelor şi a mirosului care le invadiază apartamentele.
Nici în alte sate lucrurile nu stau mai bine. În Hosman nu trec pe toate străzile, fapt ce-i derutează pe locuitori.
Un lucru nu l-au uitat cei de la Ecomed. Să trimită luna aceasta mai devreme facturile la cetăţeni. Şi unii s-au şi grăbit să plătească.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

06 august 2009
COMTRAM şi DPC vor reabilita drumul Sibiu - Agnita

Drumul Sibiu-Agnita si-a gasit constructorul. Procedura de licitatie, contrar asteptarilor si obisnuintelor, nu a fost contestata, fiind acceptata chiar de la "prima strigare". Asadar, de intreaga lucrare se vor ocupa, in asociere, firmele Comtram SA si DPC SA Sibiu. Reabilitarea drumului judetean este un proiect european castigat de Consiliul Judetean Sibiu, a carui valoare se ridica la 60 de milioane de lei. Una dintre arterele principale de circulatie ale judetului, drumul Sibiu-Agnita va fi gata in 32 de luni de la implementarea proiectului, promit constructorii. Firmele desemnate pentru efectuarea lucrarii se vor ocupa de modernizarea a 52 de kilometri de drum, de amenajarea a 32 de iesiri drumuri laterale, a sase intersectii, 40 de indicatoare rutiere, 10.212 parapeti, a doua parcari, a 13 poduri reabilitate si a 15 statii de autobuz.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

06 august 2009
Din Oosterbeek în Agnita şi invers

Oosterbeek este un oraş din Olanda care de opt ani are legături foarte apropiate cu Agnita, realizate prin intermediul Bisericii Reformate, a preotului Endre Kozma.
Membrii comunităţii din Oosterbeek au făcut mai multe vizite în Agnita, multe din acestea finalizate cu sprijin financiar acordat Spitalului Orăşenesc, Unităţii Medico Sociale, Casei Copilului şi mai nou Centrului de Îngrijire şi Asistenţă. Prin intermediul asociaţiei GAL Microregiunea Hârtibaciu s-au dat 1200 de euro pentru persoane bolnave cronic şi cu venituri mici, 800 de euro pentru achiziţionarea şi instalarea unui boiler la Centrul de Îngrijire şi 900 de euro pentru pregătirea a două persoane, în vederea asistenţei medicale la domiciliu.
Sunt doar câteva din acţiunile cetăţenilor din acest oraş olandez, în Agnita. Dar cea mai importantă activitate este cea legată de realizarea unor relaţii prieteneşti între tinerii din Oosterbeek şi cei din Agnita. În cadrul acestei acţiuni, tineri din Olanda vin în fiecare an în Agnita şi invers, realizându-se astfel nu numai un schimb de experienţă între tineri dar şi legături prieteneşti ce vor da continuitate relaţiilor dintre cele două localităţi.
Acum în Agnita sunt 20 de tineri olandezi care, împreună cu tot atâţia agniţeni, desfăşoară un program ecologic intitulat "Ce are să ne spună natura", cu excursii şi dezbateri despre protejarea mediului. Au vizitat Parcul Naţional Piatra Craiului, canionul Şapte Scări din Masivul Piatra Mare, Copşa Mică, cetatea Sighişoara şi arborii seculari din pădurea Bratea, Hosman ş.a., discuţii asupra problemelor ecologice întâlnite. În aceste excursii tinerii au văzut şi cum se face ţuica, au dormit în fân şi s-au plimbat cu căruţele. Se intenţionează printre altele o acţiune de ecologizare a parcului Steinburg.
Tot pentru promovarea ideii de protejare a mediului au fost aduse în Agnita 3500 de becuri ecologice şi economice care au fost distribuite în oraş, cu sprijinul Societăţii de Voluntari Agnita. Tinerii au avut o întâlnire şi cu Radu Curceanu, primarul oraşului, de la care au aflat problemele de mediu cu care se confruntă oraşul şi căruia i-au înmânat simbolic unul din becurile ecologice.
Anul viitor este rândul tinerilor din Agnita să meargă în Oosterbeek.

sursa: www.tribuna.ro

06 august 2009
Zilele Agnitei - un succes

A X-a ediţie a sărbătorii agniţenilor a avut parte de mai multe momente în care primul loc l-au ocupat persoanele şi personalităţile oraşului. Anul acesta, mai mult decât la ediţiile precedente, elementul cultural al sărbătorii a fost evident.
Oaspeţilor care au dat curs invitaţiei de a participa la manifestările din Agnita le-au fost prezentate realizările agniţenilor dar şi problemele pe care le au pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural al oraşului. Şi calibrul personalităţilor politice care au venit în oraşul Agnita, cu această ocazie, a fost mai mare decât în anii precedenţi; senatorul PSD Viorel Arcaş, senatorul PNL Minerva Boitan, deputatul PD-L Raluca Turcan, liderul PNL Ludovic Orban, Florin Orlăţan, subprefect al judeţului, Constantin Şovăială, vicepreşedinte al C.J. Sibiu, alţi reprezentanţi ai instituţiilor judeţene.
După ce distinşii oaspeţi au fost întâmpinaţi la Primăria din Agnita, primarul Radu Marius Curcean, după urarea de bun venit, i-a invitat să viziteze Muzeul Valea Hârtibaciului şi Biblioteca Orăşănească. La muzeu, în afară de obiectele de valoare expuse, printre care două lăzi săseşti recent restaurate, vizitatorilor le-a fost prezentat şi depozitul muzeului în care obiecte de mare valoare stau adăpostite în condiţii nu tocmai potrivite, până când va fi terminat noul depozit pentru care mai sunt necesari bani.
La Biblioteca Orăşenească oaspeţii au găsit o impresionantă expoziţie de icoane pe lemn realizate de agniţeana Lucia Nica, a cărei personalitate a fost prezentată de Dr. Mirela Orlandea, profesor de istorie a religiilor. Marea valoare a acestei artiste cu har Dumnezeiesc rezultă şi din impresionantul număr de expoziţii apreciate în lumea occidentală, din care nouă în Franţa, dar şi în Canada, Germania, Anglia, Italia, Olanda, Austria şi foarte multe în Sibiu. În afara expoziţiilor, artista a împodobit numeroase biserici din ţară cu picturi murale şi cu icoane pentru iconostas. Acum a luminat, cu harul icoanelor ei, sala de lectură a bibleotecii, un loc prea mic pentru asemenea valori.
Alături de expoziţia marei artiste, a expus şi tânăra pictoriţă de icoane pe sticlă, Silvia Păcurar, în lucrările căreia se vede harul dăruit celor ce vor crea lucruri minunate.
În acest cadru cu mare încărcătură emoţională, primarul Radu Curceanu a înmânat premii tinerelor talente ale oraşului: Paula Kovacs pentru numeroase premii la concursuri de literatură, Coleta Giupană locul I la concurs literar şi II la conscurs de desene, Andreea Dudaş locul doi la olimpiada de română faza judeţeană, Radu Ania locul II la concurs lingvistic germană - engleză, Sebastian Curcean de două ori locul doi pe ţară la concurs ligvistic, Cristina Samuilă locul IV la olimpiada de română, Marilena Ghiţă poeta studentă la Braşov, redactor la ziarul studenţesc, Maria Bonea locul V la olimpiada de română pe judeţ, artistă de teatru în trupa "Step by Step", voluntar în SVA.
Un moment deosebit al manifestărilor acestei sărbători a fost şedinţa festivă a Consiliului Local de sâmbătă 1 august, când celor 33 de familii din Agnita care au făcut dovada că au împlinit 50 de căsnicie li s-a acordat "Diploma de Aur". Felicitându-i, primarul a remarcat calitatea lor de familii onorabile, care au contribuit cu munca şi activităţile lor la realizările din oraş.
În această atmosferă foarte emoţionantă, în aplauzele celor prezenţi, i s-a acordat şi marelui artist Ioan Gyuri Pascu diploma de "Cetăţean de Onoare" al oraşului Agnita. Mulţumind pentru această onoare, Gyuri a spus că "atâta timp cât vom simţi scânteia divină, vom fi cetăţeni de onoare ai acestui pământ".
Faptul că în Agnita s-au născut şi s-au format oameni de mare valoare, le dă dreptul agniţenilor să se mândrească cu ei, dar şi datoria de a-i onora. Ceea ce s-a şi întâmplat în aceste zile.

La fel ca în poveştile de demult, cu nunţi împărăteşti, sărbătoarea agniţenilor a ţinut trei zile şi trei nopţi. Ziua cu specatocole pe scenă şi noaptea cu chef între prieteni la terasele deschise ad-hoc. Şi tot ca în vremurile vechi, când sărbătoarea era precedată de turniruri cavalereşti, tinerii sportivi, cavalerii epocii moderne, s-au întrecut la tenis de câmp şi fotbal.
Opt echipe - X-Treme, Rima, Pompierii, No Name, Chirpăr, Avram Iancu, Incstar şi Juventus - formate din câte şapte jucători, s-au întrecut la fotbal, dând dovadă de fairplay. Adică faulturile au fost accidentale şi înjurăturile reciproce, prieteneşti. Au ocupat primele trei locuri Juventus, Râma şi Pompierii.
La copii echipele s-au numit Manchester City, Los Ninos, În teren, Sparta, Agnita City şi Jurasic Parc. Au câştigat Los Ninos locul I şi Sparta Locul II.
La tenis de câmp, sportul celor cu ştaif, au fost 15 participanţi, finala fiind disputată între Gheorghe Bărbat şi Florin Petrişor. A câştigat Bărbat.
Şi saltimbacii de altădată au fost prezenţi, acum reprezentaţi de artiştii amatori ai trupei de teatru "Step by Step", care au fost aplaudaţi pe scena Casei de Cultură, când au stârnit hohote de râs cu piesa "Clinica" de Adrian Lustig, în regia lui Virgil Băra.
Pentru a-i saluta pe cei doritori de petrecere sărbătorească, maimarele oraşului, primarul Marius Radu Curceanu, i-a invitat pe scenă pe senatorii Minerva Boitan şi Viorel Arcaş, pe Constantin Şovăială vicepreşedintele C.J. Sibiu şi pe Florin Orlăţean subprefect al judeţului.
Apoi, corul Sf. Nicolae dirijat de prof. Doru Paul Niţescu, a intonat cântece de rugăciune şi imnuri de slavă, prefaţare solemnă a spectacolului care timp de trei zile se va desfăşura pe scenă spre bucuria celor care-l vor aplauda din faţa ei şi acelor ce vor asculta de la umbra tarabelor cu fum de mici şi gust plăcut de bere.
Şi spectacolul a început. În prima zi peste 130 de dansatori, grupuri vocale şi solişti din Agnita s-au bucurat de aplauze, într-un spectacol care a durat mai mult de patru ore. Au urcat să joace primii pe scenă prichindeii de la Casa de Cultură, apoi ansamblurile "Hârtibaciul" şi "Mărţişorul", şi a încheiat spectacolul primei zile ansamblul "Cununa".
Iubitorii de jocuri populare au admirat tablourile coregrafice: Sună Valea, În poieniţă, Viziuni străvechi şi Sărbătoare-n sat şi toate jocurile de pe Hârtibaci şi Mărginime: Ficioreasca, Învârtita, Sârba, Purtata, Haţegana, Hodoroaga, Jiana, Crihalma. Au fost mult apreciate şi dansurile ungureşti, săseşti şi ţigăneşti, interpretate de ansamblul "Hârtibaciu".
Între dansuri, au cucerit aplauze soliştii Diana Nistor, Ioana Bogdan, Petronela Sandu, Anamaria Grădinar, Andreea Sebeşan, Ionuţ Precup de la Casa de Cultură, Laura Pascu, Andreea Şulumberhian, Teodora Feldără, Daiana Lup, Maria Iuga, Lucian Glodeanu şi Constantin Vasilescu de la Clubul Elevilor. Au mai evoluat cu cântece Grupul vocal al Colegiului A.T. Laurian şi Grupul instrumental de viori.
Soliştii Ştefan Vaida şi Florin Părău au dat un plus de valoare acestui spectacol minunat.
La succesul dansatorilor şi cânăreţilor au contribuit decisiv profesorii Ioan Sârbu, Doina Părău şi Florin Părău. Nu trebuie uitaţi nici părinţii care cheltuiesc mult pentru costumele populare, mai ales cei care au făcut şi costume ungureşti, săseşti şi ţigăneşti pentru a reprezenta şi aceste naţiuni.
Sâmbătă a fost rândul muzicii şi dansurilor moderne să-i aducă în faţa scenei pe tineri.
Spectacolul a început cu dansuri de societate, în coregrafia prof. Adrian Mihai Neagoe. Au fost apoi aplaudate grupurile de dans modern de la Colegiul A.T. Laurian, în coregrafia prof. Doina Timar. Între dansuri au cântat şi au încântat Petronela Sandu, Mădălina Oros şi Andreea Andrei.
Apoi pe scenă s-au bucurat de succes formaţile Smokers din Mediaş, Barrikada din Ecuador, Columna şi Daggu & Kleo.
Aşteptat cu dragoste de spectatori, a urcat pe scenă trubadurul agniţean Ioan Gyuri Pascu, însoţit de formaţia Pacifica. Mai mult de o oră aceştia au încântat publicul cu un repertoriu foarte variat, talentatul Gyuri permiţându-şi să abordeze toate genurile muzicale: arii de muzică clasică, muzică rock, muzică de petrecere, muzică uşoară etc.
Seara tineretului a fost încheiată după miezul nopţii, de formaţia "Compact" pe ritmurile căreia s-a aplaudat şi s-a dansat în faţa scenei.
Duminică, folclorul a avut din nou rolul principal. Din nou spectatorii au aplaudat jocurile de pe Hârtibaci prezentate de echipele de dansuri din Mergindeal, Bârghiş, Chirpăr, Iacobeni, Retiş şi Marpod dar şi pe solista Ionela Stănuleţ.
Pentru evoluţia acestor tinere formaţii merită felicitări instructorii Ioan Sârbu, Nicolae Secere, Ioan Baciu şi Ioan Tărchilă.
Nu poate fi ignorată prestaţia orchestrei condusă de Nicolae Vâştea, care a acompaniat cu profesionalism dansatorii şi soliştii de muzică populară, atât pe cei din Agnita cât şi pe cei de pe sate.
O surpriză plăcută, neanunţată în program, a fost prezenţa pe scenă a Ansamblului Folcloric din oraşul Victoria, care a prezentat o suită de jocuri populare. Tot din Victoria a încântat publicul corul bărbătesc "Cetină de brad", cu o suită de cântece populare foarte bine interpretate.
O prezenţă remarcabilă la sărbătoarea din Agnita a fost cea a ansamblurilor folclorice profesioniste "Cununiţa" din Arad şi "Bihorul" din Oradea, participante la festivalul "Cântecele Munţilor".
Cu multă dragoste au fost întâmpinaţi ilimbăşenii Andra şi Nelu Hordobeţ, cu frumoasele lor cântece minunat interpretate, ca şi tinerii Diana Nistor şi Bogdan Georgescu.
Din Orăştie a adus cântece de joc şi doine renumitul Eugen Pistol, şi din Timişoara, Petrică Moise şi formaţia "Virtuozii Banatului".
Un spectacol minunat ce a ţinut trei zile a fost încheiat de îndrăgita solistă Mariana Deac.
Şi toate momentele acestui mare şi variat spectacol au fost bine prezentate de doi tineri frumoşi, Alina Oprean şi Alexandru Sâmpălean.
Apoi, când luminile scenei s-au stins, pe cer s-a aprins un minunat spectacol de stele luminoase relizat de artificierii din Orăştie.
Pe tot parcursul spectacolului s-au adus mulţumiri sponsorilor care au susţinut financiar sărbătorea agniţenilor, pe care îi menţionăm: Modest Impex , Electrocom, Agnitex, Incstar, Supermarket Max, Liliacul, Vizual, Murfatlar, BRD, Romgaz şi Transgaz.
Pentru reuşita manifestărilor, întreaga răspundere şi-o asumă Ioan Dragoman, directorul Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu". El s-a ocupat de scenă, de sonorizare, de lipsa manelelor de la tarabe, de apă şi sucuri pentru solişti, de plata celor care au făcut spectacolul, de încasările de la comercianţi şi sponsori. El a fost stăpânul şi sluga acestei ediţii a sărbătorii agniţene. Lui să-i găsească cârcotaşii nod în papură.
Iar pentru cele scrise şi nescrise dar întâmplate, îmi asum eu răspunderea.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

30 iulie 2009
Autospeciale noi la Pompieri

Patru autospeciale noi se află începând de ieri în dotarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt. Dumitru Croitoru" al judeţului Sibiu. "Autospecialele şi echipamentele specifice pentru intervenţii în situaţii de urgenţă au fost achiziţionate în cadrul proiectului Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă, şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat în Regiunea 7 Centru, finanţat în cadrul programului operaţional regional 2007-2013. Valoarea acestui proiect este de 35.847.600 de lei fără TVA, iar beneficiarul acestuia este Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Transilvaniei, ai cărei membri sunt judeţele Regiunii 7 Centru, respectiv Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, şi Sibiu, reprezentate de consiliile judeţene", a spus maiorul Cosmin Balcu, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt. Dumitru Croitoru" al judeţului Sibiu.
Două din cele 4 autospeciale vor rămâne la Sibiu, una va ajunge la pompierii de la Mediaş iar ultima, la colegii lor de la Agnita. "Îmi face o deosebită plăcere să particip astăzi la acest moment, în care dotarea dumneavoastră s-a înnoit substanţial, şi cred că sunteţi în asentimentul meu să spunem că în sfârşit avem o dotare la nivel european, avem mijloace cu care să intervenim rapid şi eficace în situaţiile de urgenţă pe care le avem", a spus prefectul Constantin Trihenea.
Autospecialele sunt dotate cu aparate de respirat, echipamente de stins incendii, de descarcerare, echipamente de comunicaţie radio. "Din partea Consiliului Judeţean contribuţia financiară este de 120.000 de lei, care reprezintă doar 2 la sută din întreaga sumă a echipamentelor, noi anul acesta am pus însă la dispoziţie peste 3,5 milioane lei, este o finanţare înainte a echipamentelor, bineînţeles că o parte din aceşti bani ni se vor întoarce dar este oricum un efort financiar pe care îl facem, dar suntem conştienţi de importanţa acestui efort, suntem conştienţi de importanţa dotării foarte bune a Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă", a spus Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.

sursa: www.tribuna.ro - R. Gaina

29 iulie 2009
Zilele Culturale ale oraşului Agnita

Cea de a IX-a ediţie a sărbătorilor agniţene debutează cu un preludiu sportiv organizat de asociaţiile C.S.A, ATK şi profesorii de sport de la şcolile din oraş.
Manifestările sportive au început de luni şi se vor termina vineri 31 iulie. În această perioadă au loc campionate de fotbal, tenis de câmp, handbal, baschet, volei şi un meci demonstrativ de korfball. În ultima zi, în parcul Steinburg va fi organizat un concurs de orientare turistică şi cros.
Tot în preludiu se înscrie activitatea trupei de teatru Step by Step, ce va prezenta, joi 30 iulie ora 20, pe scena Casei de Cultură, piesa de teatru "Clinica" de Adrian Lustig.
Joi la ora 16, în centrul oraşului se va opri circulaţia auto, şi comercianţii vor avea liber să-şi amplaseze mesele, umbrelele şi instalaţiile de produs mâncare, băutură şi muzică.
Programul oficial al manifestărilor cultural-artistice debutează vineri la ora 17 cu vizitarea Muzeului Valea Hârtibaciului şi a expoziţiei "Icoane pe lemn", deschisă la Bibleoteca Oraşului, de Lucia Nica.
Apoi, pe scena din centrul oraşului vor încânta spectatorii: Corul Sf. Nicolae, ansamblurile Hârtibaciul şi Cununa, grupul vocal al Colegiului A.T. Laurian, ansamblul de dansuri de la Clubul Elevilor şi grupurile de dansuri moderne de la şcolile din oraş.
Sâmbăta va fi dedicată muzicii moderne. Atunci, tinerii se vor bucura de formaţiile Daguu & Kris şi Compact dar mai ales de prezenţa lui Ioan Gyuri Pascu şi formaţia Pacifica.
Duminică, agniţenii şi numai ei, vor avea parte de un deosebit spectacol folcloric, susţinut de ansamblurile din Arad şi Oradea, participante la festivalul "Cântecele Munţilor" şi cele de pe Valea Hârtibaciului: Marpod ,Chirpăr, Retiş, Bârghiş, Merghindeal şi Noiştat.
Spectacolul va continua cu un recital folcloric al îndrăgiţilor solişti Andra şi Nelu Hordobeţ, Petru Eugen Pistol, Petrică Moise şi Mariana Deac.
La ora 23, luminile scenei se vor stinge, pentru a fi admirat focul de artificii care va încheia sărbătoarea agniţenilor.
În Agnita vor fi trei zile cu muzică şi dansuri, cu miros de carne friptă pe grătar, cu bere şi cu multă animaţie. Poate că, spre deosebire de anii trecuţi, manelele de la tarabe nu vor mai bruia spectacolul de pe scenă.
Pentru organizarea manifestărilor culturale şi-a asumat răspunderea Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu", sub egida Primăriei şi a Consiliului Local Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

20 iulie 2009
Trei firme descalificate pentru Sibiu-Agnita

Maine este ultima zi de depunere a eventualelor contestatii pentru licitatia de angajare a unui constructor care sa reabiliteze drumul ce leaga Sibiul de Agnita. Dupa aceasta ultima etapa, Consiliul Judetean Sibiu va face cunoscut numele castigatorilor licitatiei cu cea mai mare valoare organizata de institutia judeteana in acest an - 45,3 milioane de lei, valoarea aproximata in urma studiilor de fezabilitate. Suma cu care va fi castigata licitatia este, insa, mai mica, au anuntat reprezentantii CJ Sibiu.
In urma deschiderii ofertelor si a evaluarii ofertelor tehnico-economice, au fost respinse trei firme, din cele 12 cate au participat la licitatie. In picioare a ramas oferta semnata de asocierea dintre Comtram, DPC, Sinecon si ConA, toate firme sibiene: Comtram este controlata de Ilie Carabulea, DPC este firma la care actionar unic este Consiliul Local Sibiu, Sinecon este coordonata de constructorii Ioan Tusinean si Marius Sitaru, iar Con-A este firma aflata in proprietatea lui Mircea Bulboaca.
Termenul de realizare a lucrarilor este de 24 de luni de la adjudecarea contractului. In tot acest timp, DJ106B va trebui sa aibp 32 de iesiri si drumuri laterale modernizate, sase noi intersectii, 40 de noi indicatoare, 15 statii de autobuz reabilitate, asemeni celor 13 poduri si podete de pe traseu.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

08 iulie 2009
Nevoiasii se muta in casa noua

Agnitenii fara casa sunt sprijiniti de Primarie, prin intermediul ANL. Cel putin, 13 familii se pot considera norocoase in actualul context economic. Pana la sfarsitul lunii se vor muta in casa noua, in cazul in care cererile lor trec cu bine de saptamana contestatiilor. Maine este ultima zi in care se mai poate contesta lista beneficiarilor cazurilor sociale.
Agnitenii care au depus cereri pentru ocuparea unuia dintre cele 13 apartamente ANL mai au o zi de emotii. Spera ca dosarele nu le vor fi respine in urma saptamanii dedicate exclusiv contestatiilor. Desi acestea au demarat pe data de 2 iulie, cu o zi inainte de finalizare au fost depuse doar doua contestatii, de unde rezulta ca procedurile nu vor fi tergiversate prea mult. Daca totul decurge conform graficelor oficiale, in cateva zile se va afla exact cine are privilegiul de a ocupa locuintele sociale. Dupa aceea, urmatorul pas va fi cel mai usor de efectuat: mutarea beneficiarilor in apartamentele noi. "Am facut pasi importanti in demersul acestui proiect si chiar pot spune ca ne-am straduit foarte mult sa le oferim oamenilor conditii dintre cele mai bune. Deocamdata, nu stim exact numele norocosilor, deoarece nu s-au terminat contestatiile. Oricum, cei care se vor muta vor avea inclusiv incalzire pentru la iarna si toate utilitatile care li s-au promis", a explicat Marius Curcean, primarul orasului Agnita.
Tot edilul-sef a tinut si sa mentioneze ca etapele premergatoare finalizarii proiectului au fost respectate ca la carte. Comisia care s-a ocupat de cazurile sociale a mers la domiciliul fiecarui beneficiar pentru a confrunta realitatea din teren cu cea din actele inaintate. Specialistii au vrut sa se asigure ca cei care au depus cereri nu mint cu nimic in ceea ce priveste conditiile grele de trai. In consecinta, au fost aprobate 13 dosare, controlate la sange, care pot fi insa contestate pana maine inclusiv. Marius Curcean spune ca cei mai multi solicitanti nu au exagerat cu nimic in acte, dovada cea mai incontestabila a acestui fapt fiind chiar numarul infim de contestatii. "Din moment ce avem doar doua contestatii, putem deduce ca cei care au venit cu dosarele vor si ajunge sa locuiasca in cele 13 apartamente si ca au fost sinceri in ceea ce au adunat la dosar", a mai precizat edilul-sef din Agnita.
Intregul proiect a costat ANL aproximativ 1,5 milioane lei, in timp ce aportul financiar al Primariei Agnita a ajuns la aproape 270.000 lei. In vreme ce ANL s-a ocupat de constuirea efectiva a locatiei, Consiliul Local Agnita a platit contravaloarea utilitatilor, a parcarilor si a drumului de acces. Dupa cum promite primarul Agnitei, locuintele sociale vor fi puse in folosinta, cu siguranta, in vara acestui an.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

02 iulie 2009
Şedinţa Consiliului Local

Având numai şase puncte pe ordinea de zi, se preconiza că Şedinţa Ordinară a Consiliului Local Agnita din 30 iunie se va termina repede. Cele şase puncte au trecut destul de repede, dezbateri mai ample având loc la capitolul Diverse.
Prin ordinea de zi au fost aprobate proiectele privind rectificarea bugetului, a programului de investiţii, constituirea unei comisii de analiză a cererilor de locuinţe, listele cu solicitanţii de locuinţe în blocul ANL şi interzicerea deţinerii animalelor în anumite zone ale oraşului.
La şase luni după ce a fost terminat blocul ANL, repartizarea celor 11 locuinţe se apropie de final. Comisia constituită pentru analiza cererilor a muncit mult pentru a nu se pune problema subiectivităţii. Pe lista aprobată de Consiliul Local, a celor care au acces la aceste locuinţe, au rămas 19 persoane, din care numai primii 11 vor şi intra în posesia cheilor. Lista va fi afişată la Primărie şi cei nemulţumiţi au termen de 7 zile pentru a depune contestaţiile, ce vor fi soluţionate în 15 zile.
Pentru că s-au făcut multe sesizări privind creşterea animalelor în garajele din zona blocurilor, Consiliul Local a hotărât că numai proprietarii de gospodării au dreptul să deţină animale, în condiţiile legii. La blocuri se pot ţine numai pisici, câini şi păsări de apartament, tot în condiţiile legii. Deţinătorii de garaje construite legal au dreptul să le folosească pentru a-şi proteja maşinile, nu găinile şi purceii.
La capitolul Diverse, consilierii au aprobat ca pe timpul vacanţei elevii să poată folosi gratuit sala de sport, dacă sunt organizaţi în grup şi au lider care răspunde de buna folosinţă a dotărilor.
Discuţii mai multe s-au purtat pe tema Zilelor Culturale ale oraşului Agnita. Acestea se vor desfăşura în perioada 31 iulie-2 august, la începutul postului Sfintei Maria.
Ioan Dragoman, directorul Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu", şi-a asumat răspunderea pentru organizarea acestui eveniment, pe care îl doreşte să fie altfel decât în anii precedenţi. Intenţia acestuia de a schimba locul desfăşurării nu s-a putut realiza din cauză de probleme tehnice, aşa că manifestările vor fi tot în centrul oraşului.
La spectacol vor fi invitate ansamblurile folclorice de pe Valea Hârtibaciului, ansamblurile din Agnita şi formaţii de dansuri moderne.
Invitaţi de seamă vor fi Ioan Gyuri Pascu şi formaţia Pacifica, formaţiile Compact şi Daggu/Kris, Mariana Deac, Petrică Moise şi Petru Eugen Pistol.
La Muzeu şi la Biblioteca oraşului vor fi organizate expoziţii cu obiecte restaurate şi respectiv cu picturi. Nu vor lipsi nici focurile de artificii.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

23 iunie 2009
12 firme pentru DJ Sibiu - Agnita

12 firme din ţară şi străinătate sunt interesate de adjudecarea licitaţiei de execuţie pentru tronsonul de drum judeţean Sibiu - Agnita. Iniţial, de această lucrare s-au interesat 19 firme de construcţii, însă în final doar 12 au făcut oferte finale. "Urmează să analizăm şi să verificăm fiecare ofertă în parte timp de 20 de zile. Va urma desemnarea câştigătorului, după care există o săptămână pentru depunerea contestaţiilor. Cel mai probabil, în jur de 12 iulie va fi semnat contractul", ne-a declarat Ioan Banciu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean şi preşedintele comisiei de licitaţie.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

17 iunie 2009
Sărbătoarea copiilor

A fost programată să se ţină pe data de 1 Iunie, dar ploaia nu le-a permis organizatorilor să desfăşoare activităţile preconizate, aşa că sărbătoarea copiilor din Agnita a avut loc în 9 iunie.
Atunci, întreaga piaţă agroalimentară a fost invadată de copii, gata să participe la concursurile de role, biciclete, alergări. Deşi li s-au dat diplome numai celor care au ieşit pe primele trei locuri, toţi participanţii au câştigat primind câte o ciocolată, fapt care i-a determinat pe unii să participe la mai multe concursuri.
După concursurile din piaţă, cei mai mari s-au dus în parcul Steinburg unde a avut loc un concurs de cros şi orientare turistică.
Intrecerile sportive ale copiilor au fost răsplătite nu numai cu diplome şi ciocolată ci şi cu un frumos spectacol, susţinut în poieniţa din Steinburg de actorul Marian Râlea şi colaboratorii săi.
Marele Magician cu pălăria lui fermecată i-a încântat pe copii, relizând împreună cu ei un spectacol minunat de care s-au bucurat nu numai copiii ci şi părinţii acestora.
Frumoasa sărbătoare a copiilor a fost organizată de Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu", Clubul Sportiv Agnita, ATK 93 şi Primăria Agnita care a cumpărat ciocolata pentru participanţi.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

17 iunie 2009
Concursul judeţean de pescuit

Nici cei mai buni pescari ai judeţului n-au avut mai mult noroc decât concurenţii de la faza locală. Cei 25 de pescari participanţi în 14 iunie pe malul lacurilor de la Brădeni, la faza judeţeană a concursului de pescuit, n-au reuşit să păcălească prea mulţi peşti. Deşi pe baltă nu mai era atâta vegetaţie ca la faza locală, rezultatele n-au fost ca speranţele de mari.
Cel mai norocos, Tudor Ispas din Mediaş, a tras 6,66 kilograme, depăşind numai cu 44 de grame concurentul câştigător la faza locală - Karol Boroş.
La concursul de duminică cei mai buni au fost medieşenii, care au luat cele mai multe premii.
La seniori primul loc i-a revenit lui Tudor Ispas din Mediaş, locul II lui Lucian Bancăş din Mediaş cu 6,06 kg, şi locul III lui Karol Boroş din Agnita cu 3.3 kg.
La tineret, locul I Florin Trif din Mediaş cu 6,56 kg, locul II Doru Poiană din Agnita cu 5 84 kg şi locul III Silvan Suciu din Mediaş cu 2,5 kg.
Senioarele au avut o singură câştigătoare, Mihaela Păcurariu din Agnita cu 1,96 kg.
Cadeţii câştigători au fost numai din Mediaş: Alexandru Florea cu 6,04 kg locul I, Ciprian Bădărânză cu 2,62 kg locul II şi Cristian Florea locul III cu 1,84 kg.
La speranţe a fost premiat Cătălin Constantin din Mediaş care a prins 1,16 kg.
Recordul de greutate este tot mai mic. Dacă anul trecut la locale a fost de peste 6 kg, anul acesta a scăzut la 2,3 la locale şi numai 1,6 la concursul judeţean. Acesta a fost prins de Doru Poiană.
Peştii cei mari nu se mai dau prinşi nici în baltă.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

12 iunie 2009
Multe locuri de munca libere in Agnita

Cele mai multe locuri de munca disponibile acum in judetul Sibiu sunt in Agnita, potrivit datelor Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Sibiu. Astfel, din totalul de 382 de locuri disponibile, 155 sunt din Agnita. In localitate se cauta muncitori necalificati la intretinerea drumurilor, la ambalare sau in industria confectiilor. In orasul Sibiu, sunt disponibile 102 locuri de munca, cei mai cautati fiind muncitorii necalificati la ambalarea de produse. In Medias sunt 57 locuri de munca disponibile, iar in Avrig doar zece, potrivit datelor AJOFM. In Dumbraveni, sunt noua locuri de munca puse la dispozitie de angajatori, iar in Cisnadie alte 49.

sursa: www.sibiustandard.ro

04 iunie 2009
Mocăniţa: Marius Curcean - "Căutăm ajutor la ministere"

Potrivit ultimei estimari, proiectul de reinviere a traseului Mocanitei, Sibiu-Agnita, are nevoie de o investitie de trei milioane de euro, bani pe care "artizanul" proiectului, primarul din Agnita - Marius Curcean, incearca sa ii obtina de la Ministerul Turismului.

Reporter: Ati gasit finantare pentru proiectul Mocanita?
Marius Curcean: Inca nu. Va spun care este problema. Am fi putut sa inaintam documentele catre Alba, dar proiectul Mocanita este prins pe schema de ajutor de stat. Asta presupune ca la fondurile pe care le primim de la Uniunea Europeana, trebuie sa venim cu o cota de cofinantare de 50 la suta.

R.: Mai precis, cu cati bani ar trebui sa veniti?
M.C.: Nu pot sa estimez acum. Dar, dupa vechea estimare, proiectul ar trebui sa aiba nevoie de o finantare de cam 3 milioane de euro, deci, ar insemna ca noi sa venim cu o cofinantare de 1,5 milioane de euro, ceea ce nu se poate. E prea mult.

R.: Si-atunci, ce solutii sunt?
M.C.: Si-atunci o sa incercam probabil sa mergem pe o solicitare catre Ministerul Turismului. Nu stiu inca exact. Cert este ca sunt niste specialisti de la Bucuresti care fac un studiu de prefezabilitate. Si, cu studiul acela de prefezabilitate, o sa incercam sa convingem ministerele sa ne ajute cu fonduri guvernamentale. Nu cred ca reusim prin accesarea fondurilor europene.

R.: Deci mergeti doar pe fondurile Guvernului.
M.C.: Sa incercam o data asa, sa vedem. Ori facem o solicitare sa scoatem proiectul de pe schema de ajutor de stat si putem depune proiectul pentru solicitarea unor fonduri europene, ori, daca nu, sa incercam pe fonduri guvernamentale.

R.: Totusi, ce varianta preferati?
M.C.: Eu as inclina mai mult pentru varianta fondurilor europene, dar contributia noastra ar fi prea mare, in acest moment.

R.: Ati vorbit cu ministrul Turismului, Elena Udrea, despre proiect?
M.C.: Nu am vorbit direct cu doamna Udrea.

R.: Dar indirect? Stie despre proiectul Mocanita?
M.C.: Stie despre proiect in sine. Si, din cate am inteles, a zis sa mergem cu o documentatie spre specialistii ministerului Turismului.

R.: Fundatia Mihai Eminescu a avut o contributie importanta, pana acum, va mai ajuta?
M.C.: Fundatia Mihai Eminescu ne-a ajutat foarte mult. Anul trecut, nu stiu daca stiti, am cumparat patru vagoane si incepem sa le reabilitam, aici, la Agnita. O sa vedem de ce fonduri dispunem, ca sa incepem sa le reconditionam.

R.: De unde le-ati adus?
M.C.: De la Sibiu. Erau vandute la Remat si le-am cumparat noi in sensul in care am adunat noi fier vechi si l-am dat in schimbul fierului vechi pe care l-ar fi scos din aceste vagoane.

R.: Ce valoare a avut contractul?
M.C.: Nu as putea spune acum. Trebuie sa consult documentele.

R.: Vagoane aveti. Locomotiva?
M.C.: Locomotiva inca nu am indraznit sa luam, dar vom lua si locomotiva, pentru ca n-ar fi chiar asa de exagerat de scumpe. Si, se mai gasesc locomotive, unele chiar in stare buna.

R.: Este bine sa faceti aceste investitii in momentul in care nu stiti daca proiectul va gasi finantare?
M.C.: Concesiunea de linie exista. Daca materialul rulant exista, putem incepe sa mergem pe tronsoane.

R.: Deci, daca refaceti vagoanele, ati putea realiza trasee...
M.C.: Am putea. Cel putin la modul demonstrativ si pentru lobby.

R.: Deci, care este urmatorul pas?
M.C.: Sper ca dupa alegerile europarlamentare, sa putem sa inaintam acest studiu de prefezabilitate si sa asteptam reactia ministerului.

In proiectul Mocanita, au fost implicate, pana acum, o serie lunga de institutii si asociatii. Autoritatile din Agnita au primit un sprijin important de la Fundatia Mihai Eminescu, din Marea Britanie, dar si de la Federatia Europeana a Exploatatorilor Turistici de Linie Ferata, (FEDECRAIL) si de la asociatia Mostenirea Cailor Ferate ale Noii Europe (NERHT), din Marea Britanie. Fundatia Eminescu a achitat 10.000 de dolari pentru studiul de fezabilitate, pentru reabilitarea caii ferate, studiu donat apoi Consiliului Local Agnita.

sursa: www.sibiustandard.ro - Laurentiu Parnica

04 iunie 2009
În atenţia foştilor angajaţi din Agnita şi Mediaş

Ieri, directorul coordonator al Casei Judeţene de Pensii Sibiu ne-a trimis un comunicat de presă care conţine informaţii extrem de utile pentru foşti angajaţi ai unor întreprinderi din Agnita şi Mediaş.
Practic, ca urmare a unei informări transmise Casei Judeţene de Pensii Sibiu de către Grupul de firme "Arhiprest" Brăila, suntem în măsură să facem următoarele precizări: "Grupul de firme Arhiprest Brăila deţine în depozit documente cu valoare practică (state de plată, carnete de muncă, dosare personale) create de următoarele unităţi din judeţul Sibiu, aflate acum în procedură de lichidare judiciară. Este vorba de SC Imix SA Agnita şi SC Texromed SA Mediaş".
Foştii angajaţi ai unităţilor menţionate mai sus, care doresc să obţină certificate, copii şi extrase cu privire la drepturile individuale pentru recalcularea pensiilor sunt rugaţi să contacteze Grupul de firme Arhiprest Brăila, la telefon 0239/67.21.42 sau la adresa - Şos. Viziru, Km 10, DN 21.

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

04 iunie 2009
Patrimoniu în restaurare la Muzeul Văii Hârtibaciului

Complexul Naţional Muzeal "ASTRA", prin Laboratorul de Conservare - Restaurare şi Muzeul de Etnografie Săsească "Emil Sigerus", a început demersuri pentru semnarea contractului prestări servicii în vederea reorganizării şi funcţionării Muzeului de Istorie al "Văii Hârtibaciului", Agnita. Astfel, a fost semnat de către Primăria Agnita actul privind restaurarea primelor 31 de obiecte din ceramică, textile, piele - blană, lemn policrom, din cadrul celor peste 250 de obiecte propuse pentru restaurare în următorii 2 ani. Tematica spaţiilor de expunere a fost concepută de specialiştii Muzeului de Etnografie Săsească "Emil Sigerus" şi Muzeul Civilizaţiei Transilvănene "ASTRA".
Acest început este benefic pentru ambele instituţii, atât pentru Laboratorul de Conservare - Restaurare în vederea realizării de venituri proprii, cât şi pentru Muzeul de Istorie al "Văii Hârtibaciului" în vederea repunerii în circuit turistic a muzeului, a precizat şef serviciu Laborator Conservare - Restaurare, Fogarascher Sorin.

sursa: www.tribuna.ro - A. Popescu

04 iunie 2009
5 iunie - Ziua Mondială a Mediului


Vineri, ora 15, noi, Colegiul Tehnic "A.T. Laurian" Agnita, vă invităm cu mic cu mare să milităm pentru o lume mai frumoasă şi mai curată.

Vă aşteptăm în număr cât mai mare.

 

sursa: www.primaria-agnita.ro

02 iunie 2009
Agnita se leaga si de DN1

Dupa lansarea licitatiei pentru reabilitarea drumului judetean ce leaga Sibiul de Agnita, Consiliul Judetean Sibiu a lansat o noua licitatie pentru reabilitarea drumului ce va lega orasul Agnita de DN1, via Chirpar, Sasaus, Carta si Noul Roman. Valoarea aproximata a lucrarii este de 9,32 de milioane de lei, iar termenul de depunere a ofertelor pentru firmele interesate este 18 iunie 2009, zi in care este programata si deschidere ofertelor. Potrivit caietului de sarcini, drumul trebuie reabilitat intre kilometrul 3+600 si km 5+500 si pe distanta cuprinsa intre km 6+300 si 14+300. Termenul de finalizare a lucrarilor cuprinse in caietul de sarcini este de cinci luni de la data atribuirii contractului.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

01 iunie 2009
Copiii, pe primul loc

Ziua Internationala a Copilului va fi sarbatorita cu mare fast la Agnita. Copiii de aici se vor implica în activitati dinamice, menite sa le demonstreze vigilenta si, în special, aptitudinile fizice. Îsi vor lua bicicletele, rolele sau tricicletele si se vor alinia la linia de pornire. Scopul de a se distra împreuna va fi atins, mai ales ca la final toti participantii vor primi cadouri surpriza din partea Primariei. Manifestarile sportive de la începutul zilei se vor organiza chiar în piata agroalimentara a orasului, unde este mai mult spatiu si nu se încurca circulatia. Dupa cum a explicat Marius Curcean, primarul din Agnita, evenimentul de anul acesta va fi cel mai semnificativ din ultimii ani, fiind asteptati peste 200 de copii. "În fiecare an am tinut neaparat sa îi sarbatorim asa cum se cuvine pe cei mici. Anul acesta va fi cea mai ampla manifestare, fiind finantata din bugetul Consiliului Local, pentru Casa de Cultura. Am facut rost si de un sponsor si ne-am asigurat ca cei mici vor avea pungi de cadouri, pentru a se simti cu adevarat rasfatati în aceasta zi speciala", a precizat Curcean.
Dupa ce vor participa la concursul sportiv, juniorii agniteni vor lua drumul parcului Steinburg, unde se vor bucura de alte surprize. Cu siguranta, cel mai gustat moment va fi cel artistic, sustinut de actorii condusi de Marian Râlea. Acestia vor anima platforma din parc, pret de câteava ore.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

01 iunie 2009
Ioan Gyuri Pascu, cetăţean de onoare

În şedinţa ordinară a Consiliului Local al oraşului Agnita din 27 mai a fost aprobat un proiect de hotărâre prin care urmează ca personalităţii culturale Ioan Gyuri Pascu să-i fie acordat titlul de "Cetăţean de onoare" al oraşului în care s-a născut la 31 august 1961.
De asemenea a fost aprobat un proiect privind acordarea "Diplomei de Aur" agniţenilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie.
Atât titlul cât şi diplomele vor fi acordate într-un cadru festiv cu ocazia Zilelor Oraşului Agnita, ce vor avea loc în 31 iulie, 1 şi 2 august.
În aceeaşi şedinţă s-a aprobat regulamentul referitor la modalitatea prin care persoanele vârstnice vor putea circula gratuit cu autobuzul oraşului. La acest regulament, iniţiat de primarul oraşului, a fost introdus un amendament prin care această facilitate se va acorda numai persoanelor care au o pensie mai mică decât salariul minim pe economie.
Au mai fost aprobate proiectele privind aderarea oraşului Agnita la Asociaţia Judeţeană "ECO SIBIU" şi proiectul tehnic pentru obiectivul de investiţii "Reamenajarea parcului natural Şteinburg".

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

01 iunie 2009
Cupa oraşului Agnita la volei

Sâmbătă, 30 mai, în sala de sport a oraşului s-a desfăşurat a IV-a ediţie a turneului de volei "Cupa oraşului Agnita", organizată de Clubul Sportiv Agnita cu sprijinul Primăriei.
La această competiţie au participat echipele de volei de la Universitatea Politehnică Bucureşti, Universitatea Transilvania Braşov, Şcoala Sportivă Sibiu şi veteranii echipei de volei de la C.S. Agnita.
Competiţia, care a devenit tradiţională, este de fapt un spectacol sportiv desfăşurat între agniţeni, pentru că antrenorii echipelor oaspete sunt din Agnita. Este vorba de Iancu Răchită, profesor la Universitatea Politehnică Bucureşti, Ioan Turcu, profesor la Universitatea Transilvania Braşov şi Traian Prişcă, profesor la Şcoala Sportivă Sibiu.
Conducătorul echipei din Agnita, Ioan Făcălău, nu este profesor, dar este un bun antrenor şi pasionat jucător. Pasionaţi sunt şi componenţii echipei sale, majoritatea trecuţi de prima tinereţe dar dornici să se simtă bine jucând împreună volei.
Deşi este o competiţie amicală ea nu a fost lipsită de spectacol sportiv. Echipele studenţeşti din Bucureşti şi Braşov au trebuit să ia în serios ambiţia şi pregătirea sportivă a elevilor de clasa a IX-a de la Şcoala Sportivă Sibiu, şi experienţa veteranilor de la C.S. Agnita. Angajamentul competiţional al sportivilor a fost total şi spectacolul a fost la înălţime.
Cupa a fost câştigată de studenţii din Braşov, după o finală cu studenţii bucureşteni, în care angajamentul sportivilor a fost total. Agniţenii, în calitate de gazde politicoase, au lăsat primele locuri oaspeţilor.
Cu aceeaşi dăruire s-au implicat organizatorii şi participanţii şi în partea a doua a competiţiei, cea de la restaurantul "La Prut", unde cu toţii au contribuit la atmosfera veselă prietenească, cu convingerea că vor participa şi la ediţia a V-a, din 2010.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

26 mai 2009
Ziua porţilor deschise la Colegiul din Agnita

Cea mai mare clădire şcolară din Agnita a fost construită în anul 1934 şi de atunci această instituţie de învăţământ a purtat o mulţime de denumiri.
Până în anul 1953 a fost Şcoală generală cu clasele I-IV, apoi a devenit Şcoală Medie Mixtă de 10 ani până în 1958 când, timp de 4 ani, i s-a spus numai Şcoală Medie. Din 1962 s-a numit Liceul Real-Umanist, în 1964 Liceul Teoretic, în 1966 Liceul de Cultură Generală, în 1973 din nou Liceul Real-Umanist, în 1977 Liceul Agro-Industrial, în 1980 Liceul Industrial, în 1990 Liceul Teoretic "August Treboniu Laurian" iar din 2007 a devenit Colegiul Tehnic "A.T. Laurian".
Dar dincolo de toate aceste denumiri ce reflectă de fapt avatarurile învăţământului românesc, acestei instituţii i s-a spus, şi i se spune, Liceul din Agnita, iar celor care îi frecventează cursurile, liceeni.
Şi în acest an, al treilea consecutiv, Liceul şi-a deschis porţile în faţa invitaţilor, cărora li s-au prezentat zestrea şi realizările celei mai reprezentative şcoli de pe Valea Hârtibaciului. Zilele de 21 şi 22 mai au fost generoase în activităţi diverse, menite să arate tot ce este reprezentativ la această şcoală.
După deschiderea festivă, pe parcursul celor două zile oaspeţii au putut urmări lecţii demonstrative, expuneri, expoziţii cu lucrări ale elevilor realizate în clasă ori în atelierele din şcoală, demonstarţii practice în aceste ateliere, concurs de cultură generală, concurs de desene pe asfalt, activităţi sportive - meciuri de baschet şi fotbal, concursuri pe biciclete, role şi ştafete. În premieră a fost prezentat un meci demonstrativ de korfball, un sport asemănător cu baschetul, importat din Olanda. Echipa agniţeană a format, împreună cu cea a Liceului O. Goga din Sibiu, reprezentativa naţională care a participat la Cupa Mondială de Korfball juniori din acest an, desfăşurată în Olanda.
De mult succes s-a bucurat parada modei prezentată de elevi şi piesa de teatru "Clinica" de Adrian Lustig, pusă în scenă de artiştii amatori ai liceului coordonaţi de Băra Virgil.
Zestrea Liceului se compune din: 20 săli de clasă, 6 laboratoare, 11 cabinete, 2 ateliere şcoală, 2 săli de sport, 2 terenuri de sport, Cabinet de asistenţă psihopedagogică, Cabinet de Documentare şi Informare şi Cabinet medical. În toate acestea elevii sunt coordonaţi de 59 de cadre didactice calificate şi de directorul Colegiului "August Treboniu Laulian", Prof. Ioan Neofit.
De reuşita celor două zile de sărbătoare ale elevilor şi profesorilor din liceul agniţean s-a ocupat cu succes Dir. adj. Prof. Margareta Vecerzan.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

25 mai 2009
Licitatie de 45 de mil. pentru drumul Sibiu - Agnita

Pe data de 21 mai a fost lansata licitatia pentru angajarea unei firme de constructii care sa reabiliteze drumul judetean ce face legatura intre Sibiu si Agnita, via Cornatel, Altana si Barghis. Pentru cei aproximativ 50 de km de drum ce urmeaza sa fie modernizat, valoarea lucrarilor a fost aproximata la 45,3 milioane de lei. Potrivit caietului de sarcini, contractul de executie ar urma sa fie semnat pe 27 iulie, iar finalizarea lucrarilor este programata pentru 2 mai 2011. Societatile interesate pot depune ofertele pana pe 22 iunie, zi in care este programata si deschiderea acestora. Reabilitarea drumului este finantata prin Programul Operational Regional, axa prioritara 2. La finele lunii martie, Consiliul Judetean Sibiu a atribuit firmei Betarmex SRL din Bucuresti contractului de asistenta tehnica pentru reabilitarea drumului ce leaga Sibiul de Agnita. Cei de la Betermex vor primi 45.000 de lei pentru serviciile de asistenta.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

21 mai 2009
Voluntari în parcul Steinburg

Grupul de tineri agniţeni constituiţi în "Serviciul de Voluntari Agnita" (SVA) au realizat, sâmbătă 16 mai, o acţiune de curăţire a parcului Steinburg. La aceasta au participat şi câţiva elevi ai Şcolii Generale "GD Teutsch". De fapt la acţiune şi-au anunţat intenţia să participe mai mulţi elevi, dar probabil norii şi scurta ploaie căzută pe la ora 9 i-a speriat.
Celor 18 tineri voluntari li s-au alăturat şi două studente din Sibiu, venite în Agnita anume pentru această activitate, ceea ce spune ceva despre "tinerii din ziua de azi", sintagmă des folosită de unii care n-au prea fost tineri, şi nici la bătrâneţe nu prea dovedesc înţelepciune.
Chiar dacă nu au fost atât de mulţi, tinerii voluntari au reuşit să înlăture multe urme ale celor care consideră parcul un loc în care îşi pot ascunde gunoiul din casă şi murdăria din conştiinţă.
Deşi au fost mai puţine gunoaie decât în anii precedenţi, rămâne de neînţeles faptul că sunt indivizi care nu obosesc să arunce materiale de construcţii (moloz, cărămizi, pietre) prin tufişurile parcului, când le-ar fi mai uşor să le ducă la containere. Probabil pentru că sunt mai dotaţi cu muşchi decât cu minte.
Acţiunea voluntarilor agniţeni merită felicitări, lucru pe care l-a şi făcut primarul Radu Marius Curcean, care le-a mulţumit pentru ce-au făcut şi le-a promis să-i sprijine la realizarea unui spectacol, pe care SVA intenţionează să-l organizeze în poieniţa din parc în data de 30 mai.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

21 mai 2009
Caravana Poliţiei

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu a amplasat în faţa sediului Poliţiei din Agnita o caravană, în interiorul căreia vizitatorilor le sunt prezentate diferite produse menite să asigure bunurile cetăţenilor.
Pentru cei care au valori mari, ce trebuie protejate împotriva hoţilor, sunt expuse tot felul de accesorii cu care trebuie dotate locuinţele: sisteme de pază şi alarmă, camere de filmat, de supraveghere, încuietori sofisticate, senzori de mişcare, uşi, grilaje şi lacăte.
Pentru muritorii de rând există pliante cu sfaturi privind modul de prevenire al tâlhăriilor, din care se poate afla cum se încuie uşa, cum trebuie protejate buzunarele şi poşetele şi ce atitudine e necesară în faţa agresorilor.
Un pliant intitulat "Educaţia rutieră educaţie pentru viaţă" conţine sfaturi utile micilor pietoni, pentru a nu fi accidentaţi. Există şi un pliant care prezintă efectele dăunătoare ale fumatului.
Caravana va sta la dispoziţia vizitatorilor până luni 25 mai, perioadă în care paza obiectelor din interiorul ei este asigurată de agentul şef adjunct George Blăjan, care oferă toate informaţiile pe care le solicită cei care îi trec pragul.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

11 mai 2009
Întrecere pescărească

Minunata zi de primăvară ori dorinţa câştigării unei cupe care să dovedească măiestria pescarului au făcut ca duminică, în jurul lacului de la Brădeni, să ocupe loc în standuri 68 de concurenţi iubitori ai sportului cu un cârlig la un cap şi speranţe la celălalt.
Au fost prezenţi la masa organizatorilor Pompil Varga - preşedinte la AJVPS Sibiu, Ioan Poiană - vicepreşedinte şi Lucian Ţerbea - şeful filialei Agnita, coordonatorul concursului.
Cel mai tânăr pescar, Florin Vanga, a împlinit 9 ani, iar cel mai vârstnic, Zoltan Adam, a trecut de 61 de ani.
Cel mai mare peşte a fost prins de Virgil Corfaru şi a fost aruncat înapoi în baltă după ce s-a văzut că are 2,30 kg. La fel au păţit şi peştii prinşi de Karol Boroş care au cântărit 6,22 kg, aducându-i norocosului pescar cupa câştigătorului primului loc.
La cadeţi au fost premiaţi Horea Dobre, Bogdan Dobre, Florin Vanga, Mihai Vanga şi Robert Berner, la tineret Dan Poiană, Cătălin Monda şi Daniel Hârţoagă, iar pentru sexul frumos au fost premiate reprezentantele Alexandra Câcitu şi Mihaela Păcurar. La seniori au mai fost premiaţi Nicolae Matei locul II cu 4,12 kg, Dumitru Zamfir locul III cu 2,74 kg, Marcel Roşca locul IV cu 2,60 kg, Virgil Corfaru locul V cu 2,3 kg şi Tiberiu Mihăilă cu 1,76 kg.
Ocupanţii celor şase locuri fruntaşe vor participa la faza judeţeană a concursului. Din păcate cei mai mulţi dintre concurenţi au fost dezamăgiţi, nereuşind să prindă nimic, cu toate sculele foarte sofisticate şi a hranei pregătită de unii în bucătăria proprie, de alţii cumpărată din magazine specializate ori culeasă din gunoi, menită să stârnească apetitul celor mai pretenţioşi locuitori subacvatici. Unii au pus insuccesul pe seama temperaturii scăzute a apei, dar şi a vegetaţiei foarte abundente care a limitat posibilităţile de lansare.
Oricum, au fost trei ore petrecute pe un timp frumos, într-un peisaj splendid, completat de un minunat concert susţinut de broaştele indiferente la emoţiile pescăreşti.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

11 mai 2009
De Ziua Europei

Aproape 200 de persoane au fost vineri 8 mai în Parcul Eroilor "Axente Lene" din oraşul Agnita, pentru a-i da o nouă înfăţişare.
Acţiunea, promovată de Primăria oraşului şi coordonată de Serviciul Public de Asistenţă Socială,