Prietenii Mocăniţei
Rezultatele căutării după "primar"« Înapoi la căutare

28 aprilie 2014
Pe Valea Hârtibaciului, bucuria şi–a făcut casă

Sute de hârtibăceni au petrecut ieri la cea de–a noua ediţie a Festivalului Hârtibăcenilor, la Nocrich. Fiecare ediţie a festivalului are loc, prin rotaţie, în diferite comune de pe Valea Hârtibaciului. De altfel, preşedintele Asociaţiei Valea Hârtibaciului, primarul oraşului Agnita - Ioan Dragoman, a şi anunţat la Nocrich că ediţia din 2015 va avea loc la Iacobeni, aşa că primarul comunei în care ieri a avut loc petrecerea ştie cui trebuie să predea ştafeta festivalului unde petrec cei mai mulţi dintre hârtibăceni.

Aduşi de vremea bună, dar şi pentru că a început Cam­pania electorală, foarte multe oficialităţi au fost prezente la Festival. Oamenii, însă, i-au ascultat pe cei care au urcat pe scenă să le dea bineţe, dar cel mai mult s-au bucurat să asculte cântecele şi să vadă jocurile ansamblurilor folclo­rice care au făcut Valea Hârtibaciului să fie cunoscută în toată ţara.
Au urcat, rând pe rând, pe scenă preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea, prefectul Sibiului, Ovidiu Sitterli, deputatul de Valea Hârtibaciului, Ioan Axente, deputatul de Sibiu, Raluca Tur­can, consilierii judeţeni Daniela Câmpean, Constantin Şovă­ială şi Maria Lia Bologa, ultima adresându-se cu drag celor prezenţi în calitatea ei de fiică a satului hârtibăcean. “Mă bucur să vă văd pe toţi alături de noi. Era rândul nostru ca pe Valea Hârtibaciului să ne facem datoria faţă de această asociaţie şi faţă de hârtibăceni. Mă bucur că avem vreme frumoasă şi sper ca şi la festivalul din toamnă să avem tot vreme bună”, a spus Ioan Vişa, primarul comunei Nocrich.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cindrea, fost deputat de Valea Hârtibaciului, le-a spus sutelor de oameni adunaţi la Festivalul din Nocrich că se bucură întotdeauna să vină în zonă, pentru că găseşte mereu oameni buni. „Vin de mulţi ani pe Valea Hârtibaciului şi avem o prietenie veche, consolidată. Vin din respect faţă de dumneavoastră, fiindcă oameni buni şi gospodari ca pe Valea Hârtibaciului rar găseşti. Faptul că sunteţi oameni buni e arătat şi de vremea bună. Să vă dea Dumnezeu sănătate, să ne revedem cu bine! Să vă distraţi cu minunaţii artişti aduşi din fiecare localitate în parte”, le-a spus oamenilor prezenţi, Ioan Cindrea. Şi prefectul Ovidiu Sitterli i-a felicitat pe hârtibăceni pentru că au păstrat tradiţiile cu atâta dăruire. „E o zi deosebit de frumoasă în care Asociaţia Valea Hârtibaciului, prin perseverenţa primarilor, a organizat una dintre cele mai frumoase întâlniri, întâlnirea hârtibăcenilor, când dumnea­voastră vă afirmaţi prin cultură şi tradiţii. Valea Hârtibaciului este una dintre cele mai fru­moase zone din judeţul Sibiu. Este zona în care tradiţiile, folclorul sunt păstrate cu sfinţenie”, a spus prefectul Sibiului.
Ioan Axente, deputat ales de Valea Hârtibaciului, a venit şi în calitate de fiu al acestei zone. „Vreau să vă mulţumesc pentru prezenţă tuturor care sunteţi astăzi aici. În calitatea mea de deputat şi de fiu al Văii Hârtibaciului, nu puteam să lipsesc astăzi de la acest festival, să fiu alături de dum­neavoastră. Vreau să îi felicit pe organizatori pentru atâtea ediţii câte au avut loc până acum. Să fie şi de acum înainte cât de multe, să păstrăm renu­mele Văii Hârtibaciului”, a spus deputatul PSD, Ioan Axente.
Deputatul PDL, Raluca Turcan, le-a vorbit oamenilor despre cât de mult îi stimează pe primarii care investesc în cultură şi educaţie, exemplul concret fiind al primarului Ioan Vişa, de la Nocrich, care a adus 6 milioane de euro, bani europeni. „Mă bucur mult să fiu în mijlocul dumneavoastră. Unul dintre motivele pentru care am răspuns invitaţiei este legat de primarul localităţii Nocrich, un primar care a dat dovadă de ce înseamnă să fii un bun administrator. A adus 6 milioane de euro fonduri europene, a făcut o şcoală nouă, investeşte în educaţie şi pentru asta mă uit la el şi îi mulţumesc că este un exem­plu pentru bună practică”, a spus Raluca Turcan.
Un discurs emoţionant a avut Maria Lia Bologa. Plecată în urmă cu 40 de ani de pe Valea Hârtibaciului, din Marpod, Maria Lia Bologa, care este şi consilier judeţean, nu a fost uitată de cei dragi ei. „Dragi hârtibăceni, în urmă cu 40 de ani, o fată bună, modestă din Marpod, a avut curajul să îşi ia în mână cufărul de cătănie al lui taică-so, Iacob Bologa, pe care aproape toţi de aici îi cunoaşteţi, l-aţi cunoscut, aţi lucrat cu tata la fermă în Nocrich, la fermele de pe Valea Hârtibaciului. Am luat cufărul tatălui plin cu haine româneşti de pe Valea Hârtibaciului, am luat cântările din satul Fofeldea, hora hârtibăcenilor şi am avut dorinţa şi ambiţia de a arăta ţării întregi şi lumii că în judeţul Sibiu există nu numai Măr­ginimea Sibiului, ci există şi Valea Hârtibaciului, o vale cu oameni buni, mai sărăcuţi decât în alte zone, dar cu suflet mare. De 40 de ani port cu mine prin ţară şi prin lume costumul popular, arăt ţării că existăm şi vă promit că acea horă a hârtibăcenilor, pe care eu am lansat-o în 1974 şi care a devenit imnul Văii Hâr­tibaciu­lui, am s-o cânt atâta timp cât Dumnezeu îmi va da putere. Să ştiţi că oriunde mă voi afla, eu sunt hârtibăceană, vă reprezint pe dum­nea­voastră, mă închin în faţa dumne­voastră, pentru că mi-aţi dat tot ce am eu mai frumos: mi-aţi dat cântecul, mi-aţi dat portul, mi-aţi dat forţa de a nu mă da bătută şi tot dum­neavoastră vă mulţumesc că astăzi mă aflu la această mare sărbătoare în calitate de consilier judeţean”, a spus Maria Lia Bologa.

Câteva ore bune, zeci de an­sambluri folclorice din comu­nele de pe Valea Hârtibaciului, precum şi din oraşul Agnita, au urcat pe scena din Nocrich şi au prezentat dansurile şi costumele populare, precum şi cântecele tradiţionale hârti­băcene. Cei care au participat la festival s-au bucurat şi de mici şi o băutură răcoritoare, din partea organizatorilor. Oamenii au fost extrem de mulţumiţi că au avut ocazia să se întâl­nească toţi la un astfel de festival, unde bucuria a fost la ea acasă. Locuitorii comunei Nocrich, precum şi hârtibăcenii veniţi din alte comune au petrecut împreună, au cântat, au dansat până spre seară.



sursa: www.tribuna.ro - L. Buciu

19 februarie 2014
Un buget pentru finalizarea lucrărilor

După mai multe întâlniri şi discuţii cu directorii instituţiilor din oraş, primarul oraşului - Ioan Dragoman - a dezbătut Bugetul Local al oraşului Agnita pe anul 2014 şi în comisiile de specialitate, propunându-l apoi spre aprobare în plenul Consiliului Local, unde a şi fost votat. Conform proiectului, în acest an se vor cheltui 24.331 mii lei.

Pentru artera principală, care trebuie finalizată în luna august, s-a aprobat ca din bugetul local să se execute lucrări adia­cente în valoare de 1.621 mii lei, din care 1.250 mii vor fi folosiţi pentru branşa­mente de apă, racordări la canalizare, refacerea trotuarelor şi a intrărilor în curţi pe strada Avram Iancu şi 371 mii lei pentru staţia de pompare apă uzată din intersecţia Agnita - Făgăraş - Sighişoara.

Răscolită mereu în ultimii ani, strada Şcolii urmează să fie reabilitată şi modernizată cu 1.177 mii lei, iar înainte de intrarea pe această stradă agniţenii vor admira Casa de Cultură „Ilarion Co­cişiu”, pentru care s-au mai alocat 47 mii lei cotă de cofinanţare pentru finalizarea reabilitării.

Coveşul şi Ruja vor beneficia şi ele de lucrări de investiţii. În fiecare sat se va construi câte un loc de joacă pentru copii în valoare de 82 mii lei fiecare, sumă cofi­nanţată de Consiliul Judeţean Sibiu cu câte 41 mii lei. În Coveş, Consiliul Local Agnita a aprobat o finanţare de 162 mii lei pentru reabilitarea şi modernizarea căminului cultural. În Ruja se va realiza un teren de sport multifuncţional în valoare de 350 mii lei, din care jumătate vor fi plătiţi din bugetul local şi jumătate din bugetul judeţean.

S-a preconizat că din veniturile realizate în 2014 se poate asigura buna funcţionare a instituţiilor din oraş - Spitalul Orăşenesc, Colegiul A.T. Laurian, Şcoala Gen. G.D. Teutsch, grădiniţele, Casa de Cultură, Unitatea de Asistenţă Medico-Socială şi SMURD-ul.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan


10 februarie 2014
Centrul de iubire și altruism

Au trecut 7 ani de când fosta Casă a Copilului din Agnita a devenit Centru de Îngrijire şi Asistenţă, un loc destinat persoanelor vârstnice cu dizabilităţi cărora nu are cine să le poarte de grijă. În locul copiilor, ce mergeau încolonaţi spre şcoală, au venit oameni în vârstă cu diverse handicapuri. Oraşul i-a adoptat şi ei au devenit o prezenţă tot mai vizibilă în urbea de pe Valea Hârtibaciului.

Cei care dispun de mai multă autonomie fizică şi psihică se plimbă pe străzi, prin parcuri şi participă permanent la slujbele de duminică şi în sărbători, alţii ies cu grupul, însoţiţi de asistenţi.

Recent, directorul Vasiu Mircea a prezentat un raport de activitate pe anul 2013 şi proiectele pentru 2014. Au fost prezenţi Mihaela Tolciu, Maria Marcu şi Adela Stanciu - directori la Direcţia Generală de Asistenţă Socială Sibiu, Ioan Dragoman - primarul oraşului Agnita, preoţii Ioan Jurca şi Nicolae Mărginean şi alţi reprezentanţi ai unor instituţii judeţene ori locale care colaborează sau sprijină Centrul din Agnita.

Din raport a reieşit că din cele 34,5 posturi, prevăzute în Statul de funcţii şi aprobate de Consiliul Judeţean Sibiu, au fost ocupate conform reglementărilor legale în vigoare 19 posturi. Cei 19 angajaţi au în îngrijire 42 de beneficiari cu vârsta între 45 şi 90 de ani, din care 21 cu handicap mental, 11 cu handicap neuropshihic, 6 cu handicap asociat, 3 cu handicap fizic şi una cu handicap vizual.

După prezentare, invitaţii care au luat cuvântul au apreciat condiţiile şi grija cu care sunt trataţi beneficiarii acestei instituţii. Primarul Ioan Dragoman a promis că va acorda în continuare ajutor Centrului din Agnita şi că va solicita Consiliului Judeţean sprijin pentru reabilitarea clădirii. Preotul Ioan Jurca a lăudat activitatea personalului care se ocupă de cei pe care îi au în grijă şi a propus conducerii să găsească o cameră în care să se amenajeze un loc de rugăciune pentru ca cei bolnavi să aibă parte şi de un tratament sufletesc.

Vorbind despre activitatea Centrului de la Agnita, Mihaela Tolciu, director executiv la DGASPC Sibiu, a remarcat atmosfera de mare familie pe care a găsit-o aici cu ocazia vizitelor făcute. Cele spuse de d-na director sunt uşor de constatat, fiind foarte vizibilă relaţia dintre angajaţi şi beneficiari.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 februarie 2014
Cod roşu la Agnita. De distracţie, cu lole

Neagră s–a făcut Agnita ieri. Nu a fost invadată de cine ştie ce vietăţi, ci de lole. În costumele lor zdrenţuite, cu feţele acoperite cu măşti, înarmate cu bice, clopote şi multe gogoşi, 192 de lole au pus stăpânire pe străzi, gata să prindă oamenii în bici ca să le ureze un an bun.

192 de lole, mai toate de origine română, au reiterat ieri un obicei săsesc: Fuga lolelor. Obiceiul e unul cu state vechi în Agnita, fiind atestat documentar încă din anul 1689. Pe atunci, personajele mascate protejau lada de breaslă atunci când aceasta era înmânată noului staroste. În 1911, pentru că breslele dispăreau, s-a decis să se organizeze o paradă comună a lor, și așa a apărut Fuga lolelor, obiceiul practicat și ieri în Agnita pentru a alunga spiritele rele.

-6 grade Celsius se resimțeau în Agnita, ieri dimineață, la ora 10. Destul cât să-ți înghețe mâinile pe aparatul de fotografiat, destul cât să vrei să stai la gura sobei. Nici gând însă de liniște și căldură, doar o dată pe an fug lolele prin Agnita, iar ziua cu pricina a fost chiar ieri, așa că, bine încotoșmăniți, oamenii au început să “curgă” pe străzi. Mai grăbite la pas au fost lolele, mascații ce au scos oamenii în stradă și la ferestre. Cu mic, cu mare, toți au avut un scop: să ajungă degrabă la fabrica IMIX. Agitație mare aici: “Hai, mă, pocniți din bici”, se aude dintr-o parte și loviturile încep să se năpustească în trio; “Ajută-mă cu clopotele, că nu stau bine”, îi cere un tată fiicei lui; “Mai dă-mi și mie două gogoși, că le-am mâncat”, se aude o voce de copil.

Nu mai știi încotro să-ți ciulești urechile, dar nici încotro să-ți îndrepți privirea: aici e căluțul breslei curelarilor, dincolo doi pitici îmbrăcați în îngerași sunt simboluri ale breslei cizmarilor, iar mai încolo trei adolescenți învârt de zor cercurile breslei dogarilor. Acum cercurile sunt goale, dar în curând tinerii trebuie să demonstreze că le pot învârti chiar dacă unu, trei sau chiar cinci pahare, toate pline cu vin, sunt așezate pe cercuri. Dar asta-i mai târziu, așa că deocamdată mai toate privirile se îndreaptă spre roata pe care stau cocoțate vulpile cu jderi în gură. Trei bărbați, toți trecuți de prima tinerețe, țin drept lemnul pe care se sprijină roata cu vulpi; nu-i ușoară misiunea, mai ales pe vremea asta... La frig parcă nu se gândește nimeni, nici lolele, nici celelalte personaje din paradă, nici bunicii sau părinții care au venit cu copii de unu sau doi ani să vadă lolele, să guste din gogoșile lor și să le fotografieze, cu aparate foto, cu telefoane mobile sau tablete. Și lolele sunt peste tot, așa că mașini cu număr de București, Brașov sau Sibiu opresc în fața lolelor. Nici nu ar avea cum să treacă, căci toată lumea-i concentrată pe șosea, gata să se alinieze în paradă.

Încet-încet, lole și muzicanți întârziați își fac apariția, așa că după tradiționala fotografie de grup, alaiul se pune în mișcare. Ordinea e cea de mult stabilită: câteva lole, toate meștere în mânuitul biciului, deschid drumul cu duium de pocnete; se întinde apoi șirul fără de întrerupere al lolelor. S-au prins una de biciul celeilalte și au creat un U, în interiorul căruia stau protejați reprezentanții breslelor cu ale lor lăzi de breaslă. Așa arată parada lolelor: o mare de negru, cu 192 de măști și 192 de numere, cu sute de clopote și de bice...

Și se pune alaiul în mișcare, dar cum fiecare breaslă trebuie să-și arate priceperea în alungarea spiritelor rele, se fac trei opriri ca și ursul să joace, și tinerii să învârtă cercurile cu pahare. “Și dacă cad paharele, ce-i?! Lasă că-i mai distractiv”, spune un tânăr în timp ce mai cere un pahar cu vin și încă unul, și încă unul, până la cinci. Pe toate le așază pe cercul de butoi, în vreme ce două lole nu mai prididesc să pună vin dintr-un butoiaș mic de lemn.

Și se învârt cercuri în aer, și cad pahare sau rezistă pahare, iar la final agnițenii închină și un pahar cu vin, “să alunece gogoșile mai bine”: “Ia gogoașă, cum să nu iei?! Așa trebe, să iei gogoașa de la lole ca să ai un an bun”, spune o localnică. E româncă și e a doua oară când se îmbracă lolă, iar soțul și copilul sunt lole și ei. Sașii sunt greu de găsit anul acesta printre lole: “Uite, acolo e un neamț. Neamț, nu sas, e stabilit în Agnita; iar dincolo e un sas care nu a plecat în Germania”, îmi arată Ilarion Bîrsan, în mulțime. Din 1969 participă Hans Gottschling la Fuga lolelor; lolă a fost de multe ori, dar acum că a mai îmbătrânit (are 75 de ani, pe care nu-i arată defel), reprezintă căpătenia breselei blănarilor. “Cred că din 1969 am cea mai plăcută amintire, atunci s-a reluat obiceiul, după ce a fost întrerupt. A fost frumos și prin ‘80, eram vreo 500 de lole, atunci să vezi puzderie!”, spune Hans Gottschling, sasul ce a ales să nu plece în Germania, căci soția lui e româncă.

Și cum puțini mai sunt sașii din Agnita, obiceiul a fost reluat, în 2006, de un român: învățătorul Bogdan Pătru, alături de copiii din clasa lui. El e lola pe al cărei costum stă înscrisă cifra 1 și el, alături de primarul Ioan Dragoman și de Radu Curcean, președinte al Asociației Breasla Lolelor, i-a îndemnat pe agnițeni să se bucure de obicei și să îl perpetueze. Da, îl perpetuează agnițenii, pe ritmuri săsești și cu ajutorul câtorva sași, fie localnici din Agnita, fie dansatori de la FDGR Sibiu, fie nemți stabiliți pe Valea Hârtibaciului.

Și-i gata parada și mă gândesc că tare-s cuminți lolele în Agnita, mai cuminți decât le văzusem în Sibiu: aici, la ele acasă au mers liniștite în alai, au întins răbdătoare cleștele cu gogoși... și atunci te întrebi de unde denumirea de “fuga lolelor”? Ei bine, răspunsul îl afli după ora 11, când lolele se împart pe grupuri și chiar fug prin oraș. Și lolele intră în curți și case, cântă cântece săseșți, dar și românești, te prind în bici și apoi în dans, iar hohotele de râs, sunetele de clopot și loviturile de bici străpung aerul... doar e ziua lolelor în Agnita.

sursa: www.tribuna.ro


28 ianuarie 2014
Lolele ies din nou în stradă

Duminica aceasta, 2 februarie 2014, lolele vor ieși din nou pe străzile Agnitei pentru a alunga spiritele rele. Activitățile se vor desfășura după următorul program:

ora 9:00 Intalnirea lolelor Strada A. Iancu, in fata fabricii Imix
ora 9:15 Poza de grup Strada A. Iancu, in fata fabricii Imix
ora 9:30 Parada porneste inspre centrul orasului Strada A. Iancu
ora 10:15 Parada se opreste pentru a prezenta un personaj traditional Zona farmaciei, hotel Dacia, zona politie
10:15 - 10:30 Parada lolelor se organizeaza pentru spectacol In fata primariei
10:30 - 11:15 Desfasurarea spectacolului, integral In fata primariei
ora 11:15 Deplasarea lolelor catre Incstar Strada M. Viteazu
11:30 - 17:30 Lolele desfasoara activitati pe strazile orasului Toate strazile
ora 18:00 Fuga lolelor se incheie
ora 20:00 Balul lolelor Restaurant Central


sursa: www.breaslalolelor.ro

24 ianuarie 2014
Puşcărie la Agnita?

Sesiunea de animare economică a Văii Hârtibaciului, organizată de Consiliul Judeţean Sibiu în sala de şedinţe a Primăriei din Agnita, s–a bucurat de prezenţa multor locuitori ai zonei, fermieri, primari şi viceprimari, oameni de afaceri, consilieri locali, reprezentanţi de ONG–uri, membri şi parteneri ai GAL Microregiunea Hârtibaciu. La întâlnirea cu locuitorii zonei au fost invitaţi şi au participat și parlamentari, consilieri judeţeni, şefi ai serviciilor deconcentrate.

Programate să înceapă la ora 11.15 şi să se termine la ora 13.10, discuţiile au prelungit întâlnirea cu încă două ore, fiind încheiate la ora 15.

În faţa invitaţilor, la masa prezidiului au luat loc preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu - Ioan Cindrea, prefectul judeţului - Ovidiu–Ioan Sitterli, preşedintele Camerei de Comerţ - Eugen Iordănescu şi primarul oraşului Agnita - Ioan Dragoman.

În calitate de gazdă, primarul Ioan Dragoman le-a mulţumit or­ga­nizatorilor acestei importante în­tâlniri şi numeroşilor participanţi care au dat curs invitaţiei. Şi pre­şe­­­dintele C.J. Sibiu, Ioan Cin­drea, s-a arătat plăcut surprins de nu­mărul mare al locuitorilor de pe Valea Hârtibaciului preocupaţi de dezvoltarea economică a zonei. A explicat că iniţiativa de a organiza asemenea întâlniri apolitice cu locuitorii celor patru Grupuri de Ac­ţiune Locală din judeţul Sibiu are drept scop găsirea soluţiilor pen­tru dezvoltarea economică con­form specificului fiecărei zone. Prefectul Ovidiu-Ioan Sitterli a ţinut să menţioneze că instituţia pe care o conduce va sprijini orice iniţiativă care poate duce la dezvoltarea economică a zonei Microregiunea Hârtibaciu. În continuare dezbaterile au fost moderate de Eugen Iordănescu, directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură, care şi-a asumat rolul de a solicita precizări la propunerile făcute de cei care au luat cuvântul.

Eugen Vaida de la Asociaţia Mo­nu­mentum, preocupat de salva­rea şi restaurarea patrimoniului construit pe Valea Hârtibaciului, a propus dezvoltarea meseriilor tradiţionale inclusiv fabricarea cărămizilor, ţiglelor, dulgheria şi tâmplăria. Întrebarea moderato­rului a fost, „cine să facă?”

Tot aşa s-au făcut propuneri pen­tru prelucrarea produselor a­gri­cole din zonă, lapte, carne, mie­re de albine. Soluţia a fost înfiin­ţarea cooperativelor agricole.

Multe propuneri au vizat dezvol­tarea infrastructurii, reabilitarea dru­murilor, a mocăniţei. Gruncă Ioan din Fofeldea a propus să fie refăcut drumul dintre Fofeldea şi Săsăuş, cunoscut ca „drumul re­gelui”, s-a propus asfaltarea dru­mu­­lui dintre Beneşti şi Tău Bâr­ghi­şului.

Horia Avram, în calitate de fermier şi preşedinte al Asociaţiei crescătorilor de taurine din Agnita, şi-a exprimat nemulţumirea pen­tru faptul că zona Văii Hârtiba­ciu­lui nu este declarată zonă de­fa­vorizată şi crescătorii de ani­male nu beneficiază de aceleaşi sub­venţii ca cei de pe Valea Oltului.

Discuţiile şi propunerile au fost multe, urmând să fie sintetizate şi, după o analiză făcută de spe­cia­liştii C.J., să fie elaborată o stra­tegie de dezvoltare a zonei.

Timpul înaintat l-a determinat pe preşedintele Ioan Cindrea să limiteze discuţiile la un minut pentru a permite şi parlamen­ta­rilor să-şi prezinte părerea despre această întâlnire. Cuvântul de încheiere l-a avut prefectul Ovidiu-Ioan Sitterli care a propus ca pe teritoriul oraşului Agnita să fie construită o puşcărie, pe o suprafaţă de 10 ha. Aceasta ar crea locuri de muncă pentru ag­niţeni şi ar aduce şi alte bene­ficii. Şedinţa s-a încheiat fără ca cineva să-şi mai poată exprima o părere despre propunerea repre­zentantului guvernului în judeţul Sibiu.

Ulterior l-am întrebat pe pri­marul Ioan Dragoman despre acest lucru. Acesta a răspuns că propunerea prefectului va fi discu­tată şi supusă spre aprobare în prima şedinţă a Consiliului Local Agnita.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

06 decembrie 2013
La Agnita impozitele rămân neschimbate

După ce au participat la momentul festiv dedicat zilei de 1 Decembrie de la Monumentul Eroilor din parcul Axente Lene, membrii Consiliului Local al orașului Agnita s-au întâlnit în sala de ședințe a primăriei, convocați de primarul Ioan Dragoman la ședința ordinară din luna noiembrie.

Ordinea de zi a ședinței a avut opt proiecte de hotărâri inițiate de primarul Ioan Dragoman și un punct de discutat diverse. Cel mai important proiect a fost cel privitor la stabilirea taxelor și impozitelor locale pe anul fiscal 2014.

Fiind dezbătute și aprobate în comisiile de specialitate cele opt proiecte au fost votate repede fără multe comentarii.
Taxa pentru vizitarea muzeului va fi de 1,00 leu pentru copiii preșcolari, 1,50 lei ceilalți copii și 3,00 lei pentru adulți. Cine vrea să fotografieze obiecte de muzeu va plăti 3,00 lei iar cine vrea să filmeze, 10 lei și taxa de ghid este tot de 10 lei.
Închirierea sălii de sport este de 30 lei/oră/echipă dar se poate face abonament lunar de grupuri cu cel puțin 10 persoane, contra 150 lei/grupă/lună, pentru o oră și 30 minute săptămânal.

De fapt taxele au rămas la nivelul anului 2013, la fel și cele pentru piața de produse alimentare, industriale și pentru târgul de animale. În acest sens primarul Ioan Dragoman a propus ca nici impozitele pe clădiri să nu se schimbe. Aceste vor fi la fel ca în 2013 și la fel, cei care vor plăti cu anticipație impozitul datorat pe tot anul 2014 vor beneficia de o reducere de 10%.

Proprietarii de apartamente la blocuri care fac lucrări de intervenție pe cheltuială proprie privind creșterea eficienței energetice vor fi scutiți timp de 7 ani de la plata impozitului.
Proprietarii de clădirii care execută lucrări de îmbunătățire a calității arhitecturale și ambietale a locuinței beneficiază de o scutire de impozit pe timp de 5 ani.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

30 noiembrie 2013
Moment sărbătoresc la Monumentul Eroilor

În întâmpinarea zilei de 1 Decembrie, agniţenii au participat în ziua de vineri la un moment festiv organizat la monumentului eroilor din parcul „Axente Lene”.

Festivitatea a început cu o slujbă religioasă oficiată de preoţii parohiilor din Agnita. Apoi corul Sf. Nicolae a cântat Imnul României şi Imnul eroilor pe ale cărui acorduri reprezentanţi ai instituţiilor din Agnita au depus coroane de flori pe soclul monumentului.

După ce a propus un moment de reculegere în memoria eroilor neamului, Ioan Dragoman, primarul oraşului, a vorbit despre semnificaţia sărbătorii naţionale a României, despre contextul istoric în care a fost înfăptuită Marea Unire de la Alba Iulia.

Profesorul Ioan Varga afăcut o prezentare a zilelor naţionale ale diverselor ţări cu semnificaţiile lor şi o incursiune prin istoricul zilelor naţionale ale României, 10 Mai, 23 August şi respectiv 1 Decembrie.

Un grup de elevi de la Colegiul AT Laurian a desăvârşit momentul sărbătoresc cu un recital de poezii patriotice, primit cu emoţie şi aplaudat de cei prezenţi.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

18 noiembrie 2013
Cum ”merge” Spitalul din Agnita

Spitalul Orăşenesc Agnita a scăpat de desființare în 2011, iar de atunci funcționează ”într-un ritm destul de bun și nu ne plângem, căci cu perseverență se vor mai face multe la Agnita”, susține conducerea.

Spre deosebire de alte spitale, la Agnita, de la cel mai tânăr doctor până la manager, oamenii stau de vorbă cu cine le trece pragul și mai ales au învățat să nu se plângă. Sunt probleme ca peste tot, spun ei, dar unitatea spitalicească are aproape toate posturile ocupate, un număr satisfăcător de paturi și pacienții tratați aici nu trebuie să vină cu punga de medicamente de acasă.

Spitalul Orășenesc Agnita este un spital de tip general, înființat în 1950, situat la o distanta de 60 km de Sibiu. Spitalul deservește populația orașului și alte nouă comune arondate, peste 25.000 locuitori.
”Când a fost cu desfiinţarea s-a mobilizat lumea, că dacă desfiinţau spitalul ce făceau cei peste 25.000 de oameni pe care îi deservim? Merg la Sibiu? Unii da, dar puţină lume ştie cât de necăjiţi sunt oamenii pe aici, nu au maşini, nu au posibilităţi. Din punct de vedere al personalului, noi avem aproape toate posturile ocupate, nu avem datorii, iar pacienţii noştri nu plătesc medicamentele pe durata spitalizării. Am apelat şi la Consiliul Local, ne-au ajutat şi de la Consiliul Judeţean, au fost deschişi la solicitările noastre de fiecare dată. Ştiţi cum e? Când conduci un spital îți lași orgoliul acasă și înveți să bați la uși în numele pacienților”, povestește Iosif Nicolae Prișcă, managerul Spitalului Orășenesc Agnita.
Spitalul Orăşenesc Agnita funcţionează cu o structură actuală de 48 de paturi. În 2012, au fost externaţi peste 3.000 de bolnavi, consultaţi în ambulatoriu aproximativ 8.000 de pacienţi, iar în Camera de primiri urgenţe au fost înregistrate 4.550 de consultaţii.

Medicii se plimbă prin saloane și s-au obișnuit să stea de vorbă cu fiecare pacient. ”E o comunitate mică, trebuie să îi explici omului pe înțelesul lui și să îl încurajezi”, iar dacă pe o secția lipsesc aparte pacienții sunt trimiși la Sibiu. Medicii vorbesc cu nemulțumire despre ”sistemul de asigurări care nu susține suficient pacientul, mai ales într-o comunitate în care oameni sunt săraci, dar au dreptul la aceleași tratamente ca în orice alt loc din țară”.
”Dacă e să vorbim de numărul de pacienţi înregistrat în Urgenţe, într-o zi, acesta variază, de la 10 la 50. Ar trebui organizat sistemul în aşa fel încât să poţi asigura pacientului un serviciu medical corect în orice spital din ţara aceasta. Oamenii merită mai mult. Eu nu vorbesc ca medic, ci ca om, ca cetăţean când spun că dacă omul plăteşte contribuţie la Sănătatea, ar trebui să beneficieze de servicii medicale fără să plătească. Eu înainte dacă aveam un pacient şi doream să îl duc să îi completez tratamentul într-un spital din Cluj sau din Sibiu, puteam să o fac, CNS Sibiu îi deconta pacientului serviciile. Acum nu se mai poate şi omul este nevoit să renunţe dacă nu are bani. Deci ne mobilizăm, muncim toţi cum ştim mai bine, dar ca medic adevărul e că faci mult mai puţine decât ţi-ai dori să faci în 2013”, spune dr. Barza Marius – medic primar chirurgie generală.

Deși e departe de Sibiu și nu se compară ca dotare cu Spitalul Județean Sibiu, managerul Iosif Prișcă spune că medicii aleg să vină la Agnita, iar până acum a reușit să acopere toate posturile rămase vacante.
”Medicii care ajung sau sunt deja la noi sunt oameni motivaţi de pasiune în primul rând. Când ne-a plecat medicul pediatru am căutat până am găsit un medic care să-l înlocuiască. Apoi la Ginecologie la fel, am mers la facultate, am vorbit cu mai mulţi medici, până l-am găsit pe cel potrivit, care să îşi dorească să vină aici şi să ajute. Deci oamenii vin la noi și încearcă să facă treabă bună la Agnita”, mai spune managerul.



sursa: www.turnulsfatului.ro - D. Nitu

01 octombrie 2013
În acest week-end Valea Hârtibaciului este capitala culturală a judeţului

Veta Biriş şi Aurel Tămaş, Mariana Anghel, Nineta Popa, Carmen Popovici Dumbravă, alături de dansatorii şi soliştii Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului” vor urca pe scena Căminului Cultural din Nocrich.

După ce au parcurs Ţara Oltu­lui şi Mărginimea Sibiului, Zilele Culturale ale Judeţului Sibiu poposesc în week-endul 5-6 octombrie 2013 pe Valea Hârti­ba­ciului, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Silvia Ma­crea, directorul Centrului Cindre­lul - Junii Sibiului şi managerul proiectului Zilele Culturale ale Judeţului.
La această ediţie, gazda eve­nimentelor va fi comuna Nocrich, însă evenimente cultural-artistice vor avea loc şi în alte localităţi de pe Hârtibaci precum Roşia, Marpod, Alţâna sau Ruja.
„Cunosc foarte bine Valea Hâr­ti­baciului pe care am stră­bătut-o în lung şi în lat timp de 8 ani, pe durata celor două mandate de deputat şi cred că aici este un mare potenţial cultural şi turistic, care trebuie pus în valoare. Cred că Zilele Culturale ale Judeţului Sibiu, cel mai amplu proiect cultural al Consiliului Judeţean Sibiu, constituie un punct de pornire pentru relansarea economică a a­cestei zone şi pentru promo­varea obiectivelor turistice, a meşteşugurilor tradiţionale, a cântecului şi jocului popular de pe Hârtibaci”, a spus preşedin­tele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea.
Sibienii şi turiştii vor fi întâm­pinaţi pe Valea Hârtibaciului cu muzică clasică şi muzică de fanfară, expoziţii de fotografii, de desene, jucării din fructe de pădure, filme documentare, spec­tacol de teatru, biblio­atelier pentru copii, cerc de acordeon şi atelier de pictură şi cu mult apreciatele spec­tacole folclo­rice.
Iubitorii cântecului şi jocului popular îi vor putea asculta duminică, 6 octombrie, de la ora 13, la Căminul Cultural din No­crich pe Mariana Anghel, Nineta Popa, Carmen Popovici Dum­bra­vă, Veta Biriş şi Aurel Tămaş, alături de dansatorii şi soliştii Ansamblului Folcloric Profesio­nist „Cindrelul – Junii Sibiului”.
Primarul comunei Nocrich, Ionel Vişa, le-a mulţumit Consi­liului Judeţean pentru această iniţia­tivă menită să atragă turişti în zonele rurale şi Silviei Macrea care se ocupă de toate detaliile acestor manifestări.

Sâmbătă, 5 octombrie, înce­pând cu ora 13, la Casa de Cul­tură şi Sport din comuna Roşia, în cadrul Zilelor Culturale se va sărbători Ziua Fermierului, eveniment ajuns la ediţia a XII-a. Cei prezenţi pot vizita ex­poziţia de animale, utilaje, furaje şi produse agricole şi pot cum­păra din recoltele toamnei direct de la producători. Pro­gramul artistic îi va avea ca protagonişti pe membrii An­samblului Cin­drelul-Junii, dar şi pe elevii Şcolii Gene­rale din Roşia, Nou, Daia şi Ca­şolt, precum şi elevii Şcolii Popu­lare de Arte şi Meserii „Ilie Micu”.

Duminică, de la ora 14, la Căminul Cultural din Ruja, va avea loc cea de-a X-a ediţie a manifestării „Dansul Genera­ţiilor”. Vor urca pe scenă Ansam­blul Folcloric al Şcolii cu clasele I-VIII G.D.Teutsch, formaţia de teatru a Colegiului Tehnic “AT Laurian “ Agnita, formaţia de dan­suri de la Clubul Elevilor Agnita, Taraful Casei de Cultură, soliştii vocali ai Casei de Cultură, grupul vocal al Şcolii Populare de Artă şi Meserii „Ilie Micu„ - clasa externă Agnita, Ansamblurile folclorice „Hâr­tibaciul” şi „Cu­nuna” ale Casei de Cultură, Co­rul Asociaţiei “Sf. Nicolae” Ag­nita şi Asociaţia „Breasla lo­lelor”.

O excursie surpriză - „Drumul naturii pe Valea Hârtibaciului”
Întrucât ediţia de toamnă a Zilelor Culturale ale Judeţului Sibiu are drept scop şi promo­varea atracţiilor turistice, sibienii sunt invitaţi duminică la o excur­sie pe Valea Hârtibaciului, cu pornire la ora 9 din parcarea de la Sala Thalia şi opriri la Cornăţel, unde se pot plimba cu ciclo­dre­zina, la Nucet, unde li se pre­găteşte un picnic bio, la Nocrich, Marpod, cu vizitarea unei ferme de bizoni, şi Ilimbav, atracţia turistică fiind biserica din lemn. Costul acestei ex­cursii este de 75 lei/persoană.

sursa: www.tribuna.ro - S. Maier

20 septembrie 2013
Emoţii şi flori la început de an şcolar, în Agnita

Mai mici sau mai mari, în grupuri ori de mână cu părinţii, îmbrăcaţi mai şic sau în costume de elevi, dar cei mai mulţi cu buchete de flori în mână, peste 1000 de elevi au păşit în curţile şcolilor din Agnita, Ruja şi Coveş, pentru a participa la festivităţile de deschidere a noului an şcolar.
Dincolo de nesfârşitele avataruri ale învăţământului românesc, elevii, profesorii şi părinţii au trăit aceleaşi emoţii fireşti fiecărui nou început, trecerea într-o nouă etapă de viaţă.
Din informaţiile primite de la directorul şcolii, prof. Marina Floriţă, la Şcoala Generală „G.D. Teutsch” 36 de profesori şi învăţători calificaţi vor dărui o parte din sufletul şi din cunoştinţele lor unui număr de 520 de elevi.
Directorul Colegiului „A.T.Laurian”, prof. Mirela Petruţ, şi directorul adjunct, prof. Margareta Vecerzan, vor coordona activitatea a 41 de cadre didactice calificate care vor dărui învăţăminte folositoare unui număr de 826 de elevi, repartizaţi în 35 de clase. De menţionat că 5 clase de liceu sunt pe profil teoretic şi 11 clase pe profil tehnologic, din care două sunt clase profesionale pentru meseriile de confecţioner produse textile şi tâmplar universal. Profilul teoretic are clase de filologie şi matematică-informatică iar cei de la profilul tehnologic vor învăţa să devină tehnicieni în industria textilă, activităţi de comerţ, operator tehnică de calcul şi designer vestimentar.
Alături de directorii celor două şcoli, primarul oraşului, Ioan Dragoman, s-a adresat profesorilor şi elevilor urându-le succes în noul an şcolar, preoţii au oficiat slujbe de binecuvântare şi reprezentanţii poliţiei le-au promis că le vor asigura protecţia.
Personal am remarcat modul în care învăţătorii şi diriginţii şi-au pregătit clasele pentru întâmpinarea elevilor şi ţin să le adresez felicitări şi succes.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

12 septembrie 2013
Artă plastică și muzică, la Agnita

Reveniţi pe meleagurile natale pentru a-l comemora pe artistul Michael Barner, saşii agniţeni au dorit să completeze evenimentul cu un concert de muzică corală, susţinut în Biserica Evanghelică de corul din Heidelberg, Germania şi de corul „Sfântul Nicolae” din Agnita.
A fost un concert minunat, bine primit de un public numeros care a umplut vechea biserică. Cei prezenţi au fost salutaţi de preotul Boltres Reinhardt, care şi-a exprimat bucuria de a avea în biserică un public atât de numeros şi dornic de a participa la un moment cultural deosebit.
Concertul a fost deschis de corul „Sfântul Nicolae” din Agnita, dirijat de prof. Doru Niţescu, care a interpretat o suită de cântece religioase, încheind cu „Mulţi ani trăiască”, urare adresată musafirilor. Apoi, în faţa altarului a urcat corul „Siebenbürgische Kantorei”, dirijat de Ilse Maria Reich, care a încântat publicul cu un potpuriu de cântece religioase şi laice aparţinând unor compozitori clasici, dar şi colinde tradiţionale româneşti (La Viflaem colo-n jos).
După concert participanţii au fost invitaţi la restaurantul „La Prut”, unde emoţiile au fost accentuate de regăsirea amintirilor comune despre oameni şi evenimente dintr-o perioadă în care munceau şi îşi petreceau timpul liber împreună. Aşa că, la provocarea profesorului Doru Niţescu, celor două coruri le-a fost uşor să cânte împreună „De-ar fi mândra-n deal la cruce” şi alte cântece de petrecere pe care foştii agniţeni nu le-au uitat.

A doua zi a avut loc vernisajul expoziţiei cu lucrările pictorului agniţean Michael Barner, eveniment organizat de HOG Agnetheln (Asociaţia agniţenilor din Germania) prin Helga Lutsch, Muzeul de Istorie Valea Hârtibaciului prin Mihaela Nevodar şi Siebenbürgisches Museum Gundelsheim (Muzeul transilvănean Gundelsheim) prin dr. Irmgard Sedler.
Expoziţia de la Agnita este începutul unei serii de activităţi menite să prezinte valoarea unui mare artist, ale cărui opere sunt prea puţin cunoscute. De la doamna Helga Lutsch, iniţiatoarea acestor evenimente, am aflat că expoziţii cu lucrările pictorului agniţean vor fi deschise în 2014 la Sibiu şi în Germania. Concomitent se caută şi alte lucrări ale lui Michael Barner, aflate la agniţenii din Germania ori prin alte colecţii din Europa. Până acum sunt cunoscute 234 de lucrări, picturi şi desene, semnate de Michael Barner, din care 130 se află la muzeul din Agnita.
Despre viaţa şi opera artistului agniţean, născut la Agnita în 1881 şi decedat la Mediaş în 1961, a vorbit doamna Irmgard Sedler, directorul Muzeului de Artă Contemporană din Kornwestheim Stuttgart, spunând printre altele că "Veţi putea intra în dialog, în această expoziţie, cu imagini ale unor peisaje vizionare – colinele Văii Hârtibaciului ori panoramele emblematice ale oraşului Agnita - prezentate într-o viziune de cromatică vie, optimistă, intensiv emoţională. Roşul şi galbenul în care sunt scăldate lanurile de grâu impresionează deopotrivă cu peisajele maronii, cu atmosfera de semiumbră enigmatică a interiorului de lăcaş sfânt ori cu pitorescul unei scene cu căruţe ţigăneşti".
La vernisajul expoziţiei au luat parte consulul general al Germaniei la Sibiu - Thomas Gerlach şi primarul oraşului Agnita - Ioan Dragoman, care au apreciat importanţa acestui eveniment şi le-au felicitat pe organizatoarele expoziţiei. Muzeografa Mihaela Nevodar a mulţumit Consiliului Local şi Primăriei Agnita pentru sprijinul acordat la realizarea şi prezentarea expoziţiei, care va putea fi vizitată până în 21 decembrie.

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

12 septembrie 2013
Pompierii agniţeni au dat onorul

Pentru întâmpinarea zilei de 13 septembrie - Ziua Pompierilor din România - subunitatea de pompieri şi echipajul SMURD din Agnita au defilat pe esplanada din faţa Primăriei, dând onorul în faţa reprezentanţilor Inspec­to­ratului pentru Situaţii de Ur­genţă „Cpt. Dumitru Croi­toru” din Sibiu şi adminis­traţiei locale din Agnita.
La eveniment au luat parte Inspectorul şef al ISU Sibiu, lt. col. Cosmin Balcu, prim-adjunct lt. col. Virgil Giurgiu şi adjunct al inspectorului şef, maior Claudiu Nan, ofiţeri şi subofiţeri din comanda­men­tul ISU „Cpt. Dumitru Croi­toru” Sibiu, Ioan Dragoman pri­marul oraşului Agnita, mem­bri ai administraţiei locale.
După ce Inspectorul şef al ISU, lt. col. Cosmin Balcu şi Primarul oraşului Agnita au trecut în revistă echipele de pompieri şi SMURD, părin­tele protopop Ioan Jurca şi preoţii Mihai Naicu şi Cosmin Coşorean au oficiat o slujbă de binecuvântare pentru cei ce şi-au ales meseria de apărători ai vieţii şi bunurilor oamenilor de pe Valea Hârtibaciului. Locotenentul Mircea Stăn­ciulescu, comandantul sec­ţiei din Agnita, a făcut o scurtă prezentare a echipajelor pe care le conduce. Pompierii şi echipajul SMURD au inter­venit la 40 de incendii, 3 acci­dente rutiere cu doi decedaţi şi peste 200 de solicitări ale autospecialei SMURD.
Primarul Ioan Dragoman i-a felicitat pe pompieri şi pa­ramedicii de la SMURD pen­tru activitatea lor rapidă şi eficientă, pentru senti­mentul de siguranţă insuflat cetă­ţenilor. Invitatul de onoare la acest eveniment, plutonierul adjutant principal în rezervă Ioan Romilă, fost comandant al pompierilor agniţeni timp de 37 de ani, a prezentat un scurt istoric al activităţii acestora, remarcând tehnica avansată de care dispun actualii lup­tători împotriva incendiilor.
În cuvântarea sa, lt. col. Cosmin Balcu a vorbit des­pre spiritul de sacrificiu al celor care şi-au ales nobila meserie de apărători ai vieţii şi ai bunurilor cetăţenilor, despre faptul că activitatea lor implică riscuri, că atunci când sunt în acţiune, familiile lor sunt îngrijorate din cauza primejdiilor în care se află. Faţă de toate acestea, citând un articol de presă, remarca faptul că, spre deosebire de alte state din Europa, în România pompierii nu bene­ficiază de asigurare de viaţă ori de accidente. I-a felicitat pe pompierii şi pe paramedicii din Agnita pen­tru activitatea lor şi a anunţat că, pentru rezultatele foarte bune, locotenentul Mircea Stănciulescu va fi avansat, înainte de termen, cu ocazia Zilei Pompierilor, la gradul de căpitan. Pentru activitatea pompie­rilor din Agnita, inspectorul şef a înmânat plachete co­me­morative primarului Ioan Dragoman, plutonierului adjutant Ioan Romilă şi loco­te­nentului Mircea Stănciu­les­cu.
În aplauzele celor prezenţi la eveniment, pompierii şi echipajul SMURD au trecut apoi în pas de defilare prin centrul oraşului. A urmat o prezentare a teh­nicii de care dispun pom­pierii şi SMURD-ul din Agnita. Copiii şi adulţii au admirat maşinile şi utilajele dotate cu echipamente specifice moderne, dar şi materialele cu care a început istoria pom­pie­rilor, aduse de Mihaela Ne­vodar de la Muzeul de Istorie din Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

25 iulie 2013
UItima speranţă

Din Agnita ne-a scris Liviu Traub (str. Mihai Viteazu nr. 10, tel. 0745/30.89.30, ziarul fiind pentru el "ultima speranţă", pentru a i se rezolva situaţia. Epistola este stufoasă, aşa că voi reproduce câteva pasaje care mi se par semnificative: "(...) Este vorba despre o discotecă (SC No name), care funcţionează la 3,5 metri de locuinţa familiei mele, cele două clădiri făcând corp comun prin bolta porţii. Am încercat pe parcursul timpului (din luna decembrie 2009) să rezolv această problemă cu diferite autorităţi locale şi judeţene, laice şi religioase (sic!), dar fără rezultat. În această situaţie, am apelat la justiţie. În data de 29.04.2013 am primit hotărârea judecătorească definitivă a Tribunalului Sibiu cu nr. 4086/15 nov. 2012, care cerea suspendarea dispoziţiilor din acordurile de funcţionare a respectivei societăţi, administrate de Ovidiu Dragomir, a programului de funcţionare, până la soluţionarea dosarului civil aflat pe rolul Tribunalului Sibiu. Ce s-a întâmplat în continuare? În data de 29.04.2013, am depus la Primăria Agnita, cu nr. de înregistrare 10477 / 29.04.2013, respectiva hotărâre, pentru punerea ei în executare imediată (...) Neprimind niciun răspuns la toate petiţiile mele, în 30.05.2013 am fost în audientă la domnul prefect al judeţului Sibiu, ocazie cu care am depus şi un memoriu, în care am prezentat situaţia existentă. În 7.06.2013, am primit o copie a adresei pe care Prefectura a făcut-o către Primăria Agnita, în care se spunea "să faceţi cu celeritate (sic) toate demersurile legale, necesare în vederea punerii în aplicare a hotărârii judecătoreşti şi a asigurării liniştii şi ordinii publice şi să comunicaţi atât petentului, cât şi nouă măsurile luate şi rezultatul acestora. "Eu nu am primit (n.n. - de la primarul loan Dragoman) niciun răspuns, iar activitatea din discotecă, de pe terasă şi stradă este aceeaşi, deranjând în continuare pe cei care locuiesc în zonă (...)".

Ca şi pe vremea lui Ceauşescu, nu s-a renunţat la caruselul hârtiilor, la birocraţie şi la lipsa de responsabilitate. Nu-mi vine să cred că un om, Liviu Traub, încearcă de patru ani (!) să-şi asigure liniştea familiei, fără să reuşească, deşi între timp s-au schimbat guverne, preşedinţi de consilii judeţene, prefecţi, primari, comisari şefi ai Gărzii Financiare, inspectori-şefi de mediu. Cum s-ar zice, mori cu dreptatea în mână pentru că, din câte am văzut, are o hotărâre judecătorească favorabilă şi un răspuns mai mult decât clar al Prefecturii. (Poate că primarul din Agnita nu ştie sensul cuvântului "celeritate" şi n-a avut cine să i-l... traducă!).

Din păcate, noi n-avem decât scrisul ca mijloc de a interveni, în speranţa că vom reuşi să-i mişcăm din amorţeală pe nişte funcţionari publici.

P.S. Iar dacă există acolo alte interese, pe care nu le ştim, de ce nu-i spuneţi franc omului să îşi caute altă locuinţă, altă localitate, altă ţară, alt continent, pentru că respectivul local este indispensabil pentru comunitatea agniţeană!

sursa: www.tribuna.ro - N. I. Dobra

16 aprilie 2013
Buget de austeritate pentru agniţeni

Consiliul Local al Oraşului Agnita a aprobat în şedinţa ordinară din 5 aprilie bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 şi estimările pentru anii 2014-2016.
Veniturile bugetului vor fi de 26.575 mii lei, la care se adaugă suma de 240 mii rezultată din excedentul bugetar realizat la sfârşitul anului 2012.
Majoritatea veniturilor, respectiv 14.853 mii lei, vor fi cheltuiţi pentru programul de investiţii ce se va realiza în 2013. Principala investiţie rămâne finalizarea arterei principale a oraşului, pentru care se vor cheltui 14.278 mii lei, din care 12. 578 provin din fonduri europene şi 1.700 lei din bugetul local.
În cadrul discuţiilor, primarul Ioan Dragoman a insistat asupra faptului că artera principală trebuie finalizată la termen, adică luna octombrie 2013. Nerealizarea obiecti­vului ar însemna returnarea fondurilor europene cheltuite, ceea ce ar crea o problemă foarte gravă pentru oraş.
Tot la capitolul investiţiilor s-a prevăzut cumpărarea de la ECOMED a clădirii şi terenului de pe str. Avram Iancu nr. 147 cu 240 mii lei, amenajări silvice cu 151 mii lei, achiziţionarea unui sistem video în oraş cu 60 mii lei, cheltuieli proiectare pentru reabilitarea şi modernizarea str. Şcolii cu 40 mii lei şi cofinanţare de 37 mii lei pentru reabilitarea Căminului Cultural din Coveş.
Pentru proiectul de rea­bilitare a Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu”, în valoare de 1.258 mii lei, au fost alocaţi 179 mii lei cotă de cofinan­ţare, diferenţa de 1.079 mii lei provenind din fonduri guver­namentale prin Comisia Naţională de Investiţii.
Din cauza lucrărilor pentru finalizarea arterei principale şi a celor de la Casa de Cultură, agniţenii vor avea parte de mai puţine activităţi culurale. Ediţia a XIX-a a Festivalului Naţional „Cânt şi Joc pe Hârtibaci” se va ţine în 2014, şi nici Zilele Oraşului nu vor mai fi organizate în 2013.
Vor fi multe neajunsuri, multe nemulţumiri pentru agniţeni şi în acest an, va fi praf, vor fi noroaie, vor fi mai puţine distracţii, dar aceştia speră că în 2014 vor avea un oraş modern, cu asfalt nou, cu piste de biciclete, un centru fără stâlpi cu cabluri şi o Casă de Cultură mai frumoasă, mai încăpătoare şi mai bine dotată.
Discuţiile privind bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2013 au fost destul de puţine, membrii Consiliului Local au dezbătut în şedinţele fiecărei comisii toate capitolele şi au aprobat în unanimitate proiectul propus de primarul Ioan Dragoman.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

18 martie 2013
USL are birou parlamentar la Agnita

La sfârşitul săptămânii trecute, la sediul PSD din Agnita, în prezenţa preşe­dintelui Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea, a preşedintelui Comisiei Econo­mi­ce a CJ Sibiu, Ioan Terea, a avut loc o întâlnire a par­la­mentarilor sibieni ai PSD, se­natorul Viorel Arcaş şi depu­tatul Ioan Axente, cu primarii de pe Valea Hârti­baciului, cetăţenii Agnitei şi simpati­zanţii USL din zonă. Cu acest prilej, în prezenţa a peste 70 de oameni, a fost inaugurat biroul parlamentar USL din Agnita, în aceeaşi locaţie. Aici, în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, între orele 15 – 18, vor fi prezenţi săp­tămânal cei doi parlamentari sau repre­zentanţii acestora, respectiv prof. Vasile Zămă­cău pentru deputatul Ioan Axente şi Flo­rina Ţerbea pen­tru senatorul Viorel Arcaş. În cuvântul lor, Ioan Axente şi Viorel Arcaş le-au mulţumit celor prezenţi pentru încre­derea pe care le-au acordat-o la alegerile parlamentare şi i-au asigurat că vor depu­ne toate eforturile, la toate oficialităţile judeţene şi cen­trale, pentru ca intere­sele şi nevoile lor să fie rezol­vate. Cei doi au dat asigurări că promisiunile lor electorale făcute agniţenilor şi oa­menilor din zonă vor fi îm­plinite cu certitudine. Tocmai de aceea, au inagurat aici acest birou parlamentar ca să aibă un dialog deschis, permanent şi constructiv cu cetăţenii şi au­torităţile locale. „Ştiu că este greu, dar îm­preună cu preşe­dintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea, vom face toate demersurile pentru ca proiectele prima­rului din Agnita să fie finanţate în conti­nuare şi finalizate ab­solut toate la timp”, au sus­ţinut în comun parlamentarii Ioan Axente şi Viorel Arcaş.
“Consider că este un lucru bun pentru cetăţeni şi pentru administraţie contactul direct cu cei doi parlamentari ai USL... Am salvat Spitalul din Agnita, iar acum trebuie să rezolvăm problemele finan­ciare cu care se confruntă noua administraţie locală. Vom fi prezenţi în această zonă care are nevoie de sprijinul nostru”, a spus în cuvântul său, Ioan Cindrea.

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

30 ianuarie 2013
A fost a VIII-a ediţie a Festivalului „Fuga lolelor”

A fost o zi minunată, o zi potrivită pentru „Fuga lolelor”. La peste 0 grade ar fi transpirat în costume şi s-ar fi murdărit de noroi, iar la mai puţin de -5 grade le-ar fi îngheţat mâinile pe bici. Dar Dumnezeu i-a iertat pentru distracţia de duminică şi a acoperit pământul cu puţină zăpadă, pentru ca lolele să aibă motiv să fugărească iarna. Şi pentru asta s-au adunat 193 de agniţeni, înarmaţi cu bice şi cu talăngi şi au făcut toată ziua gălăgie prin oraş, spre bucuria localnicilor şi mirarea turiştilor.

Aşa cum a fost stabilit în program, lolele, după ce au încercat să încapă toate în obiectivele apa­ratelor de filmat şi fotografiat, s-au încolonat şi, în sunet de fanfară, poc­nete de bice şi zgomot de talangă, au pornit să străbată oraşul dintr-un capăt în celălalt, unii, în mijloc, purtând insemnele de breasă, ceilalţi, cu feţele acoperite de măşti, încadrându-i ca o armată ocro­titoare.
Alaiul a făcut o scurtă oprire în faţa hotelului Dacia, pentru un mini­spectacol, un preludiu la specta­colul din centrul oraşului, unde s-au adunat cei mai mulţi spectatori pentru a admira execuţiile repre­zentanţilor fostelor bresle din Agnita.

După ce au ocupat esplanada din faţa primăriei lolele au fost salutate de oficialităţile oraşului. Despre semnificaţia acestui eveniment, despre importanţa păstrării tradiţiilor şi despre ce a însemnat obiceiul lolelor în viaţa oraşului au vorbit Niculescu Dan - viceprimarul oraşului, Helmuth Lerner - reprezentantul Forumului German şi Marina Floriţă din partea Consiliului Local Agnita.
Bogdan Pătru, preşedintele aso­ciaţiei „Breasla Lolelor”, a mulţumit tuturor celor prezenţi la acest eveniment şi în special celor care au sprijinit material a VIII-a ediţie a Festivalului „Fuga Lolelor”: Consiliul Local şi Primăria Agnita, Asociaţia „GAL Microregiunea Hârtibaciu”, notarul Lenuţa Barbu şi firma „Baum”.
A urmat cel mai aşteptat moment al spectacolului, dansurile repre­zentanţilor fostelor bresle. Căluţul şi dresorul lui, din breasla croitorilor, au dansat în paşi de menuet, după care, din bresla blănarilor, un ursar „nervos” a făcut să danseze un urs cam nărăvaş şi aparent agresiv. A urmat dansul dogarilor, adică doi tineri eleganţi au învârtit cu îndemânare cercurile în care erau suprapuse pahare cu vin. După ce şi-au încheiat numărul, cei doi au oferit oficialităţilor paha­rele cu licoare roşie din care nu s-a vărsat nici o picătură. În tot acest timp reprezentanţii breslei cizma­rilor învârteau o coroană cu patru vulpi ce ţineau în gură câte un jder. Ca de obicei spectacolul s-a încheiat cu momentul solemn când lolele şi-au ridicat măştile şi au cântat „Siebenbürgen”.
Toate momentele au fost punctate cu pocnete de bici, sunet de talăngi şi strigătul „Hiraiiiiii”.

Din faţa Primăriei, alaiul a pornit mai departe, parada încheindu-se cu încă un spectacol în intersecţia de la INCSTAR.
Apoi fiecare lider şi-a chemat grupul şi au pornit să fugă pe la casele lor, unde, după ce au făcut multă gălăgie, au binecuvântat casa şi gazdele, au închinat un pahar cu vin şi au lăudat gogoşile. Aşa au fugit prin oraş până la ora 18:00 când şi-au dat jos măştile, au blocat talăngile şi au plecat pe la casele lor să se pregătească pentru urmă­torul eveniment - „Balul Lolelor”.

Un grup de elevi din Sibiu, veniţi să vadă lolele, au pus o mulţime de întrebări despre costum, despre insigne, despre celelalte însemne dar mai ales despre cum poţi să fii lolă. Răspunsul este că în primul rând trebuie să fi „de gaşcă”, adică să fii sociabil, să te integrezi într-un grup şi mai ales să respecţi regulile, începând cu costumul şi terminând cu acţiunile din timpul spectaco­lului. Şi apoi trebuie să ştii să te distrezi la „Balul lolelor”. Bal care începe la ora 20:00 şi se termină dimineaţa. Şi dacă „Fuga lolelor” e un obicei săsesc, balul e pur româ­nesc, cu învârtite, sârbe, haţegane, jiane, tangouri, valsuri şi dansuri mai noi care eu nu ştiu cum se numesc.

A VIII-a ediţie a festivalului agniţean „Fuga lolelor” s-a încheiat şi cei care n-au putut veni privesc pozele pe facebook sperând că la a IX-a ediţie, ce va avea loc în 2 februarie 2014, vor fi şi ei acasă împreună cu prietenii.

Vezi poze în album


sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

21 decembrie 2012
Au venit colindătorii în Agnita

Cete de colindători din satele de pe Valea Hârtibaciului au îmbrăcat duminică, 16 decembrie, hainele de sărbătoare şi au plecat în Agnita să vestească Naşterea Domnului. Din Bruiu, Coveş, Chirpăr, Fofeldea, Ghijasa de Sus, Ilimbav, Mihăileni, Nocrich, Răvăşel, Retiş şi Ruja, cete de bărbaţi sau mixte, în frunte cu preoţi, au răspuns chemării protopopului Ioan Jurcă şi au urcat pe scena Casei de cultură “Ilarion Cocişiu” prezentând nestemate din tezaurul sufletesc moştenit de la vrednicii lor înaintaşi.
Prezent la cea de a VI-a ediţie a Concertului de colinde, organizat de Protopopiatul Ortodox Român din Agnita, Episcopul-Vicar P.S. Andrei Făgărăşanu i-a felicitat pe organizatori şi pe participanţii la acest minunat eveniment, remarcând faptul că “poporul român s-a născut odată cu colinzile creştine”.
Concertul a fost deschis de corul “Ilarion Cocişiu” din Agnita, dirijor Ilie Ţerbea, care a dat tonul unui regal de frumuseţe spirituală. Au urmat 12 cete de săteni mândri de colindele pe care le-au ascultat în copilărie şi hotărâţi să le transmită mai departe aşa cum le-au moştenit. Remarcabil, faţă de ediţiile anterioare, este faptul că a crescut numărul tinerilor din cetele de colindători, semn că tradiţia va merge mai departe.
Acest minunat eveniment a beneficiat de un plus de culoare prin prezenţa Ansamblului “Mugurelul” din Cluj-Napoca, condus de prof. dr. Zamfir Dejeu care a prezentat un moment folcloric din ţinutul Huedinului, cu cântece, jocuri şi oraţii creştine. Concertul a fost încheiat de grupul vocal “CREDO” şi corul “Sf. Nicolae” din Agnita, dirijor prof. Doru Niţescu.
Părintele Protopop Ioan Jurca i-a felicitat pe colindători, pe preoţi şi pe primarii care au răspuns invitaţiei şi a mulţumit celor care au participat la organizarea acestui concert, Primăria Agnita şi Casa de Cultură “Ilarion Cocişiu”.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

21 decembrie 2012
Moş Crăciun a ajuns la Merghindeal şi Dealu Frumos

De cum s-au aprins luminile în sat, copiii din Dealu Frumos s-au adunat în jurul bradului din centru, pentru a-l întâmpina pe Moş Crăciun care nu s-a lăsat aşteptat prea mult şi a poposit în mijlocul lor în costum roşu şi cu gluga pe ochi să nu i se vadă zâmbetul şăgalnic.
Bucuroşi de un asemenea musafir, prichindeii de la grădiniţă, încurajaţi de educatoarea Elena Ţerbea, au început să-i arate moşului câte colinde au învăţat ei pentru a-l întâmpina cum se cuvine.
De abia şi-au terminat micuţii repertoriul, că elevii claselor I-VI, conduşi de învăţătoarele Otilia Fleşariu şi Elena Ţerbea, au ţinut să arate că şi ei ştiu să colinde.
Mulţumit de aşa întâmpinare, Moş Crăciun a împărţit 63 de pachete cu daruri, pe care colindătorii le-au dus repede acasă pentru inventariere.
Bucuros de bucuria copiilor din Dealu Frumos, moşul, în lipsă de reni care nu prea cresc pe Valea Hârtibaciului, s-a urcat într-un Logan şi a ajuns repede în Merghindeal, unde îl aşteptau peste 150 de copii, dornici şi ei să-i spună moşului poezii şi să-i cânte minunate colinde învăţate de la părinţi, dar mai ales de la educatoarele Gurlea Elvira şi Lene Marcela, de la învăţătoarele Adela Barbu şi Dorina Slimicean şi de la profesorii Codruţa Bica şi Ovidiu Muntenu.
Obosit, dar bucuros de frumosul repertoriu, moşul şi-a golit sacul răsplătindu-i pe cei care l-au încântat pe el, dar mai ales pe părinţi.
Ajutoarele de nădejde ale moşului au fost Primăria şi Consiliul Local al comunei Merghindeal, care s-au ocupat cu aprovizionarea şi transportul celui care a împărţit darurile.

autori: Primarul Aurel Ţerbea şi directorul Şcolii Generale prof. Lepsa Valentin.
sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

11 decembrie 2012
"Cânt şi Joc pe Hârtibaci"

Este foarte greu de redat în cuvinte tot ce s-a întâmplat pe scena Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu” în cele două zile în care festivalul naţional „Cânt şi joc pe Hârtibaci” a adus în Agnita multe nestemate folclorice, unele în stare pură, altele şlefuite şi cunoscute ca valoroase.
Fiecare moment, prezentat de-a lungul celor două zile de sărbătoare folclorică, a fost un act artistic de înaltă trăire emoţională. Şi pe parcursul celor peste şapte ore de spectacol au fost foarte multe momente emoţionale.
Startul l-au dat cei 15 concurenţi care s-au prezentat în faţa publicului cu obiecte de tezaur în port şi în cântece aduse din judeţele Sibiu, Timiş, Alba, Argeş, Prahova, Gorj şi Suceava. Erau emoţionaţi în faţa publicului dar mai ales în faţa unui juriu foarte exigent condus de reputatul etnomuzicolog Eugenia Florea, alături de care au stat cunoscuta Elise Stan realizator de emisiuni folclorice la TVR, Silvia Macrea director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Trdiţionale Cindrelul Junii Sibiu, Marcel Părău referent şi solist vocal la Cindrelul Junii Sibiu, Florin Părău profesor de educaţie muzicală la Colegiul Tehnic ATL Agnita şi Ioan Sârbu directorul Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu” din Agnita – preşedintele onorific al festivalului.
Tinerii interpreţi au venit la Agnita conştienţi că festivalul „Cânt şi joc pe Hârtibaci” este o rampă de lansare spre consacrare, că cei încununaţi aici vor primii în continuare lauri aşa cum s-a întâmplat cu câştigătorii ediţiilor precedente. Asta i-a determinat să ofere spectatorilor ce aveau mai frumos, să prezinte în faţa juriului cântece şi costume populare reprezentative zonelor din care le-au cules. Publicul a apreciat talentul şi frumuseţea interpretării, fiecare concurent bucurându-se de aplauze meritate.
Aplauzele spectatorilor au continuat şi după încheierea concursului când momentele artistice prezentate de formaţiile, ansamblurile şi soliştii vocali au completat un spectacol folcloric deosebit.
Au încântat publicul cei mai tineri jucători, elevii claselor II-V de la Şcoala Gimnazială G.D. Teutsch cu dansuri învăţate de la Ioan Sârbu. Micii artişti, mai puţin emoţionaţi decât părinţii din sală, au cucerit inimile spectatorilor cu farmecul inocenţei şi dezinvoltura cu care au jucat.Aceeaşi încântare au transmis-o publicului şi formaţia de dansuri de la Clubului Elevilor, învăţaţi să joace de profesora Doina Părău. Tot profesoara Doina Părău a pregătit şi grupul vocal al Casei de Cultură, de fapt un minigrup format din patru minisoliste dar dotate cu maxitalent.
Au cucerit aplauze binemeritate jucătorii din Merghindeal ca şi cei din Chirpăr şi ansamblul folcloric „Mărginimea” al Casei de Cultură a Studenţilor din Sibiu, instructor, prof. Vasile Stoia.
Un minunat potpuriu de cântece populare au interpretat elevii clasei de Canto Popular ai Şcolii Populare de Arte „Ilie Micu” din Sibiu, instructor profesorul Florin Părău.
Ansamblurile „Hârtibaciul” şi „Cununa”, soliştii vocali Constantin Vasilescu, Ioana Bogdan, Diana Nistor, Ştefan Vaida, Florin Părău şi Petronela Sandu acompaniaţi de taraful condus de Nicolae Vâştea, au completat un spectacol de mare valoare artistică. De pregătirea soliştilor vocali care au încântat publicul s-a ocupat prof. Doina Părău iar coregrafia spectacolului a fost bine pregătită de profesorul Ioan Sârbu.
A doua zi a sărbătorii agniţene a început tot cu emoţiile concurenţilor care au urcat pe scenă pentru a afla hotărârea juriului. Un juriu competent condus ca şi în anii precedenţi de intrasigenta Eugenia Florea care nu a făcut rabat la calitatea cântecelor, a interpretării lor şi a costumelor, elemente de bază ale patrimoniului nostru cultural.
Premierea a început cu acordarea câte unei diplome de participare tuturor celor care au venit să reprezinte folclorul pe scena Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu” din Agnita.

Premiul cel mare, trofeul festivalului „Cânt şi joc pe Hârtibaci”, a fost acordat de Ioan Dragoman, primarul oraşului, tinerei interprete Andra Matei din Suceava, o excelentă reprezentantă a folclorului bucovinean. Eugenia Florea a ţinut să-l felicite şi să-i înmâneze lui Gabriel Dumitru din Argeş premiul I. Tot în Argeş a plecat şi premiul II, primit de Letiţia Boroi de la etnomuzicologul Elise Stan. Reprezentantul Banatului, solistul Ciprian Pop a primit felicitări şi premiul III de la Marcel Părău iar premiul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cindrelul Junii Sibiu a fost înmânat de Silvia Macrea solistei Fleacă Alina din Alba Iulia, reprezentantă a folclorului de pe Valea Secaşului. Au primit menţiuni Ioana Bogdan din Agnita, Mădălina Andriţă din Gorj şi Ana Maria Pătrăscioiu din Prahova.
Fiecare câştigător a mai încântat odată publicul cu un cântec iar câştigătoarea marelui premiu a fost îndelung aplaudată pentru două cântece.
După această gală a laureaţilor a urmat un spectacol extraordinar dedicat solistului de muzică populară Marcel Părău, referent la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cindrelul Junii Sibiu, pentru 30 de ani de activitate. Lui i-a revenit onoarea să deschidă acest minunat spectacol împreună cu Ansamblul Veteranii Junii Sibiului, prin tabloul coregrafic „Şezătoare”.
Peste trei ore a durat acest minunat spectacol la care au fost invitaţi şi au luat parte mari interpreţi de cântece populare, prieteni de suflet ai sărbătoritului. Au fost prezenţi foşti laureaţi ai Festivalului „Cânt şi joc pe Hârtibaci” Isabela Tomiţă, Virginia Irimuş, Codruţa Rodean, Alexandru Brădăţean, Stana Stepănescu şi Răzvan Năstăsescu care l-au felicitat pe Marcel Părău remarcând implicarea lui în organizarea acestui festival.

Cântece şi jocuri i-au fost dedicate de colegii şi prietenii din Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul Junii Sibiului” de soliştii Robert Târnăveanu, Alina Bâcă, Nelu Albu, Viorica Telcean şi Daniel Rosalim.
Au cântat şi l-au felicitat Mariana Şandru, Ion Drăgan, Maria Butilă, Cornelia şi Lupu Rednic, Camelia Cosma Stoiţă, Alina Pinca, Adina Hada, Carmen Popovici Dumbravă şi Mariana Anghel. Toţi au ţinut să-l aprecieze pe sărbătorit şi să-i ureze încă mulţi ani de activitate.
Pentru activitatea lui, Marcel Părău a primit cu această ocazie diplome de excelenţă şi plachete din partea Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu” din Agnita, a Primăriei şi Consiliului Local Agnita, Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi a Consiliului Judeţean Sibiu.
Despre activitatea lui privind promovarea folclorului hârtibăcean a vorbit Silvia Macrea care a remarcat implicarea în organizarea festivalului „Cânt şi joc pe Hârtibaci, activitatea lui în ansamblul Cindrelul Junii Sibiului, repertoriul bogat în cântece de pe Valea Hârtibaciului.
Eugenia Florea a ţinut să remarce că în afară de talentul cu care interpreteză cântecele populare, Marcel Părău este şi un neobosit căutător de valori etnofolclorice, un strângător de piese de patrimoniu care a realizat acasă o valoroasă colecţie demnă de un muzeu al culturii populare.
Felicitându-l , Elise Stan a rememorat debutul sărbătoritului pe micul ecran, surpriza plăcută de a descoperii un valoros purtător de tezaur folcloric. Spectacolul dedicat lui Marcel Părău c-a încheiat cu „Nunta Hârtibăceană” în finalul căreia sărbătoritul a fost acoperit de florile oferite de membrii Ansamblului Profesionist Cindrelul Junii Sibiu.
Prezentatoarea spectacolului, mândra făgărăşană Adina Roşca a reuşit ca timp de peste şapte ore, să realizeze o atmosferă plăcută pe scenă şi în sală.
Orchestra Ansamblului Junii Sibiului condusă de Gabriel Popescu a contribuit la nivelul artistic al întregului spectacol.
A XVIII-a ediţie a fost organizată de Consiliul Judeţean Sibiu, CJPCCT „Cindrelul-Junii” Sibiu, Primăria Agnita, Consiliul Local Agnita şi Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

05 decembrie 2012
Alocări suplimentare din bugetul local

Ședința ordinară a Consiliului Local Agnita, convocată la data de 28 noiembrie, a început prin analizarea și aprobarea modului în care a fost folosit bugetul orașului până la data de 30 nov.
Pentru bugetul de anul viitor, primarul Ioan Dragoman a propus ca impozitul plătit de agnițeni să nu fie majorat și să rămână la fel ca în 2012, și toți consilierii au aprobat această propunere.
Din bugetul pe anul acesta au fost alocate și aprobate fonduri suplimentare de aproape 200 mii lei, în principal pentru reabilitarea străzilor. S-au aprobat 60.700 lei pentru reparații asfaltice pe străzile Spitalului și Avram Iancu, 24700 lei tratament asfaltic pe str Bisericii, 34.600 lei plombări pe 1 Decembrie, Avram Iancu și Eminescu.
În afară de aceste lucrări necesare pentru iarna aceasta, au mai fost alocați 36000 lei pentru realizarea unei subtraversări a conductei de apă din Ruja pe sub pârâu și 62000 pentru parcarea din fața stadionului din Agnita.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

04 decembrie 2012
Sărbătoare la Agnita

După slujba liturgică oficiată în catedrala din Agnita pentru pomenirea celor doi Sfinţi Andrei care au pus temelie şi au trudit pentru desăvârşirea credinţei creştine pe pământ românesc, preţii şi enoriaşii agniţeni au purces la monumental eroilor din parcul Axente Lene. Acolo, în faţa monumentului pe care sunt încrustate numele celor căzuţi în cele două războaie, cei cinci preoţi din parohiile ortodoxe au oficiat un tedeum pentru toţi eroii neamului.
Corul Sf. Nicolae a cântat Imnul României şi Imnul eroilor, pe al cărui ritm au fost depuse coroane de flori pe soclul monumentului. Momentul dedicat zilei de 1 Decembrie a fost completat de cuvântările primarului Dragoman Ioan şi a preotului Marius Rebegel, care au subliniat importanţa marii sărbători naţionale.
După momentul solemn sărbătoarea a fost continuată la Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" cu un minunat spectacol de poezie, cântece şi jocuri populare. Un grup vocal cu peste 50 de copii, pregătit de Doina Părău, a deschis spectacolul cu un potpuriu de cântece patriotice ale căror ritmuri au fost susţinute cu aplauze de spectatori.
Aplauzele au continuat pe tot parcursul spectacolului omagial în care ansamblurile Hârtibaciul, Cununa şi elevii de la Şcoala Generală GD Teutsch, grupurile şi soliştii vocali au încântat publicul.
Artizanii frumosului spectacol au fost profesoara Doina Părău şi coregraful Ioan Sârbu.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

22 octombrie 2012
Centrul Agnitei rămâne răscolit: încă un an întârziere, după un alt an

După o licitație amânată de procese aproape un an, după o întârziere de alte 12 luni, va mai trece cel puțin un an până când lucrările de reabilitare a arterei principale a orașului Agnita vor fi finalizate.
"Este prima dată când îmi doresc să nu plouă. Trei săptămâni de vreme bună dacă mai vin, terminăm încă o parte din lucrare, între Piața 1 Decembrie și Republicii". Asta spune Ioan Dragomir, primarul ales la începutul verii să conducă orașul Agnita.
De câteva luni, ritmul lucrărilor de reabilitare a principalei străzi din oraș a scăzut. Numărul utilajelor s-a redus, la fel și prezența muncitorilor. La fel ca în alte părți, orașul a rămas răscolit, spre nedumerirea locuitorilor. "Cine v-a spus că a încetinit? Cine?", se întreabă nedumerit primarul. Tot el, mai apoi, promite. "Deci o să vedeți că de luni vor începe, vor avea front de lucru".

Chestiunea branșamenelor

Pe lângă lucrările la rețelele de apă și canal din restul orașului, reabilitarea și modernizarea arterei principale, cu tot ceea ce implică infrastructura subterană a întins mult nervii locuitorilor. Fața nevăzută a acestor lucrări avea de înfruntat și o altfel de situație: în proiectul inițial nu a fost cuprinsă și efectuarea branșamentelor la noile rețele care vor sta sub strada principală. Motivul a fost știut de la începutul lucrărilor: pentru că în studiul de fezabilitate nu au fost prinse branșamentele, proiectul tehnic care a urmat studiului nu a mai putut include și efectuarea acestor legături (diferența între valorile din SF și PT era prea mare). Prin urmare, fosta conducere a administrației locale a hotărât ca pentru aceste lucrări să fie efectuat un nou proiect, iar fondurile să fie tot europene. Și să provină, de fapt, din economiile realizate în urma licitației inițiale, licitație adjudecată la un preț mult mai mic decât nivelul fondurilor europene contractate.

Bugetul local, pus la cheltuială

Schimbarea conducerii administrației locale după alegerile de la începutul verii a schimbat 'optica' abordării acestei chestiuni. Astfel că, după ce lucrările au scăzut în intensitate, pe motiv că fără executarea branșamentelor, constructorii nu mai continuă cu asfaltările, din bugetul local al Agnitei au fost alocați 270.000 de lei pentru efectuarea unei părți din branșamente. Tot din bugetul local vor mai fi alocate sume pentru același lucru, până când va fi terminat proiectul care să scoată la licitație executarea branșamentelor rămase din fonduri europene. "Problema e că nu s-a făcut până acum acest proiect. Se putea face din martie. Acum proiectul este gata, am dat drumul procedurii de pregătire a licitației", spune Ioan Dragomir.

Încă un an de lucrări prelungite din acte

Lucrările începute în septembrie 2010 ar fi trebuit, inițial, finalizate în octombrie 2011. Lucrările de pe artera principală s-au suprapus cu celelalte șantiere din oraș demarate în cadrul proiectului pe apă-canal, astfel încât termenele de finalizare s-au prelungit. Noul primar al Agnitei a semnat acum un act adițional prin care termenul de finalizare al lucrărilor se prelungește până în toamna anului viitor. "Am semnat act adițional de prelungire pe încă un an, dar mi-e greu să vă spun când se vor termina lucrările. Deocamdată să nu plouă trei săptămâni, pentru ca muncitorii să poată termina și partea stângă a arterei principale între Piața Republicii și strada 1 Decembrie", speră primarul.

Lucrare în valoare de aproximativ șase milioane de euro, Reabilitarea și modernizarea arterei principale a oraşului este un proiect al cărui contract de execuție a fost semnat în septembrie 2010 alături de constructorii asocierii SC Vectra Service SRL (Braşov) - SC Huge Construct SRL (Iaşi) - SC Prodial SRL (Iaşi). Termenul de garanție al lucrărilor, odată finalizate, este de zece ani. În afara schimbării rețelelor de apă și canal, în proiect este cuprinsă și refacerea sistemului rutier, a trotuarelor, amenajarea de piste de biciclete, coborârea în subteran a rețelelor de curent.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

22 august 2012
Vârstnicii au fost sărbătoriţi în Sala Tineretului din Agnita

Asociaţia "Casa Seniorilor" din Agnita a organizat în Sala Tineretului o frumoasă manifestare dedicată persoanelor vârstnice din oraş şi din satele Coveş şi Ruja. Aici au fost invitate 17 familii care au împlinit 50 de ani de căsnicie şi 47 de persoane care au vârsta peste 70 de ani. Celor sărbătoriţi li s-au oferit flori şi câte un plic cu bani, daruri însoţite de urările cuvenite pentru vârsta frumoasă şi pentru buna înţelegere din familie.
Cei sărbătoriţi au fost felicitaţi de Cioca Celica şi Efta Dorul, reprezentanţii asociaţiei Casa Seniorilor şi iniţiatorii acestei frumoase acţiuni. Felicitări şi urări de sănătate le-au fost adresate şi din partea primarului Ioan Dragoman care le-a mulţumit organizatorilor pentru această frumoasă sărbătorire, le-a promis că va sprijini oricând asemenea acţiuni şi va propune Consiliului Local să aprobe mai mulţi bani pentru activităţile asociaţiei Casa Seniorilor.
Spre încântarea celor prezenţi, un grup de micuţe dar minunate cântăreţe de muzică populară, condus de prof. Doina Părău, au prezentat un minispectacol încheiat cu tradiţionalul "La mulţi ani cu sănătate". Solistele Teodora Sas, Cezara Teodora, Maria Gherghel, Maria Lăstun şi Paula Moldovan au meritat aplauzele celor cărora le-au cântat.
Toţi cei prezenţi au mai poposit apoi în jurul meselor pe care au fost aduse sucuri şi farfurii cu plăcinte şi cozonaci.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

21 iulie 2012
Preotul evanghelic din Agnita, consilier județean

Decizia lui Johann Krech de a rămâne consilier local la Cisnădie - ales ulterior viceprimar - face ca în Consiliul Județean Sibiu să rămână un loc vacant prin plecarea lui Krech.
Pe acest loc, FDGR l-a nominalizat pe Reinhardt Boltres, preotul Bisericii Evanghelice C.A. din Agnita. Boltres a candidat și pentru Consiliul Local Agnita la alegerile de la începutul acestei veri.
Ca un detaliu, în declarația de avere completată de preotul din Agnita, la rubrica rezervată mijloacelor de transport deținute, sunt trecute un Trabant din 1988, o Mobră din 1978 și un scuter din 2001.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

03 iulie 2012
A fost validat Consiliul Local și ales viceprimarul

Începând cu data de 29 iunie, noua echipă edilitară a orașului Agnita și-a intrat în atribuții. După ce prima ședință a Consiliului local, convocată în 26 iunie, a fost amânată din lipsă de cvorum, la cea de-a doua convocare au răspuns prezent toți cei votați la ultimele alegeri locale.
În prezența prefectului Ioan Ovidiu Sitterli, la masa prezidiului au luat loc trei din consilierii votați: Mihai Krauss, cel mai vârstnic consilier - 84 de ani, Maria Magdalena Sasu, cea mai tânără consilieră - 29 de ani și Cristian Claudiu Săftescu, 37 de ani. Şedința a fost condusă de Kraus Mihail, veteranul Consiliului Local.
După validarea și depunerea jurământului de către membrii noului Consiliu Local a avut loc prima ședință ordinară a noilor aleși, având două puncte la ordinea de zi: alegerea viceprimarului și desemnarea comisiilor.
Pentru postul de viceprimar au fost propuși Cristian Săftescu din partea USL și Dan Niculescu din partea PP-DD. A urmat votul secret și prima surpriză. Doi consilieri n-au știut unde să aplice ștampila și două buletine au fost anulate. A urmat numărarea buletinelor valabile și s-a constatat că Dan Niculescu a câștigat cu 8 la 7. Deci noul viceprimar al orașului este un membru al Paridului Poporului Dan Diaconescu.
Au urmat propunerile și votarea comisiilor de lucru.
Comisia economică este condusă de Marius Radu Curcean și are ca membri pe Nicolae Prișcă, Cristian Săftescu, Emil Ţerbea și Ion Dănuț Herciu. Comisia socială este formată din Marinela Floriță - președinte și membri Marius Bârză, Sasu Maria Magdalena, Gabriela Terea și Muntan Aurica. Comisia de urbanism îl are ca președinte pe Dan Niculescu și membri Laurențiu Ioan Rotar, Liviu Bărbat, Sorin Radu Popa și Ioan Sârbu. Comisia juridică va fi condusă de Mihail Kraus, având ca membri pe Vasile Hârțan și Maria Magdalena Sasu.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 iulie 2012
Restricții de trafic cauzate de Turul Ciclist al Sibiului

Joi, 5 iulie, Agnita va fi tranzitată de concurenții Turului Ciclist al Sibiului, în cadrul etapei I Ambient, care se desfășoară pe traseul Sibiu - Agnita - Cincu - Avrig - Cisnădie - Păltiniș.

Din acest motiv se va restricționa traficul în Agnita, în intervalul orar 15 - 16, pe străzile Mihai Viteazul și Avram Iancu. Totodată, se interzice parcarea oricărui tip de autovehicul pe partea dreaptă (reabilitată) a străzilor Mihai Viteazul și Avram Iancu în intervalul orar 13 - 16.

sursa: www.primaria-agnita.ro

27 iunie 2012
Un consiliu pentru mai târziu

Marţi, 26 iunie, era ziua în care agniţenii aşteptau răspunsul la întrebarea pe care şi-o pun de la alegeri şi până în prezent: Cine va ocupa postul de viceprimar? Dar n-a fost să fie.
Prima şedinţă a noilor aleşi în Consiliul Local Agnita nu s-a putut ţine din cauză că au lipsit 7 consilieri din cei 17 care urmau să depună jurământul şi să aleagă viceprimarul. După o aşteptare de 20 de minute, Ovidiu Ioan Sitterli, prefectul judeţului Sibiu, a anunţat că cei 10 consilieri prezenţi nu reprezintă cele 2/3 necesare pentru ţinerea şedinţei şi a informat că următoarea va fi convocată în 29 iunie la o oră ce va fi anunţată.
Interesant este faptul că cei 7 absenţi, Bărbat Liviu Mihai, Muntean Aurica, Popa Sorin Radu, Prişcă Iosif Nicolae, Sârbu Ioan, Săftescu Cristian şi Terea Gabriela sunt reprezentanţi ai USL, care la alegeri au câştigat cele mai multe locuri în Consiliul Local şi postul de primar al oraşului prin Dragoman Ionel. Am încercat să aflăm părerea primarului ales despre lipsa colegilor, dar a refuzat să facă vreo declaraţie în acest sens.
Poate sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel va lămuri situaţia edililor oraşului Agnita, aflat în plin şantier şi fără conducător.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

25 mai 2012
De ziua înălțării, la Monumentul Eroilor

Dubla sărbătoare, Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor, a fost sărbătorită de agniţeni prin participarea la slujba liturgică şi apoi prin cinstirea eroilor la monumentul din parcul "Axente Lene".
După ce au ieşit de la biserică enoriaşii s-au îndreptat spre Parcul Eroilor, ce poartă numele eroului agniţean căpitanul Axente Lene, ucis mişeleşte în 1918. Aici, preoţii celor trei parohii ortodoxe au oficiat o slujbă de pomenire în memoria eroilor neamului. După săvârşirea parastasului, primarul Marius Radu Curceanu a vorbit despre nevoia de cinstire a eroilor şi despre necesitatea de a iubi ţara şi neamul, trăind şi muncind în spiritul jertfei lor, pentru binele oraşului şi al ţării. Protopopul Ioan Jurca a vorbit despre importanţa acestei duble sărbători, asociind jertfa eroilor neamului cu jerfa martirilor creşinătăţii. A fost intonat Imnul României şi apoi, pe ritmul odei "Presăraţi pe-a lor morminte", reprezentanţi ai insituţiilor din oraş şi ai Primăriei au depus coroane la monumentul sub a cărui cruce sunt trecute numele eroilor agniţeni.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

24 mai 2012
Îmi pasă de oraşul meu!

La invitaţia lansată de "Grupul Agnita", creat pe reţeaua de socializare Facebook, pentru înfrumuseţarea parcurilor din oraş au răspuns peste 50 de agniţeni. Studenţi veniţi în weekend, elevi, tineri membri ai Serviciului de Voluntari Agnita şi ai asociaţiei "Zâne pentru tineri", adulţi şi pensionari au fost prezenţi sâmbătă, 28 aprilie, în parcuri şi la locurile de joacă pentru copii pentru a realiza un plus de frumuseţeţe.
Bucuros de o asemenea iniţiativă, primarul Marius Radu Curceanu le-a pus la dispoziţie materialele necesare, vopsele, pensule, şmirgăl şi mănuşi iar aceştia au purces la înfrumuseţarea locurilor de joacă din Floreasca, Parcul Eroilor "Axente Lene", Parcul Steinburg şi cel de pe Fabricii.
De remarcat că celor care au dat curs invitaţiei lansată sub sloganul "Îmi pasă de oraşul meu" li s-au alăturat mulţi copii din zona parcurilor, care nu ştiau de iniţiativa comunicată pe Facebook. Aşa se face că grupului din asociaţia "Zâne pentru tineri", care au acţionat la locul de joacă din Floreasca, li s-au alăturat o mulţime de copii, bucuroşi să cureţe şi să pregătească leagănele şi toboganele pentru vopsit. Acelaşi lucru l-au făcut şi copiii care se joacă de obicei în Parcul Eroilor şi cei de pe Fabricii.
După terminarea acţiunii, uitându-se la ce au realizat, voluntarii au tras concluzia că a meritat să petreacă patru ore din weekend în acest mod.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

23 mai 2012
Agnita, un oraş european

Oraşul Agnita este într-o continuă agitaţie. Străzile în lucru şi oamenii care nu-şi mai văd capul de treburi arată implicarea fiecăruia în proiectele menite să modernizeze oraşul. Sunt proiecte finalizate, în curs de finalizare sau proiecte de viitor propuse de Primărie.
În prezent se lucrează la schimbarea aducţiunii şi ridicarea prizei de apă din râul Laiţa, la barajul de la Arpăşel (aducţiune de 36 km). S-au schimbat circa 7 kilometri de reţele în oraş, pe 18 străzi. Se lucrează la o staţie modernă de tratare a apei la Arpaş. S-a reabilitat bazinul de apă şi s-a modernizat staţia de clorinare de la Vard. Prin schimbarea reţelelor din oraş se vor elimina reţelele degradate şi realizate din materiale care puteau pune sănătatea în pericol. S-a înlocuit canalizarea menajeră pe circa 6,6 km de străzi şi am extins canalizarea pe circa 5,3 km. Au început lucrările de construire a staţiei moderne de epurare, cu termen de finalizare la sfârşitul anului 2012. Au fost schimbate conductele de apă-canal pe străzile M. Viteazu, o parte din 1 Decembrie şi A. Iancu şi s-a refăcut carosabilul pe 1,5 km din M. Viteazu. În această zonă s-au reconstruit şi trotuarele, urmând ca toate să fie asfaltate. De asemenea, pe artera principală se va realiza şi o pistă pentru biciclişti. Agnita va avea primul sau bulevard.
A fost modernizat iluminatul stradal în parcul Eroilor şi cel din spatele Primariei, curtea de la Central şi, parţial, Steinburg. Avem deja studiul care prevede schimbarea iluminatului public în tot oraşul, prin creşterea gradului de acoperire cu lumină şi scăderea consumului. Până în noiembrie 2012 se va realiza o nouă reţea de iluminat cu stâlpi ornamentali.
Cu privire la deşeuri, primarul Radu Curceanu ne spune: "După proiectul european Eco-Agnita avem firma oraşului care realizează colectarea şi sortarea deşeurilor. Datorită eficienţei societăţii de deşeuri şi a investiţiilor continuate în salubritate, agnitenii plătesc cel mai mic preţ din judeţ pentru colectarea deşeurilor. Societatea este deţinută de oraşul Agnita cu 51% din acţiuni şi a fost înfiinţată împreună cu comunele din jur."
Pentru bătrâni a fost înfiinţat Centrul de Asistenţă Socială Integrată pentru Persoanele Vârstnice din Agnita - Casa Seniorilor. Un spaţiu dotat cu aparatură medicală, dar şi audio-video, puse la dispoziţia tuturor beneficiarilor. Centrul dispune şi de un microbuz pentru persoanele nedeplasabile şi efecturarea de excursii. Persoanele vârstnice beneficiază aici de consult medical gratuit, din partea unor cadre medicale specializate şi sunt angrenate în diferite activităţi de socializare, având sprijinul Primăriei Agnita. Şi tinerii au un Centru de zi, finanţat din bugetul oraşului şi sponsorizări private. Spaţiul este realizat şi dotat pentru ca tinerii să poată organiza activităţi socioculturale.
Pentru romi au fost construite, din fonduri europene, 12 locuinţe. Condiţiile puse beneficiarilor implică o integrare mai accentuată şi mai rapidă în comunitatea locală. Până în prezent toate cele 12 familii şi-au îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul de folosinţă gratuită. Serviciul SMURD a fost prezent în Agnita înaintea multor oraşe mari din ţară şi din judeţ. "Am reabilitat, de asemenea, sediul SMURD pentru a crea condiţii optime de funcţionare a echipajelor. În aceeaşi ordine de idei, am dezvoltat baza materială a spitalului şi am îmbunătăţit condiţiile de cazare a pacienţilor. Am sprijinit dotarea spitalului şi dezvoltarea serviciilor medicale. Am acţionat direct pentru păstrarea spitalului şi am convins ministrul Sănătăţii că Spitalul Agnita trebuie să existe. În urma întâlnirii mele cu acesta, spitalul orăşenesc Agnita a fost scos din lista celor 72 de spitale propuse pentru desfiinţare", mai spune primarul Radu Curceanu.
Sprijinul de care se bucură investitorii în Agnita i-a determinat pe aceştia să creeze, în plină criză economică, 160 de locuri de muncă în 2011-2012. Urmează ca în perioada 2012-2013 să fie create încă 200 de locuri de muncă în oraş.
Între proiectele de viitor a fost aprobată cererea de finanţare pentru dezvoltarea turismului - "Agnita Medievală". Proiectul va transforma pieţele Republicii şi Teutsch în zone pietonale pavate. Biserica Evanghelică, turnurile acesteia şi Muzeul din Agnita vor fi restaurate, iar în turnurile bisericii vor fi amenajate spaţii de expoziţie cu scene din istoria breslelor agnitene de altădată. Pasarela peste Hârtibaci va deveni un pod cu lampioane şi aspect medieval. Un alt proiect este crearea unui centru de informare turistică, dotat ultramodern şi interconectat cu toate centrele turistice din ţară. Agnita va fi găsită de orice turist care doreşte să viziteze România.
Sediul Grupului de Acţiune Locală este în Agnita. Prin intermediul GAL MH vor fi finanţate, în perioada 2012-2015, proiecte regionale în domeniile agriculturii, turismului şi mediului. Vor intra la finanţare reţelele de alimentare cu apă şi cele de canalizare pe străzile care nu au fost incluse în etapa iniţială. Debitul de apă va fi suplimentat prin conectarea la o a doua aducţiune de apă de la Victoria. Agnita se va număra printre puţinele oraşe din România care au reţele de canalizare şi alimentare cu apă noi şi care acopera 100% din oraş, inclusiv satele aparţinătoare Ruja şi Coveş.

sursa: www.sibiu100.ro - R. Budușan

10 mai 2012
28 de primării din judeţ, nevoite să dea banii înapoi Guvernului

Toate primăriile din Sibiu, care au primit bani în aprilie, prin hotărâre de Guvern vor trebui să îi dea înapoi. Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi, la sfârşitul primei şedinţe de Guvern, că a decis recuperarea sumelor distribuite primăriilor din fondul de rezervă de către Cabinetul Ungureanu. 28 de primării din Sibiu sunt în situaţia de a da banii înapoi. Cei mai mulţi nu au avut timp să îi cheltuiască, pentru că nu au reuşit să adune la timp documentele şi să dea o hotărâre de consiliu local. Cum nimeni nu se aştepta ca banii să fie ceruţi înapoi, primarii nu s-au grăbit să îi termine.
Primăria oraşului Agnita primise 520.000 lei. Primarul Radu Curcean nu a reuşit să cheltuiască niciun leu. "Nu am avut timp să introducem pe ordinea de zi hotărârea de consiliu pentru a cheltui banii. O să îi dăm înapoi. Oricum nu e normal ca prima urgenţă a Guvernului să fie cea de a lua banii înapoi de la primării", a declarat Radu Curcean.
Foarte supărat este şi primarul comunei Nocrich, care s-a trezit fără cei 340.000 lei, pe care îi primise de la Guvernul Ungureanu. Spune că nu a avut arierate şi ar fi vrut să depună banii la CEC, de unde a luat un credit pentru contribuţia la un proiect pe fonduri europene pentru apă şi canalizare, însă nu era scadent. "Sunt supărat foc! Nu îmi vine să cred că am avut banii şi nu îi mai avem. Ce să zic? Dacă vor vrea să ne mai dea, vor fi bine primiţi, dacă nu, asta este! Ne-om chivernisi cum vom şti mai bine", a spus primarul comunei Nocrich, Ionel Vişa.
Judeţul Sibiu a primit, în aprilie, 11.615.000 de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Cele 28 de primării au primit sume de bani, acestea variind între 80.000 şi 2.000.000 lei. Hotărârea de Guvern a fost publicată în Monitorul Oficial al României. 1.657 de primării au primit bani, iar din judeţul Sibiu, din cele 64 de primării, au primit bani 28. Suma totală pe care a aprobat-o Guvernul Ungureanu era de 648.233.000 de lei, iar Sibiul a primit 11.615.000 lei. Banii au venit din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată, pentru echilibrarea bugetelor locale şi au fost daţi pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile.

sursa: www.tribuna.ro - L. Buciu

04 mai 2012
Cinci pe un loc la Primăria Agnita

Cinci concurenţi s-au angajat în cursa pentru postul de primar al oraşului Agnita. Actualul primar, Marius Radu Curcean, va candida tot pe lista Partidului Democrat Liberal, Ioan Dragoman va reprezenta Uniunea Social Liberală, Ioan Miclea din partea Partidului România Mare, Dumitru Matei din partea Partidului Poporului - Legea Cojocaru şi Dan Niculescu din partea Partidului Poporului - Dan Diaconescu.
Pentru consilieri, în afară de partidele cu candidat la postul de primar, au mai depus liste Partidul Verde cu 22 candidaţi, lider Ioan Cioca, Partidul Ecologiştilor 10 candidaţi, lider Albert Marton, FDGR 6 candidaţi, lider Reinhardt Boltres şi UDMR un candidat Piroşka Ţerbea.
Aceştia sunt cei care în perioada următoare vor organiza întâlniri cu agniţenii, rujenii şi coveşenii şi le vor spune ce au făcut până acum şi ce vor să mai facă în următorii patru ani, pentru ca oraşul şi satele aparţinătoare să arate mai bine şi cetăţenii să beneficieze de un plus de confort.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

27 aprilie 2012
Alţîna a fost gazdă primitoare pentru "Festivalul Hârtibăcenilor"

A VII-a ediţie a tradiţionalului festival al hârtibăcenilor din 22 aprilie, organizat la Alţîna, a venit cu două surprize plăcute: corul femeilor din Ighişul Vechi şi corul mixt din Merghindeal. Nu numai prezenţa acestora a fost o surpriză ci şi frumuseţea cântecelor şi nivelul interpretării.
Şi celelalte formaţii, debutante la ediţiile anterioare, au demonstrat, prin nivelul prestaţiilor, că folclorul de pe Valea Hârtibaciului va dăinui, că jocurile şi cântecele din această zonă sunt elemente vii de tezaur folcloric.
Deschiderea festivalului au făcut-o gazdele cu acel minunat cor mixt care, din 1966, este o prezenţă permanentă la festivaluri şi concursuri. Au urmat doi solişti alţînăreni, Roxana Popa şi Ştefan Luca, aplaudaţi pentru cântecele lor şi pentru interpretare. Apoi, neobosita dăscăliţă Rosemarie Muller şi-a adus pe scenă elevii îmbrăcaţi în tradiţionalele costume săseşti, le-a vorbit celor prezenţi despre originea localităţii Alţâna şi a dansat alături de copii vechile dansuri germane.
Ca de fiecare dată, dansatorii din Marpod, câştigători a numeroase premii, bine instruiţi de Ioan Tărchilă, au cucerit aplauze cu suitele de jocuri populare din zona Rupea şi de pe Hârtibaci. A urmat comuna Roşia cu grupul Vilanova din satul Nou, pregătite de Daniela Ţugulea, şi grupul de toboşari de la asociaţia Concordia.
Minunate costume populare vechi, trăistuţele ţesute cu ani în urmă, cântecele corale tot atât de vechi şi autentice, învăţate de la Liviu Constantinescu, cel care a fost dascălul satului, cu ecestea au îmbogăţit festivalul femeile din Ighişu Vechi, îndrumate de Corina Ionaşcu. N-au lipsit nici de această dată jucătorii din Bârghiş cu jocurile Alunelu, Banu Mărăcine şi Jocul din Bârghiş, coordonaţi de Ioan Sârbu.
Micul grup al retişenilor, doar şase perechi, învăţaţi să joace de neobositul Ioan Baciu, au impresionat prin eleganţa vechilor jocuri, brâul fetelor, rara, sârba, învârtita şi haţegana.
Au urmat apoi peste 50 de jucători din Chirpăr, în frunte cu instructorul lor Chirion Stănuleţ - primarul comunei. După o scurtă perioadă în care se părea că vechile jocuri chirpărene vor fi uitate, vigoarea cu care au fost interpretate de un grup atât de mare de tineri arată că Chirpărul are mult potenţial artistic.
Ansamblul "Dor Hârtibăcean" al Grupului Şcolar Economic din Iacobeni a prezentat tabloul coregrafic "Sărbătoare în sat", bine realizat şi interpretat sub conducerea prof. Nicolae Secere. A fost aplaudat şi grupul vocal format din elevele Lucia Armenciu şi Maria Pădure.
Elevii Scolii Generale din comuna Nocrich, conduşi de prof. Achim Mihuleţ, au prezentat sârba, Jiana şi Haţegana iar grupul vocal a interpretat "Bade, pălărie nouă" şi "Cui nu-i place dragostea".
Comuna Merghindeal a fost reprezentată la festival de ansamblul de dansuri coordonat de Ioan Sârbu şi de corul mixt, care a impresionat prin interpretare şi repertoriu, aducând pe scenă minunate cântece vechi. Alături de ei a fost cea mai tânără artistă din festival, micuţa Teodora Sasu, de 3 ani, care a fost aplaudată pentru frumoasa interpretare a cântecelor populare.
Încheierea festivalului a fost realizată de ansamblul "Cununa" din Agnita cu "Suită Hârtibăceană", o sinteză a jocurilor de pa Valea Hârtibaciului în coregrafia lui Ioan Sârbu.
A fost a VII-a acţiune artistică a asociaţiei Valea Hârtibaciului, la a cărei reuşită au contribuit primarii din comunele membre în asociaţie, care, an de an, îmbogăţesc repertoriul festivalului şi îi conferă o tot mai mare valoare artistică.
Felicitări primarului Ionel Bucşă pentru efortul depus, pentru buna găzduire a festivalului. Un rol deosebit în organizare i-a revenit Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita, implicarea directorului Ionel Dragoman contribuind la reuşita spectacolului.
În Duminica Tomii din anul viitor rolul principal îi va reveni comunei Roşia, care va fi gazda celei de a VIII-a ediţii a Festivalului Hârtibăcenilor. Suntem convinşi că primarul Valentin Aldea va oferi condiţiile necesare desfăşurării festivalului.
Până atunci sperăm în aorece schimbări prin Comisia de Cultură a Consiliului Judeţean Sibiu, pentru a beneficia şi acest festival de un dram de finanţare. Cei peste 200 de participanţi din 9 comune şi din oraşul Agnita, care urcă pe scenă pentru a păstra şi cultiva folclorul hârtibăcean, merită mai multă atenţie din partea celor care au obligaţia să susţină asemenea manifestări.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

20 martie 2012
Agnita, mini-capitală agricolă pentru o zi

Mai multe instituţii şi-au dat mâna pentru a organiza cel mai important eveniment din acest început de an, anunţat să aibă loc pe Valea Hârtibaciului. Este vorba de "Expoziţia de bovine cu vânzare prin licitaţie" - aflată la ediţia a doua, şi de prezentarea de produse şi mâncăruri tradiţionale de pe Valea Hârtibaciului. "Prin cele două acţiuni majore, găzduite într-una din cele mai ecologice şi mai frumoase zone din România, dorim să punem în valoare potenţialul agricol din teritoriu şi capacitatea micilor agricultori de a intra pe piaţa europeană cu produse ecologice", a precizat ieri Gheorghe Budrala, actualul director coordonator al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu (DADRS). Domnia sa crede că în 21 martie, între orele 7-18, Agnita va deveni o mini-capitală agricolă a judeţului Sibiu, graţie eforturilor reunite venite din partea Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu, Primăriei oraşului Agnita, CJS Sibiu, Camerei Agricole a Judeţului Sibiu și O.A.R.Z., alături de Asociaţia grupul de acţiune locală - Microregiunea Hârtibaciu şi Asociaţia Crescătorilor de taurine Agnita. "Trebuie să amintesc aici şi implicarea specială a primarului Marius Radu Curcean, a domnului Ilarion Bârsan, preşedintele "GAL Valea Hârtibaciului", şi a domnului Avram Horia - preşedintelui Asociaţia Crescătorilor de taurine Agnita", a mai precizat directorul DADR Sibiu.

sursa: www.tribuna.ro - A. Popescu

08 februarie 2012
Pocnete de bici şi sunete de tălăngi, la Agnita

Anul acesta a fost al saptelea an consecutiv în care în Agnita au răsunat pocnetele bicelor şi sunetul talăngilor şi a VI-a ediţie a paradei organizată de Breasla Lolelor. Înainte de spectacolul desfăşurat pe esplanada din faţa primăriei, lolelor şi spectatorilor le-au fost adresate cuvinte de salut din partea lui Bogdan Pătru, preşedintele asociaţiei Breasla Lolelor, Marius Radu Curcean, primarul oraşului Agnita, Mihail Kraus, reprezentantul saşilor din Agnita şi Hans Klein, preşedintele FDGR Sibiu. O prezenţă inedită la microfon a fost micuţa Natalie Herlan, care a recitat o poezie dedicată lolelor. Natalie a venit din Germania împreună cu surioara ei de trei ani, Sophie, cu bunicii şi părinţii Marc şi Alice Herlan. Este al doilea an când, împreună cu familia ei, s-a alăturat unui grup şi participă la fuga lolelor.
La primele ediţii nu toţi agniţenii au fost de acord cu reluarea acestui obicei. Mulţi au comentat negativ iniţiativa tinerilor. Unii şi-au amintit de poveştile despre lolele care îi loveau cu biciul pe români. Alţii susţineau că aşa au venit saşii în Ardeal şi i-au fugărit pe români din locurile natale. Pe de altă parte, unii saşi agniţeni aflaţi în Germania i-au acuzat pe cei care reluau obiceiul că vor denatura tradiţionala Fugă a Lolelor, că nu au dreptul să preia un obicei săsesc.
Pentru tinerii care au hotărât să continuie acest vechi obicei din Agnita argumentele contra iniţiativei lor n-au fost luate în seamă. Pentru ei istoria merge înainte şi dezgroparea morţilor n-are sens. Din toate poveştile despre obiceiul lolelor au ales-o pe cea mai frumoasă, adică pe cea a vitezei Ursula care s-a mascat şi i-a bătut pe turci cu biciul aşa de tare, că de atunci n-a mai călcat picior de otoman prin Agnita.
În ceea ce priveşte temerea saşilor plecaţi de acasă, că românii vor denatura vechiul lor obicei, aceasta nu are nici un temei, respectarea lui fiind prevăzută în mod expres în statutul asociaţiei. Nici argumentul că este un obicei săsesc n-a fost luat în considerare. Nu s-a găsit nici un act care să ateste faptul că este proprietatea cuiva şi că trebuie retrocedată. În consecinţă au considerat că este obiceiul agniţenilor, indiferent de naţionalitate, religie, vârstă ori sex.
Pentru a participa la Parada Lolelor este important să faci parte dintr-un grup de prieteni şi, împreună cu ei, să te simţi bine îmbrăcând costumul de lolă, făcând mult zgomot cu talanga şi pocnind din bici pentru a alunga iarna ori spiritele rele, dar mai ales pentru a impresiona spectatorii. Apoi trebuie să fugi pe la toate casele acestor prieteni, unde se cântă şi se fac urări de bine și se bea câte un pahar, două cu vin pentru încălzire şi pentru refacerea forţelor.
De fapt, întâlnirea cu prietenii este esenţa şi farmecul vechiului obicei. Cu această ocazie revin în Agnita, din străinătate ori din ţară, toţi cei care se pot învoi de la serviciu şi încep pregătirile în vederea paradei. Pentru aceasta, cu o săptămână înainte, se întâlnesc în diverse locuri şi se antrenează în mânuirea biciului. Uneori antrenamentul are loc undeva afară, în câmp, alteori în grădina unuia din prieteni şi de obicei după apusul soarelui. În ambele cazuri, datorită frigului, perioadele de 5 minute de pocnit alternează cu 15 - 20 de minute de încălzit. Dacă antrenamentul se face lângă casă, încălzirea se face în bucătărie şi este accelerată cu câte un pahar de ţuică ori vin. Dacă este în câmp, acolo se amenajează un grătar şi atunci antrenamentul durează mai mult, adică până se termină combustibilul.
Pe lângă antrenamentul cu biciul, se fac şi repetiţii cu cântecele din repertoriul lolelor. Pentru aceasta Breasla Lolelor a editat o cărticică cu o mulţime de cântece, un repertoriu foarte variat, în care sunt incluse texte în limbile germană, engleză, italiană şi bineînţeles română. Nu lipsesc romanţele, cântecele de petrecere, de joc şi cele lăutăreşti.
Este de fapt un antrenament complex, cel cu biciul este pentru paradă, iar cel cu cântecele pentru Balul Lolelor. Pentru că după ce lolele îşi termină fuga se odihnesc două ore şi apoi se întâlnesc cu toţii la marea petrecere, unde numărul participanţilor este mai mare decât al celor care au îmbrăcat costmul tradiţional. Anul acesta la paradă au fost 150 de lole, iar la bal peste 220 de participanţi.
Balul lolelor nu mai respectă regulile săseşti, el se desfăşoară după strămoşeştile obiceiuri româneşti, adică mâncare, băutură, joc şi concursuri de cântece, în care câştigă grupul cu cele mai puternice voci, ceea ce face că dimineaţa majoritatea vorbesc cu o octavă mai jos din cauză de răguşeală.
Iată motivul pentru care obiceiul lolelor va continua în Agnita. Pentru că acesta le conferă agniţenilor o identitate de care sunt mândri şi pentru că le oferă prietenilor ocazia să se reîntâlnească şi să se bucure împreună.
Acum, cei veniţi de pe meleaguri străine au plecat, dar cei rămaşi se pregătesc pentru un alt eveniment important ce va avea loc în 25 februarie. Atunci, pe scena Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" va avea loc Dansul Generaţiilor, un spectacol de cântece şi jocuri populare româneşti la care vor participa toate formaţiile de dansuri şi toţi soliştii de muzică populară românească din oraş.
Or fi Agnita şi Valea Hârtibaciului mai sărace din punct de vedere economic, dar sunt destul de bogate spiritual şi oamenii acestor locuri ştiu să se bucure de acest tezaur.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

02 februarie 2012
Agnita are buget. Aprobat

Consiliul Local al oraşului Agnita a aprobat, în prima şedinţă ordinară din acest an, Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012. A fost o şedinţă scurtă, fiecare capitol fiind aprobat cu puţine întrebări şi comentarii.
De fapt, imediat după primirea sumelor aprobate de Consiliul Judeţean Sibiu, primarul Marius Radu Curcean i-a invitat pe directorii instituţiilor ce aparţin de Primărie - sănătate, şcoli, cultură - şi au punctat principalele probleme ce trebuiau rezolvate. Apoi comisiile Consiliului Local şi-au făcut loc de muncă în primărie, au analizat veniturile şi au dezbătut cum vor fi efectuate cheltuielile.
Aşa s-a făcut că discuţiile asupra bugetului pe anul 2012 au fost scurte şi fără controverse, fiecare consilier fiind edificat asupra tuturor capitolelor privind cheltuielile.
Comparativ cu anul trecut, în Agnita se vor cheltui cu 11.943 mii lei mai mult. Aceşti bani provin de la fonduri europene 7.685 lei şi de la bugetul de stat 4.544 lei, ambele sume fiind destinate finalizării lucrărilor la artera principală. În total pentru artera principală sunt alocaţi, din fonduri externe 17.647 mii lei.
În afară de artera principală, cheltuielile la celelalte capitole sunt aproximativ egale cu cele de anul trecut.
Investiţiile totale prevăzute pentru acest an sunt în valoare de 20 849 lei. Principalele cheltuieli de investiţii din bugetul local în valoare de 13.202 mii lei sunt pentru: construcţia Policlinicii - cabinete medici de familie 495 mii lei, modernizarea reţelei de iluminat public 554 mii lei, cofinanţare pentru modernizarea Casei de Cultură 300 mii lei, reabilitare Piaţa Agroalimentară 300 mii lei, reabilitare str. M. Eminescu 391 mii lei, reabilitare str. Abatorului 153 mii lei, reabilitare Parcul Eroilor 129 mii lei, reabilitare curtea de la Central 195 mii lei.
Şedinţa pentru aprobarea bugetului a fost una din cele mai scurte şi mai eficiente, toate capitolele fiind aprobate în unanimitate.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

30 ianuarie 2012
Elveţienii caută vaci de carne în Sibiu

Ieri, la sediul firmei Karpaten Meat din Nocrich (specializată pe creşterea vacilor de carne din rasa ANGUS), a avut loc prima întâlnire cu crescătorii de vaci de lapte din Mărginimea Sibiului şi Valea Hârtibaciului. Au fost prezenţi Samuel Widmer - directorul general Karpaten Meat, Horaţiu Răcuciu - prefectul Sibiului, Gheorghe Budrală - director executiv DAJ Sibiu, Georgeta Purima - directorul Camerei Agricole Sibiu, Marcel Andrei - preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine "Bovisib" Sibiu, Horia Avram - preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Agnita, Vasile Stroe - preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Jina şi peste 40 de crescători individuali de bovine. După o scurtă vizită în ferma de animale, crescătorii sibieni de bovine - printre care amintim pe Nicolae Stângă - vicepreşedinte AJCB "Bovisib", cu un efectiv de peste 250 vaci cu lapte, Vasile Manta - crescător Agnita cu peste 100 vaci, Ionel Vişa - primar Nocrich şi crescător cu un efectiv de 50 vaci cu lapte, Gilu Manta - Agro Bio SRL Agnita, cu un efectiv de 205 animale - s-au arătat interesaţi de programul de parteneriat al celor doi investitori elveţieni, Samuel Widmer şi Stefan Jung. Colaborare elveţiano-sibiană Prefectul Horaţiu Răcuciu şi directorul Gheorghe Budrală au salutat această iniţiativă de parteneriat promovată de Karpaten Meat şi crescătorii sibieni de animale. În context, cei doi au promis tot ajutorul necesar pentru ca acest parteneriat să prindă contur. ANGUS este cea mai populară şi recunoscută rasă comercială de carne din lume. Se pretează foarte bine la păşunile din zona Sibiului. Este o rasă robustă de taurine, cu o mare longevitate (19-25 de ani). Prezintă următoarele avantaje: spor mare de creştere; condiţii de microclimat puţin pretenţioase, rezistenţă nativă foarte mare a produşilor la factorii climatici; rezistenţă foarte mare la agenţii parazitari şi infecţioşi, ceea ce implică cheltuieli sanitar-veterinare reduse; valorificare mare a furajelor (naturale şi murate). Reprezentanţii firmei Karpaten Meat spun că sistemul lor de parteneriat cu crescătorii de bovine din judeţ se poate derula fie prin asociere cu asociaţiile sau crescătorii individuali, fie prin coperative agricole, fie prin grupuri de producători agricoli. Karpaten Meat oferă tauri ANGUS pentru reproducţie cu genetică de top, juninci mai mari de 10 luni şi juninci gestante. Prin contractul de vânzare-cumpărare, elveţienii se obligă să răscumpere viţeii ANGUS rezultaţi prin reproducţie, pentru a-i îngrăşa şi folosi pentru producţia de carne. În contract este prevăzută şi o garanţie echitabilă de cumpărare a acestor viţei. În plus, partenerul elveţian pune la dispoziţia crescătorilor sibieni experienţa sa în domeniu, pentru înfiinţarea unei ferme de bovine ANGUS pentru carne. Din Scoţia în Sibiu Administratorii elveţieni de la Karpaten Meat sunt de profesie măcelari. Ei au fondat firma din Nocrich în anul 2008, printr-un prim import de 120 exemplare de vaci din rasa ANGUS. În prezent, au un efectiv de 1.200 capete, a căror asistenţă sanitar-veterinară este asigurată de 3 medici veterinari: Radu Nechiti - profilaxie şi program strategic, Horea Nemeş - reproducţie şi Ionuţ Varvaruc - cazuistică curentă. Rasa ANGUS a apărut pentru prima dată în Scoţia, unde a fost înregistrată pe la anul 1870. Prima bovină înregistrată a trăit 29 de ani şi a fătat 25 de viţei, din care 24 au supravieţuit. Azi, rasa ANGUS este răspândită în Statele Unite, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Argentina şi România - Sibiu. Carne marmorată, fragedă şi suculentă Bovinele ANGUS au carnea de un roşu aprins, este fragedă şi marmorată. Impresionează prin gustul fin şi consistent, fiind foarte căutată în gastronomia de vârf şi în sectorul Premium. Păşunile din judeţul Sibiu oferă o carne bio şi se pretează foarte bine pentru creşterea taurinelor ANGUS, a căror deviză de creştere este "puţin grajd şi multă păşune". Crescătorii sibieni interesaţi de acest parteneriat o pot contacta pe Eniko Buta, directorul de vânzări al firmei Karpaten Meat, la tel. 0269/55.71.35 sau 0269/23.29.77, fax 0269/23.27.17, e-mail: eniko. buta@karpaten-meat.com Următoarea întâlnire cu crescătorii de bovine din zonele Avrig şi Mediaş va avea loc vineri, 3 februarie, la sediul Karpaten Meat din Nocrich.

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

17 decembrie 2011
Autorităţi? Care autorităţi?

Cititorul nostru din Agnita, Liviu Traub (str. Mihai Viteazu nr. 10) are un necaz: "Pe aceeaşi stradă, la nr. 8, funcţionează o unitate comercială, care în nopţile sfârşitului de săptămână şi de sărbători are program de discotecă (NOU NAME, administrator Ovidiu Dragomir). În aceste nopţi se produce mare zgomot, cauzat de muzica dată la maximum, larma făcută de clienţi, ambalarea motoarelor, trântirea portierelor maşinilor. Nu mai spun de mizeria pe care o fac clienţii la plecare (...) Situaţia este insuportabilă pentru familiile care locuiesc în vecinătatea acestui stabiliment. În doi ani, de când funcţionează, ne-am adresat la toate autorităţile locale şi judeţene, rezultatul fiind... zero (...) Am primit răspunsuri în doi peri, s-au făcut nişte verificări, de formă, de cei de la Garda de Mediu, respectiv Direcţia de Sănătate Publică Sibiu. Culmea este că, de la Prefectură ni s-a răspuns, la a doua petiţie, să nu le mai scriem, fiindcă vor clasa reclamaţia. Ce ne sfătuiţi să facem pentru a scăpa de acest calvar?"
Liviu Traub a ataşat scrisorii o listă cu sesizările făcute începând din 22.11.2010 până în prezent. Situaţia este cu atât mai de neînţeles cu cât există o hotărâre a Consiliului Local Agnita, care stabileşte programul de funcţionare a unităţilor de alimentaţie publică, dar care nu este respectat.
Într-o societate normală, v-aş fi sfătuit să vă adresaţi autorităţilor, dar, fiindcă aţi făcut-o deja fără rezultat, n-am a vă spune decât să mai răbdaţi câteva luni, să alegeţi un alt consiliu local şi un alt primar, care apleacă urechea la cererile celor care i-au votat. Până la urmă, tot la Agnita trebuie ruptă pisica. La noi, autorităţile sunt ceva care nu există, dar se supără când le spui că-s numai bune de desfiinţat.

sursa: www.tribuna.ro - N. I. Dobra

15 decembrie 2011
Sara din ia-sară - La Mulți Ani !

Cea de a IV-ediţie a concertului de colinde de pe Valea Hârtibaciului a confirmat aşteptările iniţiatorilor şi organizatorilor acestui eveniment, prin care se dorea ca minunatul tezaur ce a asigurat păstrarea credinţei strămoşeşti în lupta cu vitregiile istoriei să nu se piardă.
Colinzile, ca şi vestigiile arheologice, confirmă, dacă mai era necesar, perenitatea noastră pe aceste meleaguri, faptul că nu existăm aici de ieri, de alaltăieri, ci de pe vremea lui "Bădica Traian". De-a lungul devenirii noastre istorice au păstrat "legea strămoşească", au creat unitatea necesară pentru a nu ne risipi în culturile altor neamuri, fiind adeseori arma noastră de rezistenţă, de luptă împotriva celor ce voiau să ne uităm limba ori să devenim cu toţii atei.
Acum, când avem iluzia că nu mai e necesar să ne apărăm credinţa şi neamul, acceptăm cu uşurinţă să uităm valorile noastre spirituale, ne lăsăm orbiţi de valori ce nu ne aparţin.
Sesizând acest pericol, facilitat şi de schimbările demografice, Protopopiatul Agnita şi Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu", au organizat în urmă cu patru ani primul concert de colinzi de pe Valea Hârtibaciului.
A fost un început timid, majoritatea fiind convinşi că acestea s-au pierdut ori că cei care le mai ştiu sunt prea bătrâni pentru a le mai cânta. Acum, la a IV-a ediţie, s-a văzut că ele mai există, că, trăind în inimile celor care nu le-au uitat, au putut fi reînviate şi aduse pe scenă, spre bucuria atât a celor care le cântă cât şi a celor care au primit colindătorii.
La deschiderea concertului a vorbit preotul Ioan Dumitru Tatoiu din Fofeldea, care a spus, printre altele: "colinzile sunt expresia Sfintei Scripturi şi colindătorii devin apostoli şi martori ai împlinirii făgăduinţei de venire a mântuitorului în lume".
Au venit la Agnita, să-i colinde pe toţi hârtibăcenii, grupuri de colindători din Retiş, Nocrich, Chirpăr, Răvăşel, Săsăuş, Merghindeal, Coveş, Ghijasa de Sus, Ighişu Vechi, Fofeldea, Mihăileni şi reprezentanţii gazdelor - corul Sf. Nicolae. De remarcat că din cele 11 sate doar 4 sunt reşedinţă de comună, celelalte 7 fiind satele vechi româneşti de pe Valea Hârtibaciului, unde aspectul arhaic al colinzilor este mai pregnant, conservarea lor fiind facilitată şi de relativa izolare. Este mai ales cazul satului Ghijasa de Sus, unde mai dăinuie un filon de aur pur, pus mai bine în avidenţă anul acesta de un număr mai mare de colindători decât la ediţiile anterioare. Remarcabilă a fost prezenţa preoţilor alături de colindători, în culise ori integraţi în grup, cântând împreună cu ei.
Casa de Cultură din Agnita n-a organizat nici concurs şi nici festival de colinde. Ea a fost gazda cetelor de colindători de pe Valea Hârtibaciului, care au adus aici spiritul marii sărbători creştine, realizând atmosfera vechilor tradiţii, aşa cum s-au perpetuat ele de-a lungul veacurilor. Aceeaşi temă şi uneori aceleaşi texte ale colinzilor, dar cântate atât de diferit, fiecare purtând amprenta specificului local al comunităţii.
Cele 12 grupuri de colindători şi-au urat unii altora "Sara din ia-sară s-ajungeţi la mulţi şi fericiţi ani!", urare tradiţională pe Valea Hârtibaciului.
Bucuros de reuşita acestui frumos concert, Protopopul Ioan Jurca le-a mulţumit şi i-a felicitat pe colindători, pe preoţii care s-au ocupat, la fel ca vechii lor înaintaşi, de pregătirea colinzilor şi pe primarii care au sprijinit deplasarea la Agnita.
În calitate de mare gazdă, Ioan Dragoman, directorul Casei de Cultură, a dat curs oraţiei:

"Ia, cinstită gazd-aleasă,
întinde masă frumoasă
cu spată de carne grasă.

Da-ntinde-ne pe masă
un colac de grâu
ş-un pahar de vin
ca să ţi-l închin.

La anu şi la mulţi ani!"

şi i-a poftit pe colindători la restaurant. Aici, vestitorii Naşterii Domnului, au încheiat o seară frumoasă cântând cu toţii "O, ce veste minunată".

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

09 decembrie 2011
Anestezie şi terapie intensivă la Spitalul din Agnita

Consiliul Local Agnita a aprobat solicitarea Spitalului Orăşenesc pentru modificarea şi completarea structurii organzatorice. Modificările vizează înfiinţarea compartimentului Anestezie şi Terapie Intensivă (A.T.I.) care va fi dotat cu două paturi pentru supraveghere post anestezică. În compartimentul de chirurgie generală numărul de paturi va creşte de la 3 la 7, iar pentru eficienţa acestor compartimente, structurile organizatorice se vor completa cu o sală de operaţie şi o staţie de sterilizare centrală.
Lucrările de amenajare privind aceste modificări sunt aproape finalizate şi s-a încheiat procedura de achiziţii a aparaturii necesare funcţionării compartimentului A.T.I., adică aparat de ventilaţie mecanică pentru adulţi şi copii, aparat de anestezie, monitoare de funcţii vitale, tablouri de control şi alarmare etc.
Personalul medical va fi asigurat de personalul compartimentului chirurgie atât la medici cât şi la personal mediu sanitar încadrat şi normat (1 medic chirurg, 1 medic rezident A.T.I., cinci asistente medicale, două infirmiere).
Prin aceste măsuri va creşte considerabil eficienţa Spitalului Orăşenesc Agnita, care deserveşte 11 comune cu peste 35 de mii de locuitori, putându-se face operaţii chirurgicale mai complexe. De asemenea, cazurile urgente şi foarte grave pot fi stabilizate.
Prin aceste dotări şi modificări spitalul din Agnita îndeplineşte condiţiile de încadrare în categoria a IV-a. În acest sens, primarul Radu Marius Curcean şi managerul spitalului, Nicolae Iosif Prişcă, au făcut demersurile necesare la Ministerul Sănătăţii şi ,dacă totul decurge normal, începând cu noul an, în spital va funcţiona noul compartiment A.T.I.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

05 decembrie 2011
Întâlnire a seniorilor din Copşa Mică şi Agnita

Zi importantă pentru membri Sfatului Batrânilor Copşa Mică şi cei ai Casei Seniorilor Agnita, care s-au întalnit la Agnita, pentru prima dată de la înfiinţarea acestor organizaţii. Zilele trecute, prin mijlocirea şi în prezenţa primarilor din Copşa Mică, Daniel Tudor Mihalache şi din Agnita, Radu Curcean, "seniorii" din cele două localităţi s-au întâlnit pentru a pune bazele unor acţiuni viitoare comune, care să aducă bucurie în rândul membrilor acestor organizaţii. "Primirea făcută de gazdele din Agnita a fost una deosebită, domnul preşedinte Efta Doru şi consiliul de coordonare al Casei Seniorilor demonstrând fără echivoc nivelul de organizare la care au ajuns deja, prilej pentru membri Sfatului Bătrânilor din Copşa Mică, conduşi de preşedintele Iuliu Domşa, de a lua un exemplu de bune practici pe care să-l implementeze şi la Copşa Mică. Cum se spune în popor, 's-au văzut, s-au plăcut' şi acum copşenii aşteaptă cu interes vizita agniţenilor la evenimentele organizate la Copşa Mică", se arată într-un comunicat al administraţiei copşene.

sursa: www.tribuna.ro

04 octombrie 2011
Rectificare de buget

Consiliul Local a aprobat în şediţa ordinară din 28 septembrie propunerea primarului Curcean Radu privind rectificarea bugetului local al oraşului Agnita.
Bugetul oraşului a înregistrat venituri suplimentare de 235,50 mii lei provenite din următoarele surse:
  • 106 mii lei din valorificare bunuri din domeniul privat al oraşului, respectiv vânzarea unor terenuri şi construcţii;
  • 80,50 mii lei au fost primiţi de la Consiliul Judeţean Sibiu pentru susţinerea proiectelor de dezvoltare locală;
  • 49 mii lei din surse defalcate pentru echilibrarea bugetului local.
Din aceste venituri Consiliul Local a aprobat să se cheltuiască 44,50 mii lei pentru continuarea lucrărilor de amenajare a târgului de animale, 40,90 mii lei pentru lucrări la grădiniţe şi şcoli, 30,80 mii lei pentru plombări pe str. Nouă, Piaţa Teutsch şi Coveş, 30 mii lei pentru lucrări de canalizare pe str. Avram Iancu şi câte 8 mii lei pentru continuarea lucrărilor la capelă, catedrală şi biserica parohiei nr. 3.
Se vor mai face lucrări la clădirea pompierilor, la prelungirea instalaţiei de apă în Ruja şi va fi achiziţionat un sistem video şi de alarmare la poliţie.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 octombrie 2011
Teatrul agnițean - viitor în trecut

Teatrul reprezintă întreaga oglindă a unei societăți, puntea de legătură între comedia umană şi drama umană, iar scena nu este decât un spațiu la o scară redusă în care omul se regăseşte sub toate aspectele sale morale sau valorice. Această formă de prezentare şi-a găsit locul şi în spatiul agnițean, reuşind în decursul unui secol de existență să realizeze numeroase spectacole care au adus în sufletul publicului un strop de adevăr, speranță şi înțelegere. De aceea, am luat hotărârea ca, împreună cu un grup inimos, dornic de frumos, să punem în evidență o retrospectivă a teatrului agnițean prin organizarea, in data de 28.09.2011, a unei expoziții omagiale la sediul Bibliotecii Orăşeneşti Agnita, după care aceasta va deveni o expoziție permanentă în cadrul Muzeului de Istorie "Valea Hârtibaciului" Agnita.
Mulțumim pe această cale Primăriei oraşului Agnita, domnului primar Curcean Marius Radu care ne-a sprijinit şi celor două instituții de cultură, Biblioteca Orăşenească Agnita - bibliotecar Rodina Ofelia şi Muzeul de Istorie "Valea Hârtibaciului" Agnita - muzeograf Nevodar Mihaiela.
Retrospectiva cuprinde trei mari perioade:
  • Perioada ce cuprinde inclusiv anul 1945, cu imagini din spectacole găsite în arhiva Muzeului de Istorie "Valea Hârtibaciului" Agnita;
  • Perioada 1945-1989;
  • 1990-şi până in prezent.
Dacă din prima perioadă am găsit puține poze din spectacole, din celelalte perioade am reușit să punem în evidență o serie de spectacole, dar şi personalitățile care au avut un rol important în realizarea acestora.
Perioada 1990 - 2011, în care eu am fost coordonator, a început destul de dramatic datorită lipsurilor materiale (decor, recuzită) şi financiare cauzate în mare parte de o înțelegere greşită a necesității valorificării acestui gen al artei de către anumiți factori de răspundere. Punerea în scenă a unor piese sau organizarea altor spectacole culturale a revenit trupei de teatru "Step by Step", coordonată de prof. Băra Virgil, care alături de profesori inimoşi, între care s-a remarcat aportul deosebit al doamnei profesoare Silvia Cioflec, şi de numeroşi profesori tineri, au pus bazele unei colaborări fructuoase între profesori şi elevi împreună organizând o serie de spectacole. Acest gen de colaborare continuă şi până în prezent şi sperăm ca va continua mulţi ani de acum înainte.

sursa: www.primaria-agnita.ro - Prof. Băra Virgil

28 septembrie 2011
În sprijinul vârstnicilor din Agnita: butonul de urgenţă

Vârstnicii oraşului Agnita vor fi asistaţi prin intermediul unei noi tehnologii, ce presupune dotarea lor cu brăţări electronice legate la terminale care transmit date instantaneu, prin reteaua telefonică, unui dispecerat unde se află tot timpul cineva pregătit să dea o mână de ajutor. Proiectul a fost posibil cu sprijinul Crucii Roşii din Heidelberg (Germania), cu care Primăria Agnita colaborează de mai mulţi ani.
Noul sistem vine în sprijinul vârstnicilor care au nevoie de asistenţă medicală şi care din diverse motive preferă să nu-şi părăsească locuinţa. Indiferent cât de familiarizaţi sunt cu tehnologia, beneficiarii nu vor trebui decât să apese pe un buton pentru a cere ajutor în caz de nevoie. La dispecerat se va lucra în patru schimburi, gata să intervină oricând este nevoie. "Butonul wireless are o rază de acţiune de 300 de metri. Cu ajutorul terminalului instalat în casa beneficiarului, apelul de urgenţă se transmite prin reţeaua de telefonie fixă la dispecerat. Centrala afişează un cod, care odată introdus în calculator oferă fişa pacientului şi putem şti imediat cum să venim în ajutor", explică asistentul Gerard Crăcănel, cel care a programat softul necesar funcţionării sistemului.
"Cei de la Crucea Roşie ne pun la dispoziţie gratuit până la 100 de aparate, poate şi mai multe. Pe oameni nu-i costă nimic, iar costurile Primăriei se leagă de asigurarea permanenţei la centrală", detaliază Primarul Agnitei, Radu Curcean, a cărui implicare a fost esenţială în implementarea proiectului.
Sistemul informatizat este marca Bosch şi este de ultimă oră. "Ne-a fost donat, cu generozitate, de Crucea Roşie din Heidelberg. Ei folosesc acest sistem din anul 1987 şi astăzi au, doar în zona lor, aproximativ 250.000 de beneficiari", menţionează Radu Curcean. Ideea a pornit de la Consiliul Judeţean, care în primăvară a invitat primăriile oraşelor Agnita, Cisnădie, Avrig şi Sălişte să găsească soluţii pentru implementare.
Deşi beneficiarii sunt, deocamdată, doar din oraşul Agnita, intenţia autorităţilor este să extindă sistemul de asistenţă. Soluţia este una optimă şi din punct de vedere economic, în condiţiile în care edilii au calculat că suma lunară alocată pentru un bătrân îngrijit la domiciliu este de 104 lei, iar pentru o lună de spitalizare la Unitatea de Asistenţă Medico-Socială, cheltuielile pot ajunge la 11.000 de lei. "Este mai degrabă o asistenţă socială decât un medicală. Se merge la beneficiar doar o dată sau de două ori pe săptămână, nu se asigură masa, ci doar li se fac cumpărături şi sunt ajutaţi să gătească. Şi oamenilor le convine să rămână acasă. Chiar sunt cazuri care nu vor să plece la azil", conchide primarul oraşului Agnita, Radu Curcean.
Lansarea sistemului s-a făcut în prezenţa mai multor oficialităţi, printre care prefectul Horaţiu Răcuciu, preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch şi reprezentanţi ai Crucii Roşii din Heidelberg.
Pentru Bottesch, "sistemul este nu unul doar mai puţin costisitor, ci şi mai uman". În legătură cu implementarea sistemului în oraşele Avrig, Cisnădie şi Sălişte, recunoaşte că aici eforturile depuse din partea autorităţilor locale pentru adoptarea sistemului au fost mai mici, dar nici societatea civilă nu răspunde atât de pozitiv precum în Agnita. Iar "lucrurile mari se realizează cu eforturi nu doar de sus în jos, adică de la autorităţi spre societatea civilă, ci şi de jos în sus printr-o implicare activă din partea cetăţenilor".
"Mă bucur că aici s-a dat dovadă de o bună folosire a banilor şi nu sunt irosiţi, cum se întâmplă deseori", susţine Horaţiu Răcuciu despre iniţiativa Primăriei Agnita. Mai mult, "mă aflu aici şi în calitate de om care se bucură pentru semenii săi", completează prefectul.

Puteți citi mai multe despre acest subiect în secțiunea Articole.

sursa: www.turnulsfatului.ro - P. Georgescu

16 septembrie 2011
Felicitări pentru nunta de aur

În sala de şedinţe a primăriei din Agnita au fost invitate 12 perechi de oameni vârstnici care au fost sărbătoriţi pentru că în acest an au împlinit 50 de ani de căsnicie.
Pentru cei sărbătoriţi, acţiunea organizată de Asociaţia Casa Seniorilor a avut o încărcătură emoţională deosebită. Au fost felicitaţi şi au primit urările cuvenite la un asemenea eveniment din partea preşedintelui asociaţiei, Efta Dorul, şi a d-nei Cioca Marcela. În afară de felicitări, sărbătoriţii s-au bucurat şi de un buchet de flori oferit împreună cu un plic cu bani. Pentru ca bucuria sărbătoriţilor să fie completă, elevii Cercului de Etnografie şi Folclor de la Clubul Elevilor din Agnita, conduşi pe prof. Doina Părău, au prezentat o suită de dansuri iar solistele Diana Nistor, Ioana Bogdan şi Petronela Sandu i-au încântat cu frumoase cântece populare.
Prezent la acest eveniment, primarul Curcean Radu Marius le-a urat fericire celor sărbătoriţi şi i-a felicitat pe organizatori pentru această iniţiativă.
Organizatorii au mulţumit sponsorilor SC Agnetheln Mobilă Tapiţată S.A., Raiffeisen Bank, Bârsan Aurel, Calboren Pompiliu şi Stângă Nicolae, a căror contribuţie a făcut posibilă organizarea acestui eveniment.

sursa: www.primaria-agnita.ro - I. Bârsan

16 septembrie 2011
Tabăra de vară - Sărături 2011

Peste 120 de elevi din Agnita, Alţîna, Bruiu, Chirpăr, Marpod şi Merghindeal au petrecut cinci zile minunate în tabăra de vară de la Sărături. Au dormit în corturi, au folosit veselă de unică folosinţă, dar mai ales s-au distrat participând la tot felul de întreceri sportive iar seara au cântat în jurul unui imens foc de tabără.
Tabăra a fost organizată de asociaţia Valea Hârtibaciului, cu contribuţia financiară a fiecărei primării, care a plătit câte 100 de lei pentru un elev. Merită felicitaţi primarii care au înţeles importanţa acestei tabere, unde copiii au avut ocazia să înveţe să ridice un cort, să-şi pregătescă şi să adune sacii de dormit, dar mai ales să socializeze; să-şi facă prieteni şi să participe la tot felul de întreceri sportive: fotbal, volei, badminton, korfbal, orientare turistică, tenis de masă şi şah.
Toate competiţiile au avut câştigători, şi toţi câştigătorii au primit diplome, dar pentru participare la tabără au primit diplome toţi elevii. În afară de diplome au primit şi câte un frumos tricou cu sigla taberei.
Principalul organizator a fost preşedintele asociaţiei Valea Hârtibaciului ing. Marius Radu Curcean, care s-a bucurat de sprijinul mai multor colaboratori şi în primul rând minunata echipă de participanţi la Ofroad, care au lăsat utilităţile, baie, toalete ecologice şi cortul pentru a fi folosit ca sală de mese şi pentru sporturile de sală: tenis de masă, şah. Au fost apoi profesorii care i-au însoţit pe elevi şi profesorii de sport din Agnita, coordonatorii întrecerilor sportive: Stelică Sârbu, Ion Armeanu, Iancu Mihăilă, Dan Jecan. De asemenea, de un real sprijin a fost a Mircea Vasiu de la Centrul de Îngrijire Agnita.
S-au implicat foarte multe persoane şi elevii s-au simţit minunat. Poate vor înţelege şi ceilalţi primari că şi elevii lor au nevoie de vacanţe plăcute, mai ales premianţii. Suma de 100 de lei pentru un elev este prea mică pentru a motiva lipsa de implicare.
Sperăm că anul viitor vor fi mai mulţi participanţi la Tabăra de vară Sărături 2012.

sursa: www.primaria-agnita.ro - I. Bârsan

16 septembrie 2011
CS Agnita - Tenis de masa

Luna august 2011 va rămâne cu sigurață în memoria iubitorilor tenisului de masă agnițean prin inaugurarea noului sediu situat în incinta vechiului internat de la Pensiunea - Restaurant "Prut".
Totul a început în luna martie, odată cu desfășurarea primului turneu "Amatur" la Agnita, turneu care s-a bucurat de aprecieri foarte bune din partea forurilor sportive abilitate. Participarea numeroasă din rândurile copiilor și tineretului agnițean a demonstrat organizatorilor că există dorință și pasiune pentru acest sport la nivelul orașului, lucru confirmat de prezența numeroasă a copiilor și la "Cupa Orașului Agnita", turneu organizat cu ocazia zilei copilului de la 1 Iunie.
Răspunzând dorinței unanime, Paul Oancea și Csaba Zedler, doi împătimiți ai acestui minunat sport, au demarat campania de înființare a secției de tenis de masă. Beneficiind de sprijinul Primăriei orașului Agnita, în persoana d-lui primar Radu Curcean, s-a reușit în scurt timp să se găsească spațiul necesar, două săli de clasă dezafectate situate în incinta vechiului internat. Cu ajutorul președintelui C.S. Agnita, Emil Drăgan, s-a reușit achiziționarea a două mese noi, omologate ITTF, și alte articole necesare desfășurării activității (mingi, fileuri, palete). Compania a fost mediatizată și pe forumul Amatur, beneficiind de donații în articole sportive (palete, fețe, CS Agnita - Tenis de masă și lemne) și de suportul moral al numeroșilor colegi amaturiști din toată țara. Drumul fiind deschis, s-a trecut la renovarea spațiului: zugrăvire, montarea instalațiilor electrice pentru iluminat corespunzător, curățenie interioară și exterioară, urmând ca în viitorul apropiat să se definitiveze amenajarea vestiarului și a grupului sanitar. Mulțumim pe această cale tuturor prietenilor care au transpirat alături de noi în această muncă voluntară.
Pasul următor a constat în participarea în premieră a unui grup de 5 copii la turneul de la Brașov care a avut loc în data de 6 august, turneu de categoria "A", inclus în calendarul național "Amatur". Fiind la prima participare în afara orașului, copiii noștri au căzut pradă emoțiilor și a oboselii cauzată de deplasarea dis de dimineață la Brașov. Grupul de copii agnițeni alcătuit din Radu Miclea, Răzvan Moldovan, Ana-Maria Oancea, Bogdan Rebegel și Bogdan Radu au lăsat o impresie foarte plăcută și au fost aplaudați de căre toți cei prezenți în sală, peste 150 de participanți, pentru spiritul de echipă, tenacitatea și sportivitatea afișate pe întreg parcursul turneului. În final cea mai bună clasare a avut-o Bogdan Rebegel, câștigător al concursului de consolare (locul 9 la general).
În 27 august echipa tinerilor pingpong-iști din Agnita, completată cu Nicolae Păcurariu-Becheș, a participat la "Cupa orașului Băicoi". Confirmând pregătirea asiduă din cele trei săptămâni. Ana-Maria Oancea a produs surpriza plăcută a turneului, ocupând locul 5, învinsă în meciul decisiv de ocupanta locului I de la secțiunea copii. Această performanță este cu atât mai remarcabilă cu cât a fost realizată în fața altor participanți, cu 2-3 ani mai în vârstă decât ea și cu o pregătire de 3-4 ani în tenisul de masă (proveniți din centrele de antrenament de la Breaza, Băicoi și Văleni de Munte). Completând prestațiile bune ale agnițenilor, Bogdan Rebegel a ocupat locul 7, fiind învins după o partidă foarte echilibrată de ocupantul locului 3, o partidă decisă după prelungiri la avantaj. Și ceilalți agnițeni au avut prestații bune, terminând cu toții în prima jumătate a clasamentului.
Iată așadar că antrenamentele intense din ultimele săptămâni încep să dea roade, jocul copiilor obținând îmbunătățiri evidente de la turneu la turneu.
Mulțumim pe această cale C.S. ROMGAZ - tenis de masă, d-lui Director Costel Totan, pentru ajutorul oferit la efectuarea deplasării la Băicoi. Activitatea secției va continua pe toată perioada vacanței în locul menționat mai sus, în zilele de marți și joi, orele 18 - 20.

sursa: www.primaria-agnita.ro - Csaba Zedler

02 august 2011
Să descoperim valorile!

Un proiect foarte frumos a prins viaţă şi a împodobit una din sălile noi ale Muzeului de Istorie din Agnita. Elevii de la Clubul Elevilor şi de la Şcoala Gen. "G.D. Teutsch" au vizitat muzeul, unde li s-au prezentat obiecte de patrimoniu, după care au realizat lucrări proprii, desenând compoziţii decorative. Motivele de pe obiectele de ceramică, lemn pictat şi port popular de pe Valea Hârtibaciului au fost transpuse de micii artişti pe planşe mari, expuse pe perete, alături de obiectele de patrimoniu după care s-au inspirat.
Proiectul, coordonat de Mihaela Nevodar - muzeograf, Marinela Cernea - institutor desen şi Nicoleta Gavriliu - profesor de desen, a avut drept scop cunoaşterea de către copii a valorilor culturale tradiţionale, înţelegerea şi preluarea lor. Expoziţia copiilor, desenele realizate, comentate şi prezentate de ei au dovedit că proiectul şi-a atins cu prisosinţă scopul.
La deschiderea expoziţiei au participat părinţii emoţionaţi ai micilor creatori, primarul oraşului şi membrii Consiliului Local Agnita, care au fost plăcut impresionaţi de ideea proiectului şi de frumuseţea lucrărilor.
Vernisajul a fost încheiat printr-un scurt moment folcloric, prezentat de Diana Nistor şi Ionuţ Precup şi aplaudat de cei prezenţi.
Primarul Radu Curcean a apreciat acest frumos proiect şi i-a felicitat pe iniţiatorii lui şi pe micii artişti care i-au dat viaţă.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

02 august 2011
La Alţâna se investeşte în non-discriminare

Primarul Ioan Bucşă a investit fondurile Consiliului Local pentru racordarea la reţeaua de apă a comunităţii rrome din satul Alţâna. De asemenea, din august, încep lucrările de renovare la podul ce leagă această comunitate de sat. Astfel 50 de familii vor gusta beneficiile modernizării.
Primăria Alţâna a finalizat din fonduri proprii alimentarea cu apă a satului Beneşti şi, din august, încep lucrările la asfaltarea drumului de 3,4 km spre acelaşi sat. Tot în august se demarează alimentarea cu apă la Ghijasa de Sus.
Fondurile guvernamentale şi europene ocolesc se pare comuna Alţâna. Deşi mai multe proiecte au fost depuse, inclusiv unele începute. Spre exemplu, un proiect din 2006 ce dorea introducerea canalizării în Alţâna şi construirea unei staţii de epurare a fost blocat de Guvern prin neacordarea tranşelor de bani alocaţi iniţial. Un alt proiect respins de Guvern a fost conceput împreună cu comuna Chirpăr, pentru introducerea canalizării la Beneşti. "Facem ce putem din fonduri proprii, de la bugetul local", declară primarul Ioan Bucşă.

sursa: www.sibiu100.ro - C. Blaga

02 august 2011
Comuna Nocrich, campioană la proiecte implementate

Primăria Nocrich poate candida la titlul "Cele mai multe proiecte implementate în mediul rural". Ionel Vişa, primarul comunei, a transferat localităţii din spiritul său de afaceri. Pe principiul bunului gospodar, Vişa a reuşit să atragă proiecte cu finanţări locale, naţionale şi europene pentru localitatea de pe Valea Hârtibaciului.
La ora actuală, 80% din lucrările de introducere a apei şi canalizării în satul Nocrich sunt finalizate. Proiectul este în parteneriat cu comuna Marpod. Canalizarea este introdusă pe toate străzile, iar apa pe strada principală. "Am făcut demersuri la Comisia de la Bucureşti şi am primit avizul favorabil pentru introducerea reţelei de apă integral în Nocrich, Hosman şi Fofeldea. Depinde de Ministerul Dezvoltării acum dacă aprobă banii. Am speranţe mari că aşa va fi!", a declarat pentru Sibiu 100%, Vişa. În august va avea loc licitaţia pentru asfaltarea drumului de 7,4 km la Ghijasa de Jos. În iunie s-a finalizat asfaltarea celor 5,5 km de drum spre Ţichindeal. În august începe asfaltarea străzii Morii. În acest timp lucrările de asfaltare la drumul judeţean Sibiu-Agnita ce trece prin Nocrich sunt în plină desfăşurare. Rigolele au fost terminate în proporţie de 80%. "Termin introducerea apei şi canalului în mandatul acesta, în toate satele. Următorul mandat, termin şi asfaltarea tuturor străzilor din sate", a declarat Vişa.
Se lucrează şi la extinderea reţelelor de curent pe strada Berzelor din satul Hosman. Se va amenaja în curând un parc de joacă între şcoală şi Casa parohială evanghelică, în valoare de 400.000 lei. Banii provin de la Guvern. La intrarea dinspre Sibiu în Nocrich se vor amenaja 28 de locuinţe sociale pentru rromi. "Am avut ghinion cu acest proiect. A fost deja aprobat, licitaţia câştigată, dar firma căştigătoare din Iaşi a dat faliment. Acum se reia la Guvern licitaţia şi sperăm ca într-un an să fie gata construcţiile. În august începe schimbarea ţiglelor de pe şcoală şi Primărie. "Ţiglele puse iniţial nu îndeplineau criteriile şi, conform garanţiei, Tondach a început să aducă noile ţigle. Nu ne costă nimic. Executăm garanţia!", a declarat Vişa. Nocrichul va avea curând un târg de animale modern, cu parcări la intrarea în localitate. Primăria a finalizat aproape împroprietăririle pe Legea 247. 492 de hectare au fost primite de oameni din 2008 începând, de la venirea lui Vişa ca primar. Din acestea 84 hectare vor fi acordate din comuna Chirpăr, conform deciziei Agenţiilor Domeniului Statului (ADS).
O problemă majoră este cea a retrocedărilor de clădiri. Primăria a cumpărat de la Biserica Catolică o şcoală (retrocedată) în 2009, plătită în rate până anul acesta. Acum se încheie un nou contract de cumpărare a Căminului Cultural în rate pe 3 ani de la aceeaşi biserică, pentru suma de 80.000 euro.
Primarul Vişa s-a gândit şi la tinerii din comună şi a demarat mai multe proiecte care vor duce la crearea unui Centru de Tineret în fosta grădiniţă. "Am început lucrările de renovare totală de la acoperiş în jos. Aici va funcţiona programul 'School after school' pentru 20 de copii buni la învăţătură, dar fără posibilităţi de a învăţa acasă", a explicat Vişa. Tot în acest centru de tineret se va muta şi biblioteca şi se va crea o sală cu acces la internet.
Tot pentru tineri primarul doreşte prin noul Plan Urbanistic General (PUG) să extindă teritoriul satelor comunei cu 25%. "Vor fi alocate terenuri întabulate pentru tineri. Aici să îşi poată construi case. Am aprobat în Consiliul Local ca taxele şi impozitele pentru aceste terenuri să rămână aceleaşi, până la finalizarea construcţiilor", a spus Vişa. Şi casele locuite de romi în zona Oif vor fi întabulate pe numele acestora.
Printre multele proiecte de investiţii, primarul aminteşte şi de probleme. Tăietorii de lemne din zonă transportă pe drumurile noi asfaltate maşini încărcate cu 40 de tone de masă lemnoasă. "Am încercat orice să îi convingem că ne strică drumurile. Am pus acum limită de tonaj şi viteză, dar nu le pasă. Amenda e prea mică!", a declarat Vişa, dar a promis că nu se lasă până nu rezolvă şi această problemă.

sursa: www.sibiu100.ro - C. Blaga

27 iulie 2011
Expoziţie de taurine şi spectacol de licitaţie

Încă de anul trecut, Gheorghe Budrală, director executiv la DADR Sibiu, a venit la primarul oraşului Agnita, Radu Curceanu, cu propunerea ca în cadrul târgului tradiţional de animale să se organizeze vânzarea prin licitaţie. În acest sens, Primăria Agnita urma să se ocupe de amenajarea locului de desfăşurare a licitaţiei, iar DADR Sibiu de organizarea propriu-zisă.
Din motive mai mult sau mai puţin obiective, în 19 iunie, data tradiţională a târgului de vară din Agnita, deşi amenajările erau terminate, ele n-au fost folosite, hotărându-se ca în 24 iulie să fie organizate aici expoziţii de produse tradiţionale, de taurine şi vânzare prin licitaţie.
Pentru acest eveniment organizatorii au adresat, prin asociaţii, invitaţii directe crescătorilor de taurine, să-şi aducă animalele la expoziţie şi chiar să încerce să vândă. Acest lucru a făcut ca atât la standul de expoziţie cât şi la cel de vânzare să fie aduse numai animale frumoase, animale de rasă, de mare productivitate, predominantă fiind Bălţata Românească.
Un început de ploaie a încercat să strice programul organizatorilor, spectatorii începând să plece, dar i-a reţinut vestea că va veni Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii. Şi a venit.
Prima oprire a făcut-o la standul cu produse tradiţionale, unde a gustat şi apreciat produsele realizate de câţiva inimoşi care sunt convinşi că se poate trăi frumos prin realizarea de alimente fără E-uri şi fără conservanţi. A apreciat produsele obţinute de Ferma Ecologică din Ţopa, jud. Mureş, prăjiturile şi plăcintele săseşti din laboratorul agniţeanului Viorel Mistrianu, produsele apicole aduse de Cornelia Doşteţean, produsele din lapte de capră de la Maria Cucerzan din Târnava şi mezelurile de la SC Iacobini S.A. din Sibiu.
Însoţit de organizatori şi de curioşi, ministrul a trecut pe la standurile cu vaci, viţei şi tauri, după care a urcat în tribună, de unde i-a salutat pe cei prezenţi şi i-a felicitat pe organizatori. A vorbit apoi despre problemele agriculturii, despre faptul că pământul este cea mai certă bogăţie a ţării, insuficient exploatată, despre măsurile luate pentru ca pământul să nu poată fi vândut către persoane fără rezidenţă la noi în ţară. A dat sfaturi privind asocierea producătorilor, realizarea de produse tradiţionale, realizarea de ferme mixte vegetale şi animale, realizarea de proiecte cu fonduri europene pe Măsurile 112 şi 141. A vorbit frumos şi a fost ascultat de cei prezenţi, majoritatea fiind direct interesaţi de problemele agriculturii.
Prezentatorul licitaţiei, Horia Avram, director al firmei SC Helix SRL şi preşedinte al Asociaţiei crescătorilor de taurine din Agnita, a profitat de ocazie şi, înainte de a începe licitaţia, i-a prezentat ministrului câteva probleme punctuale ale agricultorilor: o nouă lege a fondului funciar pentru a se crea condiţiile necesare comasării terenurilor, îmbunătăţirea legii arendei, înfiinţarea de notariate săteşti, camerele agricole să fie funcţionale, subvenţionarea să se facă la începutul perioadei şi sancţionarea celor care nu-şi lucrează terenurile.
După un scurt schimb de replici între cei doi a venit şi momentul vânzării animalelor, ca în America. Erau strigate numele proprietarului, caracteristicile animalului (rasă, greutate, productivitate) şi preţul solicitat.
Acum şi-a spus cuvântul legea pieţei, iar diferenţa între cerere şi ofertă a fost prea mare, aşa că s-au vândut numai două exemplare. Proprietarii n-au ţinut cont de preţul pieţei, şi-au supraevaluat animalele şi n-au reuşit să vândă, deşi exemplarele prezentate arătau foarte bine.
Mitrea Andrei din Tălmaciu a vrut să vândă câţiva tăuraşi din rasa franceză Monbieliarde, o rasă cu potenţial deosebit, asemănătoare cu Bălţata Românească, dar nimeni n-a fost interesat să cumpere material biologic, iar pentru sacrificare era şi păcat şi prea scump.
După încheierea licitaţiei, ministrul Valeriu Tabără i-a premiat pe proprietarii animalelor din expoziţie.
De remarcat faptul că, pe lângă marile ferme premiate - SC Helix din Agnita, SC Păltiniş II din Sibiu, SC Ela-Serv din Iacobeni, şi SC Romzelag din Dealu Frumos - au fost premiaţi şi producători individuali care au prezentat vaci şi juninci de rasă foarte bine îngrijite: Frăticiu Silviu din Agnita, Armeanu Ioan din Agnita, Vişa Ionel din Nocrich şi Pitici Mirel din Iacobeni.
Dincolo de aspectul comercial al evenimentului organizat de DADR Sibiu şi Primăria din Agnita în colaborare cu Consiliul Judeţean Sibiu, Asociaţiile crescătorilor de taurine şi Asociaţia GAL Microregiunea Hârtibaciu, s-a putut constata că pe Valea Hârtibaciului mai sunt agricultori buni, pricepuţi, care nu privesc animalul doar ca pe o sursă de câştig. Dragostea şi grija lor pentru animale au fost dovedite de frumuseţea exponatelor. Asta cu toate că această zonă n-a fost inclusă în categoria celor defavorizate.
Urmează să vedem cum va funcţiona vânzarea prin licitaţie în cadrul târgului tradiţional din 21 octombrie.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

25 iulie 2011
Ministrul Tabără, prezent la prima licitaţie de animale din judeţ

Ieri, la Agnita, în prezenţa lui Valeriu Tabără - ministrul Agriculturii, Horaţiu Răcuciu - prefectul judeţului Sibiu, Cornel Ştirbeţ - deputat PDL, Martin Botesch - preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Marcel Andrei - preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine "Bovisib", Gheorghe Budrală - director Direcţia Agricolă Sibiu, Teodor Haţegan - director APIA Sibiu, Georgeta Purima - director Camera Agricolă Sibiu, Şerban Ţichindelean - director DSVSA Sibiu, Radu Curceanu - primarul oraşului Agnita, precum şi a numeroşi crescători de bovine de pe Valea Hârtibaciului şi a unor întreprinzători interesaţi de achiziţia de vaci cu lapte sau tăuraşi, într-un cadru bine organizat, a avut loc o expoziţie de vaci cu lapte, urmată de prima licitaţie de bovine din judeţ, desfăşurată într-un ring special, prezentator fiind cunoscutul fermier local Horia Avram.
La expoziţie au participat peste 30 de crescători de bovine din zona Agnita, cu peste 70 de vaci cu lapte, juninci gestante şi viţei, iar la licitaţie s-au înscris 21 de bovine şi 6 cumpărători.
În cadrul ringului de licitaţie au fost adjudecate doar 4 bovine, toate sub preţul de pornire a licitaţiei. La vaci cu lapte, preţul de pornire a fost de 4.000 lei - 4.500 lei. La viţei (în funcţie de greutate şi vârstă) preţurile au variat între 900 lei (metis de o lună, 85 kg, crescător Ioan Vâju), 2.200 lei (viţea 12 luni, 260 kg, crescător Eugen Gâdea), 2.400 lei (viţea 12 luni, 365 kg, Bălţata Românească, crescător Nicolae Socea - adjudecată la prima strigare), 2.500 lei (mânzat 2 ani, 410 kg, crescător Ion Modoi şi viţea 12 luni, 300 kg, crescător Eugen Gâdea).
În final, ministrul Agriculturii - Valeriu Tabără, a înmânat Diploma de Excelenţă pentru cele mai frumoase exemplare. Astfel, la categoria vaci cu lapte, locul I a fost acordat firmei "Helix Agnita"; la juninci gestante, locul I a revenit SC "Păltiniş II" - Ferma Noiştat, iar la viţei, locul I firmei "Romzelag" - Dealu Frumos.
În contextul acestei acţiuni, ministrul Valeriu Tabără a avut şi o serie de discuţii cu crescătorii şi fermierii prezenţi la Agnita. Ministrul a ţinut să precizeze că, din păcate, sunt destul de mulţi fermieri care încasează subvenţii de la APIA fără să respecte regulile şi bunele practici de mediu pe fâneţe şi păşuni. "Avem 4 milioane hectare păşuni naturale şi fâneţe care, readuse la potenţialul lor, pot spori mult capacităţile noastre de creştere a animalelor. Venind spre Agnita şi văzând potenţialul zonei, am avut încă o dată certitudinea că aceste segment al bovinelor poate şi trebuie să se dezvolte în viitor. Vom continua să acordăm subvenţiile la bovine şi la ovine chiar cu o uşoară creştere faţă de anul 2010. Vă asigur că voi extinde la nivel naţional acest tip de piaţă pe care o inaugurăm astăzi la Agnita: târg de animale, combinat cu târg de produse tradiţionale şi ecologice. La lapte, trebuie să facem produse bune, care să aibă denumiri de origine, menite să aducă un plus de valoare producătorilor agricoli".

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

14 iulie 2011
Pentru liniştea cetăţenilor

Şedinţa ordinară a Consiliului Local Agnita a început cu o dezbatere provocată de prezenţa mai multor cetăţeni veniţi să se plângă de faptul că sunt deranjaţi de gălăgia şi muzica din localul Non Namen, de pe str. Mihai Viteazu. Cei prezenţi au reclamat atât intensitatea muzicii din local, dar mai ales gălăgia produsă de derbedeii cu maşini care-şi arată voinicia ocrotiţi de întuneric, printr-un limbaj specific, sticle sparte, manele în boxele proprii şi motoare ambalate.
La solicitarea unor cetăţeni de a se închide localul, primarul Radu Curcean a explicat că o asemenea măsură, dacă nu este bine întemeiată, ar putea avea consecinţe juridice asupra celui care o ia.
Pentru a rezolva problemele justificate ale celor deranjaţi, Consiliul Local a aprobat metodologia de aplicare a HG nr 333/2003, a Legii 650 /2002 de aprobare a O.G 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. Prin această metodologie s-a stabilit că orarul de funcţionare va fi, în cazul teraselor şi construcţiilor provizorii, zilnic între orele 8:00 - 24:00. În cazul în care agentul economic difuzează muzica pe terasă sau într-o altă locaţie care afectează liniştea şi ordinea publică, programul muzical se va întrerupe la ora 23:00. În situaţia în care se încalcă, în mod repetat, dispoziţiile legale privind liniştea şi ordinea publică, primarul oraşului Agnita are dreptul de a modifica unilateral orarul de funcţionare în baza referatului la care se anexează reclamaţiile primite şi sancţiunile aplicate de organele abilitate.
În ceea ce priveşte manifestările huliganilor în afara localului, primarul a atras atenţia Poliţiei din Agnita să-şi facă datoria şi să fie prezenţi în punctele "fierbinţi", mai ales noaptea, când locuitorii au nevoie de linişte.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

12 iulie 2011
Preşcolarii agniţeni, premiaţi la Tulcea

În perioada 19-23 iunie 2011, un grup de copii ai Gradiniţei cu Program Prelungit Agnita au participat la Tabăra Națională de Creație Plastică pentru Preșcolari "La Porțile Deltei" - ediția a II-a, Tulcea 2011, însoţiţi de d-na educatoare Corfariu Laura şi directorul unităţii, d-na Bologa Adriana. Pe parcursul celor cinci zile, într-o locaţie minunată, adecvată vârstei şi preocupărilor copilăriei, copiii din cele 11 judeţe participante au beneficiat de foarte multe activităţi: vizite la Centrul Ecoturistic Delta Dunării si Monumentul Independenţei, excursie la Sarichioi (Lacul Agighiol, Lacul Babadag, Lacul Razim, Cetatea Enisaia, plimbări pe malul Dunării), unde au putut admira frumuseţile acestor meleaguri, varietatea speciilor de păsări şi marea lor atracţie - diversele bărci şi vaporaşe etc. Impresionaţi de peisajele mirificei delte, copiii au avut posibilitatea să le exprime plastic prin lucrări deosebite care au fost clasificate astfel: Premiul I - Ivan Alexia, Premiul II - Wulkesch Andreea, Premiul III - Vass Felix, Ţerbea Rodica, Andrei Antonia. Suntem mândri de rezultatele obţinute de preşcolarii noştri, pentru că au reprezentat cu cinste oraşul lor şi judetul Sibiu şi ţinem să mulţumim, atât noi cât şi părinţii acestor copii, pentru sprijinul acordat de Primaria Agnita, care a sponsorizat deplasarea la Tulcea.

sursa: www.tribuna.ro, autor: Laura Corfariu

28 iunie 2011
Prima licitaţie de animale, la Agnita

sociaţia Judeţeană a Cres­cătorilor de Bovine şi Bubaline "Bovisib", în cola­borare cu Direcţia pentru Agricultută a Judeţului Sibiu şi Primăria Agnita, organi­zează pe data de 24 iulie, prima licitaţie de animale din judeţul nostru.
"Este o licitaţie de tineret bovin care se va desfăşura în premieră sibiană, la Agnita. Cu ajutorul primarului Radu Curceanu, ringul pentru animale a fost deja amenajat. Acum identificăm crescătorii din zonă, care şi-au manifestat disponibilitatea de a participa la această licitaţie cu viţei de primă clasă", a declarat, pentru Tri­bu­na, Marcel Andrei, preşe­dintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine şi Bubaline "Bovisib".
După acest debut, care sperăm să fie de bun augur pentru piaţa sibiană a ani­malelor, organizatorii mai au în vedere, până la sfârşitul anului, desfăşurarea a încă două licitaţii de tineret bovin: la Bazna - pentru zona Media­şului, şi la Şura Mică - pentru zona Sibiului.
Cu prilejul licitaţiei din 24 iulie de la Agnita, Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Sibiu va promova şi activi­tatea GAL-ului "Valea Hârti­ba­ciului", ai cărui membri vor prezenta publicului cele mai frumoase obiceiuri şi cele mai gustoase produse tradi­ţionale din zonă.
"Evenimentul - declară ing. Gheorghe Budrală, director executiv DAJ Sibiu - va fi onorat şi de membrii Aso­ciaţiei Judeţene a Produ­cătorilor de Produse Tradi­ţionale şi Ecologice Sibiu, care vor fi prezenţi cu standuri speciale".

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

26 iunie 2011
UE a blocat plățile pentru cinci proiecte în valoare de 176,4 milioane de lei

Scandalul lucrărilor cofinanțate de UE și acordate dubios afectează și județul Sibiu, unde pe Axa 2 din cadrul Regio sunt în derulare cinci proiecte de reabilitări de drumuri, proiecte cu o valoare totală eligibilă de peste 42 de milioane de euro.
Patru din cele cinci proiecte sunt ale Consiliului Județean Sibiu, iar cel de-al cincilea are drept beneficiar orașul Agnita. Este vorba de lucrări de reabilitări de drumuri, cel mai vechi proiect fiind cel de reabilitare a drumului județean Sibiu - Agnita.
Deocamdată, reprezentanții beneficiarilor nu se arată îngrijorați, atâta timp cât Comisia Europeană a anunțat că blochează plățile pe proiectele accesate pe Axa 2 timp de "doar" 60 de zile. "Deocamdată, nu se vor opri lucrările, nu cred să fie vreo problemă. Dar dacă se blochează plățile pe o perioadă mult mai lungă de timp, atunci s-ar putea să apară problemele", recunoaște Martin Bottesch, președintele CJ Sibiu.
La Agnita, proiectul de reabilitare a arterei principale care străbate întreg orașul tocmai ce a fost demarat. "În momentul de față nu avem emoții, avem resurse în continuare din avansul încasat. Este posibil să ne afecteze, dar nu prea curând, având în vedere că pe proiectele europene plățile se fac la 90 de zile. Este vorba de două luni în care se blochează plățile, deci putem depăși această perioadă", spune Radu Curcean, primarul orașului Agnita.
Comisia Europeană a anunțat această măsură după ce a descoperit suspiciuni în atribuirea unor lucrări pe proiectele cofinanțate la Teleorman (două proiecte) și Ilfov și Buzău (câte un proiect). Prin urmare, a cerut autorităților române ca în perioada iulie-august 2011 să verifice toate contractele de lucrări încheiate pe Axa 2 - este vorba de 124 de contracte, la nivel național. "Nu cred să fie niciun fel de probleme în verificarea proiectelor noastre", adaugă Martin Bottesch.
În tot acest timp, constructorii rabdă. "Cum suportăm oricum condiții vitrege, asta e, dacă se va ajunge la amânări la plată, vom suporta și asta. Dar nu e corect ca noi să tragem și pentru alții. Căci, în altă parte, în jos, se pare că acolo este altă țară", spune Ioan Tușinean, manager al grupului Construcții SA - Sinecon SRL, această ultimă societate fiind angajată în proiectul de reabilitare a drumului Sibiu - Agnita. Potrivit lui Tușinean, pentru constructori, unele din aceste proiecte nu sunt tocmai o sursă de profit. "Așa era perioada când a fost licitația (2009 – n.r.), am mers cu prețuri mici și cu un profit de 1-2%, pe care nu știu dacă o să îl mai realizăm. Aș fi renunțat la acel contract de vreun an și jumătate, dar am zis să continuăm, cu toate «frecușurile» unui astfel de proiect. Am zis să continuăm și, în altă parte, sunt alți oameni care iată ce fac", mai spune Tușinean.

Proiecte cu plățile blocate Buget (milioane lei)
Modernizarea DJ 106 Sibiu - Agnita 59,22
Reabilitarea DJ 106E Jina - Șugag* 22,12
Reabilitarea arterei principale, Agnita 25,47
Modernizarea DJ 105G Sadu - Sădurel 52,96
Modernizarea DJ 106D Rășinari - Orlat 16,88

*Proiect derulat în parteneriat cu CJ Alba

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

14 iunie 2011
Ploile au lăsat Agnita fără apă

Potopul din Masivul Făgăraş a spălat malul râului Cârţişoara şi a rupt, în zona localităţii Cîrţa, peste 100 de metri din conducta de aducţiune a apei de la Bâlea la Agnita. Aşa se face că, de sâmbătă, agniţenii nu mai au apă la robinet.
Aflaţi încă de duminică la locul defecţiunii, angajaţii SC Apa Târnavei Mari - administratorul aducţiunii de apă - lucrează pentru repararea conductei. Acţiunea lor este foarte dificilă pentru că este necesară devierea cursului apei. Din informaţiile primite de la Ioan Urdea, directorul Sucursalei Agnita, angajaţii de la SC Apa Târnavei Mari sunt ajutaţi şi de Cristian Magheru, primarul comunei Cîrţa.
Dacă lucrările vor decurge normal şi nu intervin alte probleme, miercuri va fi reluată alimentarea cu apă a oraşului Agnita şi a celorlalte localităţi. Va urma o nouă întrerupere, de durată mai scurtă, pentru decolmatarea drenurilor de la locul de captare a apei, care au fost acoperite cu pietriş, lemne şi nisip. Momentan acest lucru nu afectează captarea apei.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

14 iunie 2011
Cele mai garantate străzi: zece ani

Centura ocolitoare a Sibiului are o garanţie de doi ani. Din acest an, administraţia Sibiului cere garanţii la noile străzi de patru ani, ţintind către cinci ani.
La Agnita, asfaltul viitor al arterei principale are o garanţie de zece ani. Potrivit primarului Agnitei, Radu Curcean, în cadrul licitaţiei pentru desemnarea firmei care să reabiliteze artera principală, durata garanţiei tehnice pentru lucrările de drumuri a fost impusă între cinci şi zece ani. Ofertele cu o garanţie tehnică mai mică de cinci ani erau considerate neconforme, "iar cele cu o garanţie mai mare de zece ani erau punctate ca având o perioadă de garanţie de zece ani".
Oferta câştigătoare - cea a asocierii formată din Vectra Service SRL (Braşov), Huge Construct (Iaşi) şi Prodial (Sibiu) - şi-a asumat cei zece ani de garanţie, valoarea contractului semnat fiind de 16,24 de milioane de lei, fără TVA.
Vectra Service, liderul de asociere, este firma care a reuşit să finalizeze şi secţiunea a doua a centurii Sibiului (2,4 km de autostradă, plus 3,6 km de drum judeţean de reabilitat) în aproximativ zece luni. "Acum, sunt constructori care pot să dea şi 100 de ani garanţie. Dau oricât, numai să câştige. Totul într-o astfel de lucrare ţine de calitate: calitatea manoperei şi a materialelor folosite. Lucrarea de la Agnita, pentru noi nu este una complexă, este simplă", spune Bogdan Partene, director de proiect în cadrul Vectra Service. Faptul că majoritatea lucrărilor de drumuri din România au o garanţie de doi ani are o explicaţie simplă, susţine Partene. "Atât cer autorităţile".
4,55 km măsoară cele patru străzi (Mihai Viteazul, 1 Decembrie, Republicii şi Avram Iancu) ce compun artera principală a Agnitei, străzi care ar trebui finalizate până la finele acestui an. În cadrul aceluiaşi proiect vor fi reabilitate şi reţelele de apă şi canal (lucrări care au primit în urma licitaţie o garanţie de 20 de ani), vor fi trecute în subteran reţelele aeriene de curent şi telecomunicaţii, vor fi realizate piste pentru bicilişti, iar numărul locurilor de parcare va fi dublat.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

07 iunie 2011
Opt familii de romi din Brădeni au primit, gratuit, câte o locuință

Opt familii de romi, care au împreună 25 de copii, au primit, sâmbătă, cheile noilor lor locuințe, primite în cadrul proiectului "Îmbunătățirea calității vieții romilor din comuna Brădeni, prin construirea de locuințe", proiect finanțat prin Phare 2006.
Cele opt familii din comuna Brădeni, județul Sibiu, selectate în cadrul procedurilor proiectului, au primit dreptul de folosință gratuită a apartamentelor, evaluate fiecare la aproximativ 30.000 de euro. După cinci ani, dacă vor respecta regulile impuse de proiect, casele vor intra în proprietatea lor.

Managerii proiectului au împărțit, prin tragere la sorți, apartamentele celor opt familii, apartamente cu câte trei camere, amenajate pe câte două niveluri în două noi imobile. "Casele nu sunt făcute pentru o săptămână. Vreau să vă simțiți bine în acestea, să aveți grijă de ele și să le folosiți în veci. Acum, puteți spune că aveți casa voastră", a declarat Aurel Dobre, primarul comunei Brădeni.
Reprezentanții celor 41 de beneficiari ai caselor au mulțumit celor care au implementat proiectul. "Nu ne gândeam să avem așa ceva pentru copiii noștri. Mulțumim frumos tuturor celor care s-au ocupat de acest proiect". Cel puțin câte un membru din fiecare familie a lucrat efectiv la construirea caselor, a urmat cursuri de pregătire în construcții și a susținut un examen practic și teoretic pentru obținerea certificatului de calificare profesională.

În 45 de zile, beneficiarii locuințelor vor trebui să încheie contracte cu furnizorii de utilități (salubritate și energie electrică), să înscrie toți membrii familiei la un medic de familie în termen de 30 de zile, termen în care să și fie luați - dacă e cazul - în evidența Serviciului de evidență a populației. Pentru a beneficia de noile locuințe în următorii cinci ani, potrivit regulilor proiectului, trebuie să-și întrețină imobilele, să nu acumuleze restanțe la utilități mai mari de 2.000 de lei și, evident, să nu schimbe destinația spațiilor. În afară de respectarea regulilor de bună conviețuire, părinții nu trebuie să permită fiecărui copil de vârstă școlară să acumuleze mai mult de 20 de absențe nemotive pe semestru.

"În următorii cinci ani trebuie să dați dovadă că meritați aceste case. Dacă va fi așa, putem spera și la alte fonduri pentru astfel de proiecte", a spus Elena Curcean, din partea Total Consulting, coordonator al proiectului de la Brădeni. La implementarea proiectului au lucrat, printre alții, și doi reprezentanți ai comunității romilor din localitate.
Vizibil emoționați, după tragerea la sorți care a dus la împărțiriea locuințelor, beneficiarii acestora s-au grăbit către noile lor case. "Eu am venit aici pentru fiica mea și soțul ei, ambii fiind plecați acum la muncă în Spania. Vă dați seama că suntem foarte mulțumiți. Până acum, copiii și nepoții mei locuiau într-o cameră pe care am ridicat-o lângă casa mea. Acum, se vor întoarce din Spania și sper să își găsească un loc de muncă pentru a se putea întreține", spune Eugenia Silaghi, reprezentanta unei familii selecționate în cadrul proiectului.

Bugetul total al proiectului a fost de 1,09 milioane de lei, din care contribuția Uniunii Europene și a Guvernului României a fost în sumă de 809.000 de lei. Prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice, Guvernul a alocat 166.326 de lei, iar contribuția comunei Brădeni a fost de 115.039 de lei, alături de terenul pus la dispoziție pentru realizarea proiectului.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

10 mai 2011
Festivalul hârtibăcenilor

A trecut multă vreme de când bîrghişenii, iubitori de muzică şi jocuri populare, au avut parte de un spectacol folcloric de asemenea amploare. Peste 230 de jucători şi cântăreţi, păstrători ai tezaurului folcloric de pe Valea Hârtibaciului, au fost aplaudaţi la cea de a VI-a ediţie a "Festivalului Hârtibăcenilor".
În deschidere, artiştii şi spectatorii au fost salutaţi de Gheorghe Mândreanu, primarul comunei Bîrghiş şi de Ioan Dragoman directorul Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita, care a prezentat istoricul festivalului.
Primii care s-au bucurat de aplauze au fost jucătorii din Bîrghiş, formaţie care a fost prezentă la toate ediţiile festivalului. De o primire deosebită a avut parte grupul veteranilor, jucători cu părul alb şi inima verde, aplaudaţi pentru jocul lor fecioresc.
În aceeaşi notă trebuie remarcată şi prezenţa permanentă la festival a corului mixt din Alţâna pregătit şi condus de Marcel Părău. Fiind Dumineca Tomii, alţînărenii au cântat la început "Hristos a înviat" şi au continuat cu cântece patriotice şi de petrecere.Soliştii vocali Roxana Panaiot, Aurel Neamţu şi Ştefan Luca au cucerit aplauze pentru minunatele cântece prezentate. Frumuseţea costumelor vechi, autentice, a fost în ton cu frumuseţea cântecelor şi a interpretării.
În general întregul festival a purtat amprenta autenticului.
Jucătorii din Marpod, pregătiţi de Ioan Tărchilă au impresionat, la început, prin costumele şi jocurile din zona Rupea dar apoi au încântat publicul şi cu minunatele jocuri ilimbăşene.
Nici retişenii nu s-au lăsat mai prejos. Brâul fetelor şi fecioreasca "Rara retişană" inimitabilă, au meritat aplauzele spectatorilor. Activitatea instructorului Ioan Baciu s-a concretizat printr-o prestaţie de reală valoare artistică a tinerilor jucători.
Remarcabilă a fost şi prezenţa grupului vocal din Roşia, foarte bine pregătit, cu minunate strigături şi cântece de nuntă. Instructoarea Daniela Ţugulea a profitat de talentul tinerelor fete şi a adus pe scena festivalului un moment din frumuseţea nunţilor din sat, pline de veselie şi umor.
Ansamblul din Merghindeal, aflat a doua oară pe scena festivalului, dovedeşte că are potenţial şi că pentru ei ştacheta poate fi ridicată mai sus.
Aplauze meritate au primit şi jucătorii din Nocrich, pregătiţi de prof. Achim Mihuleţ. Ar fi fost benefică prezenţa la festival şi a unui grup vocal bărbătesc din Nocrich, localitatea având mulţi tineri cu talent, dispuşi să se prezinte pe scena festivalului. I-am auzit colindând şi talentul lor poate fi fructificat şi prin cântece populare hârtibăcene.
Am remarcat şi absenţa sârbei, purtatei şi învârtitei din Chirpăr. Jucătorii acestei localităţi s-au prezentat pe scena din Bârghiş cu jocuri din alte părţi ale judeţului deşi au un tezaur local deosebit şi e păcat să se piardă.
Tot la capitolul absenţe notăm formaţia din Noiştat, comuna Iacobeni, pregătită de Nicolae Secere. Prestaţia tinerilor jucători a fost remarcată la ediţiile anterioare, ştim că s-au pregătit pentru această ediţie dar n-au fost ajutaţi să se prezinte şi să se bucure de rezultatul muncii lor. Păcat.
Spectacolul ansamblului "Cununa", al Casei de Cultură Ilarion Cocişiu din Agnita, a fost o sinteză a jocurilor şi cântecelor hârtibăcene. Jucătorii şi interpreţii pregătiţi de Ioan Sârbu au reuşit şi acum ca şi alte dăţi, să redea toată frumuseţea folclorului hârtibăcean. Aplauzele permanente au certificat valoarea jocurilor şi a jucătorilor. Orchestra, condusă de Nicolae Vâştea, a susţinut nu numai prestaţia jucătorilor ci şi acopaniamentul soliştilor vocali, Petronela Sandu, Ionuţ Precup, Ioana Bogdan şi Diana Nistor. De o primire deosebită s-au bucurat soliştii Marcel Părău şi Ştefan Vaida.
Şi cea de a VI-a ediţie a festivalului ce are drept scop salvarea folclorului hârtibăcean s-a dovedit un succes, datorită implicării primarilor, a organizatorilor şi a principalului colaborator, Casa de Cultură din Agnita.
A VII-a ediţie va avea loc în Alţâna, tot în prima duminică după Paşti.
Nici pentru această ediţie Comisia de Cultură a Consiliului Judeţean Sibiu nu a alocat bani, deşi este una din cele mai mari manifestări culturale din judeţ iar instituţia judeţeană este membru fondator al Asociaţiei Valea Hârtibaciului, principalul iniţiator şi organizator. Din păcate hârtibăcenii au început să se obişnuiască cu faptul că zona lor nu-i prea interesează pe mai marii din instituţiile judeţene.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

09 mai 2011
În fix centrul geografic al României scrie în germană

"Buricul" României se află pe un deal înconjurat de drumul ce leagă Agnita de comuna Merghindeal.
La Dealul Frumos, monumentul ridicat în centrul țării datează, însă, din 1858, adică înainte chiar de a se discuta despre Principaltele unite ale României, Moldova și Țara Românească. Monumentul austro-ungar avea un imens vultur din bronz în vârf, furat după Revoluție, dar mai păstrează cele două inscripții originale. Ambele scrise, evident, în germană.
În Dealu Frumos, satul ce aparține de Merghindeal, oamenii nu știu foarte multe despre monument. "Noi știm că acolo îi centrul țării. Și-am văzut că-s litere germane. Care nu știm ce înseamnă. Îs acolo, aia știm", vorbesc bătrânii din sat. Cu toții își amintesc de vulturul imens turnat în bronz, proțăpit în vârful monumentului din beton. "Era, era mare. Dar l-au furat, nici nu mai știm când. Acum au renovat ceva acolo, au și pus un vultur în loc, dar mic de tot. Nemții au pus un vultur, noi l-am furat și am pus la loc o cioară", glumesc sătenii pe seama dimensiunilor reduse ale modelului în ghips.
La baza dealului pe care e cocoțat monumentul, două panouri atrag atenția celor care folosesc drumul cu denivelări: "Dealu Frumos, Centru țării România. Călătorule! Nu uita, tocmai ai trecut prin centrul țării", scrie în preajma unei hărți a României care nu prea seamănă cu ce vedem în manualele din școli.
"Da, acolo este centrul României. În acel punct se intersectează paralela 46 de grade - care împarte țara în latura nordică și cea sudică - cu meridianul 25 de grade, care împarte România într-o jumătate estică și una vestică. Se pare că acel punct a fost calculat tocmai de topografii austro-ungari", spune profesorul Constantin Dincă, inspector de geografie în cadrul Inspectoratului școlar județean.
Monumentul care stă în chiar centrul teritoriului actual al României a fost ridicat în 1858, după cum deslușește Kurt Klemens, vechi membru al FDGR. El a tradus pentru Turnul Sfatului cele două inscripții. "În anul 1858, sub guvernarea Împăratului Franz Josef I, când contele Carl Furst zu Schwrzenberg era Guvernator, pe când baronul Heinrich von Lebzelfen al IV-lea era președinte, această stradă a fost construită cu puterile adunate laolaltă ale oamenilor cinstiți ai Plasei Sibiu și anume din Nocrich, Agnita și Cincu Mare și a fost deschisă pentru circulația publică", scrie pe panoul dinspre drumul județean.
Pe o altă latură a monumentului sunt amintiți cei care au contribuit. "În amintirea Guvernatorului imperial crăiesc care era și președinte al Plasei, Franz Bogdany, și pentru președintele imperial crăiesc Lupini Eitel, precum și pentru administratorul imperial crăiesc al plasei Simonis, care au ajutat în mod activ la ridicarea acestui monument. De comunele recunoscătoare ridicat", traduce Kurt Klemens.
Faptul că monumentul a fost ridicat de reprezentanții Imperiului Austro-Ungar, în punctul ce va deveni centrul geografic al României este o coincidență, se pare. "Faptul că acolo este centrul României este o descoperire de dată mai recentă. După părerea mea este o simplă coincidență. În 1858, Transilvania aparținea de Austro-Ungaria, Împaratul era și mare conte de Transilvania, sigur nu s-au gândit atunci la unificarea României", este de părere Hermann Fabini, arhitect.
Ion Moț, din Agnita, a fost secretarul Raionului Agnita în vremea comunismului "timpuriu". Își amintește o vizită din 1955, făcută La vulturi, cum e cunoscut printre localnici dealul din centrul României. "Am fost repartizat să îl însoțesc pe Emil Botnăraș. Eram cu el în mașină și când ajungem la Dealu Frumos spune 'oprește, aici e centrul țării'. Era acolo monumentul cu vulturul acela. Era din cupru vulturul, suflat cu aur, pus de nemți în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Cum s-a terminat războiul, cum au furat românii vulturul. Prin 1946 l-au furat prima oară", povestește Ion Moț. Nici atunci, nici acum, nu s-a făcut nicio anchetă pe urma celor care au furat replica păsării imperiale.
Actualul primar al Merghindealului a reabilitat monumentul acum patru ani. A ales să pună macheta unui vultur de mai mici dimensiuni, din ghips. Dacă îl făcea din bronz, risca să fie furat iarăși.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

11 aprilie 2011
Lucrări de infrastructură la Vărd şi Veseud

Interviu cu primarul comunei Chirpăr, Chirion Stănuleţ

Reporter: Cum se prezintă comuna Chirpăr?
Chirion Stănuleţ: Aş putea spune destul de bine, dacă ar fi să luăm în calcul faptul că am reuşit să pregătim suficiente proiecte cât să îmbunătăţim situaţia actuală şi să aducem un tonus nou comunităţii. Chiar dacă încă sunt mici probleme consider că acestea pot fi rezolvate echitabil.

Rep.: În contextul integrării României în UE cum vedeţi rolul administraţiei locale la dezvoltarea societăţii?
C.S.: Uniunea Europeană reprezintă în momentul de faţă o provocare pentru fiecare dintre noi, iar administraţia locală va trebui să se adapteze rapid cerinţelor şi rigorilor impuse de UE. Rolul administraţiilor locale va fi unul tot mai important în ceea ce priveşte atragerea de fonduri structurale cât şi în dezvoltarea generală a comunităţilor şi pot spune că Primăria Chirpăr a făcut tot posibilul ca să atragă astfel de fonduri.

Rep: Ne puteţi da exemplul unui astfel de proiect?
C.S.: În prezent avem aprobat pe măsura 322, din fonduri europene, proiectul "Dezvoltarea comunei Chirpăr prin modernizarea drumurilor, construirea sistemelor funcţionale de apă şi apă uzată, punerea în valoare a moştenirii culturale şi înfiinţarea unui centru social pentru bătrâni", unde avem ca tematică modernizarea străzilor în Vărd şi Veseud, introducerea sistemului apă-canal Vărd şi Veseud şi înfiinţarea unui centru social pentru bătrâni în Chirpăr. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 2.499.992 euro sau 10.609.470 lei. Contractul de finanţare a fost semnat în anul 2010, iar până în iunie 2011 trebuie să organizăm licitaţia de începere a lucrării.

Rep: Ce alte proiecte mai aveţi depuse?
C.S.: Avem depuse mai multe proiecte printre care: proiectul de alimentare cu apă potabilă şi canalizare apă uzată în satul Săsăuş, proiectul sistem de alimentare cu apă potabilă şi canalizare apă uzată în comuna Chirpăr, proiectul modernizare străzi comuna Chirpăr şi un alt proiect ce vizează modernizarea străzilor în satul Săsăuş. Proiectele sunt depuse la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în vederea obţinerii de fonduri guvernamentale. Până în prezent am primit răspuns favorabil pentru drumul comunal Vărd-Veseud, dar şi pentru asfaltarea străzilor laterale din comuna Chirpăr. Sperăm să primim un răspuns favorabil şi pentru celelalte proiecte.

Rep: Ce consideraţi că ar fi important de realizat în perioada imediat următoare? C.S.: Este foarte important ca în continuare să ne concentrăm pe finalizarea proiectelor demarate şi să adoptăm strategii eficiente de administrare.

sursa: www.sibiu100.ro - D. Supțirel

05 aprilie 2011
Serviciul de voluntari, în acțiune

Grupul de tineri inimoşi, gata oricând să facă ceva pentru a fi mai bine ori mai frumos în oraşul lor, a profitat de o sâmbătă senină, când lumea era în weekend, pentru a vopsi gardul ce împrejmuieşte primăria din Agnita.
Aceşti tineri minunaţi din Serviciul de Voluntari Agnita (SVA) nu sunt la prima acţiune. Ei au împărţit daruri de Crăciun şi flori de 8 Martie, ei au adunat ambalaje de plastic şi hârtii aruncate de alţii prin oraş, ei au umblat cu tabele pentru a colecta semnături împotriva desfiinţării judecătoriei şi spitalului, ei sunt prezenţi ori de câte ori este nevoie de ei.
Şi acum, în prag de primăvară, s-au dus la primarul oraşului şi i-au cerut voie să vopsească gardul din jurul primăriei. Pentru asta au primit vopsea şi pensule, iar sâmbătă au purces la treabă şi gardul a primit culoarea verde. Un verde crud de început de primăvară.
Aşa înţeleg aceşti tineri să-şi iubească oraşul. Pentru acest lucru, merită mulţumiri.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

04 aprilie 2011
Biblionet la bibliotacă

Biblioteca Orășenească din Agnita a fost dotată cu patru calculatoare conectate la internet. Acțiunea face parte dintr-un program realizat de Biblioteca ASTRA din Sibiu, prin care se doreste facilitarea accesului gratuit la informatie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne.
La inaugurarea Biblionetului au luat parte doamna Florinela Anca Vasilescu de la Biblioteca Astra, inițiatoarea programului, Radu Curcean, primarul orașului Agnita, cadre didactice și invitați de la instituțiile din oraș.
Doamna Vasilescu i-a felicitat pe edilii orașului, care au realizat, la bilioteca din Agnita, cadrul necesar implementării acestui proiect. La rândul lui, primarul Radu Curcean i-a mulțumit doamnei Vasilescu pentru acest dar facut orașului, menționând faptul că internetul nu suplinește cititul cărților, fiind doar un accesoriu complementar acestei necesare și plăcute ocupații.
Completarea acestui important moment cultural a fost realizată de elevii învățătoarei Maria Munteanu, care au realizat un frumos program poetic și muzical, la fel ca la multe alte activități unde acești copii minunați și dăscălița lor sunt mereu prezenti.
De acum înainte agnițenii vor avea un motiv în plus ca să viziteze Biblioteca Orășenească, unde iubitorii de cultură se pot simți bine oricând.

sursa: www.primaria-agnita.ro - I. Bârsan

28 martie 2011
Agnita. Un exemplu

La Agnita urma să se desfiinţeze atât Spitalul, cât şi Judecătoria.
Până la urmă au rămas amândouă instituţiile. Oamenii s-au mobilizat, au strâns semnături, au depus petiţii, au făcut lobby, dar lobby care a apelat la persoane dincolo de latura politică. Evident, desfiinţarea spitalului din Agnita era o aberaţie, dar, câte astfel de lucruri nu se întâmplă în România. De remarcat, oamenii din Agnita au ieşit să facă mitinguri pentru presă, nu au urlat că vor la "trebunal", nu au strigat la judeţ că nu le vine în sprijin. Au lucrat pe propriile puteri şi au dat un exemplu. Unul care nu e îndeajuns de mult luat în considerare. Probabil pentru că Agnita e acel oraş în care economia practic e la pământ, într-o zonă pe nedepret izolată cum e Valea Hârtibaciului. Cu toate acestea, în acest an prin bugetul local al oraşului trec de două ori mai mulţi bani decât anul trecut - proiecte europene.
Cu toate acestea, în Agnita, pe care o ştie foarte puţină lume din afară, viaţa socială are o cu totul altă dimensiune. În Agnita există o Casă a seniorilor, unde peste 400 de oameni în vârstă îşi organizează singuri, cu un minim ajutor din partea autorităţilor, tot felul de excursii, de spectacole, de proiecte sociale. Casei seniorilor îi va urma una a Tinerilor, tineri care deja lucrează alături de cei în vârstă la tot felul de proiecte. De la plantat flori la gătit împreună şi ajutat persoanele care au nevoie.
În Agnita există un Serviciu de voluntari, închegat de oamenii de acolo, tineri în special. Alţi tineri decât cei care s-au implicat şi muncesc la propriu pentru revitalizarea mocăniţei.
În ignorata Agnita nu e totul lapte şi miere. Dar oamenii sunt mai calzi între ei. Evident, există fricţiuni, există suspiciuni, este loc de mult mai bine. Dar lucrurile se mişcă din ambele direcţii: şi din cea a societăţii civile şi dinspre administraţie.
De câţiva ani, Agnita devine comunitatea care poată fi dată exemplu la nivel naţional. Evident, există "avantajul" faptului de a fi o comunitate relativ restrânsă, deci cu probleme mai restrânse. Dar şi cu dificultăţi pe măsură. Ceea ce e impresionant, însă, e spiritul civic. Implicarea oamenilor de rând, care nu aşteaptă exemplul primarului, al şefului de post sau al preotului.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

15 martie 2011
Spitalul din Agnita a trecut clasa. Cel din Cisnădie, nu

Spitalul din Agnita își menține deschise porțile, iar primarul orașului anunță investiții suplimentare, în cazul în care sunt cerute. "Sunt aproape finalizate apartamentele pentru medicii care sperăm că vor veni în Agnita. Suntem dispuși să alocăm fonduri suplimentare, pentru suplimentarea serviciului de gardă sau alte astfel de cerințe", a declarat Radu Curcean, primarul orașului Agnita. El s-a întâlnit cu ministrul Sănătății, Attila Cseke, înainte ca în Guvern să se ia decizia referitoare la desființarea spitatelor. Fără să facă promisiuni publice, ministrul Sănătății a preluat pentru studiu dosarul adus de primarul de pe Valea Hârtibaciului. Iar elementele din dosar se pare că l-au convins să mențină spitalul din Agnita.
Astfel, potrivit hotărârii Guvernului privind aprobarea "Programului de interes național Dezvoltarea rețelei naționale de cămine pentru persoane vârstnice", hotărâre publicată la finele săptămânii trecute în Monitorul Oficial, de la 31 martie 2011, Spitalul din Cisnădie este singurul din județul Sibiu care se desființează. În locul lui, de la 1 aprilie, ar trebui să funcționeze un Cămin pentru bătrâni. Cel puțin, o astfel de instituție se angajează Guvernul că va finanța pentru următoarele 33 de luni. În cazul în care Consiliul Local Cisnădie nu adoptă o hotărâre pentru transformarea spitalului în cămin de bătrâni, instituția medicală va rămâne fără finanțare. Cât privește personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din cadrul Spitalului din Cisnădie, care nu va fi preluat de viitorul Cămin de bătrâni, acesta urmează a fi redistribuit la alte unități sanitare.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

17 februarie 2011
Primarul din Agnita crede ca poate salva spitalul

Primarul din Agnita a dat, in sfârșit, ochii cu ministrul Attila Cseke. Nu a obținut promisiunea că spitalul va rămâne în "picioare", dar s-a întors de la București optimisit. Ministrul i-a spus că Agnita va fi "tratata ca un caz aparte".
Marius Curcean, primarul din Agnita, a stat la discuții aproape două ore cu ministrul Sănătății, Attila Cseke. Deși într-o zi de marți, primarul speră că vizita la București a fost de bun augur. Ministrul nu i-a promis că va renunța la desființarea spitalului orășenesc din Agnita, însă i-a dat de înțeles că va cântări foarte bine această decizie. Atilla Cseke i-a mărturisit lui Marius Curcean că Agnita va avea parte de un tratament privilegiat, fiind considerată "un caz aparte". Până și ministrul Economiei, Ion Ariton, și deputatul PDL, Raluca Turcan, au intervenit pe lângă ministrul Attila Cseke, în favoarea spitalului de la Agnita. Attila Cseke a refuzat, însă, să se pronunțe, așa că agnițenii sunt în stand-by până la urmatoarea ședință de Guvern. "Omul (n.r. - Attila Cseke) nu pare a fi genul de persoană care să promită ceva dacă știe că nu se poate ține de cuvant. El a plecat de la premisa că în spitale mici activitatea nu este la standarde înalte, însă acesta nu este și cazul Agnitei. Nu mi-a promis nimic, după o discutie de aproape două ore, însă a spus că va trata Agnita în funcție de realitatea de aici. Agnita va fi tratată ca un caz aparte și îi mulțumesc domnului ministru că m-a primit și a avut răbdare să mă asculte și să vadă toată documentația pe care am dus-o la București", a mărturisit Marius Curcean, edilul-șef din Agnita.
Primarul din Agnita a recunoscut că și intervențiile colegilor de partid, Raluca Turcan și Ion Ariton, ar putea "cântări" greu în decizia ministrului Sănătății. Ion Ariton a vorbit personal cu acesta, pentru a-i explica exact situația populației din Valea Hârtibaciului, care este "dependentă" de unica unitate spitalicească din zonă, cea din orașul Agnita, iar Raluca Turcan a punctat numeroase interpelări, fiind intermediarul dintre ministru și primar. Așadar, chiar dacă nu a primit da-ul mult visat, Curcean a mărturisit că iși păstrează optimismul. "Mă gândesc că ar fi momentul să ia decizia. Astăzi (n.r. - ieri) cu siguranță nu a pus problema în ședința de Guvern, dar sperăm că miercurea viitoare o va face. Distanța rămâne, evident, cel mai important argument, iar ministrul știe că avem și noi dreptate. Îl înțeleg și pe el, pentru că sunt o sută și ceva de spitale în această situație și toți primarii își susțin cauza. Cu toate acestea, să știți că după această vizită eu sunt optimist", a recunoscut primarul din Agnita.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

13 februarie 2011
Opriți genocidul social!

Cu toată vremea mizerabilă, în care reprizele de ploaie alternau cu reprize de vânt rece, disperarea că Spitalul Orăşenesc din Agnita va fi desfiinţat i-a scos pe agniţeni din casă şi i-a adus, în număr neaşteptat de mare, în faţa Primăriei, la mitingul organizat de liderii PSD, senatorul Viorel Arcaş şi deputatul Ioan Cindrea, reprezentanţi ai Văii Hârtibaciului în Parlamentul României. Aşa cum a subliniat consilierul judeţean Ioan Terea, mitingul nu a fost unul politic ci unul al unităţii tuturor celor pe care desfiinţarea spitalului, a Judecătoriei şi Parchetului îi afectează, remarcând prezenţa tuturor primarilor din comunele arondate oraşului Agnita.
"Transmitem din centrul ţării că nu suntem de acord cu desfiinţarea spitalului, a Judecătoriei şi a Parchetului din Agnita" a spus deputatul Ioan Cindrea, care a dat citire unei scrisori deschise adresată Prim-ministrului Emil Boc, ministrului sănătăţii Cseke Attila şi ministrului justiţiei Cătălin Predoiu, prin care, în numele cetăţenilor de pe Valea Hârtibaciului, se cere să nu fie desfiinţate cele trei unităţi. Scrisoarea a fost semnată şi de toţi primarii prezenţi la miting.
Senatorul Viorel Arcaş a arătat că această acţiune a Guvernului este un genocid naţional, că datoria guvernului este de a finanţa spitalele şi nu de a le desfiinţa. Desfiinţarea spitalului va duce la pierderi de vieţi omeneşti, distanţa fiind prea mare până la Sibiu sau Mediaş. Spitalul este proprietatea oraşului, este administrat de Consiliul Local şi desfiinţarea lui este o acţiune ilegală. Prin desfiinţarea spitalului, a judecătoriei şi parchetului se închide accesul la sănătate şi dreptate, drepturi consfinţite prin constituţie, a spus Eugen Rotărescu, liderul PRM.
Medicul chirurg, dr. Marius Bârză, a remarcat că s-a ajuns în această situaţie pentru că ne-am mulţumit cu prea puţin. În loc să cerem mai multe paturi, mai multă aparatură medicală performantă, mai mult respect pentru cadrele medicale, cerem condiţii minime de tratament. Un pacient tratat la spitalul din Agnita costă de două ori mai puţin decât în spitalul din Sibiu.
Toţi primarii prezenţi au luat cuvântul, exprimându-şi îngrijorarea că prin desfiinţarea spitalului va creşte numărul deceselor. Zona este săracă şi prea puţini îşi permit să se deplaseze până la Sibiu ori la Mediaş şi, atunci când, în ultimul moment, apelează la SMURD ori Salvare, de multe ori e prea târziu şi distanţa prea mare pentru a mai fi salvat.
Primarul Agnitei, Marius Radu Curcean, şi managerul Spitalului, Nicolae Prişcă, le-au prezentat celor prezenţi acţiunile întreprinse împreună pentru salvarea spitalului şi le-au promis că, orice s-ar hotărî, locuitorii de pe Valea Hârtibaciului nu vor rămâne fără spital. În încheiere, deputatul Ioan Cindrea le-a mulţumit celor prezenţi, i-a asigurat că va înainta scrisoarea deschisă, pe care o va prezenta şi în plenul Parlamentului iar, în ultimă instanţă, va ataca hotărârea Guvernului la Curtea Constituţională.
Pe tot parcursul mitingului cetăţenii oraşului i-au aplaudat pe vorbitori, au strigat împotriva desfiinţării celor trei instituţii şi au huiduit şi fluierat doar când se pomeneau numele lui Cseke Attila şi Emil Boc.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

11 februarie 2011
Miting împotriva desfiinţării spitalului şi a judecătoriei

Deputatul Ioan Cindrea şi senatorul Viorel Arcaş, împreună cu PSD Agnita şi organizaţiile teritoriale PSD de pe Valea Hârtibaciului, susţinuţi de cetăţenii acestor localităţi, organizează un miting de protest, sâmbătă, 12 februarie, ora 12.00, în faţa Primăriei Agnita, faţă de iniţiativa prim-ministrului Emil Boc, a ministrului Sănătăţii, Cseke Attila şi a ministrului de Justiţie, Cătălin Predoiu de desfiinţare a Spitalului din Oraşul Agnita, a Judecătoriei din Agnita şi a Parchetului de pe lângă Judecătoria Agnita. "La mitingul de protest participă deputatul Ioan Cindrea, senatorul Viorel Arcaş, primarii comunelor de pe Valea Hârtibaciului şi invităm toţi cetăţenii nemulţumiţi de decizia Guvernului să participe la această manifestare de protest", se arată într-un comunicat de presă al PSD Sibiu.

sursa: www.tribuna.ro

11 februarie 2011
Vrem spital, nu azil

Angajaţii Spitalului Orăşenesc Agnita au ieşit vineri, la ora 11, în curtea unităţii pentru a protesta împotriva proiectului de transformare a spitalului în azil. Angajaţilor, îngrijoraţi că-şi vor pierde locurile de muncă, li s-au adăugat o mulţime de cetăţeni din oraş, tot atât de îngrijoraţi că spitalul, în care multora le-a fost redată sănătatea, va fi desfiinţat.
Prezent la acest miting, primarul Radu Marius Curcean a luat una din pancartele protestatarilor, pentru a le arăta că este alături de ei, tot atât de îngrijorat de posibilitatea desfiinţării spitalului. Le-a vorbit celor prezenţi despre demersurile făcute, împreună cu managerul Nicolae Prişcă, pentru ca spitalul să nu fie desfiinţat şi le-a promis că locuitorii de pe Valea Hârtibaciului nu vor rămâne fără spital. A mai vorbit despre eforturile finaciare, despre banii alocaţi din bugetul oraşului pentru ca spitalul să îndeplinească toate condiţiile cerute de Ministerul Sănătăţii. Le-a mulţumit celor care au semnat apelul împotriva desfiinţării spitalului, tabelele cu cele 8200 de semnături urmând să fie trimise la Prim-ministrul Emil Boc şi la Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.
Managerul spitalului, Nicolae Prişcă, le-a mulţumit angajaţilor, personal medical şi administrativ, pentru eforturile depuse, pentru profesionalismul cu care s-au ocupat şi se ocupă de cei care au nevoie de tratament medical. Le-a vorbit despre dotările din spital, despre policlinica a cărei construcţie se ridică lângă spital şi unde vor fi construite şi 4 apartamente pentru viitorii medici specialişti care vor veni în Agnita. Şi-a exprimat convingerea că angajaţii nu vor rămâne fără locuri de muncă şi nici hârtibăcenii fără spital. Preotul Ioan Jurca, Protopopul Agnitei, le-a amintit celor prezenţi că această unitate a mai trecut prin perioade dificile, şi atunci, la solicitarea bisericilor, s-au strâns ajutoare şi spitalul a funcţionat.
Cetăţenii prezenţi la miting şi-au arătat disponibilitatea de a protesta, dacă este cazul, atât la Prefectura Sibiu cât şi la Guvern sau la Ministerul Sănătăţii.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

10 ianuarie 2011
Agniţenii strâng semnături să nu le închidă Judecătoria

Primăria oraşului Agnita şi Asociaţia "Valea Hârtibaciului" au demarat o campanie de strângere de semnături, în speranţa că acţiunea lor va împiedica desfiinţarea Judecătoriei Agnita.
Judecătoria Agnita şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Agnita urmează să fie desfiinţate, potrivit propunerii făcute de comisia de evaluare a Ministerul Justiţiei. Semnăturile vor fi ataşate unui memoriu, care urmează să fie înaintat Guvernului. Decizia desfiinţării este determinată de numărul mic de dosare soluţionate, comparativ cu judecătoriile din judeţ. Angajaţii Judecătoriei afirmă că din totalul de 2.000 de dosare care ar trebui soluţionate pe an, Judecătoria nu are mai mult de 1.400 de cazuri. În timp ce agniţenii văd în această cifră o dovadă a gradului scăzut de infracţionalite în zonă, Ministerul Justiţiei consideră ca activitatea instituţiei este redusă, iar dosarele pot fi transferate altor judecătorii. Angajaţii celor două instituţii ar urma, la rândul lor, să fie repartizaţi în oraşele vecine, respectiv Sibiu, Mediaş şi Avrig.
Judecătoria Agnita a început să-şi desfăşoare activitatea din 1 decembrie 1995, odată cu adoptarea legii de organizare judecătorească nr. 92/1992. Instituţia deserveşte o populaţie de aproximativ 28.000 de cetăţeni, din oraşul Agnita şi alte zece comune: Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihăileni şi Nocrich.
"La tribunal sunt 15 angajaţi din oraş şi 2 avocaţi care fac naveta de la Sibiu. Dar de desfiinţare nu vor fi afectaţi doar ei, ci toată populaţia din zonă. Acum trei zile am trimis tabele pentru semnături la toate cele 10 primării care aparţin de oraşul Agnita şi aşteptăm să vedem în ce fel se mobilizează primarii şi strâng semnături. În oraş am împărţit tabele prin magazine, pe la cunoscuţi, chiar şi la biserică. O să luptăm ca să ne salvăm judecătoria", a spus Ilarion Bârsan, membru în Asociaţia "Valea Hârtibaciului".
Primăria agnita şi Consiliul Local încearcă la rândul lor să se împotrivească desfiinţării. "La ultima şedinţă a consiliului am discutat şi am hotărât să facem ceva, pentru că închiderea judecătoriei afectează nu doar oraşul nostru, dar şi comunele vecine. Noi avem datoria morală faţă de cetăţeni de a demara o acţiune care să-i ajute şi să împiedice închiderea judecătoriei, de aceea căutăm să strângem şi noi cât mai multe semnături", a declarat Aurica Munteanu, consilier local în Agnita.
Până la 1 mai 2011 Judecătoria Agnita mai primeşte dosare, dar oficial de la 1 iunie activitatea îi va fi suspendată.

sursa: www.turnulsfatului.ro - D. Nitu

05 ianuarie 2011
Agnita - cu sau fără spital?

Posibila transformare a Spitalului Orăşănesc Agnita în cămin de bătrâni îi sperie pe agniţeni. Autorităţile locale fac tot ce le stă în putinţă pentru ca spitalul să funcţioneze în continuare. Ministerul ameninţă spitale care nu mai pot asigura linia de gardă permanentă că le va tăia fondurile pentru 2011 şi vor deveni spitalele de bătrâni. "Am avut o întâlnire la Prefectură, la care au participat toţi cei implicaţi. Noi suntem împotriva transformării spitalului în cămin de bătrâni şi am adus toate argumentele. Agnita este situată la distanţă foarte mare de celelalte spitalele din zonă, la 40 de km de Mediaş, la 40 de km de Făgăraş, 42 de km de Sighişoara şi 60 de km de Sibiu. De asemenea, pe Valea Hârtibaciului există 30.000 de oameni care au nevoie de serviciile spitalului. Nu se justifică o astfel de măsură", a declarat Radu Marius Curcean, primarul oraşului Agnita. Un alt argument solid în menţinerea spitalului din Agnita este faptul că de când a trecut în administrarea autorităţilor locale, aici, au avut loc investiţii importante în clădire. Totodată, autorităţile locale derulează un proiect care vizează construcţia de locuinţe pentru medicii care lucrează în unitatea spitalicească. Autorităţile din Agnita afirmă că în cazul în care spitalul va deveni cămin de bătrâni şi se va opri finanţarea de la bugetul de stat, nu vor avea posibilitatea să asigure finanţarea şi menţinerea spitalului din fonduri de la bugetul local. Trebuie spus că în Agnita funcţionează deja o unitate medico-socială.
Oraşul Agnita traversează o perioadă extrem de dificilă, în condiţiile în care restructurările din sistemul de stat ar putea lăsa comunitatea locală fără Judecătorie şi Parchetul de pe lângă Judecătorie, Spitalul Orăşănesc şi mai nou, din discuţii, şi fără Trezorerie. "Nu se ştie nimic deocamdată, sunt doar discuţii. Mă lupt din toate puterile pentru menţinerea acestor instituţii. În acest sens, am făcut memorii şi informări către comisia de la Camera Deputaţilor care lucrează la proiectul de restructurare în sistemul juridic. Dacă se vor întâmpla aceste lucruri, Agnita va primi o lovitură urâtă", spune Radu Curcean.

Totuși, niciunul dintre cele 3 spitale din judeţ nu va fi transformat în azil de bătrâni. Aceasta a fost decizia luată de reprezentanţii autorităţilor locale şi trimisă la Ministerul Sănătăţii. Atât Spitalul Municipal Mediaş, cât şi Spitalele Orăşeneşti din Cisnădie şi Agnita rămân în forma în care sunt, cel puţin până când Ministerul va decide altceva. "Propunerea plecată de la Direcţia de Sănătate Publică, cu avizul Prefecturii, este aceea ca toate spitalele să rămână în forma în care sunt, pentru că se respectă cele două condiţii, şi anume distanţa dintre ele este mai mare 7-8 kilometri, respectiv, există linie de gardă permanentă la toate cele trei spitale aduse în discuţie", a spus directorul Direcţiei de Sănătate Publică, Gabriel Budescu.
Ultima decizie o va avea, însă, Ministerul Sănătăţii. "Ministerul are şi el un punct propriu de vedere. Se va face şi o analiză acolo. Dar înainte de a trece la o decizie finală, o să se consulte cu noi. Ministerul poate decide altceva decât ceea ce s-a decis astăzi (n. r. ieri) la Sibiu. Dar şanse ca spitalele din Sibiu să se desfiinţeze sunt foarte mici", a mai spus directorul DSP Sibiu.
Avizul favorabil pentru spitalele din judeţ a fost trimis ieri la Ministerul Sănătăţii, care a cerut, în ultima săptămână a anului trecut, o analiză a spitalelor care se află la distanţe mici unele faţă de altele şi care nu asigură linie permanentă de gardă, în vederea transformării lor în azile de bătrâni.

sursa: www.tribuna.ro

16 decembrie 2010
"Să fiţi gazde sănătoase!"

Aşa cum s-a hotărât în urmă cu patru ani, Asociaţia Culturală Ortodoxă Agnita a organizat, în prima duminică după Sf. Nicolae, a IV-a ediţie a festivalului "Concertul de colinde". Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" a fost împodobită cum se cuvine pentru a primi cele 16 cete de pe Valea Hârtibaciului, respectiv peste 280 de colindători.
Importanta manifestare are drept scop salvarea preţiosului patrimoniu spiritual care risca să dispară din cauza schimbărilor demografice din zonă. Iniţiativa a fost salutară, activitatea preoţilor şi a primarilor a fost eficientă, locuitorii satelor s-au adunat şi au reînvăţat vechile colinde, tezaur inestimabil, dovadă a devenirii şi dăinuirii noastre. Aşa cum a spus în deschidere preotul Liviu Avram din Nocrich: "Colindele cuprind în esenţă, întreaga teologie a întrupării Fiului lui Dumnezeu, fiind primele cateheze, primele predici, iar colindătorii primii teologi. Când n-am avut teologi, am avut colinde."
Concertul a fost deschis de corul "Sfântul Nicolae" din Agnita, după care au urcat pe scenă cetele de colindători şi corurile din satele de pe Valea Hârtibaciului. Au impresionat cetele de bărbaţi din Retiş, Coveş, Chirpăr şi Ilimbav, şi corurile mixte din Alţâna, Mihăileni, Răvăşel, Nocrich, Merghindeal şi au încântat cetele de copii din Şalcău, Brădeni, Bruiu şi Colegiul A.T. Laurian din Agnita.
Ca şi la alte manifestări de suflet ale hârtibăcenilor, şi de astă dată sala Casei de Cultură s-a dovedit prea mică pentru mulţimea celor dornici să asculte colindele ce le-au încântat copilăria. E regretabil că la această ediţie au lipsit colindătorii din Ighişu Vechi şi Ghijasa de Sus, dar au îmbogăţit festivalul copiii din Şalcău, Brădeni şi Bruiu şi colindătorii din Merghindeal, Ilimbav şi Fofeldea, care au adus pe scenă colinde vechi, colinde ce nu trebuie să fie uitate.
Preotul protopop Ioan Jurca le-a mulţumit preoţilor şi primarilor care s-au implicat în această nobilă acţiune, le-a mulţumit colindătorilor pentru că au adus în Agnita vestea naşterii Mântuitorului, şi a remarcat cu bucurie prezenţa numărului mare de tineri colindători ce creează convingerea că viitorul acestui tezaur este asigurat, că dăinuind peste 2000 de ani el nu va pieri în vremea ce-o să vină. A mulţumit directorului şi angajaţilor Casei de Cultură pentru buna organizare şi Primăriei din Agnita pentru sprijinul acordat.
Poate anul viitor va avea ocazia să mulţumească şi Consiliului Judeţean Sibiu, dacă va ajuta financiar această manifestare ce are o deosebită importanţă pentru locuitorii Văii Hârtibaciului.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

12 decembrie 2010
Sărbătoare în Stejeriş

Deşi ziua de sâmbătă, 11 decembrie, nu a fost trecută în calendar ca sărbătoare creştină, credincioşii ortodocşi din satul Stejeriş, comuna Iacobeni, au îmbrăcat haine de sărbătoare, au înfruntat frigul iernii şi s-au dus la biserică pentru a-l întâmpina pe P.S. Andrei Făgărăşanu, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, care le aducea bucuria numirii unui nou preot.
Stejerişul este unul din satele specifice Văii Hârtibaciului, de unde au plecat saşii şi mulţi tineri, iar acasă au răms puţini locuitori. Şi totuşi, casele care şi-au găsit alţi proprietari arată bine, sunt bine întreţinute, dovadă că cei care au rămas sunt oameni harnici, truditori, care ştiu că sărăcia se scoate afară din casă cu muncă şi nu cu ajutoare primite de la primărie. În sat nu sunt vile care să arate opulenţa dar sunt gospodării frumoase care vorbesc despre oameni harnici şi demni ce trăiesc frumos din munca lor.
P.S. Andrei Făgărăşanu a fost întâmpinat la intrarea în sat de tineri călăreţi, care l-au condus până la Biserică, unde credincioşii şi un sobor de preoţi i-au urat bunvenit.
Tânărul preot Aurel Dolea este braşovean, a terminat studiile teologice la Bucureşti şi este al zecilea păstor spiritual al Bisericii cu hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. La Sfânta Taină a hirotonirii sale i-au fost alături 10 preoţi din Protopopiatul Agnita, familia sa şi foarte mulţi prieteni, dovadă a unui suflet deschis, ce ştie să-şi apropie oamenii.
Cei prezenţi au trăit din plin momentele înălţătoare ale sfinţirii noului preot, intrarea sa în rândurile celor care au puterea să lege şi să dezlege păcatele oamenilor, în rândul celor care trebuie să aducă iertarea, pacea şi iubirea în sufletul enoriaşilor.
P.S. Andrei Făgărăşanu l-a îmbrăcat în hainele proţiei, i-a înmânat Sfânta Evanghelie, Sfâna Cruce şi cheia Bisericii, şi a declarat, împreună cu toţi cei prezenţi, "VREDNIC ESTE!".
După hirotonire, P.S. Andrei l-a felicitat pe el şi pe soţia lui şi i-a dat sfaturi folositoare pentru greaua sarcină de păstor al sufletelor creştine din satul Stejeriş. Sfaturi bune le-a adresat şi enoriaşilor, cărora le-a vorbit despre respectul datorat celui care prin sfinţire a devenit reprezentantul lui Dumnezeu pe pământ.
Preotul Ioan Jurca, Protopopul Agnitei, i-a urat bunvenit în acest Protopopiat, şi l-a asigurat de tot sprijinul său şi al celorlalţi colegi în preoţie, majoritatea tineri ce dau un plus de speranţă pentru acestă zonă, săracă material dar bogată spiritual.
O frumoasă cuvântare de bunvenit a adresat-o şi primarul Ioan Cori, care a făcut şi un scurt dar documentat istoric al bisericii şi al satului Stejeriş, ce are acelaşi act de atestare documentară cu al oraşului Agnita.
Mai emoţionat decât toţi cei prezenţi, noul preot i-a mulţumit P.S. Andrei Făgărăşanu pentru harul apostolic cu care l-a înzestrat, a mulţumit Protopopului Ioan Jurca şi celorlalţi preoţi care i-au stat alături şi i-a asigurat pe enoriaşii parohiei sale că le va fi un bun şi vrednic păstor.
În perioda în care parohia din Stejeriş a fost vacantă, de administrarea ei s-a ocupat preotul Teofil Gârbacea din Iacobeni. Şi după cum arata biserica şi cum a fost organizată sfinţirea noului preot, preotul Teofil şi-a făcut datoria cu prisosinţă.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

13 noiembrie 2010
Sărbătoare pentru vârstnici

În sala mare de şedinţe din Primăria oraşului Agnita, 25 de persoane au fost sărbătorite pentru frumoasa vârstă de peste 80 de ani. Celor mai vârstnici cetăţeni ai oraşului le-au cântat şi le-au spus poezii cei mai tineri, adică prichindeii de la Grădiniţa nr 3 (de la blocuri).
Ideea organizării acestei frumoase acţiuni aparţine liderilor de grupuri de la Casa Seniorilor, care au hotărât ca în fiecare trimestru să fie sărbătorite persoanele care au avut ziua de naştere în perioada respectivă. Acum au fost sărbătoriţi cei care s-au născut până în 1930, în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie.
De identificarea persoanelor şi de organizare s-au ocupat Doru Efta, senior coordonator, şi liderele de grupuri Marcela Cioca şi Elena Dordea. Au găsit sprijin la primarul Marius Radu Curcean, Ancuţa Călugăr - şefa serviciului SPAS, Gerard Crăcănel - asistent geriatric şi consilieri ai oraşului Agnita.
Persoanelor sărbătorite le-au adus bucurie în suflet prichindeii din grupa pregătitoare, cu educatoarele Irina Toth şi Carmen Naicu, şi cei din grupa mare, cu educatoarele Ildico Vetro şi Andreea Nicula.
După spectacol, sărbătoriţii au avut parte de o masă festivă, sponsorizată de oameni de afaceri din oraşul Agnita.
Următoarea sărbătoare va avea loc în primul trimestru din anul 2011, cu persoanele născute în această perioadă.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

08 noiembrie 2010
Agnita a obținut trei certificate CERTIND

CERTIND este un organism de certificare independent, cu capital integral privat, înființat în anul 2003, având sediul în Bucuresti, Palatul UGIR 1903.
Obiectivul strategic al CERTIND este furnizarea unor evaluări imparțiale, obiective și profesionale a sistemelor de management, produselor și fluxurilor de productie, sprijinind astfel cresterea competitivității organizațiilor și realizarea îmbunătățirii continue. Certificatele CERTIND sunt recunoscute în mod official de 38 de țări.
Primaria Agnita a fost certificată de acest performant organism pentru: Sisteme de management al calității, Sisteme de management de mediu și Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale. Cele trei certificate sunt o dovadă a managementului de calitate oferit de Primăria Agnita.

sursa: Gazeta Hârtibaciului

05 noiembrie 2010
Anunț public

Pimăria Orașului Agnita, in calitate de titular, anunță publicul interesat asupra disponibilizării proiectului de plan și finalizarea raportului de mediu elaborat pentru acesta - 'Planul Urbanistic General al orasului Agnita'. Proiectul de plan și raportul de mediu elaborat sunt disponibile publicului interesat la sediul APM Mureș, str.Podeni, nr.10, între orele 8-16 și la sediul ARPM Sibiu, str.Hipodromului nr.2A, între orele 8-16. Publicul interesat poate trimite comentariile la sediul titularului sau pe adresa de e-mail office@primaria-agnita.ro si la sediul ARPM Sibiu (office@arpm7c.ro), până la data de 24.12.2010.

sursa: www.primaria-agnita.ro

08 octombrie 2010
8 familii de rromi, în casă nouă

Aproximativ 40 de persoane de etnie rromă din Agnita vor sta în casă nouă. 8 familii vor primii cheile viitoarelor locuinţe care sunt asigurate de administraţia din Agnita. Acest program demarat în 2004 vizează îmbunătăţirea calităţi vieţii rromilor şi integrarea acestora în societatea din Agnita, oferind locuri de muncă părinţior, iar copiilor, un loc în bancă, la şcoală. Cele opt familii care vor locui gratuit în noile imobile au fost selectate în urma anchetelor sociale efectuate de reprezentanţii administraţiei locale, împreună cu cei ai Grupului de Iniţiativă al Rromilor din Agnita, în cadrul căreia funcţionează 35 de persoane. Rromii au anumite responsabilităţi, precum păstrarea locuinţelor cât mai bine, lipsa restanţelor la plata facturilor, datorită valenţelor sociale ale proiectului, copiii, dar şi toţi membrii familiei, trebuie înscrişi la un medic de familie şi, de asemenea, ei trebuie să păstreze liniştea. De asemenea, aceste familii pot să-şi transfere drepturile de proprietate după 5 ani.
Potrivit declaraţiilor primarului Agnitei, Marius Curcean, vor urma şi alte astfel de măsuri, care încurajează integrarea rromilor în societate, acesta fiind al 4-lea proiect finalizat din fondurile Phare. Acest proiect a avut un cost de 200.000 euro şi a fost suportat în proporţie de 90% de UE şi Guvernul României.

sursa: www.tribuna.ro

23 septembrie 2010
Începe reabilitarea străzilor

Primăria agnita a început, luni, implementarea unui proiect de reabilitare a unor străzi din oraş, în valoare de şase milioane de euro, care începe cu o întârziere de aproape un an din cauza unor contestaţii depuse de către firmele participante la licitaţii.
Primarul oraşului agnita, Radu Curcean, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că la un an după ce a semnat contractul de finanţare pentru reabilitarea arterei principale a oraşului agnita, proiect de şase milioane de euro, finanţat din fonduri europene, Primăria a dat, luni, ordinul de începere a lucrărilor. "După un lung drum de contestaţii, în sfârşit, în această lună (luna septembrie - n.r.), va fi dat şi ordinul de începere a lucrărilor. Investiţia, de şase milioane de euro, înseamnă întreg bugetul Agnitei pe patru ani şi presupune reabilitarea a patru străzi: Mihai Viteazu, 1 Decembrie, Republicii şi Avram Iancu, cu o lungime totală de 4,55 de kilometri", a spus Curcean.
Potrivit acestuia, contractul de execuţie pentru cel mai mare proiect de investiţii din ultimii 20 de ani de la Agnita, "Reabilitarea şi modernizarea arterei principale a oraşului", a fost semnat, luni, de către reprezentanţii Primăriei agnita şi ai asocierii dintre SC Vectra Service SRL (Braşov) - SC Huge Construct SRL (Iaşi) - SC Prodial SRL (Iaşi), firmă care a câştigat licitaţia.
Potrivit proiectului, până în luna octombrie 2011, termenul final de execuţie, trebuie refăcută întreaga structură a arterei principale, vor fi realizate trotuare moderne, cu facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi, piste pentru biciclişti, iar numărul locurilor de parcare va fi dublat. Lucrările vor începe cu schimbarea reţelei de apă-canal şi vor continua cu modernizarea sistemului rutier. Pentru a nu paraliza oraşul, lucrările se vor desfăşura pe tronsoane de 500 de metri. Ultimele lucrări vor fi cele de refacere a trotuarelor, spaţiilor verzi şi marcajelor rutiere.
"Noi am fundamentat importanţa proiectului pentru Agnita bazându-ne şi pe DJ 106, care acum este în lucru, în ideea că un trafic mai intens pe legătura Sibiu-Sighişoara înseamnă unul mai intens şi pe artera principală a oraşului. Dacă la momentul depunerii proiectului aveam un studiu de trafic de o oarecare intensitate în oraş, între timp, în mai puţin de un an, a crescut numărul de autovehicule, aproape s-a dublat. Avem aproximativ 3.900 de autovehicule înmatriculate. În plus, Agnita este un subcentru zonal, iar traficul, mai ales în zilele de piaţă, este dublat. Vom avea, cu siguranţă, probleme şi în perioada de execuţie, însă sper că vom reuşi să le facem faţă", a afirmat Curcean.
La licitaţie au participat 25 de firme, singure sau în asociere, care au depus zece oferte, din care numai două au fost selectate pentru a merge mai departe. După licitaţie, au fost depuse patru contestaţii, ultima fiind respinsă de Curtea de la Alba la sfârşitul lunii august.
Potrivit lui Radu Curcean, Agnita este cel de-al treilea oraş din ţară care îşi reabilitează drumurile prin Programul Operaţional Regional, însă este oraşul cu cel mai mare buget. În judeţul Sibiu, aceasta este singura localitate care a câştigat o asemenea finanţare, celelalte patru proiecte fiind realizate de Consiliul Judeţean şi vizează drumuri judeţene. Drumul judeţean DJ 106 şi artera principală a oraşului agnita, ambele modernizate cu fonduri europene, vor constitui cea mai scurtă legătura între Coridorul IV Pan European (frontiera Nădlac - Arad - Deva - Sibiu - Ploieşti - Bucureşti) şi Autostrada Transilvania (frontiera Borş - Cluj Napoca - Târgu Mureş - Braşov - Ploieşti).

sursa: www.turnulsfatului.ro

08 septembrie 2010
Banca Transilvania la Agnita

Luni, 7 septembrie, reprezentanţi ai Băncii Transilvania şi primarul oraşului Agnita, Radu Marius Curcean, au tăiat panglica inaugurală la noua agenţie ce s-a deschis pe strada Republicii nr 6.
La eveniment au fost invitaţi să participe toţi conducătorii de instituţii, societăţi comerciale şi persoane fizice din oraş şi împrejurimi, potenţiali beneficiari ai acestei agenţii. I-au salutat pe cei prezenţi şi au vorbit despre Banca Transilvania şi agenţia din Agnita Mariana Vîstraş - Director Regional Sucursala Sibiu, şi Viorel Voican - Director, Divizia Dezvoltare, Vânzări şi Suport Agenţii.
Primarul Radu Marius Curcean a salutat deschiderea agenţiei, menţionând că aceasta este o dovadă de curaj în actuala perioadă de criză economică, dar şi o oportunitate pentru dezvoltarea activităţilor economice în Agnita. Romulus Gînfălean, şeful agenţiei, le-a mulţumit celor care au luat parte la inaugurarea unităţii şi şi-a prezentat echipa cu care va sta la dispoziţia clienţilor: Iulia Bunea, Simona Boboracu, Carmen Petrişor şi Iulia Bîrsan.
Banca Transilvania este a cincea bancă care a deschis un sediu în Agnita, după Banca Comercială Română, CEC, Raiffeisen Bank şi BRD.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

06 septembrie 2010
O şansă pentru Sărăturile de la Agnita

Revendicată dar nepreluată încă de Biserica Evanghelică din Agnita, staţiunea Sărături capătă tot mai mult aspectul spre care tinde conceptul Natura 2000, adică revine încet la starea de dinainte de intervenţia omului.
Doar odată pe an, asociaţia "Free Spirits" dă viaţă acestui minunat colţ de rai, curăţă vegetaţia, montează corturi, instalează toalete şi duşuri, şi apoi, cu maşinile lor puternice 4 X 4, dau câte o raită prin pădurile din împrejurimi, întrecându-se în măiestria de a trece prin bălţi, şanţuri, răzoare, adică prin locuri pe unde oamenii "cuminţi" nu trec nici cu piciorul. Nu ştiu cât de mult apreciază piloţii terenul pe care trebuie să-l parcurgă, dar se pare că locul de campare este foarte apreciat.
De prezenţa acestor iubitori de aventură a profitat Radu Curcean, preşedintele asociaţiei "Valea Hârtibaciului", pentru a organiza "Tabăra de Vară Agnita - Sărături 2010". După încheierea concursului "Off Road" din zona Agnita, inimoşii concurenţi au lăsat la Sărături instalaţiile şi cortul pentru a beneficia de ele elevii participanţi la tabăra sportivă organizată de asociaţia "Valea Hârtibaciului". Deşi au fost invitate toate comunele din asociaţie să trimită elevi la această tabără, doar cinci primari şi şcoli s-au implicat şi au dat curs invitaţiei; Alţâna, Bruiu, Chirpăr, Marpod şi Agnita. Faptul că numai primarii şi şcolile din aceste comune au răspuns a fost în avantajul copiilor care au participat. În această primă ediţie a taberei sportive s-a prevăzut că vor lua parte 150 de elevi, pe o perioadă de 3 zile. Faptul că au fost 70 de elevi a permis prelungirea taberei la 5 zile, spre bucuria celor prezenţi care timp de patru zile s-au întrecut la fotbal, volei, korfball, badminton, orientare turistică, şah şi tenis de masă, iar în ziua a V-a au primit diplome şi premii. În afară de competiţiile sportive, elevii au avut parte de un program educativ şi distractiv foarte variat. Au învăţat să monteze şi să demonteze cortul, să ţină curat în zona de activitate, au participat la jocuri de cabană şi s-au distrat în jurul focului de tabără.
Această primă ediţie a "Taberei Sportive de la Sărături" s-a dorit să fie un test pentru un eventual proiect de tabără de vacanţă permanentă pentru elevii de pe Valea Hârtibaciului, care nu au alte şanse de vacanţă recreativă. Proiectul a fost realizat de asociaţia "Valea Hârtibaciului" împreună cu Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita, a fost susţinut de Consiliul Judeţean Sibiu şi sponsorizat de S.C Romgaz Mediaş. Faptul că această primă ediţie a fost o reuşită se datorează profesorilor însoţitori: Mircea Vasiu din Alţâna, Mircea Cernea din Bruiu, Munteanu Ovidiu din Chirpăr şi Comăniciu Irina din Marpod. Un rol determinant în organizarea competiţiilor sportive l-au avut profesorii Sârbu Stelian, Iancu Mihăilă, Jecan Dan şi Oliu Cornel. Pentru momentele distractive copii s-au bucurat de prezenţa minunaţilor tineri din "Serviciul de Voluntari Agnita". Organizatorii ţin să mulţumească doamnelor Rusu Maria şi Popa Anca atât pentru asigurarea asistenţei medicale cât şi pentru ajutorul în activităţile gospodăreşti.
Toate persoanele enumerate, ca şi alţi reprezentanţi ai unor instituţii din Agnita, au făcut muncă de voluntariat, cu multă implicare şi dăruire sufletească, ceea ce denotă că mai sunt oameni bucuroşi să facă ceva din dragoste pentru copii. Cu asemenea oameni există şansa ca Sărăturile să devină o tabără permanentă pentru copiii de pe Valea Hârtibaciului. Preşedintele asociaţiei, Curcean Radu, şi alţii ca el, speră să se reglementeze odată statutul fostei staţiuni şi aceasta să devină un loc de agrement plăcut şi util pentru toţi locuitorii de pe Valea Hârtibaciului.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

05 august 2010
Agnita fără Stare Civilă

Primul punct al ordinei de zi din şedinţa ordinară a Consiliului Local al oraşului Agnita din luna iulie a fost un proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei şi a statutului de funcţii pentru aparatul de specialitate al Primarului şi a Serviciilor Publice.
Explicaţiile date de primarul Curcean Marius Radu privind acest proiect i-a lăsat pe consilieri fără replică, şi asta pentru că era vorba de hotărârea guvernului privind restructurarea funcţionarilor din primării.
Conform hotărârii, la Primăria din Agnita s-a reorganizat Serviciul de Evidenţa Populaţiei. Normativele trimise prevăd că Serviciul de Evidenţă a Populaţiei este compus din minim 3 persoane, iar pentru oraşe până la 22000 de locuitori, maxim 3 persoane.
În acest sens în oraşul Agnita, cu 11500 de locuitori, pentru evidenţa lor sunt suficienţi trei angajaţi şi nu patru ca până în prezent.
Cei care au emis hotărârea au omis faptul că Serviciul de Evidenţa Populaţiei de la Primăria din Agnita se ocupă cu peste 28000 de persoane, oraşului fiindu-i arondate încă 8 comune. O altă hotărâre mai conţinea o menţiune conform căreia posturile persoanelor provenite de la Ministerul de Interne, adică din poliţie, nu pot fi restructurate, aşa că singurul post ce trebuia desfiinţat era cel de la Starea Civilă.
Primarul Curceanu a cerut precizări cu privire la situaţia evidenţei persoanelor din cele 8 comune. Răspunsul a fost pe măsura hotărârii şi a normativelor. Serviciul de Evidenţa Populaţiei din Agnita este obligat să presteze servicii ca şi până acum, adică pentru 28000 de mii de locuitori, deşi normarea se face doar pentru populaţia oraşului.
În răspunsul primit de primar se menţiona faptul că acest lucru va dura până când în cele 8 comune va fi înfiinţat Serviciul de Evidenţa Populaţiei care va avea câte trei angajaţi. Adică se desfiinţează postul de la Starea Civilă din Agnita, urmând să se înfiinţeze 24 de posturi în cele 8 comune.
Membrii Consiliului Local n-au avut alternativă şi au aprobat proiectul iniţiat de primar, conform hotărârii guvernamentale.
Pentru că aşa-i în democraţia noastră originală. Autonomia locală înseamnă dreptul celor aleşi de locuitorii oraşului, de a aproba hotărârile Comitetului Central, pardon, Guvernului României. Mâine, poimâine, vor avea dreptul şi poate datoria să trimită înţelepţilor conducători telegrame de felicitare conform unor mai vechi obiceiuri.
Până atunci, zilnic la uşa biroului de Stare Civilă din Agnita, mulţi cetăţeni aşteaptă să le fie eliberate documentele. Acum, tot mai mulţi din cei plecaţi prin străinătăţi vin să solicite diverse acte şi mai ales certificate de naştere internaţionale.
O adresă primită de la Ministerul de Interne menţionează că poliţiştii nu au voie să elibereze documente de stare civilă pentru că "aceştia nu fac parte din aparatul propriu" al primarului. Adică, nu pot primi atribuţii pentru că nu fac parte din aparatul de specialitate al primarului, dar, fiind vorba de restructurare, fac parte din acest aparat, fără să poată fi restructuraţi.
Postul de la Starea Civilă din Agnita s-a desfiinţat, primarul să se descurce.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

01 august 2010
Încep lucrările la apă și canal în Agnita

Operatorul "Apa Târnavei Mari" S.A. anunţă începerea lucrărilor în vederea reabilitării şi extinderii reţelelor de apă şi apă uzată din oraşele Agnita şi Dumbrăveni în cadrul proiectului "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, jud. Sibiu".
Acest Proiect, aprobat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu (axa prioritară 1 - Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată), are o valoare de 307.837.654 lei, fiind cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene cu suma de 261.662.005 lei.
În cadrul acestui Proiect, a fost semnat în data de 03.06.2010 contractul de lucrări "Reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei şi de canalizare menajeră în oraşele Agnita şi Dumbrăveni", contract în valoare de 22.070.897 lei, din care 17.826.664 lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene prin Fondul de Coeziune.
În vederea implementării acestui contract, au fost planificate, începând cu data de 27 iulie 2010, lucrări de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare menajeră în oraşele Agnita şi Dumbrăveni, conform graficului de lucrări aprobat de autorităţi care este disponibil la casieriile operatorului, la Centrele de Informare a Cetăţenilor din primăriile oraşelor Agnita şi Dumbrăveni şi pe site-ul operatorului, www.apatarnavei.ro.
Avantajele implementării acestui contract constau în asigurarea distribuţiei de apă potabilă la standardele Uniunii Europene pentru locuitorii din Agnita şi Dumbrăveni şi creşterea ratei de acoperire cu servicii de apă şi apă uzată.
Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică deschisă, consultantul de supervizare al lucrărilor fiind C. & S. Giuseppe Ingegneri Associati S.R.L. din Palombaro, Italia, iar constructorul care va executa lucrările este S.C. Hidroconstrucţia S.A., lider al Asocierii Hidroconstrucţia-Dafora-Flowtex Technology.
Ordinul de începere al contractului a fost emis în 1 iulie 2010. Durata contractului este de 36 de luni, termenul de derulare al lucrărilor este de 24 de luni, cu o perioadă de notificare a defectelor de 12 luni.

Graficul orientativ de lucrări pentru reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție a apei și de canalizare menajeră în orașul Agnita este disponibil pe site-ul www.apatarnavei.ro, precum și pe www.primaria-agnita.ro

sursa: www.apatarnavei.ro

25 iulie 2010
Internet wireless gratuit și în Agnita

Primăria Agnita a fost cooptată în proiectul "Creşterea accesului la serviciile de internet" derulat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, proiect ce are drept scop acoperirea cu reţea de internet wireless (fără fir) a cât mai multor spaţii publice din ţară pentru un acces mai bun al populaţiei la informaţie.
Pentru aceasta primăria a încheiat un contract de comodat cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale pe o perioadă de 2 ani, privind transmiterea dreptului de folosinţă, asupra unor bunuri mobile, care sunt parte componentă a proiectului "Creşterea accesului la serviciile de internet", toate acestea pentru ca locuitorii oraşului să aibă un acces gratuit la informaţie pe toată perioada anului.
Hotspotul este amplasat în zona Parcului Eroilor. Astfel şi oraşul Agnita intră în categoria oraşelor care dispun de o reţea de internet wireless, pusă gratuit la dispoziţia cetăţenilor şi agenţilor economici.
Accesul la diferite pagini web va fi posibil de pe orice laptop care beneficiază de tehnologia wireless sau de pe telefoanele mobile care deţin acelaşi sistem.

sursa: www.primaria-agnita.ro

29 iunie 2010
Spitalul din Agnita, preluat de Primărie

Descentralizarea în sistemul de sănătate continuă în judeţul Sibiu. În cursul zilei de ieri, Spitalul Orăşenesc Agnita a fost preluat de către municipalitate. Potrivit directorului Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică, prof.univ.dr. Ioan Maniţiu, preluarea a decurs fără probleme. La rândul său, Radu Curcean, primarul din Agnita, spune că a preluat un spital fără datorii. "Nu am preluat spitalul cu datorii. Dacă se păstrează actualul sistem de lucru cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, nu vom avea probleme financiare. Oricum noi în fiecare an am alocat sume din bugetul local pentru întreţinere şi investiţii la spital. Dacă ne lasă autonomie o să fie mai bine", a declarat pentru TRIBUNA primarul Radu Curcean.

sursa: www.tribuna.ro

25 iunie 2010
"Cetăţene, fă-ţi datoria - Satul moare, precum omul!"

Manifestarea de vineri, 18 iunie, a fost onorată de prezenţa primarilor Radu Curcean (gazda manifestării) şi Stănuleţ Chirion (comuna Chirpăr), dar şi a preşedinţilor de asociaţii Ioan Gruncă - Asociaţia A.T. Laurian Fofeldea şi Gheorghe Donu - Asociaţia Obştea Satului Săsăuş. Mulţi au fost invitaţi, puţini au fost prezenţi. Marii absenţi remarcaţi au fost reprezentanţii protopopiatului Agnita şi ai parohiilor bisericilor pictate de fraţii Grecu, toţi invitaţi dar iluştri absenţi.
Expoziţia găzduită de sala mare a primăriei, structurată pe două componente (patrimoniu local şi comunitatea), a asigurat subiectul dezbaterilor. Podişul Hârtibaciului încă mai păstrează un patrimoniu valoros (imobil, mobil şi imaterial), un patrimoniu neglijat şi neidentificat corespunzător. Iar populaţia moştenitoare a acestui patrimoniu nu conştientizează valoarea acestuia, multe iniţiative din acest domeniu fiind lipsite de efect. Dl Ovidiu Calborean - şeful serviciului monumente istorice din cadrul Direcţiei de Cultură, a insistat pe necesitatea conservării şi promovării acestui "Patrimoniu în pericol", intervenţiile şi construcţiile neautorizate începând să polueze zona şi să modifice peisajul cultural autentic.
Dar oare cum să sprijini acest efort dacă proprietarii şi gestionarii acestui patrimoniu istoric lipsesc de la dezbaterile publice organizate în acest scop? Se invocă deseori lipsa sprijinului comunitar, al finanţărilor necesare conservării bisericilor, monumentelor istorice şi zonelor protejate dar, în acelaşi timp, nu se observă faptul că finanţările europene destinate acestor scopuri sunt neaccesate, lipsind proiectele necesare. Iar pentru proiecte este necesar un efort colectiv, în care epitropi, preoţi şi specialişti să aleagă cele mai bune soluţii pentru elaborarea unor documentaţii viabile. Vorbim de lipsa punctelor de informaţii turistice, de obiective turistice închise (fără un acces facil la monument), lipsa oamenilor calificaţi să prezinte comunităţile cu valorile ei, mentalitatea conservatoare a locuitorilor etc. Lista nevoilor remarcate este lungă şi sperie atât prin complexitate cât şi prin lipsa mijloacelor financiare.
Şi toate acestea în comunităţi pe cale de dispariţie, depopularea generând situaţia prezentă. Dacă, până nu demult, biserica, şcoala şi familia erau instituţiile fundamentale ale lumii rurale, remarcăm că şcoala se desfiinţează (copiii făcând naveta în reşedinţa de comună), familiile sunt destrămate (unii lucrând aiurea pentru un pumn de arginţi) iar multe biserici şi monumente sunt administrate de oameni puşi pe căpătuială şi lipsiţi de cultura necesară evaluării nevoilor.
Părintele din Coveş, Cosmin Coşorean, a susţinut iniţiativele satului Coveş (nevoia edificării unui punct muzeal local, al unui punct de informaţii turistice, etc) fiind singurul prezent la dezbateri. Unde sunt preoţii făcători de istorie, modele de corectitudine şi de viaţă exemplară? Unde este Zosim Oancea, preotul care a transformat Sibielul în destinaţia turistică rurală favorită din judeţul Sibiu? Unde sunt preoţii care cu cultura lor vastă erau primii în consiliile de administraţie ale reuniunilor de credit şi băncilor populare, care sprijineau iniţiativele agricole ale cetăţenilor (livezile şi atelierele şcolare, etc) şi îşi învăţau obştea să aleagă calea de mijloc, în toate cele lumeşti?
O dezbatere vie s-a ţinut pe tema salarizării unui animator în fiecare sat, persoană de contact pentru grupurile de turişti (şi nu numai), alternativa fiind o asociaţie a comunităţii locale care să elaboreze proiecte şi să soluţioneze gradual problemele comunitare. Argumentele pro-contra sunt multiple şi pertinente.
Lectorul univ. dr. Mihaela Astafie a prezentat conceptele de biosecuritate şi biodiversitate în contextul în care podişul Hârtibaciului este sit natura 2000 iar majoritatea cetăţenilor nu cunosc avantajele acestei protecţii legiferate. Logo-ul "Aici Nu se cultivă organisme modificate genetic", lansat de Ecomuzeu, ar asigura, prin susţinerea de către administraţiile publice locale, o bună imagine pentru turismul ecologic şi agroturism, cunoscut fiind faptul că există deja, şi în turismul intern, un segment important pentru acest tip de ofertă. S-ar sparge tiparele informaţiei iar sudul Transilvaniei ar putea să-şi prezerve agricultura tradiţională şi modul de viaţă natural şi autentic.
Dezbaterile au prilejuit şi lansarea invitaţilor "neoficiale" pentru marile sărbători ale anului (în iulie la Fofeldea şi 21-22 august la Săsăuş), ambele manifestări fiind concepute pentru ca toţi cei născuţi pe aceste meleaguri să revină pentru trei zile acasă, tema principală a manifestărilor fiind: "Are viitor satul meu?".
În context s-au distribuit chestionare pentru elaborarea "Catalogului Meseriaşilor din judeţul Sibiu" - primul de acest gen din România, un instrument necesar şi extrem de oportun. Toţi meseriaşii din judeţul Sibiu se pot înscrie gratuit în prima ediţie a acestui catalog! (vom reveni). Prezentarea monografiei "Reuniunea Meseriaşilor din Sălişte" - autor: Vasile Crişan, a trezit un viu interes între cei prezenţi. În acelaşi cadru s-au înmânat cele nouă colecţii 2008-2009 din revista Transilvania, donaţii ale Centrului Cultural Interetnic Transilvania pentru primării (bibliotecile publice locale), un mic semnal de vitalizare a "punctelor de acces public la cultură şi informaţie". O premieră o reprezintă şi lansarea iniţiativei Clubul "Amicii Ecomuzeului", o parte din cei prezenţi completând formularul de înscriere în acest club informal.
În finalul simpozionului toţi invitaţii au degustat produse tradiţionale din Săsăuş (din care nu au lipsit telemeaua de vacă, slănina, socata, siropul de soc dar şi rachiul de mere), remarci pesimiste făcându-se auzite: "În câţiva ani nu mai are cine să le producă"!
Să nu uităm versurile adaptate ale poetului:
"Pe lângă plopii fără soţ, adesea eu treceam...
Puteam să trec şi printre ei, dar ce ghişeft făceam...?"

Avem valori în sat dar ştim oare să le valorificăm? Cu cine să le valorificăm şi pentru cine?

sursa: www.tribuna.ro - Marius Halmaghi

09 iunie 2010
Festivalul hârtibăcenilor la Merghindeal

Amânat din cauza timpului nefavorabil dar mai ales din lipsa banilor, "Festivalul Hârtibăcenilor", aflat la a V-a ediţie, a fost prilej de mare sărbătoare pentru locuitorii comunei Merhindeal, veniţi cu mic, cu mare, să vadă spectacolul oferit de cele 10 formaţii de jucători şi cântăreţi.
Festivalul a avut loc în parcul localităţii, un cadru minunat pentru asemenea manifestări, din păcate nu foarte dese.
În deschidere, participanţii la festival au fost salutaţi de reprezentanţii organizatorilor, respectiv Radu Marius Curcean - preşedintele asociaţiei "Valea Hârtibaciului", Vasile Radu - primarul comunei Merghindeal şi Ionel Dragoman - directorul Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita. Preşedintele asociaţiei a mulţumit domnului Marcel Adrian Piteiu, directorul general al Romgaz, care a sponsorizat acest festival.
Preşedintele a omis să menţioneze că "Festivalul Hârtibăcenilor", ca şi alte manifestări culturale din această zonă, nu sunt luate în considerare de către comisia de cultură a Consiliului Judeţean Sibiu.
În aplauzele spectatorilor au urcat apoi pe scenă dansatorii din Merghindeal, formaţie înfiinţată în 2009 ca urmare a dorinţei de a participa la acest festival şi la alte manifestări similare. Au urmat apoi formaţiile artistice din Bârghiş, Roşia, Chirpăr, Fofeldea, Nocrich, Marpod, Retiş, Noiştat şi Agnita.
Având drept scop principal revitalizarea folclorului de pe Valea Hârtibaciului, a V-a ediţie a demonstrat că acest lucru este posibil prin implicarea unor oameni de suflet care ştiu ce este într-adevăr valoros şi trebuie cultivat.
Timp de peste trei ore spectatorii au aplaudat tinerii jucători, care au evoluat pe ritmuri de jocuri hârtibăcene, sârbă, învârtită, purtată, haţegană, rară, dar şi o suită de jocuri din zona Rupea prezentată de jucătorii din Marpod, sau Brâul de la Făgăraş prezentat de fetele din Retiş.
Alături de instructorii care au mai evoluat pe scena festivalului, Ioan Sârbu, Ioan Tărchilă, Ioan Baciu, Nicolae Secere, Achim Mihuleţ, la această ediţie profesoara Laioş Soriţa, din comuna Roşia, a prezentat un grup vocal cu cântece şi strigături de nuntă, din satul Nou, de autentică valoare.
Festivalul a fost onorat de îndrăgitul instrumetist din Merghindeal, Cornel Sân, care a interpretat la clarinet o suită de cântece de pe Valea Hârtibaciului, aprinzând călcâiele jucătorilor car,e fără programare, au umplut scena într-o învârtită şi haţegană nebune.
Furaţi de ceea ce se întâmplă pe scenă, spectatorii s-au trezit cu o scurtă răpăială de ploaie de vară, care a întrerupt pentru cinci minute frumosul spectacol, reluat apoi de ansamblul "Cununa" din Agnita, care a încheiat, în ropote de aplauze, această ediţie a festivalului realizat de primăriile de pe Valea Hârtibaciului pentru locuitorii acestei zone.
A VI-a ediţie a festivalului va fi organizată în 2011 la Căminul Cultural al comunei Bîrghiş. Ansamblul acestei comune a fost prezent la toate ediţiile şi suntem convinşi că festivalul va fi şi de această dată un succes.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

07 iunie 2010
Au câștigat Marele Premiu

Ansamblul "Cununa" al Casei de Cultură "Ilarion Cocișiu" din Agnita a fost invitat la Festivalul-concurs internațional al cântului și jocului popular românesc, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și Primăria comunei Pielești din județul Dolj.
Agnițenii i-au cucerit pe olteni cu jocurile și cântecele de pe Hârtibaci și au câștigat cupa și diploma ce se acordă celor mai buni.
Relevant este faptul că membrii juriului, înainte de a lua această hotărâre, l-au rugat pe Ioan Dragoman, directorul Casei de Cultură din Agnita, să declare că ansamblul nu este unul profesionist.
Pentru "Marele Premiu", în afară de cupă și diplomă, agnițenii au primit și 1500 de lei. La festivalurile de pe Valea Hârtibaciului se acordă numai diplome.
Felicităm și noi ansablul "Cununa", orchestra condusă de Nicolae Vâstea și pe coregraful Ioan Sârbu.

sursa: www.primaria-agnita.ro - I. Bârsan

04 iunie 2010
Colegiul "A.T.Laurian" Agnita - în sărbătoare

Ultimele zile din mai au fost pentru agniţeni o mare sărbătoare prilejuită de manifestările organizate de Colegiul "A.T.Laurian" din localitate. Agnita, un orăşel cu tradiţie meşteşugărească, renumit prin breslele de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor şi olarilor, având o economie semi-rurală, a fost timp de două zile vizitat de multe personalităţi din ţară care au dat curs invitaţiei lansate de gazde pentru a participa la sărbătorirea colegiului şi la omagierea luministului August Treboniu Laurian. A fost un cadru ideal pentru colectivul profesoral de a pune în valoare eforturile deosebite care se fac pentru educarea şi formarea tinerilor agniţeni. Bogăţia manifestărilor a fost peste aşteptări, pornind de la expoziţia cu lucrările realizate de elevi în cadrul atelierelor de creaţie profesională, până la lecţiile demonstrative, fapt pentru care felicitări merită directorii Monica Petruţ şi Margareta Vecerzan. Asistenţa a mai fost surprinsă de demonstraţiile sportive, de programul artistic... Cuvinte elogioase au mai primit gazdele seminarului "August Treboniu Laurean spirit luminist", unde am reţinut evocările profesorilor Tudoran Eleonora, Neofit Cristina şi Bîrsan Maria. Surprinzător a fost şi concursul cu tema "Istorie, civilizaţie, cultură în perioada 1840-1870". Primarul Curcean Marius-Radu şi viceprimarul Matei Dumitru, alături de consilierii locali, merită felicitări pentru efortul de a fi sprijinit acest moment evocator. Nu puteam încheia rândurile fără să amintim intervenţiile preşedintelui "Asociaţiei Cultural Edilitare August Treboniu Laurian", ing Ioan Gruncă, cel care a reaprins flacăra cultului marilor luminaţi români, implicaţi în emanciparea mediului rural transilvănean, cel care este şi iniţiatorul realizării bustului Treboniu din Parcul Astra, intervenţia lui Marius Halmaghi, preşedintele Asociaţiei Ecomuzeul Regional Sibiu şi a ing. Ilie Creţu de la Centrul de consultanţă europeană.

sursa: www.tribuna.ro - A. Popescu

20 mai 2010
Căsuțe pentru păsări, în Steinburg

Problema amenajării în jurul localităților a unor locuri de agrement este în zilele noastre o problemă acută. În acest sen, cu scopul restabilirii și conservării echilibrului ecologic și reabilitării parcului Steinburg, primăria orașului nostru a inițiat un minunat și interesant proiect. Prezentat în mare elevilor mari și mici de la Școala cu clasele I-VIII "G.D.Teutsch" Agnita și indrmați de doi dascăli inimoși, aceștia s-au hotarât să ajute și să conribuie și ei cu ... ceva.
Și pentru că, mai mult decât orice altă grupă de viețuitoare ale pădurii, păsările, prin aspectul lor plăcut, cântecul melodios, dar și prin marea originalitate, au constituit dintodeauna un mare interes din partea omului, la aceste minuni înaripate s-au gândit și elevii claselor a II-a C (înv. Maria Mihăilă) și a VIII-a C (prof. Iancu Mihăilă), membrii ai Cercului "Prietenii naturii", atunci când s-au hotărât să construiască și să amplaseze în parc un numar de 26 de căsuțe-cuib.
Mulțumim pe această cale pentru sprijin Primăriei orașului Agnita, pentru sponsorizare domnilor Stănuleț Chirion, Rogozan Ovidiu, iar pentru ajutor maistrului Balasz Karol.

sursa: www.primaria-agnita.ro - Prof. Iancu Mihăilă

20 aprilie 2010
Şi totuşi, festivalul hârtibăcenilor se va ţine

Cea de a V-a ediţie a "Festivalului Hârtibăcenilor" va avea loc duminică, 30 mai, în localitatea Merghindeal.
Festivalul este organizat de asociaţia "Valea Hârtibaciului" şi Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" iar prima ediţie a avut loc în 2006 la Agnita. Atunci au participat şapte formaţii din patru localităţi. La ediţia a III-a, din Marpod, au urcat pe scenă peste 150 de dansatori şi solişti din şapte localităţi.
Preconizând faptul că numărul participanţilor va creşte, organizatorii au solicitat sprijin financiar de la Consiliul Judeţean Sibiu, de unde, pentru festivalul din Retiş, au fost alocaţi 2000 lei. Pentru cei 240 de artişti amatori suma nu a fost prea îndestulătoare, dar a uşurat efortul financiar al organizatorilor pentru transportul şi masa participanţilor.
Organizatorii, şi în special gazdele din Merghindeal, au sperat că şi anul acesta C.J. Sibiu va aloca cel puţin tot atâţia bani pentru realizarea celei de a V-a ediţii. Dar n-a fost să fie, şi primarul din Merghindeal, Vasile Radu, s-a văzut nevoit să amâne data festivalului pentru găsirea surselor financiare necesare. Asfel că în loc să se ţină în prima duminică după Paşti, conform hotărârii iniţiale a organizatorilor, festivalul a fost amânat până în prima duminica de după Rusalii, adică în 30 mai.
Scopul organizării acestui festival a fost acela de a salva patrimoniul folcloric al zonei, aflat în pericol de dispariţie din cauza depopulării satelor. Entuziasmul cu care iubitorii de cântece şi jocuri hârtibăcene au răspuns acestei iniţiative a justificat eforturile organizatorilor. Au luat naştere formaţii folclorice în localităţi fără tradiţie - Noiştat, Marpod, Roşia şi Merghindeal şi au fost revitalizate formaţiile din Retiş şi Bârghiş.
Festivalul Hârtibăcenilor nu are notorietatea "Întâlnirii Junilor" de la Sălişte dar are aceeaşi amploare prin numărul mare al participanţilor. La Sălişte se continuă o veche tradiţie ce cultivă frumuseţea jocurilor din Mărginime, pe Valea Hârtibaciului se fac eforturi pentru a salva un tezaur folcloric. "Întâlnirea Junilor" e asemenea unui copac falnic cu rădăcini adânci, "Festivalul Hârtibăcenilor" e o mlădiţă tânără, crescută din rădăcini sănătoase, ce n-au dorit să piară. Pentru a creşte şi a ajunge copac, mlădiţa trebuie îngrijită şi ocrotită.
Din păcate mlădiţa creşte pa Valea Hârtibaciului şi această zonă nu-i prea interesează pe consilierii judeţului.
De aceea nu au alocat bani nici pentru comemorarea lui August Treboniu Laurean. Asociaţia din Fofeldea, ce poartă numele ilustrului cărturar, a cerut sprijin pentru sărbătorirea în 2010 a unui dublu eveniment, 200 de ani de la construirea bisericii, devenită monument istoric prin minunatele picturi realizate de renumiţii fraţi Grecu, şi tot atâţia ani de la naşterea celui care a întemeiat Academia Română, a fost primul ei secretar şi, timp de 10 ani, preşedinte. Asociaţia culturală "August Treboniu Laurean" face eforturi considerabile pentru a cinsti cum se cuvine pe cel care şi-a pus amprenta pe cultura naţională a României.
Dar şi ei locuiesc pe Valea Hârtibaciului, şi consilierii judeţului nu vor să fie tulburată liniştea acestor locuri.
25 de primării din judeţ au primit sprijin pentru diverse manifestări locale, s-au alocat 3000 de lei pentru promovarea în Sibiu a istoriei ceangăilor din Bacău, dar pentru un festival la care participă nouă comune şi un oraş nu s-au găsit bani.
Un pretins cunoscător al modului de împărţire a banilor de către comisia de cultură a judeţului a spus că locuitorii de pe Valea Hârtibaciului, dacă vor bani pentru cultura lor, trebuie să-şi găsească grădinarul potrivit, să devină "vasalii" unui "senior" cultural în faţa căruia să se închine şi care să-şi arate bunătatea protectoare. Cine se oferă să-şi pună blazonul pe activităţile culturale de pe Valea Hârtibaciului pentru ca acestea să fie băgate în seamă de Consiliul Judeţean Sibiu ?
Aşteptăm oferte!...
Până atunci, deşi mai sărac în resurse financiare, festivalul se va ţine totuşi în 30 mai la Merghindeal, prezentând bogăţia folclorului de pe Valea Hârtibaciului.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

01 aprilie 2010
Şedinţă cu bâlbâieli

Şedinţa ordinară a Consiliului Local al oraşului Agnita, convocată de primarul Radu Curcean în 31 martie, a început cu o serie de bâlbâieli.
Ordinea de zi anunţată cuprindea trei proiecte de hotărâre: "Execuţia bugetului local al oraşului pe anul 2009", iniţiat de primarul oraşului, "Programul de ocupare temporară a forţei de muncă şi a lucrărilor ce se vor executa în 2010 de către şomerii angajaţi conf Legii 76", iniţiat tot de primar, şi "Proiect privind modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Local", iniţiat de grupul de consilieri PD-L.
Pe motiv că lipsesc 4 consilieri, preşedintele de şedinţă Miclea Ioan a propus scoaterea din ordinea de zi al celui de-al treilea proiect. În afară de iniţiatorii proiectului, ceilalţi consilieri au aprobat propunerea. Secretarul oraşului, Vasiloglu Maria, a atras atenţia preşedintelui şi consilierilor că nu s-a respectat procedura şi că trebuie supusă spre aprobare ordinea de zi în totalitate.
Preşedintele a revenit, a supus spre aprobare ordinea de zi, dar, furaţi de val, consilierii care au votat pentru scoaterea punctului trei au votat şi împotriva ordinei de zi, de unde rezulta că şedinţa nu se mai poate desfăşura.
După multe discuţii contradictorii, preşedintele a fost lămurit că numai iniţiatorul proiectului are dreptul să solicite scoaterea lui de pe ordinea de zi, acesta şi-a cerut scuze şi a reluat şedinţa de la început. Ordinea de zi a fost aprobată, ca şi primele două proiecte.
Conţinutul celui de-al treilea proiect se referea la reducerea indemnizaţiei de şedinţă a consilierilor cu 0,5%, respectiv cu 50 de lei.
Discuţiile au fost animate, mai ales pe tema destinaţiei acestor bani şi pe modul în care vor fi reţinuţi. S-a propus să se deschidă un cont special în care să fie depuşi aceşti bani de către primărie, sau să fie încasaţi de consilieri şi ei să-i depună lunar în acest cont. În ceea ce priveşte destinaţia, toţi vorbitorii au susţinut folosirea lor în scopuri sociale, fie pentru ajutorarea unor familii aflate în dificultate, fie pentru ajutorarea unor copii.
Primarul Curcean a propus ca banii să rămână în bugetul primăriei, iar la ultima rectificare a acestuia comisia socială să propună ce destinaţie vor avea.
Propunerea a fost supusă spre aprobare şi a fost votată de 9 consilieri, urmând să se hotărască la sfârşitul anului cine vor fi beneficiarii celor aproximativ 8.000 lei.
Din discuţii a reieşit că unii consilieri au fost nemulţumiţi de faptul că nu au fost trecuţi şi ei pe lista iniţiatorilor acestui proiect. De aici, propunerea incorectă de a se scoate proiectul de pe ordinea de zi. Dar până la urmă a fost bine că s-a terminat cu bine şi o idee generoasă a fost aprobată.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 martie 2010
Buget de criză

După multe analize, dezbateri şi discuţii, bugetul oraşului Agnita pentru anul 2010 a fost aprobat de Consiliul Local în şedinţa ordinară din 24 februarie.
Anul acesta, din cauza recesiunii economice, oraşul a primit de la bugetul de stat cu 818 mii lei mai puţin decât în anul trecut. S-au dat cu 396 mii lei mai puţin pentru echilibrarea bugetului, cu 300 mii mai puţin pentru învăţământ şi 122 mii mai puţin pentru asistenţă socială.
Încă înainte de a şti ce sume vor fi repartizate de la bugetul statului, primarul Marius Radu Curcean i-a consultat pe ordinatorii de credite de la instituţiile bugetare din oraş pentru a le afla doleanţele. Apoi bugetul a fost întors pe toate feţele de comisiile Consiliului Local şi discutate pe capitole cu primarul oraşului. Cu toate acestea, discuţiile din şedinţa CL n-au lipsit, consilierul Aurica Muntean solicitând ca sumele alocate şcolilor să se facă în conformitate cu actele normative în vigoare, prin care plata profesorilor se face după costul standard pe elev. În acest sens era necesară şi o reorganizare a numărului de clase şi elevi pe şcoli, lucru care nu s-a făcut. Banii luaţi de la celelalte instituţii de învăţământ din oraş n-ar putea fi cheltuiţi pentru creşterea salariilor profesorilor de la colegiu, acestea fiind bătute în cuie prin legea unică de salarizare. Tot pentru colegiu, consilierul Aurica Muntean a cerut bani în vederea comemorării a 200 de ani de la naşterea tribunului August Treboniu Laurean, al cărui nume îl poartă colegiul din Agnita. Neştiind de unde să se rupă o sumă pentru acest eveniment, s-au făcut diverse sugestii. Una din ele a fost a consilierului Aurel Tiriba, care a propus ca fiecare consilier să doneze, pentru finanţarea acestui eveniment, 500 de lei din indemnizaţie. Pentru că această propunere a sunat în gol, fără ca cineva să se opună dar nici s-o susţină, primarul Radu Curcean a soluţionat problema mutând 5000 lei de la capitolul Protecţie socială.
Cu toate că de la buget au venit bani mai puţini, datorită fondurilor europene cheltuielile pentru investiţii vor fi mai mari în 2010 cu 11969 mii lei.
În programul de investiţii, cele mai mari sume s-au prevăzut pentru continuarea lucrărilor demarate în 2009. Pentru finalizarea lucrărilor de modernizare a bazei sportive vor fi alocaţi 128 mii lei, pentru artera principală a oraşului 12786 mii lei, pentru construirea cabinetelor medicilor de familie 816 mii lei, iar pentru finalizarea locuinţelor destinate romilor 338 mii lei.
În luna iulie urmează să fie închisă groapa de gunoi, pentru care cota de cofinanţare a oraşului este de 67 mii lei.
Din bugetul local au mai fost alocaţi 40 mii lei pentru achiziţionarea unui sistem informatic integrat, 40 mii lei pentru un studiu de fezabilitate privind ecologizarea mediului prin gestionarea şi procesarea deşeurilor şi 10 mii pentru un SF privind un program de valorificare a resurselor regenerabile pentru producerea energiei verzi. Ambele studii vizează un alt mod de gestionare a deşeurilor, cu scopul ca acestea să devină o sursă de energie, respectiv o sursă de venituri pentru oraş.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

25 februarie 2010
De ziua protecţiei civile

Aniversarea din 28 februarie, a 75 de ani de la înfiinţarea Protecţiei Civile din România, a fost prilejul unei frumoase manifestări a formaţiei de pompieri din Agnita, prezentată în faţa primăriei, în prezenţa unui numeros public.
Manifestaţia a început prin trecerea în revistă a pompierilor de către Inspectorul Şef Locotenent colonel Cosmin Balcu de la Inspecoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt. Dumitru Croitoru" al judeţului Sibiu şi primarul oraşului Marius Radu Curcean. A urmat intonarea imnului naţional "Deşteaptă-te Române", prezentarea Ordinului de zi al Inspectorului General, General-locotenent Vladimir Secară.
Pompierii agniţeni au fost apoi felicitaţi de Inspectorul Şef de la I.S.U. Sibiu, Lt. colonel Cosmin Balcu, Prim adjunct - Lt. colonel Virgil Giurgiu şi Adjunct - Colonel Ioan Cosma. Din partea Primăriei din Agnita, pompierii au fost felicitaţi de primarul Marius Radu Curcean.
În frunte cu comandantul lor, Sublocotenent Mircea Stănciulescu, pompierii au trecut apoi în pas de defilare prin faţa oficialilor şi a publicului agniţean.
Manifestaţia s-a încheiat cu un exerciţiu de intervenţie, prin simularea unui incendiu la clădirea primăriei şi salvarea unor victime de către echipajul SMURD. După încheierea exerciţiului, cei prezenţi au fost invitaţi să vadă tehnica de intervenţie a pompierilor şi a echipajului SMURD.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

11 februarie 2010
Lolele din Agnita, la a V-a ediţie

Iniţiativa învăţătorului Bogdan Pătru, care în 2006 a ieşit cu un grup de 15 elevi şi 5 adulţi îmbrăcaţi în lole, au pocnit din bice şi au sunat din talăngi ca să aducă un plus de veselie în oraş, a rodit mai mult decât se aşteptau cei care s-au gândit să readucă obiceiul Lolelor în Agnita. În 7 februarie 2010, al cincilea an consecutiv al "Fugii Lolelor", au fost cumpărate 160 de numere pentru cei dornici să îmbrace costumul tradiţional, să aducă veselie în oraş şi bucurie în casele vizitate.
Sărbătoarea "Parada Lolelor" a început vineri, 5 februarie, în Sibiu, unde a avut loc vernisajul unei expoziţii şi o prezentare de filme documentare cu tema "Obiceiul Lolelor din Agnita... trecut şi prezent".
Duminică, în timp ce meteorologii dădeau avertismente galbene şi portocalii pentru zonele din sud, în centrul ţării lolele se bucurau de o vreme splendidă pentru sărbătoarea lor, adică un decor alb şi o vreme blândă, aşa încât să nu le îngheţe gogoşile şi nici să nu iasă aburi de sub mască.
Lolele au fost convocate la ora 9,00 la locul de pornire, pentru a se putea organiza şi porni parada la ora 10,00, organizatorii omiţând faptul că odată cu costumul lolele au luat ceva şi din spiritul saşilor. Aşa se face că toată lumea a fost punctuală la întâlnire, organizarea s-a făcut rapid, fiecare şi-a ocupat locul stabilit şi parada a pornit ceva mai devreme.
Momentul principal al paradei a avut loc, ca de obicei, în faţa Primăriei, unde lolele şi oaspeţii au fost salutaţi de lola cu nr.1, Bogdan Pătru, preşedintele asociaţiei "Breasla Lolelor", de primarul oraşului, Radu Marius Curcean, care va îmbrăca apoi costumul cu nr.121, de eleva Sabine Ursu cu nr.16, salutând în limba germană, şi de Lenuţa Barbu cu nr.137. Aceasta, cu stilu-i caracteristic, a adresat fiecărei găşti o strofă veselă, neuitând să menţioneze; "Să vă bucuraţi aici/ pentru noi aceasta-i miza/ De-s gogoşile cam mici/ Ne iertaţi... de vină-i criza!"
După saluturile oficialilor au urmat momentele aşteptate de spectatori, dansul căluţului reprezentând breasla croitorilor, dansul ursului - breasla blănarilor şi dansul cu paharele de vin aşezate pe cercul de butoi reprezentând breasla dogarilor.
A venit apoi momentul solemn, când lolele şi-au ridicat masca şi au intonat "Imnul Transilvaniei" (Siebenburgen). Pentru prima dată agniţenii au ascultat imnul şi în limba română; "Transilvanie, mândră ţară / Cu puteri şi bogăţii, / De Carpaţi împrejmuită, / Cu verdeaţă răsădită / Plai cu aur şi cu vii /....Transilvanie, patrie dulce / Ţară a părinţilor / Frumuseţe, slavă ţie / Fiii tăi în armonie / Să-i unească doar un dor!" Textul imnului a fost compus de Leopold Maximilian Moltke din Germania, iar muzica de Iohann Lukas Hedwig din Hălchiu, şi datează din 1845.
Se ştie că saşii plecaţi din Agnita prezintă în localitatea Sachsenheim din Germania "Obiceiul Lolelor" şi cântă acelaşi imn. Ce gânduri, ce doruri, ce emoţii le vor trezi acest text, acolo departe de Transilvania? Doar sufletul lor ştie.
De la Primărie, parada a continuat până la FIPA, unde au prezentat ultimul spectacol, după care lolele s-au grupat şi au plecat să binecuvânteze casele şi gospodăriile celor care s-au costumat.
Până la ora 18, străzile oraşului s-au umplut de sunet de clopote şi pocnete de bici şi de gogoşi împărţite cu dărnicie celor întâlniţi.
După acest moment, lolele nu mai respectă regula saşilor. Aceştia, organizaţi în Krinzgen (şezători), se adunau la unul din membrii grupului şi petreceau împreună, cu sarmale şi vin. Acum, agniţenii, după ce au dezbrăcat costumul de lolă, se duc împreună la restaurant, se aşază pe grupuri la mese, mănâncă, beau, cântă şi joacă după obiceiul românesc. Atmosfera dintr-o sală cu 150 de români bine dispuşi nu e greu de imaginat. Mai greu e a doua zi, când unii recunosc cu mâna pe frunte: "M-am făcut lolă!"

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

08 februarie 2010
Lolele au împărţit iar gogoşi în Agnita

Continuând tradiţia, membrii asociaţiei Breasla Lolelor şi-au îmbrăcat şi în acest an costumele şi au ieşit ieri pe străzile Agnitei. Şi n-au fost singuri, li s-au alăturat prieteni atât din Agnita cât şi din comunităţile învecinate. Am fost plăcut surprins de numărul mare de copii care au îmbrăcat costumul, dovadă că acest obicei îşi ia din nou avânt, regăsindu-şi locul între tradiţiile Agnitei.
O dată adunaţi în faţa IMIX-ului, lolele au pornit către centrul oraşului, unde au cântat, au dansat, au dat din bici şi din talăngi şi au împărţit gogoşi, cum fac în fiecare an. Probabil frigul i-a cam grăbit anul ăsta, încât nu numai că unii agniţeni au pierdut spectacolul, dar chiar şi unele lole au ajuns la limită pentru a lua parte la dezmăţ.
Au pornit apoi, conform tradiţiei, spre fabrica Incstar, în timp ce consilierii făceau ultimele pregătiri în sala mare de şedinţe a Primăriei, pentru a-i întâmpina cu gogoşi şi vin. Au venit, şi-au dat jos măştile, unii chiar şi costumele, au mâncat, băut şi s-au odihnit, oferindu-i d-lui primar timp să-şi schimbe costumul de stofă pe zdrenţele de lolă. Pornit-au apoi, împărţind gogoşi în toate părţile, către casa parohială evanghelică, în timp ce alte cete de lole împânzeau oraşul cu gogoşi şi zgomote de bici. Părintele Reinhard Boltres le-a mulţumit pentru perpetuarea acestui obicei săsesc, după care i-a servit cu (din nou) gogoşi. Respectând ritualul, lolele au cântat mai întâi celebrul "Siebenbuergen, suese heimat".
Zgomotele bicelor nu au încetat să tulbure liniştea de duminică a oraşului decât la ora 6, când lolele şi-au reaşezat costumele în cui şi le-au dat cu naftalină, să ţină încă un an. A venit apoi rândul lor să petreacă, după o zi de trudă, la Balul Lolelor.
Deşi la primele ore vremea era mohorâtă, spre amiază cerul s-a hotărât să fie de partea lolelor, cernând zăpadă peste oraş. Totodată, cei prezenţi şi-au putut lua acasă suveniruri cu tema evenimentului de la tarabele din piaţa Revoluţiei.
Ne vedem la anu, lolelor !

Mai multe imagini de la eveniment, în albumul foto.

autor: Mihai Blotor

03 februarie 2010
Rromii din Chirpăr îşi termină cele opt clase

Mult aşteptatele roade în urma activităţilor derulate de mediatorii sanitari şi de asistenţii comunitari care activează pe raza judeţului Sibiu încep să se vadă. Printre cei mai merituoşi pe acest segment de activitate se numără, cu siguranţă, şi Gina Hunuzău, fiica unui destoinic şi respectat fierar din Chirpăr. Gina şi-a luat rolul în serios şi, bătând din uşă în uşă, a convins comunitatea rromă din localitatea Chirpăr să-şi termine studiile primare, pentru a putea avea o şansă atunci când un angajator solicită forţă de muncă necalificată. În urma demersurilor sale, rromi cu vârste cuprinse între 19 şi 56 de ani au acceptat să-şi termine cele opt clase. Astfel, patru rromi vor termina clasa a opta, trei clasa a şaptea, şase clasa a şasea şi cinci rromi vor termina clasa a cincea.
Consilierul Iulian Preda, de la Biroul Judeţean pentru rromi din cadrul Prefecturii Sibiu, consideră că eradicarea sărăciei extreme în cadrul minorităţii rrome din România se poate face doar prin politici de formare şi educare, singurele politici viabile care oferă un statut de compabilitate pe piaţa forţei de muncă. "Din această perspectivă consider că din 2010 activitatea preşcolară şi şcolară în rândul minorităţii rrome trebuie să fie o prioritate la nivel naţional", a mai spus consilierul prefectului.

sursa: www.tribuna.ro - A. Popescu

15 ianuarie 2010
Un primar de treabă

Chiar gospodar, în sensul că orăşelul pe care îl conduce, Agnita, ar putea pur şi simplu să dispară de pe hartă, dacă luăm în calcul grija pe care o poartă să zicem parlamentarii pentru locuitorii de acolo.
Un orăşel căruia, anual, îi rămâne din buget pentru reabilitarea străzilor cât se alocă în Sibiu pentru luminile de sărbători. Cu toate acestea, primarul din Agnita a strâns investiţii. Din bani europeni. Vă invit să îl provocaţi la o poveste, în care să aflaţi câte tâmpenii are de înfruntat un primar care vrea să facă ceva. Şi cât de lung e drumul de la idee şi până la recepţia lucrării. Şi câte lucruri frumoase se pot face chiar şi într-un oraş investiţiile private probabil abia de acum încolo vor apărea. Pentru că Agnita va avea un centru complet renovat, va avea parcuri, va avea apă şi canalizare prin reţele noi. Acestea fiind doar câteva dintre proiectele derulate în ultimul timp sub administraţia lui Radu Curcean. Da, ăsta e un articol de laudă. Pe care vroiam să îl scriu mai demult. Pentru a povesti şi altora care, poate, nu au auzit că în ţara asta mai sunt şi oameni implicaţi în administraţie şi care te pot impresiona. Prin ceea ce muncesc. În ciuda imensului nor de hărţuieli politice, birocratice care plutesc peste orice înseamnă administraţie în ţara asta.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Traian Deleanu

14 ianuarie 2010
Romii nu s-au înghesuit să primească o casă. Trebuiau să muncească

Primăriile din Agnita şi Brădeni au lansat două proiecte cu finanţare europeană prin care ridică 16 locuinţe destinate romilor din cele două localităţi.
Pentru aceste locuinţe, la Brădeni au fost depuse 20 de solicitări, iar la Agnita aproximativ 30. Pentru a primi o casă, gratuit, familiile de romi trebuie să-şi desemneze un reprezentant al familiei care să muncească efectiv la ridicarea locuinţelor. La Agnita, cele opt apartamente împărţite în două imobile vor fi terminate în martie. În aprilie, primii locuitori ar trebui să îşi primească chelile. Acelaşi proiect, la Brădeni, ar urma să fie terminat în aprilie, iar în mai să se şi mute familiile beneficiare. Familiile de romi care vor locui în aceste case au fost selectate cu grupurile de iniţiativă ale romilor constituite în fiecare localitate. Cele 16 familii care vor primi locuinţe vor trebui să semneze câte un contract de folosinţă gratuită a imobilelor, pe următorii cinci ani. După această perioadă, dacă se vor dovedi capabile de a întreţine locuinţele şi dacă vor respecta normele de convieţuire socială, familiile de romi vor deveni proprietare ale locuinţelor. "Fiecare locuinţă are trei camere, baie, baie de serviciu şi bucătărie. Proiectul acesta are o bătaie mai lungă - prin contractul încheiat cu constructorul, 12 persoane din rândul beneficiarilor lucrează pe şantier. Fac un fel de practică în meseria de constructor. În viitor, la Agnita va fi nevoie de constructori", spune Radu Curcean, primarul oraşului Agnita. Contractele de folosinţă gratuită întocmite de administraţiile din cele două localităţi au deja câteva principii de bază. Printre acestea apare şi cea de reziliere a contractului la a treia factură neplătită pentru utilităţi sau cumularea unor restanţe de peste 2.000 de lei. Proiectul urmăreşte şi scăderea abandonului şcolar, prin urmare toţi membrii familiilor care merg la şcoală nu trebuie să aibă mai mult de 20 de absenţe nemotivate pe semestru, iar toţi locuitorii viitoarelor case trebuie să fie înscrişi la un medic de familie. Locatarilor care produc stricăciuni locuinţelor sau care au un comportament ce face imposibilă convieţuirea sau folosirea normală a locuinţelor li se vor rezilia contractele. În afară de diminuarea abandonului şcolar în cadrul populaţiei rome, dar şi creşterea gradului de frecventare a grădiniţelor şi şcolilor, proiectul Îmbunătăţirea calităţii vieţii romilor din oraşul Agnita, respectiv comuna Brădeni, prin construirea de locuinţe urmăreşte ca, pe termen scurt şi mediu, să fie diminuată şi excluziunea socială a membrilor etniei rome. Arondarea la un medic de familie a beneficiarilor proiectului este o măsură menită să reducă riscurile unor epidemii şi ridicarea nivelului de igienă.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Traian Deleanu

16 decembrie 2009
În inspecţie pe Valea Hârtibaciului

Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean Sibiu - Agnita şi modernizarea arterei principale a oraşului Agnita sunt proiectele prioritare derulate în acest moment din fonduri structurale europene. Luni, reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru au venit la Sibiu, într-o vizită de lucru, pentru a verifica modul în care sunt cheltuiţi banii europeni. Aceştia au fost interesaţi mai mult de modul în care s-au desfăşurat procedurile de achiziţii pentru investiţii, decât de lucrările de reabilitare efective. "Cum merg lucrările la investiţii este treaba beneficiarului şi a firmelor de construcţii. Noi verificăm modul în care sunt cheltuiţi banii europeni şi vă pot spune că lucrurile merg în direcţia bună. Într-adevăr au existat întârzieri în ceea ce priveşte procesul de organizare a licitaţiilor, însă timpul a fost recuperat destul de bine", ne-a declarat Simion Creţu, directorul ADR CENTRU.

Prima investiţie verificată de reprezentanţii ADR Centru a fost DJ Sibiu - Agnita. Aceştia au fost însoţiţi de Oana Suciu, manager de proiect din partea Consiliului Judeţean, care este şi beneficiar al investiţiei. Prima oprire pe traseu a avut loc în Dealul Dăii, unde s-a turnat deja pe mai bine de un km stratul de asfalt-binder. "Suntem mulţumiţi de modul în care se derulează investiţia, având în vedere faptul că constructorii au fost nevoiţi să înceapă lucrul destul de târziu şi independent de voinţa lor. Sper să continue în acest ritm şi investiţia să fie finalizată la termen", a spus Simion Creţu. A doua oprire pe traseu a fost la podul ce se construieşte la intrarea în comuna Nocrich. Aici, lucrările sunt într-o stare destul de avansată, deoarece s-a trecut la turnarea betonului pentru rampele care vor susţine viitoarea construcţie. Şi aici, reprezentanţii ADR s-au declarat mulţumiţi. Totuşi, aceştia spun că este vorba despre o investiţie destul de mare, iar cei care utilizează acest drum trebuie să aibă răbdare legat de disconfortul creat de mersul lucrărilor, mai ales că este iarnă.
Cu toate acestea, circulaţia rutieră pe DJ 106 G Sibiu - Agnita nu va fi oprită pe parcursul derulării proiectului şi a lucrărilor de modernizare şi reabilitare. Este unul dintre cele mai circulate drumuri judeţene şi în aceste condiţii constructorii vor lucra în funcţie de traficul rutier existent, însă fără a opri circulaţia. Perioada de implementare a proiectului este de 32 de luni, de la semnarea contractului de finanţare şi până la încheierea contractului. Principalele obiective sunt 52 de km de drum judeţean modernizat, 32 de ieşiri drumuri laterale amenajate, 6 intersecţii cu structură rutieră amenajate, 40 de indicatoare rutiere, 10.212 parapeţi, două parcări amenajate, 13 poduri reabilitate şi 15 staţii autobuz amenajate.
DJ Sibiu - Agnita trebuie realizat până în august 2011, iar valoarea proiectului se ridică la aproape 60 milioane de lei.

Un alt proiect major verificat de reprezentanţii ADR Centru a fost "Reabilitarea arterei principale a oraşului Agnita", proiect depus de Primăria Agnita. Potrivit responsabililor proiectului, în acest moment se lucrează la pregătirea documentaţiei în vederea organizării licitaţiei de execuţie. Acest proces trebuie să se finalizeze până în luna februarie 2010, deoarece se aşteaptă ca în luna martie constructorul care va fi desemnat câştigător al licitaţiei să se apuce de treabă. "Este cea mai mare investiţie din oraşul Agnita. Suma accesată este de două ori mai mare decât bugetul pe un an al oraşului. Totodată, fac un apel la locuitorii oraşului să aibă răbare pe durata desfăşurării investiţiei, mai ales că este vorba de centrul oraşului", a spus Radu Curcean, primarul oraşului Agnita. În cadrul proiectului se va reface întreaga infrastructură rutieră şi se vor reabilita reţelele de apă şi canal, care sunt vechi de mai bine de 40 de ani. Artera rutieră are o lungime de 4,5 km. Termenul de finalizare a investiţiei este octombrie 2011, iar valoarea proiectului se ridică la 25 milioane de lei.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

16 decembrie 2009
Au venit colindători

Colindele din Transilvania au fost scutul de nebiruit cu ajutorul căruia românii şi-au apărat de-a lungul vremilor fiinţa naţonală, sunt unul din cele mai elocvente acte de mărturisire a credinţei ortodoxe. Chiar când s-au desprins în două ramuri, colindele românilor au rămas aceleaşi. Tunurile lui Bucov au dărâmat biserici şi mănăstiri ortodoxe dar colindele nu le-au putut opri. Nici comuniştii n-au avut mai mult succes, cu toate încercările lor de laicizare şi de plasare a colindelor în spaţiul folcloric. Ele au rămas expresia credinţei creştine strămoşeşti, şi frumuseţea lor a împodobit în fiecare an serile de Crăciun cu haine româneşti.
Dar acum, când nimeni nu le mai opreşte, cetele de colindători sunt tot mai mici, şi tot mai puţine uşi de creştini se deschid pentru a afla minunata veste a Naşteri lui Hristos. În tot mai multe sate colindele sunt doar amintire. Şi când s-or şterge amintirile, vom constata că am pierdut nişte comori de nepreţuit, că suntem mai săraci sufleteşte.
De aceea, iniţiativa preotului Protopop Ioan Jurca de a organiza, în fiecare an, în prima duminică după Sf. Nicolae, un concert de colinde la care să participe colindătorii de pe Valea Hârtibaciului, este salutară, ea putând revitaliza spiritul vechilor seri de Crăciun.
Un brad de toată frumuseţea a împodobit scena Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita, pentru a întâmpina cetele de colindători, venite să participe la a III-a ediţie a "Concertului de colinde".
Într-o atmosferă de mare sărbătoare, pe scenă au urcat 240 de colindători care au vestit Naşterea Domnului. Colindători din 11 sate şi-au prezentat comoara lor, moştenită din vremuri vechi.
După ce preotul Cosmin Coşorean a salutat prezenţa numeroasă a colindătorilor şi spectatorilor, concertul a fost deschis de grupul vocal al Casei de Cultură din Agnita condus de prof. Doina Părău. Au urcat apoi pe scenă colindătorii din Mihăileni, Nocrich, Fofeldea, Răvăşel, Ghijasa de Sus, Coveş, Alţâna, Săsăuş, Ilimbav, Retiş şi Chirpăr. Incheierea acestui minunat spectacol a fost făcută de corul "Sf. Nicolae", dirijat de prof. Doru Paul Niţescu.
Majoritatea grupurilor au fost formate din persoane vârsnice, care se străduiesc să acopere golul lăsat de tinerii ce-au părăsit masiv satele de pe Valea Hârtibaciului. Cu atât mai remarcabilă a fost prezenţa cetelor de tineri din Mihăileni şi Chirpăr, care au dovedit că în aceste sate gospodarii au cui să deschidă uşile în seara de Crăciun.
În aceeaşi idee merită felicitări şi prof. Olimpia Chirtop din Fofeldea, care a prezentat un grup de elevi pe care i-a învăţat colinzi autentice cu pregnante nuanţe arhaice. De remarcat şi activitatea preotului Viorel Pîntea din Ilimbav, al cărui grup de mici colindători dau speranţa că în Ilimbav nu vor fi uitate nici colindele nici jocurile româneşti.
Preotul Protopop Ioan Jurca a mulţumit şi i-a felicitat pe cei care au venit în Agnita să aducă vestea minunată a Naşterii Domnului, apropierea marelui praznic al Crăciunului, le-a mulţumit preoţilor şi primarilor care s-au implicat în această acţiune de păstrare a spiritului creştin ortodox. A mulţumit de asemenea Primăriei din Agnita şi Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu", care au asigurat sprijinul material şi au creat cadrul necesar desfăşurării acestui minunat spectacol.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

10 decembrie 2009
Drumul Sibiu-Agnita, "descoperit"

Drumul care face legatura intre Sibiu si Agnita a devenit cosmarul soferilor. Pentru a face economii cu utilajele inchiriate, constructorii au decopertat o portiune foarte mare de drum, iar conducatorii auto se plang ca isi strica masinile cand tranziteaza zona. Autoritatile insa, fac apel la rabdare si intelegere.
Drumul judetean Sibiu - Agnita da batai de cap atat soferilor, cat si constructorilor. Tot mai multi participanti la trafic se plang ca masinile lor au foarte mult de suferit atunci cand traveresaza aceasta zona. Si aceasta deoarece lucrarile se desfasoara intr-un ritm normal, insa modalitatea folosita de contructori nu este deloc pe placul soferilor. Se pare ca firmele care executa lucrarea au decis sa faca economie si sa decoperteze o portiune mult prea mare de drum. Explicatie este, evident, de ordin pecuniar. Utilajele folosite au fost inchiriate de catre constructori, iar acum sunt folosite pentru a face toata treaba, fara a mai tine cont de consecinte. Portiunea care s-a decopertat intr-o singura faza, pentru a nu se repeta procedeul de mai multe ori, ar putea ramane asa, in situatia deloc placuta in care ar ninge in perioada urmatoare. In plus, cei care vin cu masinile in zona sunt nevoiti sa mearga cu ele printr-o zona foarte dificila, cu viteza minima, evident. "Am chemat dirigintele de santier sa vina la Consiliul Judetean pentru a discuta despre aceste probleme, maine (n.r. - astazi). Stiu ca firmele si-au propus sa foloseasca rentabil utilajele, pe care le au imprumutate. De aceea se impune acest ritm, care cuprinde decopertarea pe aceasta portiune mare. Trebuie sa vedem cum rezolvam problema, pentru ca nu ne gandim doar la economisire, ci si la masinile celor care merg in zona", a marturisit Martin Bottesch, presedintele CJ Sibiu. Tot acesta a tinut sa mai precizeze si ca in afara de acest neajuns, lucrarile se desfasoara chiar bine, iar ritmul este pe placul presedintelui CJ.
Si primarul din Agnita, Marius Curcean, a explicat ca amploarea proiectului este, cu siguranta, de vina pentru toate problemele care se produc in trafic. Curcean este insa optimist si mizeaza pe calmul soferilor. "Intr-adevar se lucreaza intens si sunt normale si neintelegerile. Portiunea decopertata va fi acoperita cu piatra sparta. Totul depinde de cum lucreaza firmele. In mod normal, lucrarile vor fi finalizate in vara lui 2011", a declarat primarul orasului Agnita. De lucrari se ocupa mai multe firme, fiind vorba despre un proiect cat se poate de complex. Consortiul este alcatuit din firmele cu cea mai mare vizibilitate pe piata constructiilor sibiene, respectiv, Comtram, DPC, CON-A si Sinecon. Valoarea proiectului este de peste 50 milioane de lei.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

09 decembrie 2009
Rromii isi construiesc casele

40 de etnici rromi din Agnita se vor muta la anul in case noi. Acestea sunt construite chiar de ei, sub atenta supraveghere a unei firme de specialitate. Proiectul valoreaza 200 de mii de euro si va fi implementat pana in martie 2010.
Rromii din Agnita sunt harnici. Muncesc de dimineata si pana seara pentru confortul lor. Mai precis, pentru a-si ridica un acopris deasupra capului, pe banii Uniunii Europene. Un program inedit, gandit de reprezentantii Primariei si finantat de Uniunea Europeana, le va asigura etnicilor rromi o locuinta, dotata cu toate cele necesare. Elementul insolit este relationat cu implicarea efectiva a rromilor, care pun mana de la mana pentru a construi cele doua imobile, structurate pentru primirea a 40 de persoane, respectiv opt familii beneficiare. In mod normal, cele doua imobile ar fi trebuit finalizate pana la data de 16 decembrie, numai ca inceputul lucrarii a fost mai dificil, atat pentru Primarie, cat si pentru constructor.
Procedura de licitatie a demarat greoi, din cauza unor oferte controversate. Dupa cum marturiseste primarul orasului Agnita, Marius Curcean, una dintre firmele inscrise a venit cu o oferta dubioasa, pe care Primaria nu a putut sa o accepte, desi era foarte tentanta. Mai exact, firma cerea, in schimbul serviciilor prestate, suma de 2.000 de euro. Aceasta, in conditiile in care, suma optima pentru ambele parti ar fi fost de circa 13.000 euro. In consecinta, a fost acceptat o alta oferta, dupa care au urmat contestatiile, iar in cele din urma, au demarat si lucrarile. Asadar, in loc de 16 decembrie, termenul de finalizare va fi luna martie a anului viitor. "Nu avea cum sa fie convenabila oferta. De fapt, era prea convenabila si ne trezea suspiciuni. In concluzie, am inceput lucrarile mult mai tarziu pentru ca am avut multe de cercetat in legatura cu ofertele, pentru a alege corect, dupa care am avut si contestatii, iar in final a castigat o firma de la noi din Agnita", a explicat Marius Curcean, edilul-sef din Agnita.
Beneficiarii sunt in numar de 40, iar spatiile de cazare sunt situate in doua imobile, fiecare a cate patru apartamente. Locuintele sunt compuse din cate doua camere, la care se adauga o baie si o bucatarie. Familiile care vor sta in aceste apartamente au cate cinci componenti, iar intr-un caz sunt doar patru intr-un apartament si sase in altul, pentru a nu depasi numarul stabilit in proiect, respectiv 40. Proiectul a fost depus de Primaria Agnita si a primit finatare prin fonduri PHARE, in valoare de 200 de mii de euro. Pana in prezent, structura exterioara a fost finalizata, urmand ca zilele acestea sa inceapa lucrarile la amenajarile interioare. Si de acestea se vor ocupa tot rromii beneficiari, alaturi de firma agniteana contractata de Primaria Agnita. Marius Curcean este de parere ca aceasta instruire a rromilor in domeniul constructiilor este cat se poate de benefica pentru etnicii, care mai tarziu isi pot gasi un loc de munca in domeniul pe care l-au invatat pe parcursul desfasurarii lucrarilor. "Proiectul este gandit cat se poate de bine. Rromii primesc locuinte si invata o meserie, pentru ca acestia se pot angaja dupa terminarea lucrarilor. Multi dintre ei nu stiau ce inseamna domeniul constructiilor, iar acum, de cand lucreaza la aceste imobile, au avansat din toate punctele de vedere. Urmeaza sa le termine si sa se angajeze in firme de constructii", a subliniat Marius Curcean.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cimpeanu

07 decembrie 2009
Rezultatele alegerilor prezidenţiale în Agnita

Conform datelor afişate pe website-ul Primăriei oraşului Agnita, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 22 noiembrie, din totalul de 10563 alegători prezenţi pe liste s-au prezentat un număr de 4399, adică 41,64%. Aceştia au votat în proporţie de 44,4% cu Traian Băsescu, 25,8% cu Mircea Geoană, 17,2% cu Crin Antonescu şi restul de 12,6% cu ceilalţi aspiranţi la preşedenţie. S-au înregistrat 72 de voturi nule.
Prezenţa la al doilea tur de scrutini a fost uşor mai ridicată, în concordanţă cu media naţională, cu 4704 (44,53%) alegători prezenţi, iar repartizarea voturilor a fost: 59,9% pentru Traian Băsescu, respectiv 40,1% pentru Mircea Geoană. Voturi nule - 40.

autor: M. Blotor, sursa: www.primaria-agnita.ro

02 decembrie 2009
Mocăniţa blocată de criza politică

Ca orice român care se respectă, te gândeşti că neînţelegerile politice rămân acolo, la Bucureşti. Doar că, vrând-nevrând problemele lor devin şi probelemele noastre. De exemplu, proiectul mocăniţei dintre Sibiu şi Agnita rămâne doar o impresie de moment. Un bun motiv de a face gargară electorală. De la sfârşitul alegerilor generale de anul trecut, nimeni nu mai suflă o vorbă despre acest proiect. Ba mai mult, orice discuţii de inanţare s-au împotmolit de tot din cauza unui motiv obiectiv: la ministere nu mai ai cu cine vorbi.
"Încercăm, cumva, să vedem ce putem face să constinuăm demersurile. Totul s-a blocat în momentul în care a căzut guvernul. Noi am accesat un program pe fonduri europene, dar doar de co-finanţare. Restul de 50% din bani noi nu îi avem. Am intrat în contact cu Ministerul Turismului şi Ministerul Transporturilor, am aplicat, s-a făcut dosarul, dar apoi a căzut guvernul. Nu cred că mai ştie nimeni acum de dosare, de proiect. Toată lumea aşteaptă să vadă ce se întâmplă, cine iese la alegeri, cine face guvernul. Aşteptăm să se termine totul, ca să putem continua", explică situaţia la zi a mocăniţei primarul din Agnita, Radu Curcean.
De fapt, am greşit. Ceva se mişcă pe liniile mocăniţei: o ciclodrezină folosită de câţiva voluntari. De la alegerea noilor parlamentari, până acum, voluntarii din Agnita au curăţat de gunoaie liniile mocăniţei. Este vorba de asociaţia "Prietenii Mocăniţei" ai cărei membrii s-au apucat să facă măcar linia funcţională, dacă altceva nu pot. Aşa că şi-au construit o ciclodrezină cu care se pot plimba pe linie, iar la sfârşit de săptămână pleacă pe linie şi o curăţă de gunoaiele "binevoitorilor". "Doar voluntarii au mai mers şi au curăţat linia", spune primarul Curcean despre mersul lucrurilor pe linia mocăniţei.
Planurile mocăniţei depind în proporţie de 100% de Bucureşti. Acesta este şi motivul pentru care nu s-a mai făcut nimic. Proiectul Mocăniţa figurează ca ajutor de stat, iar pentru realizarea lui cu bani de la Uniunea Europeană nu este posibil decât pe programe de cofinanţare de 50%. Pentru o finanţare de 3 milioane de euro, cât este estimat în mare costul total al proiectului, Asociaţia Consorţiul pentru dezvoltare interregionala Sibiu - Agnita ar trebui să vină cu 1,5 milioane euro. Singura soluţie era atragerea în proiect a unui minister. Aşa s-a luat legătura cu Ministerul Turismului şi Ministerul Transporturilor. S-a întocmit dosarul, doar că acum zace undeva la Bucureşti. Este criză politică, guvernul este căzut, sunt alegeri prezidenţiale, nimeni nu mai are timp acum de aşa ceva. Singura posibilitate de ieşire din această stare este finalizarea renovării unor porţiuni de cale ferată. "Am putea pune mocăniţa în circulaţie pe unele porţiuni scurte. Doar pentru lobby, pentru a face publicitate proiectului, pentru a-l prezenta. Sper să putem face măcar acest lucru undeva în vară", a spus Radu Curcean.
Până la viitoarele alegeri, (cele mai apropiate sunt cele locale, prin vara lui 2012), traseul mocăniţei este liniştit. Somnul indiferenţei este deranjat doar din când în când de hoţii de fier vechi, sau de "constructorii" din zonă, care se mai alimentează cu materiale din vechile gări. Totul, sub înaltul patronaj conferit de titlul de "monument istoric". "Ce soluţii ar fi? Să angajăm paznici sau să luăm noi de pe traseu tot ce poate fi furat, pentru a depozita aceste bunuri", spunea Mihai Blotor la ultima serie de furturi de pe traeul mocăniţei.

1895 - în Parlamentul de la Budapesta s-a discutat prima oară de linia ferată dintre Sibiu şi Sighişoara
1896-1910 - se construieşte calea ferată de 109 km lungime cu ramura de la Cornăţel spre Vurpăr (13 km) de către Societatea Căilor Ferate locale Sibiu - Sighişoara. Ramificaţia de la Cornăţel înspre Vurpăr, denumită "linia Vânătorilor", a fost construită pentru vânătoriile regale şi transporturi de lemne din zona apropiată pădurilor.
1965 - se închide linia dintre Agnita şi Sighişoara
2001 - se închide şi linia dintre Agnita şi Sibiu din lipsă de fonduri pentru întreţinerea locomotivelor.

2003 - americanii fac investigaţii preliminare asupra traseului
2004 - ministerul Transportuilor organizează prima întrunire care are drept subiect calea ferată Sibiu-Agnita
2006 - linia este declarată de interes european de Federaţia europeană a căilor ferate de patrimoniu
2007 - calea ferată este declarată monument istoric
2008 - traseul este concesionat pe 25 de ani, cu drept de preempţiune, Consorţiului interregional

"Mă gândesc la un plan de a face acea linie care să lege două oraşe, două burguri ale culturii, Sibiul de Sighişoara, pe linia mocăniţei", ex-ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, PNL

"Compania Naţională de Căi Ferate va face o licitaţie publică prin care se va concesiona această linie. Va câştiga cel care va prezenta cele mai avantajoase condiţii", Ioan Cindrea, deputat PSD

"Consider că 'reînvierea' mocăniţei Sibiu-Agnita reprezintă în primul rând o revitalizare a tradiţiei în zona Valea Hârtibaciului, o legătură între localităţile învecinate şi totodată un punct de atracţie turistică. Solicit parlamentarilor de Sibiu să se alăture demersului făcut de autorităţile locale de a sprijini proiectul de repunere în circulaţie a mocăniţei Sibiu-Agnita. La începutul sesiunii parlamentare voi adresa o întrebare Ministrului Dezvoltării, Lucărilor Publice şi Locuinţelor, Laszlo Borbely pe care sper să o semneze şi ceilalţi parlamentari de Sibiu şi în urma căreia sper ca proiectul Mocăniţa să-şi poată urma cursul normal", Raluca Turcan, deputat PD-L.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Alin Bratu

10 noiembrie 2009
6 milioane de euro pe Valea Hârtibaciului

Comunele Marpod şi Nocrich sunt partenere într-unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură ce se derulează în aceşti ani pe Valea Hârtibaciului. Colaborarea bună dintre primarii celor două comune, Sebastian Dotocoş şi Ionel Vişa, dar şi numărul redus al populaţiei din cele două comunităţi au dat naştere unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară care va reuşi să ridice în următorii ani nivelul de confort al locuitorilor din cele două comune. Este vorba despre o investiţie ce se ridică la 6 milioane de euro şi va duce la introducerea reţelei de canalizare şi a celei de alimentare cu apă în localităţile Ilimbav, Marpod, Nocrich şi Hosman. Această finanţare a fost atrasă din fonduri europene şi se va derula până în iunie 2012, dacă totul va decurge conform graficului de finanţare şi execuţie. Este investiţia pe care locuitorii din Marpod şi Nocrich au aşteptat-o de ani buni, în condiţiile în care Valea Hârtibaciului s-a aflat în afara sferelor de influenţă a celor care au condus judeţul, indiferent că a fost vorba despre şefii Consiliului Judeţean, conducerea Prefecturii sau parlamentarii de Sibiu.
Iniţiativa acestui proiect a aparţinut primarilor, dar a existat sprijin şi din partea Consiliului Judeţean şi Prefecturii. În urma acestui proiect reţelele de apă şi canal vor fi executate după ultimele standarde de calitate, iar staţia de epurare care va deservi cele două comune va fi amplasată la Hosman. "Proiectul a fost realizat aşa cum am dorit, chiar dacă necesitatea acestei investiţii este una absolută. Locuitorii comunelor Marpod şi Nocrich trebuie să beneficieze de acelaşi grad de confort ca şi oamenii din alte comune. Starea economică şi socială a Văii Hârtibaciului nu este cea dorită, însă prin acest gen de investiţii sperăm ca această zonă să se redreseze economic", spune Sebastian Dotcoş, primarul comunei Marpod. El conduce destinele administraţiei locale din Marpod de 5 ani şi se află la cel de-al doilea mandat de primar, după ce iniţial a ocupat şi funcţia de viceprimar al comunei în perioada 2000 - 2004.
Proiectul de apă-canal se află la început în ceea ce priveşte implementarea sa. În această perioadă se desfăşoară procedura de alegere a firmei care va prelua consultanţa de management şi va urmări proiectul, urmând ca după finalizarea etapei să se organizeze şi licitaţia de execuţie, în urma căreia se va stabili constructorul. Dacă nu vor exista impedimente majore, în aprilie 2010 vor începe lucrările efective la reţelele de apă -canal, iar investiţia este programată a se încheia în iunie 2012. Trebuie să menţionăm că Marpodul are în acest moment în jur de 900-950 de locuitori.
Proiectul obţinut din fonduri europene mai are două componente: una culturală şi una socială. Fiind vorba despre un proiect integrat, cei doi primari au decis să introducă ca drept proiecte culturale şi sociale, două iniţiative absolut necesare. Astfel, de anul viitor, comuna Marpod va avea propria manifestare culturală, în fapt reluarea unei tradiţii foarte vechi, dar care, după Revoluţie, a fost dată uitării. Este vorba despre Festivalul "Jocul la şură" care se va desfăşura în Marpod şi care îşi propune reînvierea tradiţiilor şi obiceiurilor locale. Trebuie menţionat că ideea pentru "Jocul la şură" este preluată de către primarul comunei împreună cu artistul Hordobeţ Ioan de la bătrânii din Ilimbav, care în trecut se întâlneau în sat pentru a sărbători comunitatea şi pentru a uita de grijile de zi cu zi. În ceea ce priveşte latura socială a proiectului, Ionel Vişa, primarul comunei Nocrich, a decis că este mai bine să se reabiliteze un drum din comună din fonduri europene, dar şi să dea startul unui proiect pentru copiii din zonă. Este vorba despre un program "school after school" ce îi vizează pe copiii defavorizaţi din Nocrich, care vor beneficia de sprijin la învăţătură şi vor avea asigurate rechizitele şcolare.
Totodată, autorităţile locale din Marpod şi conducerea şcolii au reuşit de curând să înfiinţeze un ansamblu folcloric al copiilor din localitate, care îşi propune să readucă în atenţie dansurile şi obiceiurile populare de pe Valea Hârtibaciului, în special cele din comuna Marpod - sat Ilimbav.

sursa: www.tribuna.ro - C.Pal

28 octombrie 2009
Elevi englezi la Colegiul din Agnita

23 de elevi şi 3 profesori de la Colegiul Ely din Anglia au sosit în Agnita, fiind oaspeţi ai Colegiului A.T Laurian. Vizita, care va dura nouă zile, din 24 octombrie până la 1 noiembrie, face parte din proiectul Comenius "STOP! This is our comunity" (STOP! Aceasta este comunitatea noastră), proiect a cărui tematică este restaurarea şi conservarea mediului, şi în care cele două colegii sunt partenere.
Elevii din Anglia au ajuns încă de vineri în Cluj, de unde au plecat spre Agnita sâmbătă dimineaţa. În drum au făcut o vizită în Sighişoara iar la ora 18 au fost întâmpinaţi la Colegiul "ATL" din Agnita.
Pentru a-şi face o imagine cât mai completă, atât despre elevi cât şi despre cultura şi tradiţiile din zonă, gazdele au pregătit un program foarte variat şi interesant. Oaspeţi şi musafiri vor desfăşura împreună concursuri şi jocuri tematice, vor discuta despre sistemele de învăţământ din cele două ţări şi vor participa împreună la lecţii susţinute de profesorii Colegiului "ATL", în limbile română şi engleză.
Vor fi organizate patru ateliere de lucru (Workshop), în care se vor stabili echipele şi profesorii coordonatori, se vor realiza produse audio-video pe baza materialelor adunate şi selectate, produse din timpul vizitelor de studiu: PowerPoint, CD-uri, jurnal şi produse bilingve cu termeni tematici, pe DVD-uri CD-uri şi MP3-uri în laboratoarele de informatică ale Colegiului.
În afară de vizitarea oraşului Agnita şi întâlnirea cu primarul Marius Radu Curcean, vor fi organizate vizite şi în Viscri, Braşov şi Sibiu pentru realizarea de clipuri documentare.
Din program nu lipsesc spectacolele folclorice şi o seară de discotecă. În afară de cina festivă de sâmbătă seara, musafirii vor participa şi la o cină în familie, fiecare fiind oaspete în familia unui elev din Agnita.
Elevii din Agnita se vor strădui să fie gazde perfecte, să le arate amicilor din Anglia cum sunt românii, să înveţe de la ei dar să-i şi înveţe despre cultura şi tradiţiile româneşti. Şi dacă englezii nu ştiu limba română, gazdele lor ştiu limba engleză şi nu se simt complexaţi de şcoala engleză.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

12 octombrie 2009
Prietenii Mocăniţei

În urmă cu patru ani, Societatea de Administrare Active Feroviare (SAAF S.A.) a vrut să scoată bani din linia ferată îngustă Sibiu-Agnita vânzând-o la fier vechi. Atunci a intervenit Asociaţia Valea Hârtibaciului care a făcut demersurile necesare, şi cu sprijinul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Sibiu a reuşit s-o claseze şi să fie trecută în rândul monumentelor naţionale care trebuie protejate.
Pentru administrarea liniei a fost înfiinţată Asociaţia "Consorţiu de Dezvoltare Intercomunitară Sibiu-Agnita" formată din consiliile locale, Agnita, Alţâna, Chirpăr, Marpod şi Nocrich reprezentate prin primari. Încă de la înfiinţare asociaţia a făcut tot felul de demersuri pentru ca acest obiectiv să-i fie trecut în proprietate. Dar acţionarii de la SAAF S.A. nu vor să renunţe.
Dacă n-au putut lua o grămadă de bani vânzând linia la fier vechi, iau lunar de la asociaţie peste 900 de lei redevenţe pentru că au concesionat linia. Aşa că asociaţia în loc să se ocupe de refacerea liniei, este preocupată de găsirea unor surse financiare pe la diverse fundaţii pentru a-i plătii pe afaceriştii de la SAAF. De la Ministerul Transporturilor, care poate rezolva situaţia, se obţin doar promisiuni.
Până una, alta, un grup de tineri necontaminaţi de bolile actuale ale societăţii (politică şi afaceri), s-au constituit în asociaţia "Prietenii Mocăniţei" şi s-au apucat să facă linia funcţională şi s-o folosească. Şi-au construit o ciclodrezină cu care se pot plimba pe linie, iar sâmbătă, când alţii se bucurau de weekend, ei se distrau curăţind linia ferată.
Cu asemenea tineri mai sunt speranţe pentru ţara asta.
Liderii grupului sunt Mihai Blotor şi ing. Radu Popa.
Felicitări !

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

23 septembrie 2009
S-a dat în folosinţă blocul A.N.L.

Au trecut 9 luni de când cele 12 apartamente şi o garsonieră au fost terminate şi aşteaptau să primească locatarii. De atâta timp au avut nevoie membrii Consiliului Local Agnita pentru a face o repartizare care să nu dea loc la interpretări şi acuzaţii.
În această perioadă au avut loc dezbateri pentru stabilirea criteriilor care trebuiau îndeplinite de solicitanţi şi punctajul acordat pentru fiecare. Apoi s-au ales membrii comisiei care au analizat cererile şi au acordat punctele, după care s-a elaborat o listă cu punctajul obţinut de fiecare solicitant.
Lista a fost analizată într-o şedinţă a Consiliului, aprobată şi făcută cunoscută solicitanţilor pentru eventuale contestaţii. Apoi s-a ales o comisie care a analizat contestaţiile, după care a fost stabilit punctajul final.
Vineri, 18 octombrie, Consiliul Local a fost convocat în şedinţă extraordinară şi a fost aprobată lista cu locatarii noilor apartamente iar marţi, 22 septembrie, aceştia au primit de la primarul Radu Curceanu, în prezenţa consilierilor, cheile apartamentelor în care vor locui.
Prima reacţie a beneficiarilor acestor apartamente a fost de încântare faţă de calitatea lucrărilor şi de aspectul locuinţelor.
În programul primarului din Agnita mai este prevăzut să se construiască încă 32 de apartamente prin A.N.L., necesare pentru menţinerea tinerilor activi în localitate.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

15 septembrie 2009
3 grădiniţe - început de an cu Lions Brukenthal

Grădiniţele "adoptate" de Clubul Lions Brukenthal din Sibiu, cele din Metiş, Retiş şi Chirpăr, au început anul şcolar alături de "părinţii de suflet" prezenţi între cei mici cu daruri.
"Pentru noi, începutul de an şcolar nu este decât un alt motiv, ca şi Crăciunul, sau Anul Nou, sau Sfintele Paşti, de a-i reîntâlni pe copiii din grădiniţele pe care le-am adoptat. Am venit între ei şi acum cu jucării, dar şi cu rechizite", a spus preşedintele Lions Brukenthal Sibiu, Ştefan Giurgiu.
Grădiniţele din Metiş, Retiş şi Chirpăr au beneficiat periodic de sprijin lionistic. Una dintre unităţi beneficiază astăzi de apă curentă mulţumită susţinerii acestei lucrări de către membrii Lions, o alta are mochete noi, frigider şi alte dotări.
"A fost o bucurie să ne aflăm între copiii aceştia, ca de fiecare dată de altfel. O bucurie în plus a fost, însă, aceea că i-am cunoscut şi pe părinţi şi că am avut alături reprezentanţi ai autorităţilor locale, primari şi viceprimari", a spus vicepreşedintele Lions Brukenthal, Robert Blaj.
Leii de la Brukenthal se vor întoarce în curând la Retiş pentru a duce copiilor un calculator, iar la Metiş va ajunge un frigider nou.

sursa: www.tribuna.ro

09 septembrie 2009
Proiect de 6 milioane de euro pentru infrastructură

Drumul care va fi reabilitat la Agnita are o lungime de 4,5 kilometri. Artera va fi cel mai scurt drum între Coridorul 4 şi Autostrada Transilvania.
În plină criză economică mondială, oraşul Agnita se pregăteşte pentru cea mai mare investiţie din ultimii 20 de ani. Aici se vor investi 6 milioane de euro din fonduri nerambursabile pentru proiectul "Reabilitarea şi modernizarea arterei principale a oraşului". De ea vor beneficia şi cei care vor să traverseze Transilvania pe viitoarea autostradă, spre vama Nădlac.
Administraţia oraşului a pus la cale proiectul pentru fondurile UE încă din 2007, dar abia acum s-a semnat contractul de finanţare. Până în 2011, străzile din Agnita vor avea un aspect occidental - se va reface întreaga infrastructură pentru a putea face faţă traficului şi se vor reabilita reţelele de apă şi canal, care sunt vechi de mai bine de 40 de ani. "Drumul judeţean DJ 106 care leagă Sibiul de Agnita şi artera principală a oraşului Agnita, care este în continuarea acestui drum, vor fi modernizate cu fonduri europene. Este, cel puţin conform informaţiilor pe care le avem actualizate în martie 2009, al treilea oraş din ţară care realizează drumurile prin programul operaţional regional" - a declarat managerul de proiect, Vali Păun.
Este şi proiectul cu cel mai mare buget de până acum. Artera Agnitei şi proiectul Consiliului Judeţean vor fi cele mai mari investiţii pe acest tronson şi vor constitui cea mai scurtă legătură între Coridorul 4 Paneuropean şi frontiera Nădlac - Arad - Deva - Sibiu - Ploieşti - Bucureşti şi autostrada Transilvania. "Mă bucur că sunt astăzi la Agnita şi semnăm un proiect destul de important în primul rând pentru oraşul Agnita. Este un proiect de dezvoltare important pentru Sibiu şi pentru regiune, dar este un proiect de reabilitare şi modernizare a arterei principale din oraşul Agnita. Este un proiect de peste 5 milioane de euro", a spus Simion Creţu, director ADR Centru.
Şampania de la semnarea contractului s-a băut. Au fost invitaţi prefectul Sibiului, Constantin Trihenea şi preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch. Cu toţii l-au felicitat pe Radu Crucean, primarul Agnitei, pentru tenacitatea cu care a lucrat, împreună cu echipa, la proiectul pentru fondurile nerambursabile. De acum, însă, primarul are la dispoziţie 24 de luni pentru a folosi banii. Bani care, spune primarul, reprezintă bugetul pe câţiva ani al Agnitei. "Aceşti bani reprezintă, practic, bugetul nostru pe 3 ani şi ceva. În niciun caz nu am fi putut din resurse proprii sau cu sume atrase din credite să putem să realizăm o astfel de investiţie", a spus primarul Radu Crucean.
3.300 de autovehicule tranzitează zilnic Agnita. A crescut şi traficul greu şi şoseaua nu ar mai fi putut face faţă traficului dacă nu s-ar fi intervenit pentru modernizarea ei.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

09 septembrie 2009
Ziua Pompierilor

Pompierii din Agnita au ţinut să-şi sărbătorească cu cinci zile mai devreme "Ziua Pompierilor" din 13 septembrie.
Marţi, 8 septembrie, toţi pompierii au fost prezenţi cu tehnica de intervenţie în piaţa agroalimentară din Agnita, unde prefectul Constantin Trihenea a făcut trecerea în revistă a efectivelor Secţiei de pompieri Agnita care i-au dat onorul.
După trecerea în revistă, cei sărbătoriţi au fost felicitaţi de prefectul judeţului, de primarul Radu Curcean şi de inspectorul şef de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt. Dumitru Croitoru", maior Cosmin Balcu.
A urmat o slujbă religioasă oficiată de preoţii Ioan Jurca şi Mihai Naicu, după care pompierii au defilat şi şi-au prezentat tehnica din dotare.
La clădirea complexului Dacia a avut loc un exerciţiu tactic de intervenţie în caz de situaţii de urgenţă, la care au fost prezenţi maiorul Giurgiu Virgil, prim adjunct la Inspectoratul "Cpt. Dumitru Croitoru", colonelul Ioan Cosma şi comandantul pompierilor din Agnita, sublocotenentul Mircea Stănciulescu.
Cu ocazia acestei sărbători, îi felicităm şi le urăm şi noi succes urmaşilor eroilor din Dealu Spirii.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 septembrie 2009
Exercitiu - Incendiu la Primărie

La etajul doi al Primăriei din Agnita, în depozitul cu documente de arhivă a izbucnit un incendiu.
În urma apelului telefonic la 112, la locul incendiului a sosit urgent echipajul SMURD, urmat de maşinile pompierilor. După ce o persoană intoxicată cu fum a fost evacuată şi tranportată la autospeciala SMURD pentru a i se acorda primele îngrijiri, pompierii au intervenit şi au stins incendiul.
Întreaga acţiune a fost un exerciţiu, organizat de Comitetul Local Pentru Situaţii de Urgenţă din Agnita, coordonat de Holerga Dan, şeful acestui seviciu.
Concomitent a mai avut loc o simulare de cutremur, desfăşurată la fabrica de încălţăminte INCSTAR, unde s-a considerat că s-a prăbuşit un corp de clădire. Acolo au acţionat membrii Serviciului de Voluntari pentru Situaţii de Urgenţă din Agnita coordonaţi de Drăgan Emil.
După terminarea exerciţiilor, în sala de şedinţe a primăriei a avut loc o scurtă şedinţă de analiză a modului în care s-au desfăşurat acţiunile.
La analiza condusă de primarul Curcean Marius Radu au participat reprezentanţi ai Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă "Dumitru Croitoru" din Sibiu, Crăciun Marin, Colonel Faur Ioan, Locotenent Popp Anca, şi Sublocotenent Trefaş Lucian.
Din Agnita au fost prezenţi la acţiune reprezentanţi ai unităţilor implicate în Comitetul Local pentru situaţii de urgenţă: Primăria, Spitalul, Electrica, Transagaz, Poliţia, Pompierii şi SMURD.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

18 august 2009
Sărbătoare mare la Nocrich

Cu multe emoţii, la Nocrich a avut loc, în ziua de Sf. Maria, prima ediţie a Zilei Culturale organizată de Primăria Nocrich. Emoţiile organizatorilor au fost fireşti. Era prima sărbătoare de acest gen în comuna lor, pe scenă debuta prima formaţie de dansuri populare din Nocrich şi, în plus, norii ameninţători acopereau din când în când strălucirea soarelui.
Dar odată ce spectacolul a început, oamenii n-au mai privit spre cer, ci spre scenă unde s-a desfăşurat un spectacol deosebit.
Salutându-i pe cei prezenţi, primarul Ionel Vişa a anunţat participarea la acest eveniment a consilierului judeţean Dănuţ Viorel Voinea şi a primarilor din comunele vecine, Sebastian Dotcoş, din Marpod şi Ioan Bucşă, din Alţâna, care i-au fost alături, inclusiv cu formaţiile artistice din comunele lor.
După cuvântul de deschidere, profesorul de istorie Achim Mihuleţ a făcut o scurtă prezentare a istoricului satelor comunei Nocrich, iar preotul Aurel Avram a binecuvântat acest eveniment desfăşurat în zi de mare sărbătoare creştinească.
În deschiderea spectacolului, corul de femei din Nocrich a intonat cântece religioase, neuitând să le cânte celor ce purtau numele de Maria "La mulţi ani!" A urmat apoi formaţia de dansuri a şcolii din Nocrich, condusă de prof. Achim Mihuleţ, care cu toate emoţiile au reuşit să cucerească aplauzele spectatorilor care îi vedeau pentru prima dată într-un asemenea spectacol.
A venit apoi rândul invitaţilor să-i bucure pe spectatorii prezenţi în număr foarte mare la această primă sărbătoare din comuna lor. Au cântat şi i-au bucurat îndrăgiţii solişti Adrian Stanca, Mariana Anghel, Marcel Părău, Gabi şi Ovidiu Nistor, Ştefan Vaida, Olimpia Chirtop şi corul din Alţâna. Scena a fost prea mică pentru ansamblul copiilor din Marpod, care n-au pregetat să coboare pe iarbă şi să-i încânte pe spectatori cu o suită de jocuri populare reprezentative de pe Valea Hârtibaciului.
Cu toate că ingredientele unei asemenea sărbători - micii, grătarele şi berea - n-au lipsit, participanţii au stat cu spatele la tarabe până când minunatul spectacol de pe scenă a fost încheiat.
Felicitări organizatorilor şi le dorim ediţii cât mai multe şi mai bogate.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

06 august 2009
Din Oosterbeek în Agnita şi invers

Oosterbeek este un oraş din Olanda care de opt ani are legături foarte apropiate cu Agnita, realizate prin intermediul Bisericii Reformate, a preotului Endre Kozma.
Membrii comunităţii din Oosterbeek au făcut mai multe vizite în Agnita, multe din acestea finalizate cu sprijin financiar acordat Spitalului Orăşenesc, Unităţii Medico Sociale, Casei Copilului şi mai nou Centrului de Îngrijire şi Asistenţă. Prin intermediul asociaţiei GAL Microregiunea Hârtibaciu s-au dat 1200 de euro pentru persoane bolnave cronic şi cu venituri mici, 800 de euro pentru achiziţionarea şi instalarea unui boiler la Centrul de Îngrijire şi 900 de euro pentru pregătirea a două persoane, în vederea asistenţei medicale la domiciliu.
Sunt doar câteva din acţiunile cetăţenilor din acest oraş olandez, în Agnita. Dar cea mai importantă activitate este cea legată de realizarea unor relaţii prieteneşti între tinerii din Oosterbeek şi cei din Agnita. În cadrul acestei acţiuni, tineri din Olanda vin în fiecare an în Agnita şi invers, realizându-se astfel nu numai un schimb de experienţă între tineri dar şi legături prieteneşti ce vor da continuitate relaţiilor dintre cele două localităţi.
Acum în Agnita sunt 20 de tineri olandezi care, împreună cu tot atâţia agniţeni, desfăşoară un program ecologic intitulat "Ce are să ne spună natura", cu excursii şi dezbateri despre protejarea mediului. Au vizitat Parcul Naţional Piatra Craiului, canionul Şapte Scări din Masivul Piatra Mare, Copşa Mică, cetatea Sighişoara şi arborii seculari din pădurea Bratea, Hosman ş.a., discuţii asupra problemelor ecologice întâlnite. În aceste excursii tinerii au văzut şi cum se face ţuica, au dormit în fân şi s-au plimbat cu căruţele. Se intenţionează printre altele o acţiune de ecologizare a parcului Steinburg.
Tot pentru promovarea ideii de protejare a mediului au fost aduse în Agnita 3500 de becuri ecologice şi economice care au fost distribuite în oraş, cu sprijinul Societăţii de Voluntari Agnita. Tinerii au avut o întâlnire şi cu Radu Curceanu, primarul oraşului, de la care au aflat problemele de mediu cu care se confruntă oraşul şi căruia i-au înmânat simbolic unul din becurile ecologice.
Anul viitor este rândul tinerilor din Agnita să meargă în Oosterbeek.

sursa: www.tribuna.ro

06 august 2009
Zilele Agnitei - un succes

A X-a ediţie a sărbătorii agniţenilor a avut parte de mai multe momente în care primul loc l-au ocupat persoanele şi personalităţile oraşului. Anul acesta, mai mult decât la ediţiile precedente, elementul cultural al sărbătorii a fost evident.
Oaspeţilor care au dat curs invitaţiei de a participa la manifestările din Agnita le-au fost prezentate realizările agniţenilor dar şi problemele pe care le au pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural al oraşului. Şi calibrul personalităţilor politice care au venit în oraşul Agnita, cu această ocazie, a fost mai mare decât în anii precedenţi; senatorul PSD Viorel Arcaş, senatorul PNL Minerva Boitan, deputatul PD-L Raluca Turcan, liderul PNL Ludovic Orban, Florin Orlăţan, subprefect al judeţului, Constantin Şovăială, vicepreşedinte al C.J. Sibiu, alţi reprezentanţi ai instituţiilor judeţene.
După ce distinşii oaspeţi au fost întâmpinaţi la Primăria din Agnita, primarul Radu Marius Curcean, după urarea de bun venit, i-a invitat să viziteze Muzeul Valea Hârtibaciului şi Biblioteca Orăşănească. La muzeu, în afară de obiectele de valoare expuse, printre care două lăzi săseşti recent restaurate, vizitatorilor le-a fost prezentat şi depozitul muzeului în care obiecte de mare valoare stau adăpostite în condiţii nu tocmai potrivite, până când va fi terminat noul depozit pentru care mai sunt necesari bani.
La Biblioteca Orăşenească oaspeţii au găsit o impresionantă expoziţie de icoane pe lemn realizate de agniţeana Lucia Nica, a cărei personalitate a fost prezentată de Dr. Mirela Orlandea, profesor de istorie a religiilor. Marea valoare a acestei artiste cu har Dumnezeiesc rezultă şi din impresionantul număr de expoziţii apreciate în lumea occidentală, din care nouă în Franţa, dar şi în Canada, Germania, Anglia, Italia, Olanda, Austria şi foarte multe în Sibiu. În afara expoziţiilor, artista a împodobit numeroase biserici din ţară cu picturi murale şi cu icoane pentru iconostas. Acum a luminat, cu harul icoanelor ei, sala de lectură a bibleotecii, un loc prea mic pentru asemenea valori.
Alături de expoziţia marei artiste, a expus şi tânăra pictoriţă de icoane pe sticlă, Silvia Păcurar, în lucrările căreia se vede harul dăruit celor ce vor crea lucruri minunate.
În acest cadru cu mare încărcătură emoţională, primarul Radu Curceanu a înmânat premii tinerelor talente ale oraşului: Paula Kovacs pentru numeroase premii la concursuri de literatură, Coleta Giupană locul I la concurs literar şi II la conscurs de desene, Andreea Dudaş locul doi la olimpiada de română faza judeţeană, Radu Ania locul II la concurs lingvistic germană - engleză, Sebastian Curcean de două ori locul doi pe ţară la concurs ligvistic, Cristina Samuilă locul IV la olimpiada de română, Marilena Ghiţă poeta studentă la Braşov, redactor la ziarul studenţesc, Maria Bonea locul V la olimpiada de română pe judeţ, artistă de teatru în trupa "Step by Step", voluntar în SVA.
Un moment deosebit al manifestărilor acestei sărbători a fost şedinţa festivă a Consiliului Local de sâmbătă 1 august, când celor 33 de familii din Agnita care au făcut dovada că au împlinit 50 de căsnicie li s-a acordat "Diploma de Aur". Felicitându-i, primarul a remarcat calitatea lor de familii onorabile, care au contribuit cu munca şi activităţile lor la realizările din oraş.
În această atmosferă foarte emoţionantă, în aplauzele celor prezenţi, i s-a acordat şi marelui artist Ioan Gyuri Pascu diploma de "Cetăţean de Onoare" al oraşului Agnita. Mulţumind pentru această onoare, Gyuri a spus că "atâta timp cât vom simţi scânteia divină, vom fi cetăţeni de onoare ai acestui pământ".
Faptul că în Agnita s-au născut şi s-au format oameni de mare valoare, le dă dreptul agniţenilor să se mândrească cu ei, dar şi datoria de a-i onora. Ceea ce s-a şi întâmplat în aceste zile.

La fel ca în poveştile de demult, cu nunţi împărăteşti, sărbătoarea agniţenilor a ţinut trei zile şi trei nopţi. Ziua cu specatocole pe scenă şi noaptea cu chef între prieteni la terasele deschise ad-hoc. Şi tot ca în vremurile vechi, când sărbătoarea era precedată de turniruri cavalereşti, tinerii sportivi, cavalerii epocii moderne, s-au întrecut la tenis de câmp şi fotbal.
Opt echipe - X-Treme, Rima, Pompierii, No Name, Chirpăr, Avram Iancu, Incstar şi Juventus - formate din câte şapte jucători, s-au întrecut la fotbal, dând dovadă de fairplay. Adică faulturile au fost accidentale şi înjurăturile reciproce, prieteneşti. Au ocupat primele trei locuri Juventus, Râma şi Pompierii.
La copii echipele s-au numit Manchester City, Los Ninos, În teren, Sparta, Agnita City şi Jurasic Parc. Au câştigat Los Ninos locul I şi Sparta Locul II.
La tenis de câmp, sportul celor cu ştaif, au fost 15 participanţi, finala fiind disputată între Gheorghe Bărbat şi Florin Petrişor. A câştigat Bărbat.
Şi saltimbacii de altădată au fost prezenţi, acum reprezentaţi de artiştii amatori ai trupei de teatru "Step by Step", care au fost aplaudaţi pe scena Casei de Cultură, când au stârnit hohote de râs cu piesa "Clinica" de Adrian Lustig, în regia lui Virgil Băra.
Pentru a-i saluta pe cei doritori de petrecere sărbătorească, maimarele oraşului, primarul Marius Radu Curceanu, i-a invitat pe scenă pe senatorii Minerva Boitan şi Viorel Arcaş, pe Constantin Şovăială vicepreşedintele C.J. Sibiu şi pe Florin Orlăţean subprefect al judeţului.
Apoi, corul Sf. Nicolae dirijat de prof. Doru Paul Niţescu, a intonat cântece de rugăciune şi imnuri de slavă, prefaţare solemnă a spectacolului care timp de trei zile se va desfăşura pe scenă spre bucuria celor care-l vor aplauda din faţa ei şi acelor ce vor asculta de la umbra tarabelor cu fum de mici şi gust plăcut de bere.
Şi spectacolul a început. În prima zi peste 130 de dansatori, grupuri vocale şi solişti din Agnita s-au bucurat de aplauze, într-un spectacol care a durat mai mult de patru ore. Au urcat să joace primii pe scenă prichindeii de la Casa de Cultură, apoi ansamblurile "Hârtibaciul" şi "Mărţişorul", şi a încheiat spectacolul primei zile ansamblul "Cununa".
Iubitorii de jocuri populare au admirat tablourile coregrafice: Sună Valea, În poieniţă, Viziuni străvechi şi Sărbătoare-n sat şi toate jocurile de pe Hârtibaci şi Mărginime: Ficioreasca, Învârtita, Sârba, Purtata, Haţegana, Hodoroaga, Jiana, Crihalma. Au fost mult apreciate şi dansurile ungureşti, săseşti şi ţigăneşti, interpretate de ansamblul "Hârtibaciu".
Între dansuri, au cucerit aplauze soliştii Diana Nistor, Ioana Bogdan, Petronela Sandu, Anamaria Grădinar, Andreea Sebeşan, Ionuţ Precup de la Casa de Cultură, Laura Pascu, Andreea Şulumberhian, Teodora Feldără, Daiana Lup, Maria Iuga, Lucian Glodeanu şi Constantin Vasilescu de la Clubul Elevilor. Au mai evoluat cu cântece Grupul vocal al Colegiului A.T. Laurian şi Grupul instrumental de viori.
Soliştii Ştefan Vaida şi Florin Părău au dat un plus de valoare acestui spectacol minunat.
La succesul dansatorilor şi cânăreţilor au contribuit decisiv profesorii Ioan Sârbu, Doina Părău şi Florin Părău. Nu trebuie uitaţi nici părinţii care cheltuiesc mult pentru costumele populare, mai ales cei care au făcut şi costume ungureşti, săseşti şi ţigăneşti pentru a reprezenta şi aceste naţiuni.
Sâmbătă a fost rândul muzicii şi dansurilor moderne să-i aducă în faţa scenei pe tineri.
Spectacolul a început cu dansuri de societate, în coregrafia prof. Adrian Mihai Neagoe. Au fost apoi aplaudate grupurile de dans modern de la Colegiul A.T. Laurian, în coregrafia prof. Doina Timar. Între dansuri au cântat şi au încântat Petronela Sandu, Mădălina Oros şi Andreea Andrei.
Apoi pe scenă s-au bucurat de succes formaţile Smokers din Mediaş, Barrikada din Ecuador, Columna şi Daggu & Kleo.
Aşteptat cu dragoste de spectatori, a urcat pe scenă trubadurul agniţean Ioan Gyuri Pascu, însoţit de formaţia Pacifica. Mai mult de o oră aceştia au încântat publicul cu un repertoriu foarte variat, talentatul Gyuri permiţându-şi să abordeze toate genurile muzicale: arii de muzică clasică, muzică rock, muzică de petrecere, muzică uşoară etc.
Seara tineretului a fost încheiată după miezul nopţii, de formaţia "Compact" pe ritmurile căreia s-a aplaudat şi s-a dansat în faţa scenei.
Duminică, folclorul a avut din nou rolul principal. Din nou spectatorii au aplaudat jocurile de pe Hârtibaci prezentate de echipele de dansuri din Mergindeal, Bârghiş, Chirpăr, Iacobeni, Retiş şi Marpod dar şi pe solista Ionela Stănuleţ.
Pentru evoluţia acestor tinere formaţii merită felicitări instructorii Ioan Sârbu, Nicolae Secere, Ioan Baciu şi Ioan Tărchilă.
Nu poate fi ignorată prestaţia orchestrei condusă de Nicolae Vâştea, care a acompaniat cu profesionalism dansatorii şi soliştii de muzică populară, atât pe cei din Agnita cât şi pe cei de pe sate.
O surpriză plăcută, neanunţată în program, a fost prezenţa pe scenă a Ansamblului Folcloric din oraşul Victoria, care a prezentat o suită de jocuri populare. Tot din Victoria a încântat publicul corul bărbătesc "Cetină de brad", cu o suită de cântece populare foarte bine interpretate.
O prezenţă remarcabilă la sărbătoarea din Agnita a fost cea a ansamblurilor folclorice profesioniste "Cununiţa" din Arad şi "Bihorul" din Oradea, participante la festivalul "Cântecele Munţilor".
Cu multă dragoste au fost întâmpinaţi ilimbăşenii Andra şi Nelu Hordobeţ, cu frumoasele lor cântece minunat interpretate, ca şi tinerii Diana Nistor şi Bogdan Georgescu.
Din Orăştie a adus cântece de joc şi doine renumitul Eugen Pistol, şi din Timişoara, Petrică Moise şi formaţia "Virtuozii Banatului".
Un spectacol minunat ce a ţinut trei zile a fost încheiat de îndrăgita solistă Mariana Deac.
Şi toate momentele acestui mare şi variat spectacol au fost bine prezentate de doi tineri frumoşi, Alina Oprean şi Alexandru Sâmpălean.
Apoi, când luminile scenei s-au stins, pe cer s-a aprins un minunat spectacol de stele luminoase relizat de artificierii din Orăştie.
Pe tot parcursul spectacolului s-au adus mulţumiri sponsorilor care au susţinut financiar sărbătorea agniţenilor, pe care îi menţionăm: Modest Impex , Electrocom, Agnitex, Incstar, Supermarket Max, Liliacul, Vizual, Murfatlar, BRD, Romgaz şi Transgaz.
Pentru reuşita manifestărilor, întreaga răspundere şi-o asumă Ioan Dragoman, directorul Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu". El s-a ocupat de scenă, de sonorizare, de lipsa manelelor de la tarabe, de apă şi sucuri pentru solişti, de plata celor care au făcut spectacolul, de încasările de la comercianţi şi sponsori. El a fost stăpânul şi sluga acestei ediţii a sărbătorii agniţene. Lui să-i găsească cârcotaşii nod în papură.
Iar pentru cele scrise şi nescrise dar întâmplate, îmi asum eu răspunderea.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

08 iulie 2009
Nevoiasii se muta in casa noua

Agnitenii fara casa sunt sprijiniti de Primarie, prin intermediul ANL. Cel putin, 13 familii se pot considera norocoase in actualul context economic. Pana la sfarsitul lunii se vor muta in casa noua, in cazul in care cererile lor trec cu bine de saptamana contestatiilor. Maine este ultima zi in care se mai poate contesta lista beneficiarilor cazurilor sociale.
Agnitenii care au depus cereri pentru ocuparea unuia dintre cele 13 apartamente ANL mai au o zi de emotii. Spera ca dosarele nu le vor fi respine in urma saptamanii dedicate exclusiv contestatiilor. Desi acestea au demarat pe data de 2 iulie, cu o zi inainte de finalizare au fost depuse doar doua contestatii, de unde rezulta ca procedurile nu vor fi tergiversate prea mult. Daca totul decurge conform graficelor oficiale, in cateva zile se va afla exact cine are privilegiul de a ocupa locuintele sociale. Dupa aceea, urmatorul pas va fi cel mai usor de efectuat: mutarea beneficiarilor in apartamentele noi. "Am facut pasi importanti in demersul acestui proiect si chiar pot spune ca ne-am straduit foarte mult sa le oferim oamenilor conditii dintre cele mai bune. Deocamdata, nu stim exact numele norocosilor, deoarece nu s-au terminat contestatiile. Oricum, cei care se vor muta vor avea inclusiv incalzire pentru la iarna si toate utilitatile care li s-au promis", a explicat Marius Curcean, primarul orasului Agnita.
Tot edilul-sef a tinut si sa mentioneze ca etapele premergatoare finalizarii proiectului au fost respectate ca la carte. Comisia care s-a ocupat de cazurile sociale a mers la domiciliul fiecarui beneficiar pentru a confrunta realitatea din teren cu cea din actele inaintate. Specialistii au vrut sa se asigure ca cei care au depus cereri nu mint cu nimic in ceea ce priveste conditiile grele de trai. In consecinta, au fost aprobate 13 dosare, controlate la sange, care pot fi insa contestate pana maine inclusiv. Marius Curcean spune ca cei mai multi solicitanti nu au exagerat cu nimic in acte, dovada cea mai incontestabila a acestui fapt fiind chiar numarul infim de contestatii. "Din moment ce avem doar doua contestatii, putem deduce ca cei care au venit cu dosarele vor si ajunge sa locuiasca in cele 13 apartamente si ca au fost sinceri in ceea ce au adunat la dosar", a mai precizat edilul-sef din Agnita.
Intregul proiect a costat ANL aproximativ 1,5 milioane lei, in timp ce aportul financiar al Primariei Agnita a ajuns la aproape 270.000 lei. In vreme ce ANL s-a ocupat de constuirea efectiva a locatiei, Consiliul Local Agnita a platit contravaloarea utilitatilor, a parcarilor si a drumului de acces. Dupa cum promite primarul Agnitei, locuintele sociale vor fi puse in folosinta, cu siguranta, in vara acestui an.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

11 iunie 2009
La Fofeldea renaşte tradiţia

Când Fofeldea nu era un sat cu mulţi oameni bătrâni, când aici erau feciori şi fete mândre, a doua zi de Rusalii se făcea "Hora ai mare", "hora horilor, a hârtibăcenilor".
Veneau atunci în Fofeldea fete şi feciori din toate satele din jur şi de peste Olt, şi jocul ţinea de când ieşea lumea din biserică până se însera.
Nu s-a mai scos demult hora în Fofeldea, aşa că iniţiativa dascălilor susţinută de Asociaţia cultural-edilitară "August Treboniu Laurian", de a relua vechiul şi frumosul obicei a umplut uliţa principală de oameni îmbrăcaţi de sărbătoare, dornici şi bucuroşi să vadă jocul şi să asculte vechile cântece.
Sufletul acestui spectacol a fost educatoarea Olimpia Chirtop, care, ajutată de celelalte cadre didactice, a reuşit să-i încânte pe consăteni, să readucă în sat un obicei pe care îl credeau pierdut dar care, prin strădania unor oameni inimoşi, poate să renască.
A fost prezent la acest eveniment şi primarul comunei Nocrich, Ioan Vişa, de care aparţine satul Fofeldea. După încheierea spectacolului, primarul s-a întâlnit cu o parte din membrii asociaţiei locale "A.T. Laurian", care şi-au exprimat dorinţa ca în anul viitor satul lor să devină pentru câteva zile capitală culturală a Văii Hârtibaciului.
Dorinţa lor se întemeiază pe o serie de momente comemorative, unele de importanţă naţională. În 2010 se împlinesc 200 de ani de la naşterea istoricului paşoptist August Treboniu Laurian, preşedinte al Acadamiei Române. Tot 200 de ani se împlinesc de la punerea coroanei de flori pe ziduirile bisericii ortodoxe pictată de fraţii Grecu, azi declarată monument naţional.
În 2010 fofelzenii vor să comemoreze şi 160 de ani de la naşterea lui Daniil R. Cordescu, cel care a înfiinţat banca Cordeana, 135 de ani de la naşterea lui Ioan Bunea - primul director român la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, şi 120 de ani de la naşterea lui Ioan Stoica, primul mecanic aviator, care împreună cu pilotul Bănciulescu s-a prăbuşit în munţii Tatra venind dinspre Paris spre Bucureşti.
Aceste evenimente vor oamenii din Fofeldea să le sărbătorească în 2010, când vor să-şi pună în valoare patrimoniul cultural deosebit de valoros. În afara acestor personalităţi, satul se mândreşte cu biserica monument, cu clădirea băncii Cordeana pe care o vor transformată în muzeu şi cu o colecţie de icoane, obiecte bisericeşti şi laice de o deosebită valoare.
Preşedintele asociaţiei A.T. Laurian, Ioan Gruncă, şi ceilalţi membrii speră să găsească sprijinul necesar pentru ca dorinţa lor să se împlinească, pentru că la Fofeldea spiritul cultural al înaintaşilor n-a murit şi încă se joacă "Hora ai mare".

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

04 iunie 2009
Mocăniţa: Marius Curcean - "Căutăm ajutor la ministere"

Potrivit ultimei estimari, proiectul de reinviere a traseului Mocanitei, Sibiu-Agnita, are nevoie de o investitie de trei milioane de euro, bani pe care "artizanul" proiectului, primarul din Agnita - Marius Curcean, incearca sa ii obtina de la Ministerul Turismului.

Reporter: Ati gasit finantare pentru proiectul Mocanita?
Marius Curcean: Inca nu. Va spun care este problema. Am fi putut sa inaintam documentele catre Alba, dar proiectul Mocanita este prins pe schema de ajutor de stat. Asta presupune ca la fondurile pe care le primim de la Uniunea Europeana, trebuie sa venim cu o cota de cofinantare de 50 la suta.

R.: Mai precis, cu cati bani ar trebui sa veniti?
M.C.: Nu pot sa estimez acum. Dar, dupa vechea estimare, proiectul ar trebui sa aiba nevoie de o finantare de cam 3 milioane de euro, deci, ar insemna ca noi sa venim cu o cofinantare de 1,5 milioane de euro, ceea ce nu se poate. E prea mult.

R.: Si-atunci, ce solutii sunt?
M.C.: Si-atunci o sa incercam probabil sa mergem pe o solicitare catre Ministerul Turismului. Nu stiu inca exact. Cert este ca sunt niste specialisti de la Bucuresti care fac un studiu de prefezabilitate. Si, cu studiul acela de prefezabilitate, o sa incercam sa convingem ministerele sa ne ajute cu fonduri guvernamentale. Nu cred ca reusim prin accesarea fondurilor europene.

R.: Deci mergeti doar pe fondurile Guvernului.
M.C.: Sa incercam o data asa, sa vedem. Ori facem o solicitare sa scoatem proiectul de pe schema de ajutor de stat si putem depune proiectul pentru solicitarea unor fonduri europene, ori, daca nu, sa incercam pe fonduri guvernamentale.

R.: Totusi, ce varianta preferati?
M.C.: Eu as inclina mai mult pentru varianta fondurilor europene, dar contributia noastra ar fi prea mare, in acest moment.

R.: Ati vorbit cu ministrul Turismului, Elena Udrea, despre proiect?
M.C.: Nu am vorbit direct cu doamna Udrea.

R.: Dar indirect? Stie despre proiectul Mocanita?
M.C.: Stie despre proiect in sine. Si, din cate am inteles, a zis sa mergem cu o documentatie spre specialistii ministerului Turismului.

R.: Fundatia Mihai Eminescu a avut o contributie importanta, pana acum, va mai ajuta?
M.C.: Fundatia Mihai Eminescu ne-a ajutat foarte mult. Anul trecut, nu stiu daca stiti, am cumparat patru vagoane si incepem sa le reabilitam, aici, la Agnita. O sa vedem de ce fonduri dispunem, ca sa incepem sa le reconditionam.

R.: De unde le-ati adus?
M.C.: De la Sibiu. Erau vandute la Remat si le-am cumparat noi in sensul in care am adunat noi fier vechi si l-am dat in schimbul fierului vechi pe care l-ar fi scos din aceste vagoane.

R.: Ce valoare a avut contractul?
M.C.: Nu as putea spune acum. Trebuie sa consult documentele.

R.: Vagoane aveti. Locomotiva?
M.C.: Locomotiva inca nu am indraznit sa luam, dar vom lua si locomotiva, pentru ca n-ar fi chiar asa de exagerat de scumpe. Si, se mai gasesc locomotive, unele chiar in stare buna.

R.: Este bine sa faceti aceste investitii in momentul in care nu stiti daca proiectul va gasi finantare?
M.C.: Concesiunea de linie exista. Daca materialul rulant exista, putem incepe sa mergem pe tronsoane.

R.: Deci, daca refaceti vagoanele, ati putea realiza trasee...
M.C.: Am putea. Cel putin la modul demonstrativ si pentru lobby.

R.: Deci, care este urmatorul pas?
M.C.: Sper ca dupa alegerile europarlamentare, sa putem sa inaintam acest studiu de prefezabilitate si sa asteptam reactia ministerului.

In proiectul Mocanita, au fost implicate, pana acum, o serie lunga de institutii si asociatii. Autoritatile din Agnita au primit un sprijin important de la Fundatia Mihai Eminescu, din Marea Britanie, dar si de la Federatia Europeana a Exploatatorilor Turistici de Linie Ferata, (FEDECRAIL) si de la asociatia Mostenirea Cailor Ferate ale Noii Europe (NERHT), din Marea Britanie. Fundatia Eminescu a achitat 10.000 de dolari pentru studiul de fezabilitate, pentru reabilitarea caii ferate, studiu donat apoi Consiliului Local Agnita.

sursa: www.sibiustandard.ro - Laurentiu Parnica

04 iunie 2009
5 iunie - Ziua Mondială a Mediului


Vineri, ora 15, noi, Colegiul Tehnic "A.T. Laurian" Agnita, vă invităm cu mic cu mare să milităm pentru o lume mai frumoasă şi mai curată.

Vă aşteptăm în număr cât mai mare.

 

sursa: www.primaria-agnita.ro

01 iunie 2009
Copiii, pe primul loc

Ziua Internationala a Copilului va fi sarbatorita cu mare fast la Agnita. Copiii de aici se vor implica în activitati dinamice, menite sa le demonstreze vigilenta si, în special, aptitudinile fizice. Îsi vor lua bicicletele, rolele sau tricicletele si se vor alinia la linia de pornire. Scopul de a se distra împreuna va fi atins, mai ales ca la final toti participantii vor primi cadouri surpriza din partea Primariei. Manifestarile sportive de la începutul zilei se vor organiza chiar în piata agroalimentara a orasului, unde este mai mult spatiu si nu se încurca circulatia. Dupa cum a explicat Marius Curcean, primarul din Agnita, evenimentul de anul acesta va fi cel mai semnificativ din ultimii ani, fiind asteptati peste 200 de copii. "În fiecare an am tinut neaparat sa îi sarbatorim asa cum se cuvine pe cei mici. Anul acesta va fi cea mai ampla manifestare, fiind finantata din bugetul Consiliului Local, pentru Casa de Cultura. Am facut rost si de un sponsor si ne-am asigurat ca cei mici vor avea pungi de cadouri, pentru a se simti cu adevarat rasfatati în aceasta zi speciala", a precizat Curcean.
Dupa ce vor participa la concursul sportiv, juniorii agniteni vor lua drumul parcului Steinburg, unde se vor bucura de alte surprize. Cu siguranta, cel mai gustat moment va fi cel artistic, sustinut de actorii condusi de Marian Râlea. Acestia vor anima platforma din parc, pret de câteava ore.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

01 iunie 2009
Ioan Gyuri Pascu, cetăţean de onoare

În şedinţa ordinară a Consiliului Local al oraşului Agnita din 27 mai a fost aprobat un proiect de hotărâre prin care urmează ca personalităţii culturale Ioan Gyuri Pascu să-i fie acordat titlul de "Cetăţean de onoare" al oraşului în care s-a născut la 31 august 1961.
De asemenea a fost aprobat un proiect privind acordarea "Diplomei de Aur" agniţenilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie.
Atât titlul cât şi diplomele vor fi acordate într-un cadru festiv cu ocazia Zilelor Oraşului Agnita, ce vor avea loc în 31 iulie, 1 şi 2 august.
În aceeaşi şedinţă s-a aprobat regulamentul referitor la modalitatea prin care persoanele vârstnice vor putea circula gratuit cu autobuzul oraşului. La acest regulament, iniţiat de primarul oraşului, a fost introdus un amendament prin care această facilitate se va acorda numai persoanelor care au o pensie mai mică decât salariul minim pe economie.
Au mai fost aprobate proiectele privind aderarea oraşului Agnita la Asociaţia Judeţeană "ECO SIBIU" şi proiectul tehnic pentru obiectivul de investiţii "Reamenajarea parcului natural Şteinburg".

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

21 mai 2009
Voluntari în parcul Steinburg

Grupul de tineri agniţeni constituiţi în "Serviciul de Voluntari Agnita" (SVA) au realizat, sâmbătă 16 mai, o acţiune de curăţire a parcului Steinburg. La aceasta au participat şi câţiva elevi ai Şcolii Generale "GD Teutsch". De fapt la acţiune şi-au anunţat intenţia să participe mai mulţi elevi, dar probabil norii şi scurta ploaie căzută pe la ora 9 i-a speriat.
Celor 18 tineri voluntari li s-au alăturat şi două studente din Sibiu, venite în Agnita anume pentru această activitate, ceea ce spune ceva despre "tinerii din ziua de azi", sintagmă des folosită de unii care n-au prea fost tineri, şi nici la bătrâneţe nu prea dovedesc înţelepciune.
Chiar dacă nu au fost atât de mulţi, tinerii voluntari au reuşit să înlăture multe urme ale celor care consideră parcul un loc în care îşi pot ascunde gunoiul din casă şi murdăria din conştiinţă.
Deşi au fost mai puţine gunoaie decât în anii precedenţi, rămâne de neînţeles faptul că sunt indivizi care nu obosesc să arunce materiale de construcţii (moloz, cărămizi, pietre) prin tufişurile parcului, când le-ar fi mai uşor să le ducă la containere. Probabil pentru că sunt mai dotaţi cu muşchi decât cu minte.
Acţiunea voluntarilor agniţeni merită felicitări, lucru pe care l-a şi făcut primarul Radu Marius Curcean, care le-a mulţumit pentru ce-au făcut şi le-a promis să-i sprijine la realizarea unui spectacol, pe care SVA intenţionează să-l organizeze în poieniţa din parc în data de 30 mai.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

11 mai 2009
De Ziua Europei

Aproape 200 de persoane au fost vineri 8 mai în Parcul Eroilor "Axente Lene" din oraşul Agnita, pentru a-i da o nouă înfăţişare.
Acţiunea, promovată de Primăria oraşului şi coordonată de Serviciul Public de Asistenţă Socială, a fost dedicată zilei de 9 Mai - "Ziua Europei". La ea au participat copii de la grădiniţa Nr.3 (de la blocuri), elevi ai Şcolii Generale "GD Teutch" şi ai Colegiului "A.T. Laurian", tineri din Societatea de Voluntari Agnita şi persoane vârstnice.
Primarul oraşului, Radu Curcean, a vorbit, pe scurt, despre fondurile europene accesate de oraşul Agnita şi le-a mulţumit celor care au răspuns invitaţiei de a participa la această acţiune.
Profesorul Ioan Varga a făcut o prezentare a Uniunii Europene, a simbolurilor acesteia şi a istoricului şi semnificaţiei Zilei Europei.
Organizaţi în grupuri de copii, tineri şi vârstnici, cei prezenţi au dat o nouă înfăţişare parcului, în care s-au plantat 1000 de flori ce înconjoară monumentul eroilor.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

11 mai 2009
"România europeană" la Iacobeni

Primăvara europeană - "O şcoală deschisă pentru o Românie europeană" a fost titlul sub care s-a desfăşurat seria de manifestări organizate de Şcoala de Arte şi Meserii Iacobeni dedicate Zilei Europei.
Scopul proiectului, ne-au spus organizatorii, a fost desfăşurarea unor activităţi care permit o mai bună informare a copiilor despre actualii sau viitorii membri ai Uniunii, determinând diferite unităţi de învăţământ să lucreze împreună, ca parteneri, iar pe copii îi ajută să colaboreze unii cu alţii şi să-şi exprime părerile şi speranţele pentru viitor; îmbunătăţirea comunicării, încrederii, înţelegerii, a solidarităţii şi toleranţei reciproce şi facilitatea accesului liber la educaţie şi la exprimare a copiilor şi tinerilor prin intermediul activităţilor multiculturale şi educative în spiritul respectului faţă de diversitate.
Astfel, vineri, elevii şcolii au participat la sesiunea de comunicări "Drumul spre Europa", prin care au fost promovate idei despre ţările care fac parte din UE, despre eforturile de integrare a României, pentru a asigura copiilor o viaţă mai bună, un viitor mai sigur. După ce au ascultat aceste informaţii şi au vizionat prezentările, iniţiatorii proiectului, respectiv profesorii Mihaela Aroneasa, Mioara Medrea, Nicolae Secere şi Vasile Zămăcău au pregatit elevilor concursul tematic "Fii european!".
La acesta au participat 18 elevi ai şcolii, câştigători fiind Daniel Buta (cl. a VIII-a) şi Constantin Pădure (cl. a VII-a A) care au obţinut punctajul maxim.
În aceeaşi zi, elevii ciclului primar, coordonaţi de învăţătoarele Lavinia Borzea şi Manuela Banu au realizat o expoziţie cu compuneri si desene dedicate Zilei Europei. Prezenţa la acest proiect a fost numeroasă, datorită implicării comunităţii locale şi conducerii şcolii. Finalul manifestării a aparţinut Ansamblului Folcloric "Dor Hârtibăcean" al şcolii, care au prezentat un recital de folclor românesc.

sursa: www.tribuna.ro

09 mai 2009
Ziua Europei la Agnita

Cu ocazia zilei de 9 Mai - Ziua Europei va fi organizata o actiune de amenajare a Parcului Eroilor din Agnita, actiune in care vor fi implicati ca parteneri ai Primariei Agnita, Monitorul de Sibiu, Colegiul Tehnic A.T.Laurian, Scoala G.D.Teutsch, Grupul de voluntari Agnita, Grupul de beneficiari ai Proiectului Casa Seniorilor.
In spiritul solidaritatii europene se doreste implicarea unitara a locuitorilor orasului Agnita intr-o actiune civica in interesul intregului oras.
Actiunea presupune plantarea a 1000 de flori, vopsirea bancilor din parc, varuirea copacilor si a bordurilor, maturarea si curatarea aleilor etc.
Speram ca prin aceasta actiune sa creasca spiritul civic si sa responsabilizam locuitorii orasului Agnita, cat si sa punctam momentul generat de Ziua Europei.

sursa: www.primaria-agnita.ro

14 aprilie 2009
Preot nou la Merghindeal

Duminica Floriilor, ziua în care Mântuitorul a fost întâmpinat cu flori la intrarea în Ierusalim a fost prilej de mare sărbătoare în parohia din Merghindeal. O mulţime de credincioşi împreună cu un sobor de preoţi, în frunte cu Protopopul Ioan Jurca, l-au întâmpinat cu flori pe P.S. Andrei Făgărăşanul la intrarea în biserica Buna Vestire, venit pentru a hirotoni preot nou în această parohie.
A fost un eveniment emoţionant pentru participanţi dar mai ales pentru tânărul Nicolae Cristian Sas, asupra căruia P.S Andrei a săvârşit Sfâta Taină a preoţiei.
După ce întreg soborul de preoţi au mărturisit că "Vrednic este", preotul Nicolae a rostit jurământul preoţesc şi a primit din partea P.S Andrei Sfânta Cruce, Sfânta Evanghelie şi cheile bisericii, însemnele autorităţii sale în această parohie. Cu multă emoţie, acesta a mulţumit apoi P.S Andrei Făgărăşanul pentru Hirotonire, Protopopului Ioan Jurca, preoţilor care i-au fost alături, părinţilor şi soţiei sale - preoteasa Ioana Paula.
A fost felicitat de primarul comunei Merghindeal - Vasile Radu, care a promis că o sumă de bani din bugetul primăriei va fi alocată pentru reparaţiile necesare bisericii.
Notabile au fost cuvântările P.S. Andrei Făgărăşanul şi Protopopului Ioan Jurca, prin care aceştia, după ce l-au felicitat pe noul preot şi l-au asigurat de sprijinul lor, au cerut consiliului parohial să-i stea alături, să-l sprijine în lucrările sale. Pentru că "preotul nu este sluga comunităţii ci slujitorul bisericii şi al credincioşilor", a spus P.S. Andrei subliniind faptul că numai prin bună înţelegere între consilieri şi preot activitatea creştinească a parohiei va fi rodnică.
Consilierii prezenţi au mulţumit şi au promis că vor fi alături de noul lor preot şi-l vor ajuta în activităţile sale.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

09 aprilie 2009
Bugetul Agnitei a crescut cu 25%

Deşi au fost 12 puncte pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local Agnita, din care trei se refereau la bugetul pe anul 2009, dezbaterile n-au durat mai mult ca de obicei.
Activitatea de elaborare a bugetului a început în 2 martie şi de atunci primarul Radu Curcean, contabilul Vintilă Coman şi comisiile de specialitate ale Consiliului Local au lucrat intens, aşa că discuţiile în şedinţă pe această temă n-au fost prea multe. Consiliera Aurica Muntean şi-a exprimat dezamăgirea că nu s-au găsit fonduri destinate tichetelor pentru profesori iar consilierul Nistor Ilie ar fi dorit alocarea de fonduri pentru crearea de locuri de muncă.
Comparativ cu anul trecut bugetul actual este mai mare cu aproape 25%, respectiv 14.016.000 faţă de 11.259.000.
Prin repartizarea cheltuielilor au fost alocaţi mai puţini bani la cap. Autorităţi Publice, unde cheltuielile de personal sunt mai mici cu 144.000, iar cele de capital cu 311.000.
Pentru cheltuielile de personal la învăţământ s-au alocat cu 886.000 mai mult decât în 2008, pentru sănătate cu 311.000, din care pentru Unitatea Medico-Socială 216.000. Au fost prevăzute cheltuieli mai mari la Cultură, Recreere şi Religie, cu 102.000 lei, şi la Asistenţă Socială cu 260.000 lei, iar datoria publică este mai mare în acest an cu 468.000 lei.
Prin programul de investiţii se vor cheltui, din fonduri externe, 1.112 mii lei, iar din fonduri nerambursabile 380 mii lei. Pentru Casa Seniorilor, aflată deja în lucru, s-au alocat 389 mii lei şi 723 mii lei pentru 8 apartamente pe str. Bisericii. Fondurile nerambursabile obţinute de la MDLPL vor fi folosite pentru reamenajarea parcului Steimburg - 76 mii lei şi pentru reabilitarea centrului istoric - 304 mii lei.
De la bugetul local cele mai importante sume se vor cheltui pentru Planul Urbanistic General al oraşului - 300 mii lei şi pentru construirea unei policlinici pentru medicii de familie - 550 mii lei.
Pe străzile Avram Iancu şi Izvorului se va face tratament asfaltic dublu în valoare de 30 mii lei, respectiv 24 mii lei, iar pe Aurel Vlaicu se vor continua investiţiile fiind alocaţi 29 mii lei.
Pentru proiecte se vor cheltui 120 mii lei din care 50 de mii pentru cabinetele medicilor de familie, 30 de mii baza sportivă, 20 de mii instalaţie de gaz la Staţia Eco şi 20 de mii pentru hala de gospodărie comunală.
Atât Bugetul de Venituri şi Cheltuieli cât şi Programul de Investiţii pe anul 2009 au fost aprobate de consilierii oraşului, singura abţinere fiind a lui Nistor Ilie.
La această şedinţă a CL Agnita au fost prezenţi în sală funcţionari ai primăriei, cadre didactice şi tineri din oraş. Poate că şi prezenţa publicului în sală, pe lângă implicarea consilierilor la elaborarea bugetului, a contribuit la discuţii concrete operative.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

09 aprilie 2009
A II-a intalnire a seniorilor

În 4 aprilie, primarul oraşului Agnita Radu Curceanu şi angajaţi ai Serviciului de Asistenţă Socială din Primărie s-au întâlnit cu al doilea grup de potenţiali beneficiari ai Casei Seniorilor.
Au participat 45 de persoane cărora le-a fost prezentat proiectul acestei instituţii, dotările şi activităţile care se vor desfăşura aici.
Participanţii la această întâlnire au fost contactaţi şi recomandaţi de personele care au luat parte la prima întâlnire şi la rândul lor vor contacta alte persoane ce vor participa la cea de a III-a întâlnire ce va fi organizată în luna mai.
Deocamdată constructorii lucrează de zor la Casa Seniorilor, a fost achiziţionat un microbuz şi se preconizează ca în luna iulie a.c. aceasta să funcţioneze iar cele 130 de persoane vârstice să poată participa la activităţile ce se vor desfăşura.

sursa: www.primaria-agnita.ro

02 aprilie 2009
Agnita nu renunţă la Biserică

Agnita se confrunta cu o situatie dificila in implementarea proiectului de reabilitare a centrului istoric. ADR Centru nu admite carenta unei documentatii precise privind proprietatea asupra Bisericii Cetate, fapt care s-ar putea solda cu excluderea acestei locatii din proiect. Primarul spune insa ca va face tot posibilul pentru ca si lacasul de cult sa beneficieze de reparatii capitale.
Agnita se teme ca ar putea ramane cu Biserica Cetate nereabilitata. Desi este unul dintre obiectivele centrale ale proiectului european, aceasta locatie risca sa ramana pe dinafara, daca Primaria nu primeste mai repede avizul favorabil de la ADR Centru. Institutia cere documentul care sa ateste proprietatea asupra acestei biserici. Cum situatia este mai complicata, in cel mai rau caz, marturiseste primarul orasului, lacasul de cult nu va mai putea beneficia de finantare pentru renovare. Cu toate acestea, Marius Curcean declara ca va incerca toate variantele pentru a pune la dispozitia autoritatilor de la Alba-Iulia documentul cerut, pentru a nu pierde oportunitatea de "inflorire" a uneia dintre componentele centrului istoric al orasului. "Sunt probleme cu actul prin care se dovedeste propritatea asupra acesti biserici, de aceea s-a intarziat si cu derularea lucrarilor. In cel mai rau caz, am putea fi obligati sa excludem acest obiectiv din datele proiectului, si, deci, sa nu mai primim bani pentru renovarea lui. Speram, totusi, ca nu se va ajunge in acest punct", a explicat Marius Curcean, edilul-sef din Agnita.

Proiectul prin care centrul istoric al Agnitei va fi reconditionat este depus pe POR (Programul Operational Regional), axa 5, iar valoarea acestuia este de aproape 19,5 milioane lei. Suma va fi investita pentru renovarea Muzeului Agnita, a Bisericii Cetate, a pietelor, a parcurilor, a carosabilului si a iluminatului public din zona respectiva. Aceasta, in timp ce alte 12 monumente istorice nu vor face obiectul proiectului, ele aflandu-se in proprietatea unor persoane fizice. Totusi, pentru a evita nota discordanta, autoritatile locale au hotarat sa poarte un dialog cu proprietarii de drept ai acestor monumente istorice, pentru a-i convinge sa le aduca la o stare tehnica mai buna, avand in vedere si faptul ca acestia sunt scutiti, prin lege, de la plata impozitului.

Muzeul Agnita va avea parte de un tratament privilegiat, demn de un momument de patrimoniu, inzestrat cu obiecte seculare de o valoare incontestabila. In acest sens Primaria a amenajat doua depozite in vecinatatea muzeului, unde vor fi depozitate in conditii optime toate obiectele din componenta acestuia, pe perioada lucrarilor. In tot acest demers vor beneficia si de ajutorul Muzeului Astra, in ceea ce priveste restaurarea obiectelor vechi.

19.456.000 de lei este valoarea proiectului european prin care momumentele istorice administrate de Primaria Agnita vor fi readuse la "viata".

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

17 martie 2009
Agnita isi conserva centrul istoric

Administratia orasului Agnita si-a luat angajamentul, printr-o hotarare de consiliu local, sa nu caute obtinerea de venituri de pe urma imobilelor din centrul orasului, cu valoare de patrimoniu cultural.
Angajamentul a fost luat in cadrul depunerii unui proiect de finantare europeana in vederea reabilitarii cladirilor din centrul orasului. "Ne obligam sa asiguram finantarea tuturor costurilor neeligibile (si conexe) aferente proiectului, precum si resursele financiare necesare implementarii optime a proiectului in conditiile rambursarii /decontarii ulterioare a cheltuielilor din instrumente structurale. Ne angajam sa pastram proprietatea obiectivului de patrimoniu reabilitat si natura activitatii pentru care s-a acordat finantare pe o perioada de cel putin cinci ani dupa finalizare si sa asiguram exploatarea si intretinerea in aceasta perioada, precum si faptul ca bunurile achizitionate ca urmare a obtinerii finantarii prin POR, nu vor fi instrainate, inchiriate, gajate pe o perioada de cinci ani de la finalizarea proiectului", se mai arata in angajamentul luat de conducerea Primariei Agnita.
In vederea reabilitarii centrului orasului, consilierii locali au adoptat documentatia de avizare a lucrarilor de interventii aferente proiectului Agnita Medievala - restaurarea centrului istoric si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, in vederea cresterii atractivitatii turistice a orasului.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

07 martie 2009
Muzeul din Agnita

Pentru că la unul din punctele din ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local Agnita, era prevăzută aprobarea Proiectului de Reabilitare a Centrului Istoric al oraşului, şedinţa a început cu o prezentare a Muzeului de Istorie "Valea Hârtibaciului". Muzeul este unul din obiectivele principale prevăzut în proiect pentru reabilitare. Prezentarea a fost făcută de reprezentantele Complexului Muzeal ASTRA Camelia Ştefan şi Elena Găvan.
Cu această ocazie consilierii au fost informaţi de situaţia precară în care se află această instituţie în care nu s-a mai intervenit din 1970.
Din datele prezentate de cercetătoarele de la ASTRA este de reţinut faptul că în spatele zidurilor scorojite, a porţii degradate şi mai mult închise, se află un tezaur cultural de o valoare deosebită, cu unele piese într-un avansat stadiu de degradare organică datorită depozitării necorespunzătoare.
Patrimoniul muzeului conţine 5469 de bunuri culturale din domeniile etnografic, istoric, artă decorativă şi numismatică. Colecţia de carte are peste 12200 de volume, din care 50 de tipărituri rare din sec XVI-XVII şi 649 de cărţi, susceptibile să facă parte din patrimoniul naţional. Mai există în muzeu peste 2300 de fotografii în alb - negru, 20 de gravuri de Hans Hermann, 30 de acuarele de Michael Barner, peste 1700 de obiecte etnografice săseşti şi româneşti, 20 de lăzi de breaslă, 2 lăzi de fraternitate, 2 steaguri de breaslă, sigilii şi însemne de breaslă. Colecţia de arheologie şi istorie este compusă din 680 de obiecte.
Pentru că această bogăţie spirituală nu este bine protejată şi nici modul de expunere nu incită un interes deosebit, reprezentantele Muzeului Astra au prezentat un proiect de reamenajare a muzeului agniţean astfel încât cei care îi calcă pragul să fie cât mai mulţi şi să descopere istoria acestei zone, influenţa pe care a avut-o interculturalitatea dintre români şi saşi. Un punct important în muzeu îl va avea Centrul de Informare, unde vizitatorii vor putea primi informaţii utile nu numai despre muzeu ci despre întreaga zonă.
Primarul Radu Curceanu a mulţumit celor două prezentatoare pentru sprijinul acordat în vederea punerii în valoare a acestui important obiectiv cultural al oraşului Agnita.
În ceea ce priveşte spaţiile de depozitare, primarul a informat consiliul că lucrările au început în urmă cu doi ani, şi cele două clădiri destinate depozitelor şi spaţiilor administrative sunt în curs de finalizare.
Tot prin proiectul de reabilitare se vor face lucrări şi la biserica Evanghelică, aceste două obiective fiind sigurele clădiri pentru care s-a aprobat restaurarea. În afara acestora, prin proiect vor fi reabilitate străzile Aurel Vlaicu, Nouă, Piaţa Revoluţiei şi întreaga zonă din jurul cetăţii.
Supus spre aprobare, Proiectul de Reabilitare a Centrului Istoric al oraşului Agnita a fost aprobat.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

05 martie 2009
Primaria Agnita da de lucru somerilor

Conducerea administratiei locale din Agnita a intocmit lista lucrarilor pe care le va realiza cu ajutorul somerilor angajati in cadrul Primariei din localitate in acest an. Lucrarile vizeaza domeniul public si privat al orasului si au fost aprobate si de Consiliul Local. Astfel, cu ajutorul somerilor pe care ii va angaja pe parcursul acestui an, Primaria intentioneaza sa curete manual 26.000 de metri liniari de santuri si rigole, sa desfunde 1.750 de metri cubi de depuneri din canalele orasului si din albiile raurilor din localitate si sa curete 200.000 de mp de terenuri (zone verzi) de iarba si buruieni. Totodata, cu ajutorul somerilor angajati conform Legii 76 din 2002, administratia din Agnita planuieste sa toaleteze 1.500 de arbori din oras, sa repare trotuarele cu dale prefabricate pe care tot acestia sa le execute, sa repare tencuieli, zugraveli, pardoseli si invelitori la cladiri si sa execute prefabricate din beton armat pentru rigole.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

26 februarie 2009
Centrul Agnitei, gata prin 2011

20 de luni sunt programate sa dureze lucrarile de reabilitare a arterei principale din Agnita. Valoarea aproximata a lucrarilor - 4,5 mil. euro, fara TVA.
Primaria Agnitei a lansat licitatia publica de angajare a constructorului care sa reabiliteze artera principala a orasului. In lungime de 4,55 km, in afara de carosabil, artera principala va avea, dupa reabilitare, o latime cuprinsa intre sapte si 14 m. Trotuarul pietonal va masura 1,5 m latime, alaturi de acesta urmand sa fie amenajate si piste pentru biciclisti. Reabilitarea arterei include si lucrarile de refacere a retelei de alimentare cu apa, a celei de canalizare pluviala si a retelei de canalizarea menajera. Valoarea estimata a lucrarilor este de 19,091 milioane de lei, fara TVA (aprox. 4,5 mil. de euro). Data prevazuta pentru inceperea procedurilor de atribuire este 1 iunie 2009, iar durata executiei lucrarilor este de 20 de luni de la data adjudecarii contractului. Fondurile provin prin Programul Operational Regional. Artera principala a Agnitei face legatura intre DJ 106, drum care urmeaza sa fie de asemenea reabilitat, si DJ 105.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

21 februarie 2009
Ziua Protectiei Civile

Cu ocazia implinirii a 76 de ani de la infiintarea Protectiei Civile in Romania, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta "Cpt. Dumitru Croitoru" al judetului Sibiu organizeaza in data de 23.02.2009 in piata agroalimentara incepand cu ora 11 urmatoarele evenimente:
- ora 11 deschiderea mamanifestarii cu o scurta prezentare a Protectiei Civile in Romania si mesajele autoritatilor locale;
- ora 11.45 derularea unui exercitiu demonstrativ de protectie civila
- ora 12.15 distribuirea de materiale promotionale participantilor la manifestare

sursa: www.primaria-agnita.ro

17 februarie 2009
Comuna Marpod da lectii anticriza

In timp ce Sibiul resimte serios efectele crizei, comuna Marpod ar putea da oricand lectii de afaceri si administratie oricarei alte primarii din judet. Si asta pentru ca administratia comunei detine in prezent un record foarte greu de egalat. Marpod este singura localitate din judetul Sibiu care la ora actuala are o rata a somajului egala cu zero. Mai mult decat atat, comuna Marpod a fost data ca exemplu pozitiv de catre conducerea Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca. "Este foarte curios, exista o singura localitate in care practic nu avem someri", a declarat ieri Mircea Cretu, directorul AJOFM Sibiu.
CONFORM AJOFM, la polul opus se afla localitatile Iacobeni si Chirpar, unde somajul a ajuns de patru ori mai mare decat media inregistrata pe judet. Concret Iacobeni are o rata a somajului de 12,8 la suta iar Chirpar de 10,2 procente. Explicatia gasita de specialistii AJOFM pentru aceste extreme este aceea ca in Marpod populatia activa cu drept de munca este foarte restransa, in timp ce localitatile Iacobeni si Chirpar sunt izolate si atrag foarte putine investitii si afaceri.

sursa: www.sibiustandard.ro

11 februarie 2009
Proiect pentru salvarea muzeului din Agnita

Muzeografii Complexului National Muzeal Astra au demarat procedurile pentru salvarea muzeului din Agnita.
In proiect s-a implicat si primaria orasului care a depus in anul 2007 un proiect de finantare, prin Programul Operational Regional (POR), pentru reabilitarea centrului istoric, in care este cuprinsa si restaurare cladirea Muzeului de Istorie "Valea Hartibaciului". Un al doilea proiect urmeaza a fi demarat in perioada imediat urmatoare pentru reamenajarea spatiului muzeal existent. Cum primaria nu detine fondurile necesare pentru a acoperi cheltuielile de reamenajare a spatiilor de expunere, restaurare a pieselor, si nici personal de specialitate pentru a putea demara un nou proiect tematic, conducerea CNM Astra a avut initiativa de a sprijini Primaria din Agnita, propunand un proiect de colaborare, avand ca finalitate organizarea unui "nou" muzeu si promovarea civilizatiei multietnice a Vaii Hartibaciului. Un prim pas a constat din salvarea de la degradarea organica a unui numar de trei lazi de cereale de tip Bradeni (secolul al XVI- lea) prin restaurarea acestora de catre specialistii Laboratorului Zonal de Conservare si Restaurare al Muzeului "ASTRA". "Organizarea unui muzeu la inceputul secolului XXI impune o regandire a reprezentarii unei identitati locale, a unei zone fara a fi trecute cu vederea problemele lumii contemporane. In acest sens, situatia existenta la Agnita, starea de degradare avansata a patrimoniului muzeal si arhitectural, nevoia de reamenajare expozitionala, ne-a creat posibilitatea de a regandi un nou concept tematic pornind de la ideea de ilustrare a identitatii culturale a Vaii Hartibaciului ca vector de expunere a civilizatiei milenare din acest areal", arata Camelia Stefan din partea Muzeului de Etnografie Saseasca "Emil Sigerus".

sursa: www.sibiustandard.ro - S. Dobre

06 februarie 2009
Blocul ANL aşteaptă chiriaşii

Cele 12 apartamente şi o garsonieră destinate închirierii de către tineri sunt terminate şi îşi aşteaptă locatarii.
Criteriile după care vor fi aprobate solicitările au fost avizate în sedinţa Consiliului Local Agnita şi vor fi aduse la cunoştinţa solicitanţilor. Important este ca solicitanţii să îşi desfăşoare activitatea (adică să muncească) în oraşul Agnita şi să nu depăşească vârsta de 35 de ani. Cei care îndeplinesc aceste două condiţii pot depune cererea, însoţită de alte documente necesare.
Din cele spuse de primarul oraşului - Radu Curcean, urmează să se constituie o comisie care va analiza fiecare cerere şi va stabilii ordinea priorităţilor conform criteriilor aprobate.
Criteriile de ierarhizare sunt: situaţia locativă actuală, starea civilă, vechimea cererii, nivelul de studii şi pregătirea profesională, situaţii locative sau sociale deosebite. Conform punctajului aprobat, cele mai multe şanse le au tinerii care stau în chirie la persoane private, lucrează în Agnita, au copii şi o bună pregătire profesională. Situaţiile deosebite se referă la tinerii cu vârsta peste 18 ani proveniţi din case de ocrotire socială, tinerii care au adoptat sau adoptă copii, şi tinerii care au locuit în case naţionalizate.
Pentru o transparenţă totală a punctajului rezultat conform criteriilor, primarul va cere comisiei ca şedinţele, în care va analiza cererile şi va stabilii punctajul, să fie publice.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

05 februarie 2009
Dansul generaţiilor

Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" Agnita organizează sâmbătă 07.02.2009, ora 18, spectacolul "Dansul generaţiilor", susţinut de membrii şi colaboratorii ansamblurilor Casei de Cultură:
  • copiii Cercului de folclor
  • grupa de copii al Cercului de Canto Popular
  • ansamblul Hârtibaciul
  • ansamblul Cununa
  • ansamblul Cununa de Veterani
  • taraful Casei de Cultură Agnita
Preţul biletului este de 3 lei.

sursa: www.primaria-agnita.ro

28 ianuarie 2009
Agnita pregateste noul PUG

Orasul Agnita se extinde. De la anul, la periferie vor putea fi construite noi locuinte, in plan existand si o zona industriala. O statie de epurare la standarde europene, o statie de pompare a apei, cladiri istorice renovate si nu numai.
In Agnita mai exista foarte putine terenuri pe care se poate construi. Cu toate acestea, in noul Plan Urbanistic General (PUG) al orasului va fi inclus un miniparc industrial, mai multe spatii unde vor fi construite locuinte, iar varianta aleasa este extinderea orasului, in extravilan. PUG-ul va trebui gandit si elaborat pana la finele acestui an, pentru ca din 2010 sa poata intra in vigoare. Astfel, prin fonduri europene, va fi construita o statie de epurare chiar in oras, o statie de pompare necesara retelei de canalizare Agnita-Coves, va fi schimbata conducta care transporta apa, pe o portiune de peste 36 kilometri, va fi executata o noua retea de aductiune a apei, una de tratare a apei si nu numai. Toate aceste modificari fac parte din noul Plan Urbanistic General. "La anul expira PUG-ul vechi si va trebui sa punem la punct un altul nou, pe parcursul anului in curs. Vrem sa alegem cea mai buna varianta pentru canalizarea din satele Ruja si Coves. Mai exact, exista optiunea de a aduce canalul spre Agnita, dar nu stim daca este cea mai viabila. De la Ruja la Agnita nu ar fi o problema mare, dar de la Coves la Agnita va fi mai complicat din cauza distantei. In acest caz, utila ar fi o statie de pompare pentru Coves sau o alta varianta ar include o ministatie pentru ambele sate", a explicat Marius Curcean, primarul din Agnita.

Componenta primordiala a noului PUG vizeaza atragerea investitorilor, printr-o zona industriala amenajata chiar la iesirea orasului. Curcean a mai spus ca in noua strategie va fi inclusa si construirea unor locuinte, desi terenurile aflate in administratia Primariei Agnita pot fi numarate pe degete. In consecinta, o extindere a suprafetei orasului va fi, practic, inevitabila. Prin atragerea investitorilor din tara si chiar straini, edilul-sef al orasului, spera sa ajute la dezvoltarea economica a zonei, dar si la crearea de noi locuri de munca.

In plus, fata istorica a Agnitei urmeaza sa fie schimbata complet. Cladirile din centrul vechi vor fi restaurate, printr-un proiect castigat pe Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile. Conform documentatiei, mai bine de opt hectare, cat masoara Centrul Istoric Agnita, vor fi reconsolidate, pentru a oferi conditii pe masura atat turistilor, cat si localnicilor din zona.

"Vrem sa facem de la statie de epurare in Agnita si chiar pana la statie de pompare in Coves. De realizat sunt multe in cadrul acestui proiect integrat, iar de lucrari ne vom apuca in primavara. Din ce am discutat cu directorul asociatiei, achizitiile vor incepe prin luna martie, dupa care va putea incepe si lucrarea propriu-zisa".

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

26 ianuarie 2009
Lolele au alungat spiritele rele

146 de lole au alungat, ieri, spiritele rele, pentru a face loc celor bune. Cu o participare peste asteptari, cele 146 de lole au "biciuit" raul din cei aproximativ 2.000 de spectatori ai Fugii Lolelor, traditie reinviata pentru a treia oara dupa Revolutie pe strazile din Agnita. Pentru prima data, Asociatia "Breasla Lolelor" a prezentat, singura, toate personajele traditionale ale breslelor sasesti din Agnita, dupa cum procedau in trecut si sasii agniteni. Capetenia paradei cu cei doi ingerasi au reprezentat breasla cojocarilor, calutul si calaretul mascat i-au reprezentat pe croitori, iar dogarii au fost reprezentanti de jonglerii cu doage de butoaie. Spectacolul a inceput la orele diminetii, din fata Casei de cultura pana in fata Primariei. "Totul a fost pana la superlativ. Cu cele 146 de lole de anul acesta am decis sa alungam spiritele rele, pentru a face loc celor bune", spune Bogdan Patru, presedintele Asociatiei Breasla Lolelor. Dupa focul de tabara de aseara, Fuga Lolelor s-a incheiat cu balul lolelor.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

După discursurile domnului primar - ing. Radu Curceanu, al domnului Kraus, al doamnei Moldovan Lenuţa şi bineînţeles al preşedintelui asociaţiei - Bogdan Pătru, cele trei bresle şi-au etalat reprezentanţii în faţa primăriei şi au cântat celebrul "Siebenbuerger, suese heimat", după care alaiul loleor a pornit înspre S.C. Incstar S.A., urmat de sutele de spectatori, atât agniţeni dar şi mulţi veniţi din alte părţi ale ţării să asiste la această manifestare unicat. Pe tot parcursul zilei Agnita a răsunat de talăngile lolelor, acestea colindând necontenit străzile urbei, oprind maşinile, speriind trecătorii şi dând gogoşi la copii.
Deşi vremea nu a fost pe cât se putea de prielnică, toată lumea a fost încântată, iar cei care îşi aduc aminte de vremurile când saşii încă organizau această paradă au avut prilejul de a le retrăi.
Să avem parte de un an fără spirite rele!

Imagini şi un montaj video vor fi disponibile în curând la secţiunea Album foto.
De asemenea, puteţi citi articolul domnului Bârsan aici

autor: M. Blotor

22 ianuarie 2009
Întâlnirea primarilor cu parlamentarii

Primarii de pe Valea Hârtibaciului au fost prezenţi săptămâna trecută în sala de şedinţe a primăriei din Agnita, pentru o primă întâlnire cu parlamentarii aleşi să reprezinte această zonă. Senatorul Viorel Arcaş şi deputatul Ioan Cindrea au venit la întâlnire însoţiţi de consilierii judeţeni Mariana Târniţă şi Ioan Terea, de secretarul executiv al PSD Sibiu, Cornel Langa şi alţi membrii ai partidului.
Exprimându-şi speranţa ca asemenea întâlnirii să aibă loc cel puţin odată pe trimestru, deputatul Ioan Cindrea a subliniat că doreşte ca discuţiile să nu aibă coloratură politică, ci să devină o modalitate de rezolvare a problemelor din această zonă. Şi-a arătat disponibilitatea de a interveni în elaborarea bugetelor, de a grăbii modernizarea drumului Sibiu - Agnita, alimentarea cu apă a zonei şi susţinerea proiectelor elaborate de primari.
Senatorul Viorel Arcaş a promis că va deschide un cabinet parlamentar în Agnita pentru o mai bună colaborare cu cetăţenii, administraţiile şi institituţiile din zonă.
Invitaţi să-şi exprime doleanţele, toţi primarii au vorbit în primul rând despre proiecte pentru care au nevoie de susţinere financiară.
Radu Curceanu, primarul din Agnita, a salutat prezenţa parlamentarilor în zonă, exprimându-şi convingerea că de acum va fi o comunicare mai concretă, mai eficientă. A vorbit despre cele 6 proiecte aprobate, pentru care are nevoie de 1,3 milioane lei, cotă de cofinanţare. De asemenea, a vorbit despre faptul că din bugetul oraşului Agnita se finanţează SMURD, UAMS, Evidenţa Populaţiei şi Spitalul Orăşenesc, instituţii care servesc întreaga zonă.
Tot pentru cofinanţare primarul din Bârghiş, Gheorghe Mândreanu, are nevoie de 3,5 milioane lei, primarul din Marpod, Sebastian Dotcoş, şi cel din Nocrich câte 1,2 milioane fiecare pentru un proiect comun de aducţiune a apei şi canalizare.
Aproape toţi primarii au probleme cu transportul elevilor, cu reparaţiile drumurilor şi cu ajutoarele sociale.
S-a vorbit despre realizarea unei zone industriale, care să rezolve locurile de muncă, despre şcolarizare şi în special calificarea elevilor în Şcolile de Artă şi Meserii.
Unii primari au reclamat modul birocratic în care sunt trataţi cetăţenii la unele instituţii din Agnita, menţionându-se în acest sens Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Agnita, unde pe lângă tonul agresiv cu care li se vorbeşte oamenilor, aceştia sunt nevoiţi să piardă ore şi uneori zile la uşa instituţiei.
Deputatul Ioan Cindrea a promis ca la următoarea întâlnire va invita la discuţii instituţiile deconcentrate ale judeţului, pentru a se rezolva problemele cu acestea.
Dacă aceste întâlniri se vor şi concretiza prin rezolvarea unor probleme înseamnă că alegerile uninominale au fost chiar eficiente.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

22 ianuarie 2009
Stadionul din Agnita ar putea fi amanat

Dupa ce fostul Guvern a alocat doar 4.000 de lei din cele aproape 500.000 necesare, administratia din Agnita asteapta un semn serios pentru a demara lucrarile la stadion. Refacerea pistei de alergare, a celei de sarituri, a gazonului, a imprejmuirii, a tribunei si acoperirea celei principale, plus reabilitarea vestiarelor complexului sportiv din Agnita ar putea fi amanate.
Desi proiectul a primit, pe hartie, finantare de la Guvern, la finele anului trecut au venit doar 4.000 de lei. "Noi am alocat partea noastra si urmeaza sa o prindem in bugetul pe anul acesta, dar asteptam sa vedem daca vine si cofinantarea. Nu putem da in executie o lucrare pentru care nu stim daca avem finantarea asigurata", a declarat primarul din Agnita, Radu Curcean.
Potrivit unei hotarari adoptate de Consiliul Local Agnita in august anul trecut, orasul Agnita ar urma sa contribuie cu 100.004 lei la proiectul numit "Modernizarea bazei sportive din spatiul periurban al orasului Agnita". "Daca am avea semnale serioase, prinse in documente, ca vor veni banii de la Guvern, am da in licitatie proiectarea, in doua luni am putea porni si executia, deci ar mai fi timp. Dar, cu criza aceasta cine mai stie?", spune primarul din Agnita.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

22 ianuarie 2009
Batranii din Agnita vor avea o Casa a Seniorilor

Pana in iarna acestui an, oamenii in varsta din Agnita vor avea o casa a lor unde sa se relaxeze, sa poata lua legatura cu copiii si sa socializeze.
Pornit pe fonduri din programul Phare 2006, componenta sociala, proiectul Casei Seniorilor din Agnita a fost scos la licitatie ieri, de primaria din localitate. Proiectul presupune amenajarea unui imobil din oras si transformarea acestuia intr-un centru de zi. Fiecare din cele trei incaperi va primi cate o destinatie. Una va adaposti o sala de intretinere, unde in prezenta unui asistent geriatric persoanele in varsta vor avea acces la tot felul de aparate de gimnastica. In alta sala vor fi amenajate cel putin doua calculatoare - tot cu un asistent specializat, oamenii in varsta vor putea lua legatura, prin intermediul internetului, cu copiii lor plecati in alte localitati sau tari. In fine, cea de-a treia sala va avea drept destinatie socializarea - fie pentru zile de onomastica, fie pentru a se uita la televizor, a asculta muzica sau, pur si simplu pentru a discuta. Proiectul a fost prezentat deja locuitorilor din Agnita. "Am initiat o prezentare publica a acestui proiect si au venit aproximativ 100 de persoane direct interesate. Proiectul include doua componente. Prima, cea de reabilitare a cladirii, presupune investitii de 57.000 de euro, fara TVA. Cea de-a doua se refera la componenta transport si are alocati 31.000 de euro, tot fara TVA", a declarat primarul Radu Curceanu. Componenta transport presupune achizitionarea unui mijloc de transport pentru mai multe persoane, cu ajutorul caruia oamenii in varsta din Agnita sa poate organiza diferite excursii.
"Vrem sa implicam activ in acest proiect si oamenii in varsta, dar in putere, apti sa ii ajute pe cei aflati in imposibilitatea de a se deplasa la fel de rapid precum ceilalti", mai spune Radu Curceanu. Reabilitarea cladirii, achizitia echipamentelor si angajarea personalului necesar sunt prevazute sa se incheie pana in noiembrie anul acesta.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

14 ianuarie 2009
Mascati la scoala

Odata cu apropierea sarbatorii "Fuga Lolelor" toata Agnita a intrat in pregatiri. Nu au scapat nici cei mai mici dintre agniteni, acestia incepand de ceva vreme sa confectioneze masti traditionale pentru sarbatoare.
La Scoala cu clasele I-VIII "G D Teutsch" pregatirile sunt si mai mari. Pentru al doilea an consecutiv scoala organizeaza concursul judetean "O masca rade, alta plange", editia a II-a. Competitia nu este dedicata doar elevilor din Agnita ci tuturor elevilor din judetul Sibiu care indeplinesc conditiile de participare. La concurs pot participa elevii claselor I-VIII, cu masti traditionale si de carnaval confectionate si lucrari plastice. Pentru cei interesati, data limita de depunere a lucrarilor este astazi, 14 ianuarie. Data concursului este maine, 15 ianuarie. Cele mai bune lucrari din concurs vor fi selectate si vor face parte dintr-o expozitie ce va putea fi vizitata in holul Primariei Agnita, pana in data de 25 ianuarie, cand are loc sarbatoarea "Fuga lolelor".

sursa: www.sibiustandard.ro

12 ianuarie 2009
10.000 de gogosi pentru agniteni

Organizatorii "Fugii Lolelor", programata pentru 25 ianuarie in Agnita, au estimat ca agnitenii vor manca peste 10.000 de gogosi cu ocazia acestui eveniment. Pentru spectatori, ei insisi parte importanta a evenimentului, organizatorii au anuntat ca vor pregati tarabe speciale in zona primariei, ale comerciantilor din Agnita, care vor comercializa bauturi calde, gogosi traditionale de lole si suveniruri reprezentative si vor invita spectatorii sa viziteze expozitia lolelor din incinta Muzeului "Valea Hartibaciului". Toate restaurantele din oras vor oferi in meniul zilei sarmale, gogosi si vin fiert. "Dupa terminarea spectacolului, lolele, organizate in prealabil in grupe pornesc "fuga lolelor" prin oras, facand zgomot cu bice si talangi pentru a alunga spiritele rele, viziteaza prieteni sau rude unde se bea vin, se mananca si se canta. Se estimeaza ca se vor manca in total 10.000 de gogosi toata ziua", arata Bogdan Patru, presedintele Asociatiei "Breasla Lolelor" din Agnita.

sursa: www.sibiustandard.ro

07 ianuarie 2009
Fuga Lolelor, la a 3-a ediţie consecutivă

Asociatia "Breasla Lolelor" organizeaza sambata, 25 ianuarie 2009, in Agnita, evenimentul "Fuga Loelor", germana "Urzelnlauf", cu sprijinul Primariei Agnita, Casei de Cultura Agnita si a Consiliului Judetean Sibiu.
La parada vor lua parte peste 130 de lole - personaje mascate, (germ. Urzeln), cu varste cuprinse intre 3 ani si 58 de ani, care vor insoti personajele simbolice traditionale ale breslelor sasesti din Agnita.
Organizarea paradei incepe la ora 9.00, in fata Casei de Cultura a orasului si va defila incepand cu ora 9.30 de pe strada A.Iancu pana in fata Primariei (cca ora 11.00), unde va avea loc spectacolul lolelor si reprezentatii de maiestrie ale personajelor.
Tot aici, oficialitatile orasului si cele invitate vor adresa cateva cuvinte participantilor la eveniment.
Pentru prima data Asociatia "Breasla Lolelor" va prezenta singura toate personajele traditionale ale breslelor sasesti, din Agnita, in acelasi mod in care il prezentau sasii agniteni. Aceste personaje sunt: Capetenia paradei cu cei doi ingerasi, ursul si urasarul si coroana cu animale impaiate - reprezentantii breslei cojocarilor, calutul cu calaret mascat (Mummerl) - reprezentantii breslei croitorilor, jonglerii cu doage de butoaie (Reifenschwinger) - reprezentantii breslei dogarilor, purtatorii de steaguri de beasla, lazi de breasla.
Deasemenea anul acesta se vor organiza tarabe speciale in zona primariei, ale comerciantilor din Agnita, care vor comercializa bauturi calde, gogosi traditionale de lole si suveniruri reprezentative si vor invita spectatorii sa viziteze expozitia lolelor din incinta Muzeului "Valea Hartibaciului".
Dupa terminarea spectacolului, lolele, organizate in prealabil in grupe, pornesc "fuga lolelor" prin oras, facand zgomot cu bice si talangi pentru a alunga spiritele rele, viziteaza prieteni sau rude unde se bea vin, se mananca si se canta.
Programul mai cuprinde un foc de tabara, iar ziua se incheie cu balul lolelor, incepand cu ora 20.00.
Disparut din Romania odata cu emigrarea sasilor, acest obicei este atestat inca din sec. XVII-lea si inglobeaza obiceiuri ale breslelor locale conduse de sasi. In prezent, obiceiul continua sa fie practicat, conform datinei, de catre "Urzelnzunft Sachsenheim", in Germania.

ASOCIATIA "BREASLA LOLELOR"
AGNITA 555100, STRADA HORIA 8, JUDETUL SIBIU
Tel: 0746107918 E-mail: office@breaslalolelor.ro , b.patru@gmx.de
Web: www.breaslalolelor.ro

sursa: www.primaria-agnita.ro

02 ianuarie 2009
Junii din Chirpăr

Nimeni nu-şi mai aminteşte de când este obiceiul junilor din Chirpăr, ca în a patra zi de Crăciun să colinde din nou pe la fete şi feciori, mascaţi în băieşi şi băieşiţe.
În ajunul Sf. Nicolae feciorii se adună şi-şi aleg judele, care este unul din fruntaşii feciorilor şi care va fi conducătorul lor pe toată perioada sărbătorilor, pârgarul care este şi ajutorul judelui, casierul junilor şi paharnicul ce se va ocupa cu adunatul, pregătitul şi servitul băuturii. Tot atunci sunt numiţi gocii, din rândul celor mai tineri feciori care trebuie să preia bucatele primite, să le transporte la gazdă, să ajute la pregătirea mâncării şi la spălatul vaselor.
Colindatul începe în ajunul Crăciunului după liturghie, când junii urcă în turnul bisericii şi peste sat răsună colindele Toată legea, Ce vedere minunată şi Acum am văzut minune. Apoi aceleaşi colinde sunt cântate în casă la preot, după care junii străbat satul colindând pe la casele oamenilor de unde primesc trei coaste de porc, colac sau hencleş pâine şi bani.
După aceea trei zile la rând tinerii îşi petrec cu jocuri şi cântece, cu mâncare şi băutură. În prima zi mănâncă friptură cu pireu de cartofi, a doua zi sarmale iar a treia zi se dreg cu zamă acră. Bineînţeles că în primul rând cântă şi joacă.
A patra zi pornesc din nou colindatul.
Acum, feciorii mai mari se maschează în băieşi, cu pantaloni negri, cămăşi albe, peste care pun centuri ori şerpare, şi căciuli albe iar cei mai tineri se maschează în băieşiţe, cu rochii pestriţe şi pălării cu multe panglici colorate. Toţi au feţele acoperite. Băieşii poartă clopote şi bice şi fac destulă gălăgie, iar băieşiţele au spoitoare îmbibate cu cremă neagră şi mânjesc cu ele pe faţă pe cei întâlniţi în cale şi pe gazdele în curţile cărora poposesc.
În această zi sunt vizitate gospodăriile fetelor, a feciorilor din ceată, a preotului, oficialităţile locale şi primăria. Acum pe lângă tot felul de pozne, pentru care nimeni nu se supără, băieşi şi băieşiţele joacă în curtea casei sârba şi periniţa. La periniţă în loc de batistă e folosit un cojoc ciobănesc. Un rol important îl au de această dată gocii. Aceştia poartă cu ei ţechire (coşuri de nuiele) în care trebuie să adune cât mai multe chişcături, pentru a completa provizile junilor. Ei cer de la gazde cârnaţi, carne de porc şi nu pleacă până nu primesc ceva. Uneori, dacă ajung în cămară, îşi iau singuri şi nimeni nu-i acuză de furt.
Cu aceste provizii îşi petrec junii seara de revelion.
Deşi acum îşi spun lole, obiceiul din Chirpăr nu are nimic comun cu tradiţiile săseşti. Cu ani în urmă îşi spuneau mătăhăli. Băieşii erau ţigani corturari, ce umblau pe vremuri prin sate şi vindeau spoitoare, perii din păr de porc, făraşe, ţesăli şi alte produse de fabricaţie proprie. După ce plăteai unul din produsele lor de care aveai nevoie, nu scăpai de insistenţele băieşiţei, să-i mai dai o chişcătură (bucăţică) de ceva, slănină, brânză, făină, pâine etc.
Obiceiul din Chirpăr este în totalitate laic, fără nici o conotaţie religioasă şi de aceea nu se practică niciodată duminica, în timpul slujbei religioase.
Anul acesta junii conduşi de judele Gabriel Aldea au pornit jocul lolelor luni dimineaţa la preot şi după ce au trecut pe la fete şi feciori au jucat în faţa primăriei unde primarul Chirion Stănuţ le-a mulţumit şi i-a felicitat pentru păstrarea tradiţiilor.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

23 decembrie 2008
La final de colindat

A II-a ediţie a Festivalului de colinde de pe Valea Hârtibaciului, organizată de Protopopiatul Ortodox Agnita, Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" şi Primăria din Agnita, a confirmat faptul că în tezaurul etnografic al acestei zone mai sunt comori ce merită puse în valoare.
Colindele din Ardeal au fost cea mai eficientă modalitate a românilor de a-şi păstra şi cultiva identitatea naţională. Nici stăpânirile străine nici deşănţata propagandă ateist-comunistă n-au reuşit să le interzică.
Dar acum a apărut pericolul ca ele să se piardă prin depopularea satelor, prin numărul tot mai redus de tineri, principalul potenţial de continuitate al frumoaselor tradiţii. Sunt tot mai puţine satele unde feciorii se organizează în cete ce străbat uliţele, vestind naşterea Domnului.
De aceea a apărut necesitatea organizării acestui festival, la care prin grija preoţilor şi a primarilor, au partcipat peste 200 de colindători din satele de pe Valea Hârtibaciului şi din Agnita, care au impresionat prin autenticitate şi valoare interpretativă.
După o scurtă cuvântare de deschidere, ţinută de preotul Mihai Naicu - secretarul Protopopiatului Agnita, grupul celor mai tineri colindători, format din soliştii Casei de Cultură, Diana Nistor, Ioana Bogdan, Andreea Sebeşan, Aliana Vecerzan şi Ionuţ Precup, a deschis regalul de colinde, din care multe n-au mai fost auzite până acum decât de locuitorii satelor în care seara de Crăciun este în primul rând Seara Sfântă.
Alături de colindătorii din Chirpăr, Retiş, Săsăuş, Alţâna şi Agnita, care au participat şi la primul festival, la această ediţie au urcat pe scenă grupurile din Coveş, Ghijasa de Sus, Ighişul Vechi, Mihăileni, Nocrich şi Răvăşel.
Spectatorii care au umplut sala Casei de Cultură au fost impresionaţi de frumuseţea colindelor şi mulţi au şters o lacrimă de emoţie retrăind frumoasele seri de Crăciun ce le-au încântat copilăria petrecută prin satele de unde au plecat demult.
Pentru reuşita acestui spectacol merită felicitări, alături de organizatori, primarii din Chirpăr, Mihăileni, Nocrich şi Alţâna, care au fost alături de colindători, preoţii acestor grupuri care s-au implicat, la fel ca mai vechii lor înaintaşi, pentru păstrarea şi revitalizarea acestor comori de spiritualitate românească.
Festivalul a fost încheiat de corul Sf. Nicolae din Agnita, dirijat de Doru Paul Niţescu, după care Protopopul Ioan Jurca i-a felicitat pe colindători, le-a mulţumit celor ce s-au implicat în organizare şi le-a urat tuturor "Sărbători Fericite!"
Sponsorul acestui festival a fost S.C Murfatlar S.A.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

21 decembrie 2008
"Deschide uşa, creştine!" la Iacobeni

Elevii Şcolii de Arte şi Meserii Iacobeni au fost mesagerii Naşterii Mântuitorului printr-o serbare găzduită de Căminul Cultural din localitate. Serbarea a fost deschisă de elevii preşcolari care au colindat, au recitat şi l-au aşteptat pe Moş Crăciun. Elevii ciclului primar, prin versurile lui George Coşbuc şi numeroase scenete, au fost, şi ei, vestitorii Naşterii lui Hristos. La răndul lor, elevii de la ciclul gimnazial au pregătit o suită de colinde şi şezători, demonstrând că obiceiurile şi tradiţiile neamului românesc încă mai există.
Elevii clasei a X-a au pregătit, şi ei, colinde specifice zonei Văii Hîrtibaciului, iar elevii claselor a IX-a şi a XI-a au pus în scenă evenimentele premergătoare Întâmpinării lui Iisus prin sceneta "Irozii". Invitaţii serbării au fost patru studenţi ai Facultăţii de Teologie "Andrei Şaguna" Sibiu care au încântat şi ridicat în picioare pe toţi cei prezenţi.
De remarcat este faptul că toţi elevii şcolii, îndrumaţi de educatori, învăţători şi diriginţi, au fost implicaţi în realizarea acestei serbări.

sursa: www.tribuna.ro

19 decembrie 2008
Duminică se cântă colinde

Casa de Cultura "Ilarion Cocisiu" va gazdui duminica, de la ora 18:00, un spectacol de colinde si cantece de Craciun sustinut de grupurile de colindatori din Agnita - corul Sf. Nicolae, Altana, Chirpar, Coves, Ghijasa de Sus, Ighisul Vechi, Mihaileni, Nocrich, Ravasel, Retis si din Sasaus.
Intrarea la spectacol este gratuita iar venimentul este organizat de Casa de Cultura "Ilarion Cocisiu" din Agnita, Protopopiatul Ortodox Agnita, Primaria orasului Agnita si Consiliul Local Agnita.
Vă aşteptăm !

sursa: www.primaria-agnita.ro

04 decembrie 2008
Fonduri pentru Unitatea de Asistenta Medico-Sanitara

Unitatea de Asistenta Medico-Sanitara Agnita este una dintre cele cinci unitati din tara care vor beneficia de fonduri alocate de la Guvern. Constructia, reparatia si amenajarea unitatii va costa 574.000 lei, iar licitatia va fi publicata pe internet saptamana viitoare.
Guvernul a aprobat, la începutul lunii trecute, o hotarâre prin care aloca suma de 5.446.000 lei pentru constructia si reparatia, în functie de situatie, a cinci unitati de asistenta medico-sociala, printre care se numara si unitatea din Agnita. "În principal, noi intentionam sa extindem cladirea cu înca doua saloane, sa reamenajam acoperisul si sa achizitionam si un lift pentru alimente. Lucrarea va dura aproximativ 6 luni, iar daca vremea va fi buna, intentionam sa începem lucrarile în luna februarie", a explicat Marius Curcean, primarul din Agnita.
Cei 574.000 lei vor fi asigurati din Fondul de Solidaritate si se vor aloca în transe, pe baza documentelor întocmite de beneficiari, avizate de catre Directiile de Munca si Protectie Sociala. "Momentan, lucrarea se afla în stadiu de proiect, iar în cursul saptamânii viitoare vom publica licitatia pe internet, urmând ca în maxim o luna de zile sa semnam contractul cu o firma autorizata. Decontarea se va face treptat, pe situatii de lucrari", a precizat Doina David, directoarea Unitatii de Asistenta Medico-Sanitara Agnita.
Pe lânga unitatea din Agnita, vor mai beneficia de fonduri si unitatile medico-sociale din Botosani, Hunedoara si Suceava. Acestea au mai primit finantare de la bugetul de stat pentru realizarea lucrarilor de reparatii si amenajari, în conditiile în care consiliile locale sau judetene nu dispun de resursele financiare pentru finalizarea lucrarilor. Serviciile sociale reprezinta o forma de suport activ pentru familiile si comunitatile aflate în dificultate. Beneficiarii acestor servicii acordate în unitatile de asistenta medico-sociala sunt persoane vârstnice si persoane adulte cu handicap care necesita, permanent sau temporar, supraveghere, asistare, îngrijire sau tratament si care sunt lipsite de sustinatorii legali. Astfel, unitatea de asistenta medico-sociala Agnita ofera informare în domeniu, servicii de baza pentru activitatile zilnice, identificare si evaluare, consiliere juridica si sociala, cât si sprijin de urgenta în vederea reducerii efectelor situatiilor de criza.

sursa: www.monitorulsb.ro - M. Mocanu

01 decembrie 2008
EcoAgnita - seminarul elevilor

Primaria orasului Agnita a fost vineri, 28 noiembrie 2008, gazda unui eveniment deosebit destinat elevilor de liceu - seminarul cu tema "Un mediu mai curat pentru orasul meu". Seminarul a fost organizat sub forma unui concurs in care au fost antrenate 8 echipe formate din 4 elevi din clasele IX-X care au realizat un proiect pe care l-au prezentat in fata comisiei de evaluare si a colegilor. Toti concurentii au venit foarte bine pregatiti si s-au implicat cu placere in aceasta activitate, mai ales ca au fost motivati de premii oferite cu generozitate de organizatori: tabere la munte si alte cadouri.
Comisia de evaluare a apreciat nivelul foarte ridicat al calitatii prezentarilor si mai ales implicarea elevilor. Tinerii ecologisti au cautat informatii, au citit documentatie, au facut fotografii sau si-au spus pur si simplu opiniile personale. Atmosfera din timpul seminariilor a fost una foarte calda, total diferita de cea din cadrul orelor sau examenelor scolare.
Aceasta activitate face parte din campania de informare si constientizare a populatiei in legatura cu proiectul "EcoAgnita - Proiect pentru implementarea unui sistem simplu, eficient si durabil de gestionare a deseurilor locale", derulata de Consiliul Local Agnita.
Autoritatile locale au considerat de o importanta majora educarea tinerei generatii in sensul protejarii mediului inconjurator. Asa cum era de asteptat, copii si adolescentii au primit cu entuziast aceste activitati si au fost primii care s-au alaturat voluntar organizatorilor in efortul de a schimba ceva in bine la nivelul protectiei mediului. Ei i-au cerut chiar primarului localitatii sa instituie pedepse aspre pentru cei care le murdaresc parcurile si s-au laudat cu numeroase actiuni de strangere a deseurilor din spatiile publice. De laudat a fost si sprijinul acordat de cativa dascali, care s-au implicat voluntar alaturi de copii si au promis ca vor aduce si in cadrul orelor obligatorii de la scoala informatiile dobandite in cadrul campaniei de informare.

autor: I. Bărbat

26 noiembrie 2008
Mocănița se întoarce în Agnita

Consorţiul pentru dezvoltare interregională Sibiu - Agnita aduce mai aproape de realitate proiectul "Mocăniţa". Patru vagoane salvate recent de la tăiere au fost transportate luni şi marţi la Agnita, acestea urmând să fie incluse în garnitura Mocăniţei ce va circula pe Valea Hârtibaciului.
Operaţiunile au debutat luni dimineaţa, în Depoul Sibiu, unde administratorul consorţiului, Lucian Dumitra, şi un grup de muncitori au urcat în trailere două dintre cele patru vagoane. Folosindu-se de două macarele, aceştia au reuşit să încarce trailere şi în acelaşi timp să asigure transportul lor spre Agnita. Operaţiunea de încărcare a trailerelor a durat aproape o oră, însă aventura abia acum a început, în condiţiile în care trailerele trebuiau să traverseze Sibiul pe str. Bâlea până la ieşirea spre Agnita. Pentru ca totul să decurgă bine şi să nu existe incidente rutiere, un echipaj al Poliţiei Rutiere şi o maşină de intervenţii a societăţii TURSIB (s-a impus prezenţa acesteia, deoarece exista pericolul ca vagoanele încărcate să atingă firele de troleibuz) s-au deplasat în apropierea trailerelor.
După ieşirea din Sibiu, organizatorii transporturilor au răsuflat uşuraţi că nu au exsitat probleme şi s-au îndreptat spre Agnita, urmând să facă câte un popas în fiecare comună aflată pe drumul Sibiu - Agnita, astfel încât localnicii să poate observa că Mocăniţa este tot mai aproape să redevină ce a fost. Nocrich, Alţâna şi Agnita au fost bornele acestui traseu, în fapt traseul Mocăniţei.
Sibienii de pe Valea Hârtibaciului au fost încântaţi că în sfârşit vagoanele vor ajunge la Agnita, acolo unde le este locul. Mocăniţa le trezeşte amintiri puternice şi este proiectul la care ţin cel mai mult, astfel că membrii consorţiului, Lucian Dumitra, administrator, şi primarii din Nocrich, Marpod, Chirpăr şi Agnita, le-au promis localnicilor că în cel mai scurt timp acest proiect va deveni realitate, iar aducerea vagoanelor la Agnita reprezintă un pas decisiv în punerea în practică a proiectului.
unctul terminus al traseului a fost Agnita. Aici, sute de agniţeni au rămas impresionaţi că văd vagoanele pe care le credeau la tăiat, iar încurajările venite din partea lor constituie un imbold pentru reprezentanţii consorţiului. Vagoanele se află acum într-un loc propice, unde vor fi păzite, iar până în iarnă vor fi reabilitate în măsura fondurilor de care va dispune consorţiul. "Este un lucru foarte bun că am putut transportă vagoanele la Agnita, iar următorii paşi se îndreaptă acum spre atragerea fondurilor de finanţare a proiectului Mocăniţa. eacţia oamenilor a fost una deosebită, înseamnă că ceea ce ne străduim să facem este un lucru aşteptat de foarte mulţi ani", a spus Lucian Dumitra, administratorul consorţiului. La rândul său, Radu Curcean, preşedintele consorţiului şi în acelaşi timp primarul oraşului Agnita, a spus că proiectul este unul generos şi de suflet, însă trebuie sprijinit financiar pentru a deveni realitate.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

25 noiembrie 2008
Proiectul Eco Agnita spre final

Gestionarea deşeurilor a devenit o problemă majoră pentru Agnita, odată cu intrarea în UE care interzice depozitarea lor în sistemul de gropi deschise în mijlocul naturii. La nivelul judeţului Sibiu a fost realizat depozitul ecologic de la Cristian, singurul care îndeplineşte normele UE. Groapa de gunoi a oraşului Agnita trebuie închisă până în anul 2010. În aceste condiţii transportarea tuturor deşeurilor la Cristian ar fi costat foarte mult, plata făcându-se din buzunarul agniţenilor. Soluţia este ca la Cristian să fie transportate cât mai puţine deşeuri.
Confruntat cu aceste probleme primarul Radu Curceanu a conceput un sistem de sortare, pre-tratare mecanică şi transferare a deşeurilor. Proiectul acestui sistem, finanţat din fonduri europene în valoare de peste 2 milioane de RON, a fost realizat de GPA Business Consulting şi cuprinde o staţie de sortare şi transfer, 2 autogunoiere compactoare, 2000 de pubele, 40 de containere şi utilităţile, adică drumul de acces, canalizarea, alimentarea cu apă şi energia electrică.
Pentru ca sistemul să fie cât mai eficient este necesară utilizarea lui de câţi mai mulţi cetăţeni. De aceea, în afară de Agnita el va fi folosit, la început, şi de comunele Bârghiş, Chirpăr, Iacobeni şi Merghindeal, iar ulterior şi de celelalte comune de pe Valea Hârtbaciului.
Având ca termen de finalizare data de 30 noiembrie a.c., realizatorii proiectului au început o campanie de informare a cetăţenilor, organizând dezbateri în localităţile care vor beneficia de acest sistem. Managerul de proiect, economistul Valentin Păun, a dat explicaţiile necesare privind funcţionarea sistemului după implemenare şi perspectivele eficientizării lui.
Gunoiul colectat de la cetăţenii din localităţile arondate va fi transportat la staţie unde va fi sortat pe trei categorii: reciclabile (hârtii, plastice, textile, metale), biodegradabile (menajere) şi deşeurile ce vor fi transferate la Cristian, a căror cantitate va fi redusă considerabil. Sistemul urmează să fie mult mai eficient atunci când cetăţenii vor beneficia de încă un rând de pubele şi, conştienţi, vor face o presortare în gospodărie, aşa cum procedează cei din ţările pe care le invidiem pentru civilizaţie şi curăţenie.
La ultima şedinţă a Consiliului Local Agnita a fost aprobat proiecul de hotărâre privind modificarea şi completarea organigramei serviciului public de gospodărie comunală, la care s-a adăugat compartimentul de salubrizare cu 9 angajaţi. Se preconizează ca noul sistem de gestionare a deşeurilor să funcţioneze începând cu luna martie 2009.
Primarul Radu Curceanu şi realizatorii proiectului au promis că prin implementarea acestui sistem taxele plătite de cetăţeni nu vor creşte şi vor fi menţinute mult timp la acelaşi nivel, şi speră că zona Văii Hârtibaciului să devină tot mai curată. Asta în măsura în care şi cetăţenii vor deveni mai conştienţi de imperativul unei naturi mai curate.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

17 noiembrie 2008
Igienizarea pădurii

"Agniţeni, haideţi să păstrăm oraşul curat. Pădurea Steinburg nu se curăţă singură! Împreună reuşim". Aşa a sunat apelul elevilor de la Colegiul "August Treboniu Laurian" care au organizat sâmbătă 15 noi. o acţiune de curăţire a parcului Stenburg.
Au răspuns chemării, pornite din iniţiativa Cercului de Turism de la Clubul Elevilor, prof. Ucu Vaida, peste 60 de elevi din clasele a II-a - a X-a de la şcolile din Agnita, în special de la Colegiu A.T Laurian.
Parcul, declasat la gradul de pădure de unul din foştii primari comunişti, inconştient de valoarea ce o avea în administrare, prezenta pe covorul de frunze urmele celor ce au petrecut la umbră în timpul verii şi a celor ce-l confundă cu coşul de gunoi.
După o scurtă instruire, pentru evitarea accidentelor, copii au luat sacii şi au pornit la recoltarea gunoaielor lăsate de inconştienţii lor concetăţeni.
Şi recolta a umplut două remorci, reprezentând măsura nesimţirii celor care au trecut prin parc dar mai ales a celor care locuiesc în jurul lui. Plastice de tot felul, materiale textile, hârtii, materiale de costrucţie, piese de mobilier şi de aparate electronice, tot felul de deşeuri aruncate de cei care se pretind orăşeni, fără să depăşească nivelul de civilizaţie al omului din peşteri.
Prostia şi nesimţirea acestora e cu atât mai condamnabilă cu cât containerele de gunoi sunt mai la îndemână decât tufele parcului.
Sperăm ca acţiunile inimoşilor elevi să se desfăşoare în continuare, ele făcând parte dintr-un proiect de activitate pentru păstrarea curăţeniei intitulat "Stop! Aruncatului pe jos".
Merită felicitaţi iniţiatorii şi aplicanţi acestui proiect dar mai ales merită să le respectăm acţiunile menite să ne simţim mai bine într-un oraş mai curat.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 noiembrie 2008
Protecţia faunei din Podişul Hârtibaciului

Prin H.G 1284/2007 Podişul Hârtibaciului a fost declarat Spaţiu de Protecţie Aviafaunistică, devenind arie de protecţie a păsărilor, ca parte a reţelei europene Natura 2000 în România. Acest SPA se întinde pe teritoriile judeţelor Braşov, Mureş Sibiu şi cuprinde 39 de comune şi cinci oraşe: Agnita, Dumbrăveni, Făgăraş, Rupea şi Sighişoara, fiind, ca suprafaţă, a doua zonă din ţară, după Delta Dunării. Cea mai mare parte a acestui spaţiu se află în judeţul Sibiu, pe valea Hârtibaciului.
Pentru ca Hotărârea Guvernului să treacă din stadiul de text pe hârtie în cel de acţiuni eficiente, din iniţiativa GAL Microregiunea Hârtibaciu, s-a constituit Grupul de Iniţiativă "Podişul Hârtibaciului Plus" (PH+), din care mai fac parte: GAL Podişul Mediaşului, GAL Târnava Mare, Asociaţia ADEPT, Asociaţia Mihai Eminescu Trust, asociaţia Milvus, Asociaţia Ecomuzeul Regional Sibiu, Asociaţia Sighişoara Durabilă, Asociaţia Valea Hârtibaciului, Agenţia de Protecţia Mediului şi WWF-Dunăre Carpaţi.
În cadrul Grupului "PH+" a fost constituit un nucleu, format din GAL MH, ADEPT, MET, MILVUS şi WWF, care urmeză să elaboreze Proiectul de Management al SPA iar după depunerea şi aprobarea acestuia să se ocupe de coordonarea şi implementarea lui.
O primă acţiune a "PH+" a fost organizarea la Agnita a unei dezbateri la care au fost invitaţi să ia parte, în afara membrilor grupului, instituţii guvernamentale, judeţene şi primari din zona, cu dorinţa de a se găsi cea mai potrivită modalitate de colaborare a tuturor factorilor de decizie pentru implementarea proiectului. Organizatorii s-au pregătit să răspundă la toate întrebările puse de reprezentanţii administraţilor locale privind problemele ce decurg din aplicarea HG 1284.
Din păcate, majoritatea primarilor invitaţi au lipsit, deşi ei ar trebui să fie cei mai interesaţi să afle ce consecinţe decurg din faptul că zona pe care o administrează a intrat sub incidenţa unor legi speciale, care le oferă nişte avantaje de care pot beneficia în măsura în care le cunosc. La Agnita au fost doar primarul Radu Marius Curcean, Ioan Bucşă din Alţâna, Stănuleţ Chirion din Chirpăr şi Ben Mehedin reprezentant al primăriei din Laslea. Cu toate acestea dezbaterile au fost animate şi cu folos pentru participanţi, datorită prezenţei unor reprezentanţi bine documentaţi de la Ministerul Agriculturii, Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu, Direcţia Agricolă Sibiu, Ocolul Silvic Agnita şi mai ales domnilor Iosef Fanta şi Peter Veen, reprezentanţi ai WWF din Olanda, care acordă sprijin financiar Grupului de Iniţiativă PH+.
Moderatoarea eficientă a acestor dezbateri a fost Erica Stanciu, reprezentanta WWF - Dunăre Carpaţi din România, organizaţia care va fi aplicanta programului. WWF este una din cele mai eficiente organizaţii internaţionale independente care derulează proiecte pentru conservarea naturii. Organizaţia, fondată în 1961, are peste 5 milioane de susţinători în toată lumea şi o reţea activă în peste 100 de ţări.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

29 octombrie 2008
Ziua Austriei - serbată la Probstdorf /Stejăriş

Stejăriş, localitate aflată la patru km de Agnita, a fost vizitat, în data de 25 octombrie, doar pentru 12 ore, de oficialităţi din administraţia judeţeană şi municipală, precum şi de o importantă delegaţie a FDGR, la care am adăuga şi numeroşi invitaţi şi jurnalişti, cu ocazia marcării a 53 trei de ani de neutralitate austriacă în Europa şi cu ocazia Zilei Naţionale a Austriei, eveniment organizat de Excelenţa Sa Martin Eichtinger, Ambasadorul Austriei în România, cu ajutorul corpului diplomatic austriac acreditat în România. În fapt Excelenţa Sa şi-a pus în valoare prezenţa carismatică dar şi elegantul discurs diplomatic cu ocazia conferinţei de presă, în cadrul căreia a făcut referiri la relaţiile româno-germane, la creşterea spectaculoasă a parteneriatelor economice şi a schimburilor culturale şi sociale. (...)
Aşa se justifică şi recentul proiect menit să susţină module de formare profesională pe diferite meserii pentru locuitorii din Stejăriş, actualmente având o componentă etnică în care predomină minoritatea rromă. Pentru acest proiect a fost alocat un milion de euro din care 45.000 de euro însumând contravaloarea a 15.000 ore de lucru şi 300.000 de euro care reprezintă surse atrase din sponsorizări. Ambasadorul a apreciat efortul ataşatului social Barbara Wiebke Schofnagel, care şi-a dovedit şi calităţile de suflător la tubă, un instrument dificil dar esenţial pentru o fanfară clasică aşa cum a fost cea pregătită pentru serbarea Austriei de la Stejăriş. După conferinţa de presă participanţii au asistat la un serviciu religios ţinut în biserica - fortificată din localitate, care datează din secolul al XIV-lea, slujbă în cadrul căreia au fost făcute referiri şi la sărbătoarea recoltei. Aceasta a continuat în afara bisericii, conform tradiţiei de pe vremea când Stejăriş purta denumirea de Probstdorf. Primarul Klaus Johannis şi preşedintele CJS Martin Bottesch au reuşit să ajungă şi ei în timp util în centrul localităţii, unde de la o tribună, alături de austrieci au dat semnalul fest-ului dedicat recoltei de toamnă . Momentul a fost onorat şi de Excelenţa Sa Jean Pierre Rollin consulul general al consulatului general al RFG de la Sibiu care a felicitat localnicii pentru reuşita proiectului în care au fost implicaţi dar şi pe ambasadorul Austriei, urându-i "La mulţi ani ! " de ziua Austriei, urări la care ne alăturăm şi noi prin acest reportaj.

sursa: www.tribuna.ro - Adrian Popescu

07 octombrie 2008
Ziua Germaniei la Agnita

Ziua de 3 0ctombrie, sărbătoarea naţională a Germaniei, a fost un prilej pentru Biblioteca Orăşenească Agnita să organizeze un spectacol omagial. A fost un spectacol reuşit, cu poezii, cântece şi dansuri germane prezentat de elevii Şcolii Generale G.D. Teutsch, ai Colegiului A.T. Laurian şi de membrii trupei de teatru "Step by Step".
Despre istoricul Zilei Naţionale a Germaniei a vorbit profesorul Ioan Varga, după care grupul vocal condus de prof. Florin Părău a interpretat, în limbile română şi germană, Imnul Europei: "Odă bucuriei".
Imnul Germaniei, cântat de elevii claselor a III-a şi a VII-a B, conduşi de învăţătorul Bogdan Pătru, a ridicat asistenţa în picioare. Acelaşi grup a interpretat şi Imnul Agniţenilor în dialect săsesc. Elevii profesoarei Dalia Călbează, din cl. a VI-a A, au recitat din poeziile clasicilor germani.
După un reuşit vals dansat de patru membri ai trupei "Step by Step", a urmat un concurs de cunoştinţe generale despre Germania, în urma căruia a fost declarată câştigătoare eleva Paula Kovacs, dar au fost premiaţi toţi participanţii.
Un succes deosebit l-au avut membrii Ansamblului "Cununa", coregraf Ioan Sârbu care au interpretat o suită de dansuri germane.
Programul a fost încheiat cu o scurtă plimbare virtuală, cu ajutorul videoproiectorului, prin capitala Germaniei, realizată de prof. Lia Sofron de la Colegiul Tehnic Independenţa Sibiu.
Printre spectatorii prezenţi la acest moment festiv au fost şi patru reprezentanţi ai Crucii Roşii din Heidelberg Germania, veniţi cu ajutoare pentru unităţile medicale din Agnita. Dorina Strothe, Theato R. Diemut, Hans-Jurgen Strothe şi Sigmar Schilhab, oaspeţi permanenţi şi dragi ai oraşului Agnita, au fost impresionaţi de spectacol, neaşteptându-se să trăiască sărbătoarea lor naţională într-un cadru festiv.
Primarul Radu Curceanu i-a felicitat pe organizatorii şi realizatorii acestui spectacol. Acelaşi lucru l-a făcut şi Theato R. Diemut, preşedinta onorifică a Crucii Roşii din Heidelberg, plăcut surprinsă de spectacol şi remarcând că i-a făcut plăcere să asculte "Odă bucuriei" în limba română.
Prezenţa distinşilor oaspeţi a fost o surpriză şi un plus de emoţie pentru cei care s-au străduit să realizeze acest spectacol conceput de bibliotecara Mihaela Nevodar, ajutată de muzeografa Lucia Rodina, de profesoara Gabriela Şchiau şi de învăţătoarea Rosemarie Muller din Alţâna care au creat cadrul necesar, cu o expoziţie adecvată de cusături, desene şi port popular săsesc.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

26 septembrie 2008
Concursul căruţelor, la Marpod

Primăria Comunei Marpod organizează, în colaborare cu Asociaţia GAL Microregiunea Hârtibaciu, un concurs al căruţelor. Evenimentul va avea loc pe păşunatul Marpod la data de sâmbătă, 4 octombrie 2008, începând cu ora 10. Premiul I este un ham nemţesc, alte premii vor consta în furaje.
Programul conţine o întrecere de căruţe cu un cal, urmată de una cu doi cai precum şi o întrecere de căruţe conduse de copii intre 10 şi 16 ani; copiii vor fi asistaţi de un adult.
Înscrierile participanţilor vor începe în ziua concursului la ora 8. Caii şi căruţele vor fi verificate înainte de concurs iar pentru copii vor fi organizate jocuri pe durata evenimentului.

Persoană de contact:
Sebastian Dotcoş, primar com. Marpod
Mobil 0743.009293
Email clmarpod@yahoo.com

sursa: GAL-MH, Joachim Cotaru

18 septembrie 2008
Şcolile sunt bine pregătite

La început de nou an şcolar, toate grădiniţele şi şcolile din Agnita au autorizaţie de funcţionare. În ultimii doi ani toate clădirile au fost reparate şi modernizate, şi toate arată acum frumos pe dinafară şi pe dinăuntru.
La Colegiul "A.T. Laurean" funcţioneză în acest an 41 de clase şi toate au acoperire cu cadre didactice. Ca noutate, în clasa de matematică - informatică, cu 29 de elevi, informatica are caracter intensiv iar 30 de elevi se specializează în profesia de tehnician operator maşini calcul. Tot aici încă 28 de elevi vor să se califice în meseria de tâmplar şi 30 confecţioneri textile - pielărie, profesii pentru care au toate condiţiile să şi le însuşească.
Dacă la Colegiul "A.T. Laurean" numărul elevilor din cls. I este mai mic cu 6 faţă de anul trecut, la Şc. Gen. "G.D. Teutsch" numărul acestora e mai mare cu 15. De remarcat că la această şcoală s-au înscris 23 de elevi în clasa I secţia germană, faţă de 7 elevi în anul trecut. La secţia germană în clasele I - VIII învaţă 94 de elevi.
La deschiderea oficială a noului an şcolar, la Colegiul "A.T. Laurean" au luat parte deputatul Ioan Cindrea, consilierul judeţean Ioan Terea şi viceprimarul oraşului Agnita - Dumitru Matei.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

10 septembrie 2008
Modernizarea bazei sportive

Consiliul Local a aprobat în unanimitate proiectul iniţiat de primarul Radu Curceanu privind studiul de fezabilitate pentru "Modernizarea bazei sportive din spaţiul periurban al oraşului Agnita".
Proiectul, în valoare de 470.000 lei, cuprinde reabilitarea şi acoperirea tribunei, realizarea unei piste de atletism, o pistă şi groapă pentru sărituri în lungime, reabilitarea vestiarelor şi împrejmuirea bazei sportive şi a terenului de fotbal.
Pista de atletism va fi asfaltată, pentru a se putea organiza şi concursuri de role.
În aceeaşi şedinţă s-a aprobat şi cofinanţarea proiectului din bugetul local.
Realizarea acestui proiect ar duce la revigorarea activităţii sportive în oraş. Fondurile locale alocate în ultima perioadă nu au fost suficiente decât pentru întreţinerea terenului de fotbal şi pentru aducerea în stare de funcţionalitate normală a vestiarelor şi grupurilor sanitare.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

02 septembrie 2008
Dialog deschis pe tema Mocăniței la Sibiu

Reprezentantii Asociatiei Consortiul pentru dezvoltare interregionala Sibiu - Agnita", Radu Curcean si Lucian Dumitra au reusit ieri salvarea celor cinci vagoane ale mocanitei de la taiere. Informatia a venit aseara, in timpul discutiilor organizate de Cafe Wien, organizata in colaborare cu Sibiu Standard. Vagoanele se afla in propretarea Remat Cluj, iar mercuri dupa-amiaza, salariatii societatii au inceput taierea primului vagon. Astazi au loc negocieri intre administratorul Asociatiei, Lucian Dumitra, si directorul Remat Cluj. "In 24, 48 de ore o sa gasim formula finala prin care dansii ne vor ceda aceste vagoane contra-cost. Am reusit astazi sa oprim taierea acestor vagone. Maine (astazi) vom face o oferta. Pe langa dorinta este nevoie si de un suport financiar. Am cautat astazi solutiile de finantare", a precizat Lucian Dumitra.
La intalnirea de aseara au participat oameni de afaceri, localnici de pe Valea Hartibaciului, dar si sibieni interesati de reinvierea unei parti din istoria zonei. "Am circulat cu mocanita din 1989, 1990, pana in 2001. Nu stiu traseul decat pana la Cornatel, pentru ca acolo mi-am ridicat o pensiune. Circuland cu mocanita am vazut ce mult a insemnat pentru aceasta zona si spun asta si pentru ca vad ce se intampla acum in lipsa ei. Trecea prin sate care au fost viabilizate. Acum nu mai exista nimic pentru aceste sate. Mohu, Casolt si Cornatelul meu. Romanii au o vorba: "Via vitae", drumul inseamna viata. Toate localitatile au fost insufletite de aceasta mocanita. Acum valea e moarta", a spus Virginia Sarbu, proprietara unei pensiuni turistice in Cornatel.
Primarul Agnitei, Radu Curcean, a prezentat o parte din ce poate insemna mocanita pentru Valea Hartibaciului. "Conceptul nu e finalizat, va pot spune doar cateva idei. Se pot organiza cladirile ce tin de linie ca specific etnic. Se poate organiza o statie cu specific sasesc, alta cu specific romanesc sau tiganesc. Se poate face deasemenea un traseu pentru biciclete. Se poate merge pe un centru de echitatie. Specialistii care vor lucra la proiect vor trebui sa gaseasca trasee turistice, de exemplu un circuit la bisericile pictate de fratii Grecu. Sau un traseu la bisericile sasesti. Sunt multe variante, dar cumva trebuie sa rupem acest cerc vicios. Nimeni nu construieste pentru ca nu sunt turisti, iar turistii nu vin pentru ca nu au unde sa vina. Mocanita nu poate fi reinviata de la ce este acum, poate porni doar de la ce a fost odata", a spus primarul.
Din pacate starea liniilor si a cladirilor este in acest moment precara. "Cladirile sunt intr-o stare vansata de degradare. Sunt monumene istorice si necesita reparatii speciale. Sunt portiuni de linie care au disparut. O pompa de apa a disparut", a enumerat lipsurile Radu Curcean. Dumitra a lansat un apel la oamenii de afaceri care pot acorda o mana de ajutor sa se alature proiectului. "Am facut demersuri la Ministerul Lucrarilor Publice pentru acordarea unei sume minime de o suta de mii de euro. Asteptam un raspuns favorabil, care va veni probabil prin septembrie. Este un inceput, avand in vedere ca munca am inceput-o doar din entuziasm. Orice suma pe care o primim este binevenita si ne ajuta sa facem un pas inainte. Asteptam si alti binevoitori", a spus Dumitra. Asociatia se ocupa acum de realizarea unui proiect pentru accesarea de fonduri europene prin Asociatia de Dezvoltare Regionala, insa pana atunci singurul aliat financiar al proiectului este Trustul Mihai Eminescu. "Pornim la negocierea cu Remat Cluj, pentru salvarea vagoanelor cu 17.000 de dolari, primiti de la Trustul Mihai Eminescu. Probabil ca nu acopera toate cheltuielile, dar ne pune in stuatia de a negocia", a explicat Dumitra.
Nu este omisa insa nici latura politica. Ajutorul politic este primit, dar cu masura si fara campanie electorala pe spatele mocanitei. "Din punctul meu de vedere acceptam ajutorul oricui", a spus primarul. A fost completat de Dumitra care a avansat si ideea de a candida independent la generale, pentru a sustine proiectul. "Nu as vrea ca aceasta forma de ajutor sa fie capital politic in acest an. Este totusi an electoral. Am fost intrebat daca voi candida si am raspuns ca ma gandeasc. Eu nu reprezint niciun partid politic si imi doresc sa duc pana la capat acest proiect, iar una din solutii poate fi si implicarea mea din acest punct de vedere", a spus Lucian Dumitra la finalul intalnirii.

sursa: www.sibiustandard.ro - Alin Bratu

02 septembrie 2008
Salubritatea crescută la Agnita

După ce înaine de alegeri, cererea SC "Urbis" SRL, privind majorarea preţurilor la colectare, transport şi depozitat deşeuri în rampă, a fost respinsă de Consiliul Local în două şedinţe consecutive, la şedinţa ordinară din 29 august aceasta a fost aprobată.
Astfel, începând cu luna august, persoanele fizice plătesc cu 0,44 lei în plus, respectiv 2,70 lei de persoană faţă de 2,26 lei. Pentru agenţii economici tariful a crescut cu 2,53 lei/mc, respectiv de la 14,76 lei la 17,29 lei, iar pentru depozitare în rampă se vor plăti 10,38 lei/mc în loc de 8,33 lei.
Majorarea tarifelor a fost motivată de creşterea preţului la combustibil. Primarul Curceanu Radu a cerut societăţii SC "Urbis" să prezinte o situaţie a tuturor cheltuielilor de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor, în care să fie defalcate inclusiv lungimea traseelor. Urmează ca această situaţie să fie analizată de comisia economică şi discutată în prima şedinţă a Consiliului Local. Atât SC "Urbis" cât şi SC "Ecomed" s-au arătat dispuse să pună la dispoziţia consilierilor toate documentele solicitate.
În aceeaşi şedinţă a fost aprobată solicitarea Ocolului Silvic Agnita de creştere a preţului lemnelor destinate aprovizionării populaţiei. La preţurile aprobate anterior se adaugă preţul de fasonare la cioată, care variază între 10 lei/mc. şi 20 lei/mc, în funcţie de partida în care se află parchetul. Hotărârea respectivă se referă la pădurea oraşului Agnita şi a fost luată în condiţiile în care, conform Legii 46/2008, exploatarea masei lemnoase se face numai de persoane juridice atestate. Persoanele fizice au voie să exploateze în regie proprie, din pădurile proprii, maxim 20 mc/ an.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

26 august 2008
Elevii agniţeni - "Lideri pentru mâine"

În perioada 3-10 august a avut loc pe Valea Ştezii cea de a VII-a ediţie a taberei de vară "Lider pentru mâine" organizată de filiala Sibiu a Crucii Roşii Române. Proiectul finanţat de Direcţia pentru Tineret a Judeţului Sibiu a strâns la un loc peste 50 de tineri din Bucureşti şi din judeţele Caraş-Severin, Hunedoara, Ialomiţa, Sălaj, Sibiu, Tulcea.
"Think green, act red" (Gândeşte cu capul şi acţionează cu inima) a fost sloganul taberei la care au participat pentru prima dată şi elevii Clubului Copiilor din Agnita: Bonea Maria, Potor Ioan, Hîrţoagă Paul, Roman Răzvan alături de profesorul lor Vaida Ioan.
A fost o săptămână în care buna dispoziţie şi veselia au fost prezente tot timpul pe Valea Ştezii alături de vremea bună care a ţinut cu noi. Programul taberei a început cu activităţi de ecologizare. Au fost strânşi zeci de saci de gunoaie aruncate de turiştii inconştienţi care s-au perindat prin acele locuri.
Activităţile şi ateliere s-au desfăşurat zi de zi fie ele sportive, fie dezbaterea problemelor de actualitate legate de comportamentele de risc, fie motivaţia de a fi lider sau protejarea şi acordarea primului ajutor atunci când mergem pe munte.
Pentru unii dintre noi a fost prima expediţie în care s-a dormit în corturi, în care duşurile cu apă din râul de munte au fost cam reci, saltelele cam tari şi în care am gătit noi singuri la bucătăria de campanie.
Tot ceea ce am învăţat am ţinut să arătăm şi locuitorilor Sibiului în ziua destinată declaraţiei taberei.
Sperăm ca această primă prezenţă a elevilor agniţeni la tabăra de vară organizată de Crucea Roşie Română să fie dublată în anii următori de o prezenţă mai mare a elevilor noştri la astfel de activităţi.
Ţinem să mulţumim în primul rând Drei. Claudia Popa - Directorul Filialei Sibiu a Crucii Roşii Române, cea care este an de an principalul artizan al taberei de vară şi tuturor sponsorilor care ne-au ajutat ca tabăra din acest an să fie o reuşită.
Un singur regret, la final de articol, subfiliala Agnita a Crucii Roşii a fost practic inexistentă la astfel de acţiuni. O aşteptăm să se implice în educaţia copiilor, să le propună acestora activităţi care să îi pregătească pentru integrarea în societate, să fie un bun exemplu civic pentru toţi cetăţenii oraşului.

sursa: www.primaria-agnita.ro - Ioan Vaida

18 august 2008
Prima zi a fost ziua agnițenilor

Pentru că marea sărbătoare creştină, "Adormirea Maicii Domnului - Sfânta Marie" a fost vinerea, Consiliul Local şi Primăria oraşului Agnita au hotărât ca manifestările culturale din "Zilele oraşului Agnita" să ţină trei zile.
Oficial, manifestările au început la ora 16, în sala mare de şedinţe a Primăriei unde primarul Marius Radu Curcean şi membrii Consiliului Local şi-au primit musafirii. După cuvântul de bun venit, adresat celor care au ţinut să onoreze cu prezenţa lor sărbătoarea agniţenilor, primarul i-a invitat ca în drum spre scenă să intre pe la Biblioteca Orăşenească unde, în afara programului oficial, tineri artişti locali au organizat o expoziţie cu lucrări de icoane pe sticlă, tablouri în ulei pe pânză, în acuarelă, artă decorativă pe sticlă, portrete şi crochiuri în creion, dar şi creaţii literare de poezie şi proză.
Merită felicitări organizatorii acestei expoziţii, bibliotecarele Ofelia Rodina şi Mihaela Nevodar, care au prezentat lucrările unor tineri într-adevăr talentaţi: Silvia Păcurar, Paula Kovacs, Colete Giupana, Marilena Ghiţă şi Denisa Cernea. Şi pentru ca plăcuta surpriză să fie completă, au ţinut să-şi arate valoarea şi artiştii trupei de teatru "Step by Step", care n-au fost nici ei programaţi în activiţile culturale ale oraşului.
Scurtul "Moment Caragiale" prezentat de tinerii actori Alexandra Ceaca, Constantin Podu şi Floriţă Claudiu, în regia lui Virgil Băra a fost suficient să arate talentul şi dăruirea acestor artişti, care au primit aplauze binemeritate din partea celor prezenţi, şi au profitat de această ocazie pentru a-şi lua rămas bun de la veterana trupei Monica Olas.
Codul galben, transmis de meteorologi, a început să prindă nuanţe portocalii când personalităţile invitate au urcat pe scenă, pentru a-i saluta pe agniţeni şi a deschide oficial manifestările programate pentru zilele oraşului.
Invitaţi de primar au luat cuvântul preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch, care a promis din nou că va face drumul Sibiu - Agnita, deputatul Ioan Cindrea şi senatorii Nicolae Neagu şi Viorel Arcaş. Aceştia le-au adresat agniţenilor cuvinte călduroase şi le-au felicitat pe Mariile şi Marianele prezente în această zi sfântă.
După retragerea la umbră a oficialităţilor, pe scenă a urcat corul Sfântu Nicolae, condus de prof. Paul Doru Niţescu, care a deschis manifestările culturale programate.
Au urmat cinci ore de cântece şi jocuri populare, dansuri şi muzică modernă prezentate de ansamblurile Hârtibaciul, Cununa, ansamblul Şcolii cu clasele I - VIII, grupul vocal de la Colegiul A.T Laurean, grupul instrumental de viori, ansamblul de la Clubul Elevilor şi echipele de dansuri moderne de la şcolile din oraş.
Ansamblurile Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" , conduse de coregraful Ioan Sârbu, au dat din nou măsura valorii lor fiind aplaudaţi nu numai pentru cunoscutele suite de jocuri româneşti de pe Hârtibaci şi Mărginime ci şi pentru spectacolul cu dansuri maghiare şi săseşti aplaudate de spectatori. Din păcate scena prea mică a fost un impediment pentru jucători.
Grupul vocal de la Colegiul AT Laurian şi de la Clubul Elevilor şi soliştii Ana Maria Grădinar, Maria Iuga, Daiana Lup, Diana Nistor, Ionuţ Precup, Diana Popiţă, Laura Pascu, Petronela Sandu, Eliza Stoica, Aliana Vecerzan, Constantin Vasilescu şi surorile Veşeg (i-am enumerat în ordine alfabetică, fiind dificilă o ierarhizare valorică), au ţinut publicul aproape de scenă până la sfârştul spectacolului.
Pentru progresele vizibile ale tinerilor interpreţi merită felicitări profesorii Doina şi Florin Părău.
Şi grupurile de cântece şi dansuri moderne pregătite de profesoarele Doina Timar şi Maria Ţerbea au beneficiat de aplauze meritate din partea spectatorilor, mai ales a celor tineri. De aplauze s-a bucurat şi solista de muzică uşoară Mădălina Răvar.
Remarcabilă a fost prestaţia neprogramată a grupului format din Iulia Brezae, Anamaria Sandu, Betina Kovacs şi Andrea Marcu. Sub conducerea Iuliei tinerele dansatoare au completat o zi plină în care agniţenii nu sau plictisit.
Şi pentru că aşa, cum spune Lucian Blaga - "Inţelepciunea şi dragostea copiilor e jocul", tinerii care au dansat pe scenă au dansat fără complexe şi lângă scenă.
Orchestra condusă de Nicolae Vâştea a susţinut cu profesionalism cântecele şi jocurile prezentate pe scenă de olteanul Georgel Nucă laureat la festivalul "Cânt şi Joc pe Hârtibaci". De fapt acesta n-a prea avut ce prezenta, interpreţii fiind cunoscuţi şi iubiţi de agniţeni. Poate că asta l-a determinat să cânte şi el un cântec ardelenesc din repertoriul Ninetei Popa.
Au dat un plus de valoare spectacolului soliştii Ştefan Vaida şi Bogdan Georgescu.
În prima zi a sărbătorii agniţenilor, cei care trudesc la pregătirea şi promovarea tinerilor în activităţi culturale au dovedit că pot şi fac foarte mult pentru ca aceştia să poată cânta, juca, picta, recita ori compune, au dovedit că în Agnita sunt tineri minunaţi şi talentaţi, care ştiu ce să facă, chiar dacă nu toate activităţile lor sunt sprijinite de cei aleşi pentru aceasta.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

12 august 2008
Primii 20 de sustinatori on-line ai Mocanitei

"Sustin din toata inima acest proiect si pe membrii acestei initiative. Tot respectul pentru astfel de initiative", spune Liviu Niculescu, alaturi de semnatura sa pentru proiectul "Mocanita (poate) prinde viata". Liviu Niculescu face parte din primii 20 de sibieni care au semnat pentru acest proiect. Acesta are drept scop sustinerea Asociatiei "Consortiul pentru dezvoltare interregionala Sibiu-Agnita", consortiu care lucreaza pentru reactivarea mocanitei intre Sibiu, Agnita si Vurpar. Pana acum, din proiect fac parte consiliile locale ale Agnitei, Marpodului, Altanei si Nocrichului. Consiliul din Rosia si-a manifestat dorinta de a intra, iar reprezentantii Consiliului Judetean Sibiu si primarul Sibiului si-au aratat intentia de a proune alesilor locali si judeteni aderarea la aceasta asociatie.
Pana vor fi realizate aceste demersuri oficiale, Sibiu Standard indeamna locuitorii acestui judet sa isi dea semnatura, deocamdata on-line, pentru sustinerea aceastui proiect. "Daca tramvaiul Sibiu - Rasinari atrage multi turisti doar prin refacerea unui vagon, atunci mocanita ar da un impuls puternic zonei Hartibaciului", spune Daniel, un alt semnatar al petitiei. Petitia poate fi gasita la adresa http://www.petitieonline.ro/petitie-p48941053.html sau dand o simpla cautare pe petitieonline.ro dupa cuvantul "mocanita".

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

12 august 2008
Agnita se pregateste de petrecere

In acest sfarsit de saptamana toata Agnita va petrece. In perioada 15-17 august in localitate se va desfasura cea de-a VIII-a editie a "Zilelor culturale a orasului Agnita".
Astfel primaria a pregatit pentru cele trei zile de petrecere un program care se adreseaza tuturor varstelor si tuturor gusturilor, cuprinzand de la spectacole in aer liber pana la evenimente sportive si concerte. Printre atractiile "Zilelor orasului" se numara turneele de fotbal pe iarba, tenis sau handbal si baschet, dar si concertele. Prima zi este dedicata muzicii populare si traditiilor, pe scena din centrul Agnitei urmand sa urce Ansamblurile "Hartibaciul" si "Cucuna", urmate de Ansamblul de dansuri Clubul Elevilor sau Grupul instrumental de viori al Scolii cu clasele I -VIII G.D.Teutsch. Sambata seara agnitenilor le vor canta trupele Chicanos si Spin, urmate de invitatul special Tom Ross, din Irlanda. Junii Veterani au si ei programat un spectacol in ultima seara a festivalului. Vor urca duminica pe scena Mariana Anghel, Marcel Avram, Ion Dragan, Ana si Ion Hordobet, Stefan Vaida, Nineta Popa si multi altii. "Zilele culturale ale orasului Agnita" se vor incheia duminica noaptea cu un foc de artificii.

sursa: www.sibiustandard.ro

12 august 2008
Agnita: cele mai mari investitii, pe imprumut

Cele mai mari investitii ale administratiei locale din Agnita, in acest an, sunt continuate cu bani imprumutati de la banca In aceasta categorie intra reabilitarea si modernizarea a 11 strazi, intre care si cele din Ruja si Coves, investitie pentru care administratia locala este nevoita sa acceseze imprumuturi bancare in valoare de peste 410.000 de euro.
Din bugetul local, aproximativ 300.000 de lei vor fi folositi pentru mansardarea actualei primarii, iar din fondul de rulment al bugetului local, alte 361.000 de lei vor merge pentru amenajarea de parcari pe strada Fabricii. IN SCHIMB, in acest an au fost demarate si o serie de investitii noi, printre care cea mai importanta este constructia de hala de sortare de deseuri si dotarea acestuia, proiect in cadrul caruia in acest an vor fi investiti peste 223.000 de euro. Alaturi de acesti bani, viabilizarea accesului la statia de deseuri va costa alte 123.000 de euro. Fondurile, potrivit administratiei, vor proveni din surse externe. Alaturi de Agnita, astfel de statii de sortare a deseurilor vor mai fi amplasate la Talmaciu, Sibiu, Medias si Avrig. De aici, deseurile menajere reduse la aproximativ 30 la suta din volumul initial, vor fi depozitate in groapa ecologica de la Cristian.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

08 august 2008
Johannis sustine proiectul mocanitei

Primarul Sibiului, Klaus Johannis, crede in sansa pe care o reprezinta proiectul mocanitei pentru Valea Hartibaciului. El spune ca va sprijini acest proiect.
Asociatia "Consortiul pentru dezvoltare interregionala Sibiu-Agnita", promotor al acestui proiect, a trimis o invitatie de aderare si Consiliului Local Sibiu. Din asociatie, pana acum, fac parte Agnita, Altana, Nocrich si Marpod, acest consortiu primind in concesiune pe 25 de ani cu drept de preemptiune traseul mocanitei intre Sibiu si Agnita.
"Cunosc proiectul de mai multa vreme. De cand s-a initiat am fost consultat. Vom sprijini acest proiect. Nu cred ca rolul nostru este sa furnizam bani, exista institutii care fac acest lucru. Cred ca Sibiul trebuie sa furnizeze imagine si lobby", a spus Johannis. Despre initierea unui proiect de hotarare pentru aderarea la Asociatia amintita, primarul a spus ca "nu suntem pregatiti acum sa initiem proiectul".

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

"Cunosc acest proiect de când s-a iniţiat şi cunosc toate etapele lui. Îl vom sprijini. Cum anume, vom vedea", a declarat ieri primarul Johannis. El susţine că va fi vorba mai mult de lobby pentru ca acest proiect să primească finanţare şi că Sibiul nu va contribui cu bani. "Este o şansă pentru Valea Hârtibaciului, dar nu cred că rolul nostru este să furnizăm bani. Sunt fonduri speciale pentru astfel de proiecte", a completat edilul-şef.

sursa: www.tribuna.ro

08 august 2008
Viceprimarul vrea să schimbe redacţia gazetei Hârtibaciului

În şedinţa Consiliului Local al oraşului Agnita, din luna iulie, după ce s-au discutat principalele puncte de pe ordinea de zi şi publicul a părăsit sala, la punctul "Diverse", viceprimarul Matei Dumitru a luat cuvântul şi a discutat despre două articole publicate în Gazeta Hârtibaciului.
Viceprimarul a spus că l-au deranjat articolele "Aşa să-i ajute Dumnezeu" şi "Agnita are un Consiliu Local sau două tabere ostile?", apărute în gazeta din luna iunie.
Primul este un fel de pamflet în care sunt descrise anumite practici murdare şi ilegale de care s-au folosit unii candidaţi din ţară, şi se pare şi de pe Valea Hârtibaciului, pentru a face rost de voturi şi a fi aleşi, iar al doilea descrie modul cum s-a desfăşurat prima şedinţă a noului Consiliu Local din Agnita.
Referitor la primul articol, viceprimarul a spus că în acesta, deşi nu s-a făcut nici o nominalizare, este vorba despre el, iar pe al doilea îl consideră un articol politic, ce nu reflectă realitatea.
De aceea, a ţinut să atragă atenţia că, în cazul în care vor mai fi publicate asemenea articole, va cere să fie schimbat colectivul de redacţie al Gazetei Hârtibaciului (?!?)

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

08 august 2008
Agnita refuleaza pe internet

La fel ca si in cazul altor articole care vizau unele neintelegeri in administratia locala din Agnita, si cel legat de ultima sedinta a Consiliului Local Agnita a iscat mare vanzoleala pe internet.
Zeci de comentarii, in care s-au aruncat acuze grele sub acoperirea anonimatului, au creat imaginea unui oras cu dispute aprige. Primarul din Agnita, Radu Curcean, spune ca, in definitiv, este bine ca oamenii din Agnita isi exprima parerile. "De ce sunt atat de multe comentarii? Ar fi acelasi raspuns ca si in cazul altor articole. Este, intr-adevar, si tensiune, dar cred ca lumea se trezeste si se manifesta pro sau contra, ceea ce, zic eu, este bine", spune Radu Curcean.
Marul discordiei din sedinta ordinara a Consiliului Local de saptamana trecuta - o rectificare de buget - va fi supus din nou votului, in sedinta extraordinara programata vineri, la ora 14. De data aceasta, potrivit reprezentantilor aliantei PRM - PSD - PNL, realocarile bugetare pentru diferite lucrari vor fi votate. Reprezentantii aliantei au solicitat lamuriri suplimentare, in sedinta trecuta, asupra modului in care au fost cheltuiti, pana acum, banii publici.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

07 august 2008
Deschidere pentru proiectul "Mocăniţa"

Proiectul "Mocăniţa" poate deveni un brand al Sibiului, în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului. Derularea acestui proiect a intrat în atenţia autorităţilor locale şi judeţene, care analizează modul în care se vor implica. "Am depus dosarul de prezentare a proiectului atât la Primăria Sibiu, cât şi la Consiliul Judeţean, acesta urmând să fie analizat în următoarele şedinţe ale celor două instituţii. În urma discuţiilor verbale pe care le-am avut cu primarul Klaus Johannis şi cu preşedintele Martin Bottesch, există un real interes pentru acest proiect, însă trebuie să urmăm câţiva paşi administrativi. Vreau să le muţumesc domnilor primar şi preşedinte pentru sprijinul acordat până acum. În altă ordine de idei, îi invităm pe cei care sunt interesaţi să ne ajute în acest proiect, să vină alături de noi", spune Lucian Dumitra, reprezentantul "Consorţiului pentru dezvoltare inter-regională Sibiu - Agnita". Proiectul este unul de amploare şi în acelaşi timp de suflet pentru locuitorii de pe Valea Hârtibaciului, în condiţiile în care un rol important în proiect îl are latura economică.
Valea Hârtibaciului, prin punerea în practică a proiectulu "Mocăniţa", ar deveni o zonă cu un important potenţial turistic şi s-ar adăuga unor zone turistice apreciate, cum ar fi Mărginimea Sibiului şi Ocna Sibiului.
În acest moment, se fac demersuri către Ministerul Lucrărilor Publice să aloce banii pentru realizarea unui nou studiu de fezabilitate, în condiţiile în care vechiul studiu este absolut depăşit. Fondurile necesare pentru un nou SF s-ar cifra la aproximativ 100.000 de euro. Practic, odată cu realizarea noului SF şi finalizarea aspectelor legate de documentaţia proiectului, se va trece la întocmirea cererii de finanţare, lucru care se va realiza cel mai probabil în patru luni. Asociaţia doreşte să depună proiectul Mocăniţei spre finanţare pe fonduri structurale (măsura turism) la Agenţia de Dezvoltare Regională CENTRU. O altă posibilitate de a atrage fondurile necesare este şi programul FADR, derulat de Ministerul Agriculturii.
Un alt aspect foarte important şi poate hotărâtor în punerea în practică a proiectului este faptul că asociaţia a reuşit concesionarea pe 25 de ani a căii ferate, în luna mai fiind semnat şi contractul de concesiune între Asociaţie şi Societatea de Administrare a Activelor Feroviare, document care îi permite asociaţiei depunerea unui proiect pentru finanţarea din fonduri europene. Totodată, din septembrie 2007, calea ferată Sibiu - Agnita a devenit monument istoric.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

04 august 2008
Mocanita (poate) prinde viata

"Utopia" reinvierii mocanitei intre Agnita si Sibiu poate deveni realitate. In acest vis cred, printre altii, reprezentantii Printului Charles al Marii Britanii in Romania, crede David Packard, unul din fondatorii companiei Hewlett and Packard si peste cinci mii de oameni de pe Valea Hartibaciului, care si-au dat semnaturile pentru acest proiect.
Sibiu Standard demareaza, incepand de astazi, o campaniei publica ce are menirea de a trezi interesul autoritatilor locale si centrale pentru proiectul care poate reda un nou sens intregii Vai a Hartibaciului. Campania vine dupa ce, la finele saptamanii trecute, reprezentantii "Consortiul pentru dezvoltare inter-regionala Sibiu-Agnita" au anuntat ca au primit in concesiune pe 25 de ani calea ferata ingusta ce leaga Sibiul de Agnita. "Pana acum nu aveam nimic concret, calea ferata urma sa fie valorificata prin dezasamblare. De acum incolo, insa, putem obtine finantarile pentru reabilitarea caii ferate, a materialului rulant, a statiilor de pe traseu", a anuntat Radu Curcean, primarul Agnitei, oras fondator al Consortiului amintit. Practic, din acest moment, pentru ca mocanita sa pufaie din nou intre Sibiu si Agnita trebuie facut un nou studiu de fezabilitate. Pe baza acestuia, va fi depus o cerere de finantare la Asociatia de Dezvoltare Regionala (ADR) Centru, care, pe latura de finantari din domeniul turismului, are o sectiune special destinata revigorarii turismului pe liniile de cale ferata cu ecartament ingust. Pentru astfel de proiecte se acorda finantari de pana la 25 de milioane de euro. Reabilitarea terasamentului si a statiilor de pe traseu vor fi urmate de un proiect integrat de dezvoltare a zonei, pentru promovarea fiecarei localitati de pe traseu. "Avem nevoie de aproximativ 100.000 de euro, pentru un nou studiu de fezabilitate. Din acesti bani avem, deocamdata, 20.000 de dolari, obtinuti de Trustul Mihai Eminescu. Daca vom obtine restul de bani de la Ministerul Dezvoltarii Durabile, in cel mult patru-cinci luni depunem cererea de finantare la ADR Centru. In 120 de zile vom primi raspunsul, iar la finele anului 2009, cel tarziu, ar putea incepe lucrarile de reabilitare", calculeaza primarul Agnitei, Radu Curcean. Pasul urmator reabilitarii caii ferate si achizitionarii de material rulant (locomotive, vagoane) este fie crearea unei societati al carei singur actionar sa fie Consortiul de dezvoltare interregionala, fie un parteneriat public-privat, in urma caruia sa fie creat un operator feroviar.
Din Consortiul amintit fac parte, pana acum, consiliile locale din Agnita, Marpod, Altana si Nocrich, urmand ca si celelalte consilii locale de pe traseu sa adere la aceasta forma de asociere. De asemenea, cu cateva zile in urma, au fost trimise invitatii pentru a adera si pe adresa Consiliului Local Sibiu si a Consiliului Judetean. Pana acum, pentru studiul de fezabilitate necesar, Ministerul Dezvoltarii publice a alocat, in 2007, 328.000 de lei. Din cauza ca linia nu apartinea, inca, amintitului consortiu, banii au fost, in cele din urma, redirectionati de CJ Sibiu. In urmatoarele luni, Sibiu Standard va derula campania "Mocanita (poate) prinde viata", alaturi de autoritatile locale si centrale.

2001 - mocanita inceteaza sa mai circule
2003 - americanii fac investigatii preliminare asupra traseului
2004 - MET organizeaza prima intrunire care are drept subiect calea ferata Sibiu-Agnita
2006 - linia este declarata de interes european de Federatia europeana a cailor ferate de patrimoniu
2007 - calea ferata este declarata monument istoric
2008 - in urma demersurilor lui Lucian Dumitra, mandatat de asociatie, traseul este concesionat pe 25 de ani, cu drept de preemptiune, Consortiului interregional.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

01 august 2008
Şedinţa Consiliului Local

Şedinţa ordinară a Consiliului Local al oraşului Agnita din luna iulie a confirmat cele spuse în şedinţa de constituire, de consilierul judeţean Ioan Terea, cum că în actualul mandat proiectele iniţiate de primarul oraşului nu vor mai trece cu atâta uşurinţă. Constituindu-se într+o alianţă, cei zece consilieri din partidele PSD, PNL şi PRM, deţin controlul votului privind proiectele de hotărâre.
Din cele nouă puncte de pe ordinea de zi a şedinţei din iulie, două proiecte au fost punctele fierbinţi care au generat discuţii aprinse: proiectul privind modificarea valorilor în structură, a listelor de investiţii publice de interes local finanţate din finanţări nerambursabile şi proiectul privind rectificarea Bugetului de venituri şi cheltuieli ale oraşului pe trim. III 2008. Ambele puncte vizau distribuirea unor sume obţinute din venituri în plus sau economisite la anumite lucrări, pentru a fi utilizate la altele, în principal la continuarea lucrărilor pe str. Aurel Vlaicu.
Informaţi despre posibilitatea ca aprobarea acestor proiecte de hotărâre să fie amânată, cetăţenii de pe str. Aurel Vlaicu au ţinut să participe la şedinţa consiliului.
Şedinţa a început în atmosfera creată de prezenţa publicului în sală şi a unor camere de filmare şi înregistrare audio.
Ales preşedinte de şedinţă consilierul Ilie Nistor a cerut să fie interzisă filmarea şi înregistrarea dezbaterilor, fapt ce a generat apostrofări din partea publicului, şi care l-au determinat pe acesta să-şi retragă propunerea.
În continuare, discuţiile au fost aprinse, consilierii din coaliţie solicitând explicaţii privind studiile de fezabilitate, evaluările anterioare privind investiţiile, acuzând nefinalizarea unor lucrări.
Preşedintele comisiei economice consilierul Nicolae Prişcă a arătat că în principiu comisia este de acord cu cele două proiecte dar că n-au avut timpul necesar pentru a analiza toate aspectele şi a cerut să se ţină o nouă şedinţă a comisiei economice, la care să le fie puse la dispoziţie datele solicitate.
Consilierul Marius Bârză a arătat că nu este economic să fie oprite lucrările şi a cerut ca proiectele să fie aprobate.
Şi Ilie Nistor a vorbit despre acordul de principiu , propunând ca cele două proiecte să fie discutate şi eventual aprobate într-o şedinţă extraordinară, după ce comisia economică va analiza tote aspectele. A supus propunerea spre aprobare, majoritatea au votat pentru, şi deocamdată lucrările pe această stradă sunt oprite.
Din rândul cetăţenilor, Gheorghe Oprean a ridicat problema lipsei unui şef de şantier pe str. A Vlaicu, unei canalizări realizate necorespunzător, după părerea sa, şi a gunoaielor de lângă staţia de apă care pod genera o epidemie în oraş. Adrian Borza a acuzat lipsa şanţurilor colectoare din spatele grădinilor, fapt ce creează multe probleme, datorită canalelor şi a apelor pluviale.
După epuizarea discuţiilor referitoare la cele două proiecte, s-a luat o pauză şi cei mai mulţi cetăţeni n-au mai revenit în sală.
Celelalte proiecte au fost aprobate fără probleme. Dezbateri mai ample, organizatorice, au fost pe tema zilelor oraşului Agnita ce vor avea loc în 15, 16 şi 17 august.
Asupra acestora vom reveni cu detalii.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

Sedinta ordinara a Consiliului Local Agnita a scos la iveala primele jocuri politice pe administratia locala. Un proiect de hotarare ce prevedea o rectificare de buget a fost blocat de alianta celor zece reprezentanti ai PRM-PSD-PNL. Acestia au cerut sa li se prezinte executia bugetara inainte de a vota rectificarea. Documentele nu au fost puse la dispozitia solicitantilor, care nu au votat ceea ce a propus primarul democrat-liberal, Radu Curcean. Tensiunile s-au mai potolit in cursul zilei de ieri, cand reprezentantii celor trei partide, prin presedintii de comisii au Consiliului Local Agnita, s-au intalnit cu executivul Primariei.
Viceprimarul PRM, Dumitru Matei, respinge ideea de tensiuni. "E o dezinformare. Am cerut executia bugetara ca sa vedem ce s-a cheltuit pana acum, pentru a putea vota acele rectificari. Noi suntem o alianta pentru comunitate, in spiritul legii si pentru transparenta. Stati linistiti, s-a trecut la tratative si, ca un lider al celor 10 consilieri, rectificarea bugetului va fi votata", a dat asigurari Dumitru Matei. Rectificarea bugetara va fi supusa din nou votului intr-o saptamana urmatoare. "O sa convoc o sedinta extraordinara, pentru ca aceste rectificari trebuie aprobate acum, cat timp inca este vara. Sunt lucrari care trebuie finantate si nu putem astepta pana la toamna, cand incep ploile", a declarat primarul Agnitei, Radu Curcean.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

30 iulie 2008
La Agnita exista alianta PRM-PSD-PNL

Noul viceprimar al Agnitei, Dumitru Matei, spune ca alianta politica ce l-a propulsat in aceasta functie nu vrea sa joace in interese personale. Candidat pentru functia de primar, Matei a ajuns viceprimar prin inchegarea unei aliante politice a carei existenta o recunoaste si dupa momentul constituirii Consiliului Local Agnita. "Din al meu punct de vedere, colaborarea este foarte buna cu respectarea legii. Facem proiecte, le votam in Consiliul Local, totul pe lege in interesul cetatenilor. Tin sa precizez ca alianta PRM - PSD - PNL este alaturi de cetateni, nu in interese personale. Lucreaza in slujba cetatenilor", spune Dumitru Matei. El urmeaza in aceasta functie unui social-democrat, Ioan Dragoman, si alaturi de democrat-liberalul Radu Curcean, ales primar intr-un nou mandat. "Nu am nimic de impartit cu domnul primar. Atata timp cat totul este pe lege, in slujba cetatenilor, noi colaboram bine", a mai spus vicele inscris in partidul "tribunului" Vadim Tudor.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

30 iulie 2008
Folclorul Hârtibăcean la Debreţin

Spectacolul folcloric "Androhiel - superstiţia se confirmă", un proiect al asociaţiei Valea Hârtibaciului, realizat de Irina Dragoman a fost prezentat în 23 iulie pe scena tetrului Facultăţii Agricole din oraşul maghiar Debreţin.
Cu toate că scena mai mică a creat unele probleme de scenografie, spectacolul s-a bucurat de aplauze la scenă deschisă.
Spectatorii au fost impresionaţi atât de frumuseţea jocurilor cât şi de scenele subliniate de muzică, doinele, cântecele de jale şi de joc de pe Valea Hârtibaciului.
Universalitatea limbajului muzical şi coregrafic a facilitat înţelegerea temei complexe a acestui specatcol la care a fost prezent şi preşedintele Consiliului Judeţean din Debreţin.
Preşedintele comisiei culturale judeţene Iantyik Zsold a subliniat că din asemenea întâlniri, manifestări, legături se poate naşte o lume mai bună.

sursa: www.primaria-agnita.ro - I. Bârsan

22 iulie 2008
Investitii la Agnita

Ruja si Coves vor avea anul acesta apa curenta. Lucrarile vor incepe in aprilie. Vor fi finalizate lucrarile incepute in 2007, pietruiri, tratamentele duble si simple si lucrarile de asfaltare, adica ridicare capace camine, borduri, extinderi, in valoare de 1.223.000 lei. Strada Grivita va fi refacuta integral, fiind o investitie de circa 440.000 lei. Se va asfalta strada Bisericii (de la transformator pina la fostul TLH, unde se va construi statia de sortare). In zona Fabricii se va amenaja o parcare de 30 locuri si se va mai amenaja un mic parc in fata fostei centrale termice.
Viabilizarea blocului ANL (130.000 lei) va fi finalizata in august 2008. Se vor achizitiona doua imobile pentru locuinte si un imobil in piata agroalimentara. Diversificarea serviciilor si cresterea volumului de activitate in primarie impune cresterea numarului de birouri. Vom continua informatizarea serviciilor in primarie prin achizitia de programe si calculatoare. In 2008, se va elabora noul PUG (Plan Urbanistic General) al orasului Agnita. Vom achizitiona un utilaj de sapat, necesar realizarii in regie proprie a lucrarilor pe care ni le propunem in 2008. O administrare cit mai buna a fondurilor de care dispunem implica realizarea a cit mai multe lucrari in regie proprie. Aceasta a determinat in ultimii trei ani crearea unui parc de utilaje ale primariei, spune Marius Curcean, primarul orasului.

sursa: www.monitorulsb.ro

15 iulie 2008
Drumuri noi in Fofeldea si Ghijasa de Jos

Asfaltarea drumurilor din Fofeldea si Ghijasa de Jos este una din principalele prioritati ale primariei Nocrich pentru viitorul apropiat. Noul primar al comunei Nocrich a anuntat ieri ca asflatarea drumurilor comunale din cele doua localitati apartinatoare se regaseste printre prioritatile imediate ale lui dupa preluarea mandatului. In total ar fi vorba de asfaltarea a aproximativ 12 kilometri de drum. Este vorba despre o portiune de 4,5 kilometri in satul Fofeldea si o alta portiune de aproape 7,5 kilometri in Ghijasa de Jos. Pentru aceste lucrari primaria are alocate 2,5 milioane de euro. "Noi avem deja prinsi in plan pentru asfaltari in cele doua localitati 2,5 milioane de euro. Nu sunt sigur ca ne vor ajunge banii pentru intreaga lucrare insa o sa pornim asfaltarile si facem atat cat ne permit fondurile", a declarat Ionel Visa, primarul comunei Nocrich.

sursa: www.sibiustandard.ro

11 iulie 2008
Biertan: Celebrarea patrimoniului

Primaria din Biertan ii invita pe toti cei interesati la o seara speciala dedicata patrimoniului cultural si arhitectural. In prezenta reprezentantilor GTZ, Fundatia Mihai Eminescu Trust, Fundatia Ratiu si Pro Patrimoniu, seara va incepe sambata, 12 iulie, de la orele 18, cu vernisarea unei expozitii ce are drept tematica reabilitarile corecte. De la orele 19, cei prezenti vor fi invitati la o masa traditionala, cu vin de casa si tuica "adevarata", dupa care va avea loc proiectia in aer liber a filmului "Restul e tacere", a lui Nae Caranfil. "Biertanul este pe lista UNESCO a monumentelor istorice si suntem interesati sa pastram ceea ce stramosii nostri ne-au lasat. Ii invitam pe toti cei interesati la aceasta manifestare", a declarat viceprimarul Biertanului, Maria Florea.

sursa: www.sibiustandard.ro

11 iulie 2008
Off-road la Saraturi

40 de masini de teren forjate la maxim pe terenuri din cele mai accidentate. Aceasta este promisiunea evenimentului de la finele acestei saptamani, care va avea loc la Agnita. Competitia off-road este organizata cu sprijinul administratiei locale. "O sa fie mai multe etape, din care cea mai importanta este cea de la Saraturi. Noi suntem doar cu ajutatul, nu suntem direct organizatori. Dar am inteles ca va fi o competitie pe cinste", a anuntat primarul din Agnita - Radu Curceanu.

sursa: www.sibiustandard.ro

10 iulie 2008
Au vândut Mocănița la fier vechi

Mihai Blotor este pasionat de mocanita dintre Sibiu si Agnita inca din liceu. Pasiunea lui l-a adus in postura de manager al proiectului pentru reinvierea caii ferate inguste. In timp ce, alaturi de Primaria Agnita, lucreaza pentru mocanita, o divizie a CFR a vandut la fier vechi vagoanele si locomotivele din Sibiu - cinci locomotive diesel si sase vagoane de calatori.

... Citește tot articolul aici.


sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

09 iulie 2008
Mocăniţa merge înainte

Ambiţiosul proiect de a lega turistic Sibiul de oraşul Agnita, pe Valea Hârtibaciului, prin intermediul "mocăniţei", avansează greoi. Nu-i suficient să salvezi linia îngustă de furnalele de topire a fierului vechi că mai trebuie să procuri şi materialul rulant şi să-l pui în funcţiune.
Mai nou am aflat că SF-ul (Studiul de Fezabilitate) trebuie refăcut, pentru că "conţinutul cadru" s-a schimbat în luna ianuarie. SF-ul a fost elaborat de fundaţia Mihai Eminescu şi nu mai corespunde ultimelor cerinţe. Acum, Asociaţia pentru dezvoltare interegională Sibiu-Agnita trebuie să-l refacă şi pentru aceasta trebuie să obţină finanţarea necesară (120.000 lei).
În perioada următoare vor avea loc întâlniri cu primarii comunelor de pe traseu pentru a se căuta soluţii pentru deblocarea proiectului.

www.tribuna.ro - I. Sorescu

Asociaţia prietenilor căii ferate Sibiu-Agnita a avut prima întâlnire informală. Mai mulţi tineri, majoritatea studenţi, au şi trecut la treabă, prima lor sarcină autotrasată fiind reabilitarea gării din Cornăţel. "Am facut un fel de grup de voluntari, alaturi de care lucrăm la această clădire. Sunt multe lucruri care trebuie facute, sper sa ducem cât mai multe la capăt", spune Mihai Blotor, coordonatorul proiectului. Scopul asociaţiei amintite este de a se ajunge, mai ales cu ajutorul fondurilor europene, la o restaurare a liniei de cale ferată dintre Sibiu şi Agnita, pe care să circule, din nou, mocăniţa.

sursa: www.sibiustandard.ro - Traian Deleanu

27 iunie 2008
Sedinta de constituire a Consiliului Local Agnita

In data de 18 iunie 2008, a avut loc sedinta de constituire a Consiliului Local al orasului Agnita.

Au fost validati consilierii:
1. Barza Marius - Partidul Democrat Liberal
2. Calugar Marcel - Partidul Democrat Liberal
3. Cioca Ioan - Partidul Verde
4. Dragoman Ioan - Partidul Social Democrat
5. Filip Ieronim Achim - Partidul Democrat Liberal
6. Ilie Ioan Nistor - Partidul Social Democrat
7. Matei Dumitru - Partidul Romania Mare
8. Miclea Ioan - Partidul Romania Mare
9. Muntean Aurica - Partidul National Liberal
10. Prisca Iosif Nicolae - Partidul National liberal
11. Radu Lora Ecaterina - Partidul Democrat Liberal
12. Saftescu Cristian Claudiu - Partidul national Liberal
13. Sarbu Ioan - Partidul Social Democrat
14. Tiriba Aurel - Partidul Democrat Liberal
15. Terea Gabriela - Partidul Social Democrat
16. Terbea Emil - Partidul Democrat Liberal
17. Velicea Nicolae - Partidul Romania Mare

Componenta comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al orasului Agnita este urmatoarea:

A. Comisia pentru activitati economice financiare, agricultura, administrarea domeniului public si privat, gospodarie comunala si comert
1. Ilie Ioan Nistor
2. Miclea Ioan
3. Prisca Iosif Nicolae
4. Tiriba Aurel
5. Dragoman Ioan (optional)

B. Comisia pentru invatamant, sanatate si familie, activitati social culturale, sportive, munca si protectie sociala
1. Barza Marius
2. Muntean Aurica
3. Sarbu Ioan
4. Terea Gabriela
5. Terbea Emil

C. Comisia pentru amenajarea teritoriului si urbanism, protectia mediului si turism, conservarea monumentelor istorice si de arhitectura.
1. Velicea Nicolae
2. Saftescu Cristian Claudiu
3. Cioca Ioan
4. Dragoman Ioan
5. Filip Ieronim Achim

D. Comisia Juridica si de disciplina, apararea ordinii publice, respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, culte si probleme ale minoritatilor.
1. Radu Lora Ecaterina
2. Calugar Marcel
3. Matei Dumitru

sursa: www.primaria-agnita.ro

27 iunie 2008
Agnita are viceprimar PRM

În prima şedinţă la care au fost convocaţ, noii membri aleşi ai Consiliului Local al oraşului Agnita au aprobat cele şase proiecte de hotărâre privind constituirea acestei instituţii a oraşului.
Şedinţa a fost deschisă de Iorga Dumitru reprezentantul Prefectului, care a propus ca şedinţa să fie condusă ,conform procedurii, de un prezidiu al cărui preşedinte să fie cel mai vârstnic consilier şi doi membri, cei mai tineri.
Au luat loc la masa prezidiului consiliera Muntean Aurica în calitate de preşedinte de şedinţă, Săftescu Cristian şi Tiriba Aurel.
După alegerea comisiei de validare şi validarea mandatelor consilierilor aleşi, a fost votată hotărârea de constituire a Consiliului Local al oraşului Agnita.
Pentru alegerea viceprimarului au fost făcute două propuneri: Matei Dumitru şi Ţerbea Emil. După numărarea voturilor, a fost declarat câştigător Matei Dumitru care a obţinut 11 voturi şi a primit funcţia de viceprimar.
Ioan Terea (PSD) a vorbit în calitate de consilier judeţean şi a făcut constatarea că între Consiliul Local din Agnita şi Consiliul Judeţean există similitudini. Astfel în CJ Sibiu există o alianţă între FDGR, PSD şi PNL iar în CL Agnita o alianţă între PSD, PNL şi PRM. A mai spus că, în această structură, actualul consiliu nu va mai aproba toate proiectele primarului, cum a făcut consiliul anterior, că şi consilierii vor putea face proiecte.
Rămâne de văzut în ce măsură noul consiliu va acţiona conform unor indicaţii venite din afara oraşului. Activitatea noului consiliu va fi una de luptă a orgoliilor, de demonstrare a puterii, sau una pentru rezolvarea problemelor oraşului, care nu sunt puţine?

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

20 iunie 2008
Radu Curcean - încă patru ani de mandat

Din voturile valabil exprimate la scrutinul din data de 15 iunie, Radu Curcean (PD-L) a adjudecat 2277 iar Ioan Dragoman (PSD) 1946. Aşadar în următorii patru ani Radu Curcean îşi va continua munca depusă în mandatul anterior.

"Este normal sa vreau sa merg mai departe cu ceea ce am inceput, iar faptul ca am fost ales pentru un alt mandat imi ofera sansa de a-mi continua proiectele de dezvoltare. Vreau sa le multumesc oamenilor pentru incredere si sa ii asigur ca voi fi in continuare primarul tuturor, fie ca m-au votat la alegeri, fie ca nu. Acum am multe planuri pentru Agnita, pe care am de gind sa le si transform in realitate pe parcursul acestor ani de mandat. Vreau sa reabilitam integral artera principala, de la apa, canal, zona verde si pina la trotuare. Totul se va face pe fonduri europene, desigur. Este vorba despre un proiect extrem de complex, in valoare totala de sase milioane de euro. Deocamdata ne aflam la faza de evaluare si urmeaza sa semnam contractul. Un alt proiect in care sintem implicati este cel in colaborare cu Asociatia "Apa Tirnavei Mari", cu Dumbraveni, Medias si Copsa Mica si se refera la reabilitarea intregii retele de apa pentru zonele incluse in proiect. Un alt proiect pe care trebuie sa il ducem la bun sfirsit este cel prin care vom reabilita reteaua de canalizare. Pentru acesta vom primi o finantare de un milion de euro. Dupa cum se vede, exista o multime de proiecte care au nevoie de continuitate si ma bucur ca am avut ocazia sa merg mai departe pe acest drum si sa fiu, astfel, alaturi de locuitorii orasului Agnita."

sursa: www.monitorulsb.ro

11 iunie 2008
Porţile deschise ale grădiniţelor

Marţi 20 mai, cele trei grădiniţe din Agnita, şi-au deschis porţile pentru a prezenta musafirilor zestrea cu care se mândresc. Au fost invitaţi să le calce pragul cadre didactice, directorii şcolilor şi grădiniţelor din zonă, directori de grădiniţe din Sibiu şi Mediaş, reprezentanţi ai sindicatului din învăţământ, primarul şi viceprimarul oraşului Agnita şi inspectoarea de specialitate de la Inspectoratul Judeţean Sibiu.
Vizita a început la grădiniţa de pe Fabricii, care a împlinit 30 de ani de la inaugurare.Directorea grădiniţelor din Agnita, Adriana Bologa a făcut o prezentare detaliată a celor trei grădiniţe, pentru reabilitarea cărora în perioada 2006-2007 s-au cheltuit 1,4 milioane Ron şi după aspectul exterior şi interior al acestora banii au fost cheltuiţi cu folos.
La grădiniţe sunt înscrişi 300 de copii, împărţiţi în 14 grupe, din care 6 cu program normal şi 8 cu program prelungit.La Grădiniţa I (de pe Aurel Vlaicu) copiii au un atelier de pictură şi un ansamblu coral, la Grădiniţa II (de pe Horia) se fac cursuri de limba engleză şi germană şi dansuri populare iar la Grădiniţa III (de pe Fabricii) au ansamblu de dansuri moderne şi tematice, ansamblu coral şi curs de limba engleză.
Dar, dincolo de dotările, apreciate ca fiind la nivel european, vizitatorii au remarcat faptul că personalul didactic al grădiniţelor profită de baza materială şi dovedesc o implicare profesională peste nivelul european.
În toate grădiniţele, nu numai sălile de clasă ci şi holurile şi coridoarele sunt adevărate expoziţii cu lucrări realizate de copii, ce încântă privirea şi sufletul prin lumină şi culoare.Fiecare clasă este personalizată purtând amprenta muncii educatorelor, care furate de universul curat din sufletul copiilor le cultivă dragostea de frumuseţe. Oricine ar vizita oricare clasă din grădiniţe se alege cu un plus de bucurie în suflet. Şi orice clasă poate oferi, în afară de expoziţiile de artă, un program artistic de poezie, cântece şi dansuri.
La Grădiniţa III oaspeţii au aplaudat ansamblul de dans modern, la Grădiniţa II ansamblul de dansuri populare iar la Grădiniţa I, un cor de copii ce nu se mai săturau să cânte şi să-i încânte pe musafiri.
Aprecierile superlative făcute de Inspector de specialitate Mioara Turianu, atât la adresa celor care au reabilitat grădiniţele cât şi a celor care le folosesc, au fost meritate şi binevenite.

sursa: www.primaria-agnita.ro - I. Bârsan

11 iunie 2008
Rezultatele alegerilor locale din 1 iunie 2008

Numărul total de alegători prevazuţi în listele electorale din circumscripţia electorală 10563
Numărul total de alegători care s-au prezentat la urne 4175

Numărul total al voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de Primar:
Matei Dumitru Partidul România Mare 674
Prişcă Iosif Nicolae Partidul Naţional Liberal 547
Curcean Marius Radu Partidul Democrat Liberal 1487
Dragoman Ioan Partidul Social Democrat 801
Rotar Laurenţiu Partidul Conservator 95
Cioca Ioan Partidul Verde 264
Nicula Eugen Marcel Partidul Noua Generaţie - Creştin Democrat 151

Numărul total al voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent pentru funcţia de consilier al Consiliului Local:
Partidul România Mare 558
Partidul Naţional Liberal 526
Partidul Democrat Liberal 1275
Partidul Social Democrat 723
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 56
Partidul Conservator 78
Partidul verde 241
Partidul Noua Generaţie - Creştin Democrat 136
Forumul Democrat al Germanilor din România 124
Jurca Ioan - candidat independent 123
Rogoz Aurelia - candidat independent 59


sursa: www.primaria-agnita.ro

11 iunie 2008
Ziua Copiilor

Indiferenţi la problemele electorale, copiii din Agnita s-au bucurat mai devreme de sărbătoarea lor tradiţională. După ce joi a fost organizat un concurs la grădiniţa de pe Horea, sâmbătă 31 mai, centrul oraşului a fost ocupat de o mulţime de prichindei, de toate vârstele pregătiţi cu trotinete, triciclete, biciclete mai mici ori mai mari, role ori pantofi de alergat, fiecare după preferinţe sau dotare. Foarte greu de stabilit câţi copiii au participat la concursurile organizate de Casa Elevului şi profesorii de Educaţie Fizică clasele I-VIII.
S-au acordat aproape 300 de premii, toţi participanţii primind o diplomă şi dulciuri, dar unii au concurat la două sau trei probe, iar alţii fiind foarte implicaţi în galeria ce încuraja concurenţii.
Pentru că diplome şi dulciuri au fost suficiente, s-au organizat şi întreceri amuzante; alergatul în sac, alergatul cu mingea de tenis în lingură şi o probă de rezistenţă în jurul primăriei.
O zi frumoasă plină de bucurii pentru toţi copiii veniţi să se distreze.
Premierea a fost sponsorizată de Primăria şi Poliţia din Agnita.

sursa: www.primaria-agnita.ro - I. Bârsan

11 iunie 2008
Cinstirea eroilor

Şi în acest an creştinii, prezenţi la slujba de Inălţarea Domnului, au ieşit din biserică cu prapori şi preoţi în frunte şi s-au îndreptat spre Parcul Eroilor "Căpitan Axente Lene" pentru comemorarea celor ce-au murit în slujba ţării. Acolo s-au întâlnit cu reprezentanţii instituţiilor veniţi cu coroane de flori pentru cinstirea eroilor neamului.
După oficierea slujbei de pomenire, corul Sf. Nicolae a intonat Imnul Naţional şi Imnul Eroilor, iar sub numele celor înscrişi pe soclu au fost depuse coroanele cu tricolor.
Momentul a fost marcat de scurte cuvântări ţinute de preotul Mihai Naicu, de primarul oraşului Marius Radu Curcean şi de veteranul Ioan Moţi. De reţinut promisiunea primarului de a reface Parcul Eroilor "Axente Lene".
În ziarul Tribuna a mai fost menţionat faptul că oraşul Agnita şi eroii săi merită un alt monument. Cel pe care acum este trecut numele eroului Axente Lene şi al ostaşilor căzuţi în al II-lea Război Mondial, a fost ridicat pentru cinstirea ostaşilor sovietici "eliberatori". Când s-a considerat că de fapt aceştia nu ne-au prea eliberat, a fost dată jos steaua roşie şi placa cu inscripţia respectivă, şi a fost înlocuită cu una ce menţiona numele eroilor români. După revoluţie, în locul stelei sovietice s-a pus o cruce şi sub eroii români au fost trecuţi şi cei saşi iar în 2004 s-a mai adăugat o placă cu numele căpitanului Axente Lene. Acum acest monument ce reflectă istoria noastră din ultimii 60 de ani, pe care impusă ori nu, trebuie să ne-o asumăm, ar trebui mutat în curtea muzeului din Agnita pentru a nu uita, iar în memoria eroilor să se ridice un monument pe care agniţenii să simtă că le aparţine.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

02 iunie 2008
18.000.000 euro pentru apă şi canal

Aseară, 28 mai 2008, membrii Comisiei Europene au aprobat finanţarea de 18 milioane euro a proiectului de modernizare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare în orasul Agnita. Proiectul orasului nostru face parte dintr-un proiect ce acopera zona de nord a judeţului Sibiu. Peste doar câţiva ani, locuitorii Agnitei vor beneficia de servicii de apă şi canalizare la standarde europene.
Aprobarea proiectului vine dupa 3 ani de la demararea formalităţilor acestui proiect. Comisia Europeană a aprobat finanţarea de lucrarilor de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi apă uzată în localităţile Mediaş, Copşa Mică, Agnita şi Dumbrăveni, realizarea aducţiunii de apă Arpaşu de Jos-Agnita şi a staţiei de tratare a apei de la Arpaşu de Jos. Acum 2 ani a fost înfiinţată Asociaţia "Apa Târnavei Mari" ca operator regional de apă şi apă uzată pentru zona de nord a judeţului Sibiu, societate care funcţionează efectiv din data 1 ianuarie 2007. Societatea a preluat activitatea serviciilor de apă şi canal din Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni, iar în viitor va furniza aceleaşi servicii la Copşa Mică şi în toate localităţile rurale din nordul judeţului Sibiu. Acţionari în în cadrul asociaţiei "Apa Târnavei Mari" sunt Consiliul Judeţean Sibiu şi consiliile locale din Agnita, Mediaş, Copşa Mică şi Dumbrăveni.
Felicitări AGNITA!

sursa: www.primaria-agnita.ro - primar Marius Radu Curcean

23 mai 2008
Ultima şedinţă ordinară

Miercuri, 21 martie, primarul oraşului Agnita Marius Radu Curcean, i-a convocat pe membrii Consiliului Local la ultima şedinţă ordinară din actualul mandat.
Cu această ocazie, consilierii au aprobat rectificarea bugetului local cu suma de 183 300 lei, bani proveniţi de la guvern conf HG 1424 /2007. Aceşti bani vor fi utilizaţi pentru finanţarea pregătirii tehnice a proiectelor de investiţii pentru Restaurarea centrului istoric al oraşului Agnita şi Reamenajarea parcului natural Steinburg
Tot în această şedinţă, consilierii au aprobat solicitarea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din Sibiu, de a i se atribui în folosinţă gratuită construcţia Centralei Termice dezafectate de pe str. Fabricii. Arhiepiscopia doreşte să înfiinţeze în această clădire un Centru Religios prin care să furnizeze servicii sociale specializate unor categorii de persoane care necesită sprijin pentru integrarea lor cu succes în viaţa comunităţii.
A fost amânată aprobarea hotărârii privind preţul la serviciul de salubritate pe motiv că instituţia respectivă nu a fost reprezentată de nimeni. Alte trei proiecte s-au referit la împuternicirea primarului de a reprezenta şi vota diverse hotărâri în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Apa Târnavei Mari.
În cadrul punctului Diverse, consilierul Mihail Kraus s-a făcut purtătorul de cuvânt al unui cetăţean, care solicita folosirea pietrei cubice de pe Aurel Vlaicu pe alte străzi. Primarul a explicat că respectiva piatră este fasonată numai pe o faţetă, iar utilizarea ei necesită multă manoperă şi impune cheltuieli ce nu s-ar regăsi în eficienţa actualului trafic rutier.
Probabil datorită frigurilor din apropierea alegerilor, şedinţa s-a desfăşurat într-o atmosferă de rece politeţe protocolară.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

07 mai 2008
Duminica Tomii - Sărbătoarea Hârtibăcenilor

Cea de-a treia ediţie a spectacolului "Festivalul Hârtibăcenilor" a confirmat sperantele organizatorilor cu privire la revitalizarea jocurilor si a cântecelor din aceasta zona. Daca la prima editie în 2006 au fost prezente doar formatiile din Agnita, Bârghis si Chirpar, acum pe scena Caminului Cultural din Marpod au evoluat peste 150 de artişti amatori din opt localităţi.
Valorea spectacolului nu a fost dat de numărul mare al celor care si-au reprezentat localitatile, ci de autenticitatea jocurilor şi a cântecelor prezentate. Deşi festivalul nu este organizat sub formă de concurs, toţi participanţii s-au străduit să prezinte cât mai bine jocurile din satul lor, impresionând spectatorii pentru care sala căminului din Marpod, minunat împodobită cu ştergare şi covoare, s-a dovedit neîncăpătoare.
După salutul de bunvenit adresat spectatorilor şi interpreţilor, Dotcoş Sebastian Toader primarul comunei Marpod, gazda acestei ediţii a festivalului a dat cuvântul preşedintelui asociaţiei Valea Hârtibaciului Curcean Radu Marius, care în câteva cuvinte a vorbit despre scopul festivalului, acela de a nu lăsa să se piardă valorile spirituale ale acestei zone.
Deschiderea spectacolului a fost făcută de îndrăgiţii solişti locali Ioan şi Andra Hordobeţ. Au urcat apoi pe scenă jucătorii din Bîrghiş participanţi la toate ediţiile, conduşi de Borzea Ioan directorul Căminului Cultural. Un grup de copii şi feciori din Retiş, conduşi de Baciu Ioan au fost aplaudaţi pentru frumuseţea jocului lor tradiţional, Ficioreasca Rară retişană. Micuţii jucători au dovedit că pot duce mai departe jocul de suflet al retişenilor.
O frumoasă impresie a făcut şi echipa din Noiştat, comuna Iacobeni, instruită într-un timp foarte scurt de profesorul Secere Nicolae, echipă care a participat pentru prima dată, cu succes, la un asemenea spectacol. Chirpărenii conduşi de Zămăcău Vasile şi-au prezentat sârba, purtata şi învârtita, jocurile lor inconfundabile.Echipa de fete din Roşia , bune jucătoare, bine instruite de profesoara Borcea Eliza, au beneficiat de prezenţa micului solist Comşa Iliuţă, care a cucerit simpatia publicului prin originalitatea interpretării.
Până la ediţia precedentă a festivalului, în Marpod nu a fost echipă de jocuri populare, folclorul acestor locuri fiind reprezentat de ilimbăşeni, care pe vremuri, nu prea îndepărtate, obţineau premii importante la festivaluri naţionale uimind cu frumuseţea portului şi a jocurilor. Acum aceste frumuseţi spirituale au fost preluate de copiii din Marpod, conduşi cu mult profesionalism de instructorul Tărchilă Ioan, fiu al acestor locuri. Aplauzele primite din partea părinţilor şi a consătenilor au fost binemeritate, tinerii jucători reuşind să pună în valoare frumuseţea jocurilor străbune.
O notă în plus la calitatea spectacolului a fost dată de prezenţa corului mixt din Alţâna. Format din tineri dar mai ales din vârstnici cu suflet tânăr, acest cor a readus pe scenă frumuseţea cântecelor vechi, cântate în şezătorile din satele noastre. Pentru frumuseţea interpretării, pentru valoarea cântecelor prezentate cu dragoste şi suflet , merită felicitaţi împreună cu tânărul si talentatul lor solist Vaida Ştefan.
Ansamblul "Cununa" al Casei de Cultură Ilarion Cocişiu din Agnita, în al cărui repertoriu coregraful Nelu Sârbu a inclus elemente din toată zona Văii Hârtibaciului, a fost aplaudat pe măsura valorii sale.
De multe aplauze s-a bucurat şi consacratul solist vocal Marcel Părău, care reuşeşte permanent să pună în valoare cântecele de pe Hârtibaci.
Reuşitul spectacol a fost încheiat de soliştii ilimbăşeni Ioan Hordobeţ şi frumoasa lui fică Andra, premiată la festivalul Cânt şi Joc pe Hârtibaci şi la alte festivaluri naţionale.
Fără arome de grătare, mici şi bere la Marpod a avut loc un mare spectacol al hârtibăcenilor, de la care cei care au participat au plecat cu un plus de bucurie sufletească.
În afară de interpreţi şi de instructori merită felicitaţi toţi cei care i-au sprijinit, cei care se preocupă ca valorile culturale ale aceste zone să nu se piardă. Iniţiativa asociaţiei "Valea Hârtibaciului" şi a Casei de Cultură din Agnita, de a organiza în fiecare an acest festival în altă localitate din zonă, a dat roade şi arată că "tot ce-i românesc nu piere".
A VI-a ediţie a "Festivalului Hârtibăcenilor" va avea loc în 26 aprilie 2009, prima duminică după Paşti, şi la invitaţia primarului Dobre Aurel va fi găzduită de comuna Brădeni în satul Retiş.
Suntem convinşi că va fi din nou o mare sărbătoare a hârtibăcenilor.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

30 aprilie 2008
Pentru asistenţa medicală la domiciliu

O echipă din Olanda, localitatea Oosterbeek, membrii ai unei organizaţii pentru îngrijirea bolnavilor la domiciuliu şi membrii grupului de sprijin pentru România, au fost prezenţi pentru a doua oară în zona noastră.
După o vizită pe Valea Buii, la dispensarul din Răvăşel, unde s-au informat despre problemele medicale deosebite din această zonă, membrii grupului format din personal medical, preoţi şi voluntari, s-au întâlnit la Biserica Reformată din Agnita, cu persoane implicate în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale din zona Agnita.
Au participat: medicul Dr. Bârză Marius şi Prişcă Ioan manager la Spitalul Orăşenesc, Curcean Radu Marius primarul oraşului şi preşedinte al asociaţiei Valea Hârtibaciului, preotul Kozma Endre de la Biserica Reformată, preotul Boltres Reiner de la Biserica Evanghelică CA, Cotaru Joachim manager regional la asociaţia Valea Hârtibaciului, Dr. Dogaru Ileana şi Hila Oana asistent, de la dispensarul din Răvăşel, Călugăr Anca şef Birou Asistenţă Socială, Tufă Cristina psiholog la căminul de bătrâni şi alte persoane din Agnita.
Discuţiile au fost multe şi s-au concentrat pe căutarea de soluţii, în vederea acordării de îngrijire medicală la domiciliu, personelor cu boli cronice şi vârstnicilor.Este necesar un sistem informaţional unitar, în care asemenea persoane să fie luate în evidenţă şi de personal medical calificat disponibil să răspundă solicitărilor. Pentru toate astea sunt necesare fonduri. În Olanda aceste servicii beneficiază de fonduri guvernamentale şi sponsorizări. La noi asemenea resurse financiare sunt foarte greu accesibile iar persoane care au nevoie de asistenţă medicală la domiciliu sunt foarte multe.
Pentru realizarea unui asemenea sistem în zona noastră, participanţii la dezbateri au convenit să se constituie într-o asociaţie în care să fie atrase şi alte instituţii şi persoane fizice care sunt dispuse să se implice în rezolvarea acestor probleme sociale.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

15 aprilie 2008
Casa de Pensii la Agnita

Agnitenii vor avea Casa de Pensii in cel mult un an. Totul depinde de un sprijin pe care Casa Judeteana il asteapta de la bugetul de stat.
Batrinii din Agnita ar putea fi scutiti de un efort in plus. Multi dintre ei reusesc sa ajunga cu greu in Sibiu, pentru a-si ridica pensia lunara. In sprijinul acestora vin reprezentantii Casei Judetene de Pensii (CJP) Sibiu, care vor sa construiasca o filiala chiar in centrul Agnitei. Locatia a fost deja stabilita, iar sibienii asteapta unda verde din partea autoritatilor de la Bucuresti. Ideea construirii unei filiale la Agnita este veche de citiva ani, insa lipsa banilor a cam "taiat" elanul conducerii Casei Judetene de Pensii Sibiu. "Nu avem nicio siguranta, deocamdata. Noi am putea sa ne apucam de lucru chiar si miine, numai sa avem sprijinul finaciar. Este o investitie mult prea mare, iar banii nu pot veni decit de la Bucuresti. Noi nu avem o asemenea suma. De fapt, ne-am gindit de mult timp la aceasta cladire, dar banii sint singurii care ne impiedica sa mergem mai departe. Oricum, este un lucru necesar si este pacat sa nu-l facem din moment ce dispunem si de spatiul necesar", este de parere directorul Dorel Aldea.
Spatiul unde ar urma sa fie construita Casa de Pensii se intinde pe o suprafata de aproximativ 200 de metri patrati. Acesta este luat printr-o recuperare de creante, in 1992, de la firma Agnitex, care a intrat in faliment si a oferit spatiul pentru a scapa de datorii. Astfel, cu ajutorul Ministerului Finantelor, s-a realizat transferul proprietatii. De asemenea, Primaria Agnita se arata dispusa sa coopereze. Primarul Marius Curcean sustine ca ar dori sa sustina acest proiect si ca pensionarii ar avea nevoie cu adevarat de un sediu chiar la ei in oras. Astfel, ar evita naveta la o distanta de aproximativ 40 de kilometri. Mai bine de 3.000 de pensionari ar urma sa beneficieze de serviciile acestei filiale. "Discutia aceasta este mai veche. Noi ii asteptam sa vina aici si vom incerca sa ii ajutam cum putem. Indiscutabil, este un proiect pe care il primim cu bratele deschise si ar fi ideal pentru pensionari. Avem multi oameni si virstnici si bolnavi, care sint nevoiti sa faca naveta si trebuie sa facem ceva pentru ei, sa nu-i mai punem pe drumuri", recunoaste edilul, adaugind ca in Agnita exista probleme serioase in sistemul asigurarilor de sanatate. Intentia este ca sediul care urmeaza sa fie construit sa se ocupe atit de pensii, cit si de asigurari. Aceasta, in conditiile in care, la ora actuala, in Agnita, lucreaza doar o persoana, care se ocupa de asigurari, o singura data pe saptamina.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

14 aprilie 2008
Ordine la Primarie

Agnita are nevoie de o curte de gospodarire comunala. Primaria orasului detine o serie de utilaje pe care nu le poate folsi din lipsa unui spatiu adecvat. Pina la sfirsitul acestui an, vor incepe lucrarile la hala metalica in care vor lucra 15 angajati.
Orasul Agnita nu are, inca, o curte de gospodarire comunala. Cu toate acestea, mai multe utilaje se afla in administrarea Primariei si au nevoie de un spatiu de depozitare. In lipsa de alta suprafata, acestea sint tinute, momentan, in fosta remiza de pompieri si intr-o curte aflata in paragina. Multe utilaje au fost achizitionate inca din anul 2004 si nici pina in prezent nu au un spatiu de depozitare. Nu de putine ori, ele sint „puse" la treaba chiar intr-un loc amenajat in spatele primariei. Edilul Marius Curcean spune ca situatia nu mai poate continua.
Curtea de gospodarire comunala ar urma sa fie amenajata intr-o hala metalica. Aici vor sta camioane cu remorca, tractoare cu remorca, o masina de maturat strada, un autobuz de transport persoane, un plug, microbuze si citeva autoturisme. Pentru acestea este nevoie, desigur, de un spatiu pe masura. Hala va masura aproape 500 de metri patrati. Insa locatia ei nu este inca stabilita. Hala ar putea fi pozitionata fie linga statia de sortare a deseurilor din oras, fie in primul tronson al tirgului din Agnita. „Avem nevoie de acest spatiu, deoarece aceste utilaje trebuie folosite in folosul institutiilor publice. Vrem sa le folosim la dulgherie, timplarie, gradinarit, formarea si intretinerea spatiilor verzi, transport si nu numai. Avem diverse domenii si este mai avantajos pentru noi. De exemplu daca lucram la scoli sau la gradinita ne convine sa venim cu utilajele noastre, decit sa mai platim pe altcineva", a motivat primarul Curcean.
Serviciul de gospodarire comunala este deja gata, insa doar pe hirtie. Lucrarea propriu-zisa va incepe doar peste citeva luni. Deocamdata, se pune la punct proiectul tehnic. In hala vor lucra 15 angajati ai Primariei Agnita. Potrivit primarului, toate cheltuielile ar urma sa fie suportate de Consiliul Local, insa, in mod ideal, ar putea fi atrase si finantari europene. „Intentionam sa construim acest sistem prin fonduri proprii. Ar mai fi si varianta cu sprijinul extern, dar nu stiu daca ne putem baza pe ea. Pe viitor, ne-am gindit si sa facem cumva sa obtinem un profit real de pe seama acesetor utilaje. Adica sa nu le folosim doar pentru lucrarile de pe domeniul public, ci si pentru alte lucrari in oras, pentru care sa platim si bani, de pe urma prestarii serviciilor", a marturisit Curcean.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

14 aprilie 2008
PC Sibiu şi-a desemnat candidatul pentru Agnita

Liderii PC Sibiu şi-au stabilit, la sfârşitul săptămânii trecute, în Biroul Executiv al filialei, candidatul pentru Primăria Agnita. Acesta este fostul primar al oraşului Ioan Laurenţiu Rotar. Iosif Moldovan, preşedintele PC Sibiu, susţine că este cea mai bună alegere şi că Ioan Laurenţiu Rotar cunoaşte foarte bine problemele oraşului.
La rândul său, Ioan Laurenţiu Rotar spune că experienţa acumulată în cei patru ani în care a condus oraşul este foarte importantă şi în acelaşi timp utilă. "În acea perioadă am construit sala de sport, am extins şi modernizat iluminatul public din oraş şi am extins reţele de gaz metan, prin introducerea unei noi conducte de gaz în valoare de 25 miliarde de lei vechi.
Totodată, în 2002, am lansat proiectul aducţiunii de apă, realizarea reţelei de canalizare în oraş şi construirea unei staţii de epurare. Ca obiective imediate mi-am propus finalizarea unui număr de 33 de apartamente şi să redresăm industria din Agnita. Totodată, doresc demararea unor proiecte de sprijin pentru agricultori şi fermieri, deoarece Agnita s-a dezvoltat ca oraş agro-industrializat", a spus Ioan Laurenţiu Rotar, candidatul PC pentru Primăria Agnita, la conferinţa de presă săptămânală a conservatorilor sibieni.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

03 aprilie 2008
Lolele au facut curăţenie

Admiraţi de locatarii blocurilor din zonă, membrii asociaţiei "Breasla Lolelor" din Agnita au desfăşurat o acţiune de curăţire a parcului Steimburg. Hârtii, sticle, o mare varietate de ambalaje din plastic, haine vechi, lenjerie şi materiale de construcţii, aruncate de "orăşenii" din blocuri, pătau gingăşia viorelelor şi a Florii Paştelui, ce încercau să se bucure de lumina soarelui. Interesant este faptul că tomberoanele de gunoi sunt mai aproape decât parcul, dar se pare că plăcerea grobienilor de a murdări e mai mare decât bucuria de a admira frumuseţea dumnezeiască a naturii.
Acţiunea civică a membrilor asociaţiei s-a concretizat cu o remorcă mare, plină cu resturi aruncate de unii ce se consideră şi ei oameni.
La această cosmetizare de primăvară a parcului a participat activ şi primarul Marius Radu Curcean, în calitate de membru al asociaţiei "Breasla Lolelor". Acesta a vorbit despre un proiect de reabilitare a parcului ale cărui costuri se ridică la suma de 3000 de euro. Prin realizarea acestuia parcul va deveni iar ceea ce a fost odată - un loc ideal de petrecere a timpului liber pentru agniţeni. În viziunea primarului parcul va beneficia de o serie de amenajări, printre care: alei cu bănci, un amfiteatru în poieniţă, locuri de joacă pentru copii şi dotări pentru picnic. Parcul va deveni locul de desfăşurare a Zilelor Culturale ale oraşului Agnita.
Pentru început, următoarea acţiune a lolelor în parcul Steimburg este preconizată de Sânziene, când se intenţionează organizarea unei serbări câmpeneşti.

sursa: www.primaria-agnita.ro - I. Bârsan

03 aprilie 2008
Centru istoric "improspatat"

Agnita investeste in trecut, pentru a-si asigura viitorul. In citeva luni, centrul istoric al orasului se va transforma intr-un mare santier.
Agnita vrea sa cucereasca vizitatorii cu latura sa medievala. "Temelia" exista deja, numai ca va trebui modificata substantial. Este prima reabilitare de proportii a centrului istoric din Agnita. Pentru toate lucrarile, Primaria ar putea cheltui sase milioane de euro sau chiar mai mult. Primele luate in colimator vor fi strazile. Mai exact, Mihai Viteazu, Piata Republicii, strada Aurel Vlaicu si nu numai. Acestea vor fi reabilitate in totalitate, de la trotuare si pina la covorul asfaltic. Banii urmeaza sa vina de la Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL). Deocamdata, doar pentru pregatirea proiectului tehnic, vor fi investiti mai bine de 400.000 lei. Prioritar este studiul de fezabilitate. „Orasul nostru are acea caracteristica medievala si este pacat sa nu ne folosim de ea. Acum, se merge pe dezvoltarea industriala, desi la noi nu a fost atit de accentuata, dar, totusi, riscam sa ne modificam aspectul orasului si asta nu este tocmai bine pentru turism. Trebuie sa ne atragem turistii prin istorie si sa ii facem sa vina cu drag in acest oras transilvanean, care are traditie in Europa", este de parere Marius Curcean, primarul orasului Agnita.
Cel mai important obiectiv, care va suferi modificari substantiale, este Muzeul Vaii Hirtibaciului. Obiect de referinta pentru tot judetul, acesta va avea un nou sistem de siguranta si unul de iluminat, incaperi puse la punct, dar si curtea interioara renovata. Singurele la care nu se va umbla sint exponatele din cadrul muzeului.
Unele probleme ar putea aparea la Biserica Cetate, care se afla in administrarea Bisericii Evanghelice din Agnita. In aceasta situatie, Primaria nu ar putea interveni, deoarece doar reprezentantii Bisericii Evanghelice pot decide daca vor sa le fie renovat patrimoniul. Curcean spune, insa, ca va incerca sa incheie un parteneriat care sa permita colaborarea cu Biserica. Astfel, si aspectul acestui obiectiv ar urma sa fie modificat.
Nici celelalte zece obiective istorice nu vor putea fi renovate in interior. Va fi imbunatatita doar partea exterioara din jurul acestora. La interior nu se poate interveni, deoarece monumentele sint administrate de privati. Primaria se va ocupa, insa, de toata infrastuctura din preajma acestora. De la strazi, pina la iluminat. Si pavajele din zona centrului istoric vor fi puse la punct, odata cu demararea proiectului. Lucrarile ar urma sa inceapa dupa luna septembrie, dupa cum afirma Marius Curcean.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

19 martie 2008
Şedinţa consiliilor consultative zonale

La şedinţa Consiliilor Consultative Zonale din Agnita, convocată de primarul Marius Radu Curcean, au participat 23 de membrii, reprezentanţi ai celor 10 zone ale oraşului şi ai localităţilor Ruja şi Coveş. CCZ-urile au fost constituite cu scopul realizării unui dialog al edililor oraşului cu reprezentanţii locuitorilor, atât pentru a-i informa despre problemele cu care se confruntă primăria, cât şi pentru a afla care sunt solicitările cetăţenilor.
Şedinţa a început cu prezentarea de către primar a Bugetului de venituri şi cheltuieli şi a Planului de investiţii pe anul 2008. În prezentare, primarul a vorbit despre finalizarea lucrărilor din zona Climăs, refacerea integrală a străzii Griviţa, viabilizarea blocului ANL, parcarea din zona Fabricii, asfaltarea străzii Aurel Vlaicu, introducerea apei în Ruja şi Coveş, proiectele de refacere a arterei principale, reabilitarea centrului istoric, refacerea parcurilor şi mai ales a parcului Steinburg.
Reprezentanţii locuitorilor au vorbit despre problemele pe care le are fiecare zonă: înlocuirea conductelor de apă, gropile din asfalt atât cele născute în iarnă, cât şi cele făcute pentru repararea conductelor curăţarea rigolelor, lipsa capacelor la gurile de canal, străzile vitregite de lucrări Livezilor şi Dealului- lipsa de presiune a apei la blocurile de pe Steimburg, noroiul de la creplele din Ruja şi Coveş, dar şi cel adus pe roţile tractoarelor, supravegherea lucrărilor de refacere a străzilor şi refacerea trotuarelor.
Discuţiile au fost deschise şi destul de animate, dar cu concluzii edificatoare atât pentru reprezentanţii primăriei cât şi pentru membrii CCZ.
A fost apreciată propunerea prof. Ioan Neofit, directorul Colegiului AT Laurian, de a fi cooptaţi în CCZ şi tineri sub 18 ani, pentru a se căuta soluţii la problemele tineretului.
În măsura în care problemele expuse de reprezentanţii zonelor vor fi luate în considerare şi în măsura în care aceştia îi vor sprijini pe edili, va fi dovedită eficienţa CCZ-urilor.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

14 martie 2008
Parteneriat şcolar European

Colegiul Tehnic "August Treboniu Laurian" din Agnita este o şcoală în care ideile moderne din învăţământ îşi fac simţită tot mai tare prezenţa.
Având în vedere faptul că proiectele şi parteneriatele şcolare sunt o latură importantă a cerinţelor Uniunii Europene în domeniul educaţiei, şcoala agniţeană, prin echipa de proiect formată din Prof. Mihaela Ciutescu şi Informatician Ioan Vaida, împreună cu City of Ely Community College, din Ely, Cambridgeshire, Marea Britanie, reprezentată de doamna profesoară Nicky Smith, coordonatorul relaţiilor internaţionale, au realizat proiectul "Stop! Este comunitatea noastră…". Proiectul se va derula după un plan de doi ani, începând cu anul şcolar 2008-2009 şi are ca obiective păstrarea mediului ambiant, conservarea clădirilor cu valoare istorică, a tradiţiilor, obiceiurilor, etc.
În perioada 5-9 Februarie 2008 domnul Ion Neofit, directorul colegiului şi domnul Ioan Vaida au efectuat o vizită la şcoala din Anglia.
A fost o vizită de documentare şi de muncă din care am aflat condiţiile existente la şcoala parteneră, modul de gândire al dascălilor şi elevilor. A fost o vizită din care am avut multe de învăţat, lucruri ce ne sunt de un real folos în derularea parteneriatului pe care l-am început.
Am urmărit modul în care se desfăşoară orele în şcoala parteneră, locaţia în care este amplasată, punctele vizate de proiect. Elevii englezi au fost foarte interesaţi de şcoala noastră, şi în acelaşi timp dornici să ne cunoască oraşul în vizitele ce vor urma.
În întâlnirile ce le-am avut cu domnul Ian Gartshore, directorul colegiului din micuţul orăşel britanic, acesta a fost încântat de colaborarea cu şcoala noastră şi ne-a asigurat că avem tot sprijinul său în realizarea parteneriatului.
Partea britanică a considerat că vizita noastră a fost foarte benefică şi aşteaptă vara pentru a ne onora cu prezenţa în oraşul nostru.

sursa: www.primaria-agnita.ro , autor: Ioan Vaida

13 martie 2008
Apă mai bună la Agnita

Asociaţia "Apa Târnavei Mari" începe anul în forţă, cu proiecte solide. Cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu, vor fi demarate lucrări de amploare în Agnita, pentru a îmbunătăţi calitatea apei.
14 milioane de euro vor fi investiţi în modernizarea reţelei de apă a oraşului Agnita, până în 2013. Proiectul de dezvoltare face parte din priorităţile Asociaţiei Intercomunitare „Apa Târnavei Mari", în care Agnita este partener, alături de Mediaş, Dumbrăveni, Copşa Mică şi Consiliul Judeţean. Şase milioane de euro din cele 13 vor fi cheltuite pentru reabilitarea conductei de aducţiune Arpaşu de Sus - Agnita. Alţi bani vor intra în ridicarea prizei de captare pentru barajul de la Arpăşel. "La ora actuală avem în Arpaşel lucrări de suprafaţă care au o vechime de peste 30 de ani şi nu mai fac faţă. În consecinţă, le vom inlocui. Staţia de tratare a apei va fi la Arpaşu, iar de aici va fi deservită Agnita, dar şi alte zone", a explicat Marius Curcean, primarul din Agnita.
Tot în cadrul programului de îmbunătăţire a calităţii apei intră şi înlocuirea reţelelor principale de conducte. De asemenea, reţeaua de canalizare de pe Valea Hârtibaciului va fi pusă la punct, precum şi statia de epurare, pentru care însă autorităţile nu au anunţat, deocamdata, niciun termen de finalizare. Primarul Curcean mărturiseşte că lucrările s-ar putea intinde pe mai mulţi ani decât se poate prevedea acum, iar imbunătăţiri radicale nu vor fi, probabil, vizibile mai devreme de anul 2020. "Eu cred că am putea termina cu totul cam prin anul 2021. Nu de alta, dar lucrările sunt de amploare şi necesită timp, o mulţime de bani şi, bineinţeles, parteneri priceputi. De început, vom începe undeva prin vara acestui an. Data exactă depinde, în cea mai mare măsură, de răspunsul primit din Belgia", a subliniat Curcean.

sursa: www.monitorulsb.ro - A. Cîmpeanu

11 martie 2008
Agnita are post de radio

Începând cu 1 martie, la Agnita a intrat în emisie unicul post de radio local, Radio Eveniment Agnita, care poate fi recepţionat pe lungimea de 88,5 FM.
Pentru inaugurarea noului post, la Casa de Cultură Ilarion Cocişiu a fost organizat un spectacol, la care Călin Lucian, patronul Evenimentului, a adus nume îndrăgite ale muzicii sibiene. Orchestra Ansamblului Cindrelul Junii Sibiului i-a acompaniat pe soliştii Alina Bîcă, Alina Pinca, Camelia Cosma Stoiţă, Teodora Ciocănea, Nelu Albu, Mihai Mărginean şi Alin Popa iar orchestra Casei de Cultură din Agnita a cântat pentru Ansamblul Hârtibaciul şi i-a acompaniat pe soliştii Ionuţ Precup, Petronela Sandu, Alieana Vecerzan, Diana Nistor, Andreea Sebeşan şi Ioana Bogdan. Muzica şi dansul modern au fost prezentate de trupele Avocat şi Symbol, Tender şi La strada dance şi de soliştii Cosmin Chelcea şi Casiana.
Prezentarea spectacolului a fost făcută de Cosmin Chelcea şi Cosmina Câmpu, Casa de Cultură dovedindu-se prea mică pentru numărul mare de doritori să vadă gratuit, acest spectacol.
Călin Lucian le-a mulţumit directorului Casei de Cultură Emil Ţerbea, primarului Radu Marius Curcean şi viceprimarului Ioan Dragoman pentru sprijinul acordat la realizarea acestui post de radio local care va emite pe o rază de 30 de km.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 martie 2008
Preot nou la Coveş

Chiar dacă n-a fost scrisă cu roşu în calendar, data de 1 Martie 2008 a fost zi de sărbătoare creştinească pentru locuitorii satului Coveş. A fost ziua în care enoriaşii acestui sat - pentru care biserica a fost totdeauna un punct de referinţă în viaţa lor spirituală - s-au bucurat de numirea unui nou preot în parohia lor.
Cel pe care coveşenii l-au întâmpinat la poarta satului, împodobită cu covoare, urându-i lui şi familiei "Bine aţi venit acasă" se numeşte Cosmin Axente Coşorean, s-a născut în Coveş şi a fost botezat în biserica "Adormirea Maicii Domnului". În aceeaşi biserică P.S. Episcopul vicar Dr. Visarion Răşinăreanu a săvârşit asupra sa Sfânta Taină a hirotonirii, în prezenţa unui sobor de preoţi, a Protopopului Ioan Jurca şi a mulţimii de consăteni, credincioşi pentru care biserica s-a dovedit prea mică pentru acest eveniment.
Preotul Cosmin Coşorean este descendent al preotului Alexandru Comşa care a slujit în această biserică în perioada 1860 - 1888, şii urmează în această parohie preotului Mihai Naicu, secretar al Protopopiatului Agnita , transferat la parohia nr 1 din Agnita.
Pline de încărcătură emoţională, au fost momentele citirii jurământului de preot, ca şi acela al cuvântării Protopopului Ioan Jurca, cel care i-a cultivat dragostea de biserică şi de viaţă creştină.
Odată cu îmbrăcarea hainei preoţeşti, P.S Dr Visarion Răşinăreanu l-a felicitat şi i-a înmânat tânărului preot, în mod simbolic, Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi cheile bisericii.
Felicitări i-au fost adresate de înainaşul său preotul Mihai Naicu, care i-a promis să-i fie alături şi de primarul oraşului Agnita, Radu Curcean.
Ne alăturăm celor care l-au felicitat şi-i urăm noului preot împliniri în sarcina pe care şi-a asumat-o.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

19 februarie 2008
Consorţiu pentru Mocăniţă

Începând cu 30 ianuarie 2008, asociaţia "Consorţiu pentru dezvoltare interregională Sibiu - Agnita" a primit personalitate juridică având ca scop reabilitarea Mocăniţei.
Deocamdată această asociaţie este compusă din primăriile din Agnita, Alţâna, Nocrich şi Marpod, dar se aşteaptă să adere şi celelalte primării din zona liniei ferate înguste Sibiu-Agnita, precum şi alte asociaţii şi instituţii interesate de punerea în funcţiune a Mocăniţei.
Încă de la începutul activităţii sale ca primar în oraşul Agnita, Radu Curceanu a tras concluzia că dezvoltarea oraşului depinde şi de localităţile din zonă, ca şi de faptul că dezvoltarea acestora depinde de Agnita.
În acest sens în 2005 a înfiinţat asociaţia "Valea Hârtibaciului", cu scopul de a realiza împreună cu celelalte primării proiecte de dezvoltare comune.
Asociaţia a fost, alături de Direcţia pentru Cultură Sibiu şi Ecomuzeul Regional, cea mai implicată în acţiunile de salvare a liniei ferate înguste, ameninţată cu desfiinţarea şi transformarea ei în fier vechi. Radu Curceanu a făcut nenumărate drumuri la Bucureşti, Braşov şi Sibiu, iar membrii asociaţiei au contribuit la elaborarea documentelor şi la strângerea de semnături pentru ca acest obiectiv să fie clasat şi declarat monument istoric.
În 2007 Ministerul Culturii a emis hotărârea prin care linia ferată îngustă Sibiu-Agnita şi Sibiu-Vurpăr cu toate construcţiile aferente, de la Sibiu până la Sighişoara au devenit monument istoric, nu mai pot fi distruse iar proprietarii au obligaţia să le păstreze şi să le conserve în forma iniţială.
Fondurile necesare pentru repararea liniei, a clădirilor şi pentru procurarea materialului rulant pot fi accesate numai prin realizarea unui consorţiu care să preia şi să gestioneze acest obiectiv. De aceea, la iniţiativa lui Radu Curceanu s-a înfiinţat această asociaţie ai cărei membri mai sunt: Vasile Brezae primar în comuna Alţâna, Emil Anghel - primar în comuna Nocrich şi Sebastian Dotcoş - primar în comuna Marpod.
Valea Hârtibaciului nu are multe surse de dezvoltare. Relativa ei izolare şi productivitate agricolă scăzută, comparativ cu alte zone, au făcut-o neinteresantă pentru marii afacerişti, şi poate tocmai în aceasta constă şansa celor care au rămas şi care vor să trăiască aici.
Zona este ecologică, are peisaje minunate şi peste 140 de monumente istorice care reflectă istoria locurilor, alternanţa bisericilor - cetăţi săseşti cu bijuteriile credinţei ortodoxe, elemente ce vorbesc despre interculturalitatea care s-a dezvoltat aici.
Toate acestea pot fi repere de interes turistic şi pot fi puse în valoare prin repunerea în funcţiune a Mocăniţei care să devină obiectiv turistic principal. Realizarea acestui consorţiu este încă un pas pentru cei care sunt convinşi că Valea Hârtibaciului are şansa ei şi că merită să lupte pentru această şansă.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

16 februarie 2008
Simpozionul de la Săsăuşi

Primarul comunei Chirpăr, Nicolae Scutea, şi preşedintele asociaţiei Ecomuzeul Regional Sibiu, Marius Halmaghi, au organizat la Săsăuşi un simpozion cu tema "Creşterea bivolilor şi caprelor pe Valea Hârtibaciului".
În monumentul istoric, biserica "Adormirea Maicii Domnului" pictată de renumiţii fraţi Grecu, unde a avut loc prima parte a dezbaterilor, au fost prezenţi profesorul dr. Corneliu Bucur, directorul Muzeului Astra, profesorul dr. Ilie Moise, folclorist şi etnolog la Universitatea Lucian Blaga, Iosif Moldovan, vicepreşedinte al CJ Sibiu, Cristina Munteanu, din partea Prefecturii Sibiu, Valer Deleanu, cercetător la Muzeul Astra, Gheorghe Pătraşcu, director general la MDLPL, Ovidiu Calborean şi Dan Nanu, istorici la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Sibiu, arhitectul Vlad Grigorov, Olimpia Ciungan, critic de artă, Ovidiu Dragoman director la Casa de Cultură Sibiu, primarii din Agnita, Roşia şi Gura Râului, invitaţi din satele Fofeldea şi Ţichindeal şi membri ai Consiliului Local din Chirpăr.
Provocarea lansată de Marius Halmaghi, organizatorul şi moderatorul simpozionului, care i-a pus pe invitaţi în faţa unui tablou în care degradarea picturilor sacre, nu numai prin sfinţire ci şi prin valoare artistică, era evidentă, i-a determinat pe participanţi să discute mai ales despre patrimoniul cultural al Văii Hârtibaciului, prea mult timp abandonat, bivolii şi caprele devenind un subiect secundar.
S-a făcut o legătură între proiectul lui Marius Halmaghi "Circuitul turistic al bisericilor pictate de fraţii Grecu" şi repunerea în circulaţie a mocăniţei, aceasta putând deveni o marcă (brand în engleză) a zonei dar, după cum spunea Iosif Moldovan, pentru aceasta e necesar să se treacă de la discuţiile teoretice la găsirea de soluţii practice.
În acest sens preşedintele asociaţiei "Valea Hârtibaciului", primarul Radu Curceanu a arătat că a fost constituit "Consorţiul de Dezvoltare Interregională Sibiu-Agnita" cu scopul de a gestiona proiectul mocăniţei. Se aşteaptă ca la această asociaţie să adere şi alte instituţii care trebuie să se implice în proiect, inclusiv Consiliul Judeţean Sibiu.
Vizita prin localitate şi prezentarea acesteia cu proiecţii, făcută de istoricul Ovidiu Calborean , au făcut ca partea a doua a dezbaterilor să se concentreze pe modul în care poate fi salvată această vatră de cultură românească.În acest sens intervenţiile şi propunerile prof. dr. Corneliu Bucur au fost primite cu un deosebit interes, mai ales cea prin care Săsăuşiul poate deveni un centru de reabilitare şi punere în valoare a patrimoniului cultural de pe Valea Hârtibaciului. Realizarea unor tabere studenţeşti, care să facă cercetări cu privire la arhitectura satelor, picturile religioase, etnografia şi folclorul din zonă, a fost o idee susţinute şi de profesorul dr. Ilie Moise , care s-a arătat dispus să se implice în realizarea unei monografii culturale a zonei, provocând-o în acest sens şi pe cercetătoarea de la Muzeul Brukenthal, Olimpia Ciungan, critic de artă, specialist în pictura religioasă, cea mai competentă în picturile fraţilor Grecu.
Poziţia geografică a localităţii, faptul că şcoala din sat poate oferi condiţii bune, cu minime intervenţii, sunt argumente pozitive pentru realizarea unor tabere studenţeşti.
Discuţiile au fost animate şi pertinente, oferind celor interesaţi soluţii pentru punerea în valoare a Săsăuşului şi a zonei.
După încheierea dezbaterilor, localnicii şi organizatorul au avut grijă ca participanţii să poată continua discuţiile într-un cadru ornat cu produse naturale şi ecologice.
Din păcate, cei prezenţi au remarcat lipsa primarului Scutea Nicolae care nu s-a arătat interesat de prezenţa unor personalităţi deosebite în ograda sa, care au discutat probleme ce merită să-l preocupe în calitatea pe care o are. Dezinteresul primarului, pentru monumentul istoric deosebit din comuna pe care o administrează, a fost punctat de unul din consilierii locali, care s-a plâns că acesta nu a vrut să aloce nici un ban pentru întreţinerea minimă a lăcaşului de cult.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

15 februarie 2008
S-a inaugurat Unitatea de Asistenţă Medico-Socială

După cum remarca Radu Marius Curcean, primarul oraşului, această unitate menită să asigure asistenţă persoanelor cu probleme de sănătate, pe care nu are cine le ajuta, s-a născut destul de greu având o perioadă lungă de gestaţie.
În 2004 Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a alocat suma de 1,950 miliarde lei pentru realizarea acestei unităţi în una din aripile spitalului orăşenesc. Banii nu au fost suficienţi pentru finalizarea lucrărilor şi nici calitatea acestora nu au mulţumit-o pe directorul acestei unităţi Dr. Doina David. Deşi a primit mobolier de la Crucea Roşie din Hadelberg, cu sprijinul juristului acesteia Hans- Jurgen Strohe, şi s-au făcut angajări de personal, nemaifiind fonduri unitatea a intrat în conservare.
Aflată în concediu postnatal dr. Doina David a continuat totuşi să solicite fonduri pentru extinderea şi finalizarea lucrărilor. Acelaşi minister alocă în 2007 peste 3 miliarde lei, sumă cu care Primăria oraşului angajează alt constructor care reuşeşte în decurs de un an să realizeze o bucătărie, sală de mese, birouri şi alte anexe necesare unităţii.
În data de 7 februarie, în prezenţa prefectului Ilie Mitea, a directorului executiv Vasile Duca şi directorului adjunct Aurel Badiu de la Direcţia de Muncă Sibiu, a Dr. Dorin Marchian de la Autoritatea de Sănătate Publică Sibiu, a secretarului Iordan Nicola de la Consiliul Judeţea Sibiu, a primarului Radu Marius Curcean, a membrilor Consiliului Local şi altor personalităţi invitate a fost tăiată panglica inaugurală.
Atât prefectul cât şi ceilalţi vorbitori au apreciat utilitatea acestei unităţi şi condiţiile pe care le asigură viitorilor beneficiari.Directorul Vasile Duca, în calitate de finanţator a remarcat calitatea lucrărilor şi preţul scăzut cu care au fost executate de firma agniţeană S.C. Modest Impex SRL.
Şi pentru că în această unitate se va lucra cu suflet şi dragoste pentru oameni aflaţi în suferinţă fizică şi morală, preotul Protopop Ioan Jurca a oficiat o slujbă religioasă binecuvântând locul şi pe cei care vor lucra aici.
Beneficiarii unităţii pot fi persoanele în vârstă, bolnave cronic, care au nevoie de asistenţă medicală şi îngrijire din oraşul Agnita şi comunele Alţâna, Bârghiş, Bruiu, Brădeni, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Mihăileni, Merghindeal şi Nocrich şi au la dispoziţie 25 de paturi şi 18 angajaţi.
Cheltuielile medicale sunt asigurate de DASP Sibiu, iar cele administrative de CL Agnita .Persoanele internate vor contribui cu sume cuprinse între 50- 95 % din veniturile proprii.
Bucuroaă că unitatea a devenit funcţională, având în acest sens şi autorizaţia sanitară, directorea Doina David are în lucru un proiect de fezabilitate pentru continuarea modernizărilor şi amenajărilor, achiziţionarea unui lift, schimbarea acoperişului şi finisarea exterioară, lucrări pentru care i s-a promis sprijin de la Direcţia Muncii Sibiu.
Îi dorim mult succes!

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

11 februarie 2008
Primarul Agnitei pe chat-ul ziarului Sibiu Standard

Câteva zeci de cititori ai www.sibiustandard.ro l-au luat vineri la întrebări pe Radu Crucean, primarul oraşului Agnita. Cum s-a descurcat edilul pe chat vedeţi în rândurile următoare.

Lola: Aş vrea sa îl intreb pe domnul primar dacă va mai candida la funcţia de primar al Agnitei?
Radu Crucean: Încă un singur mandat. Dacă stau mai mult există posibilitatea să mă plafonez şi consider că dacă nu reuşeşti în opt ani ce îţi propui nu are rost să continui.

Lola : De ce să vă mai votez, dacă nu mai staţi mult?
R. C.: Cred ca nici alegătorii nu îşi doresc un primar "pe viaţă" obosit şi consumat.

Cristian: De ce nu faceţi nimic să opriţi mizeriile de la liceu?
R. C.: Ştiu că se face politică în liceu dar consider că într-o instituţie publică există un colectiv care are datoria să intervină.

Cristian : Dar liceul este plătit de Consiliul Local, iar dumneavoastră conduceti executivul... nu puteţi interveni?
R. C.: Acceparea tacită a celor din liceu să se facă politică şi să fie implicaţi elevi în propagandă este după părerea mea un abuz al celor care se consideră intangibili acolo. Legal nu pot interveni.

Vali : Domnule primar, aş vrea să vă întreb când veţi rezolva problema pieţei agroalimentare?
R. C.: Acum am venit din piaţă. Avem bani alocaţi pentru a cumpara clădirea din Piaţă. Şi 40.000 RON pentru a îmbunătăţi condiţiile din piaţă.

Vali: Şi credeţi că puteţi rezolva anul acesta? E destul de jalnic pe acolo...
R. C.: Avem un studiu dar... e vorba de 900.000RON, bani pe care nu îi avem.

S. Nistor : Doar pt piaţă?
R. C.: Da, este vorba a acoperi integral piaţa, spaţii de parcare, canalizare, spaţii administrative şi chiar o extindere către Hârtibaci.

S. Nistor: E foarte interesant proiectul. Şi cine se ocupă de el?
R. C.: Eu mă ocup de proiecte. Nu am pe cineva specializat.

S. Nistor: E destul de grav.
R. C.: E foarte greu să găseşti oameni buni plătiţi ca bugetari. Nu găsesc nici topograf.

Dan: Dacă îmi permiteţi, aş vrea să vă întreb cât de util este acel autobuz pe care îl ţineţi în faţa primăriei?
R. C.: Autobuzul aduce venituri pentru oraş. Este pe profit şi avem circa 160 de abonamente.

sursa: www.sibiustandard.ro - S. Dobre

11 februarie 2008
Programul de investiţii pe 2008

În urma stabilirii bugetului oraşului Agnita pentru anul 2008 a rezultat şi un program de investiţii care se vor realiza în anul care tocmai a început.
Programul poate fi descărcat aici.

sursa: www.primaria-agnita.ro

08 februarie 2008
Adăpost medico-social la Agnita

În Agnita funcţionează cea mai nouă unitate medico-socială din judeţ.
Aceasta a fost inaugurată ieri şi va deservi cazurile sociale din zona Agnitei. Noua unitate are o capacitate de 25 de paturi, iar primarul din Agnita, Marius Curcean, spune că au fost deja identificate 13 astfel de cazuri care beneficiază de tratament. Investiţia totală depaşeşte 500.000 lei noi, autoritaţile beneficiind iniţial de o finanţare de două miliarde de lei vechi, la care s-a adăugat ulterior un nou sprijin de peste trei miliarde. La toate aceste fonduri se mai adaugă şi sponsorizarea primită de la Crucea Roşie, care a contribuit cu mobilier, paturi, saltele şi aparatură medicală.

sursa: www.sibiustandard.ro

21 ianuarie 2008
Lolele alungă spiritele rele şi din Bucureşti

Aleargă prin oraş şi alungă spiritele rele. Pocnesc din bici şi vă prind la dans cu biciul. Dar vă şi răsplătesc cu gogoşi făcute după o veche reţetă. Lolele vin din nou la Sibiu şi Agnita, aşa că 26 şi 27 ianuarie sunt zilele lolelor în cele două oraşe.
Cine a ratat fuga lolelor prin Capitala Culturală Europeană anul trecut, are şansa să întâlnească personajele mascate în această iarnă. În 26 ianuarie, timp de două ore, Sibiul este oraşul lolelor. Ele se întâlnesc la ora 12 în parcarea de la Sala Thalia şi apoi pleacă în pelerinaj, aşa că lolele vor străbate B-dul Coposu, str. Cetăţii, B-dul N. Bălcescu şi vor ajunge în Piaţa Mare şi Piaţa Huet. Cu pocnete din bici şi clinchet de clopote, lolele vor alunga spiritele rele din oraş şi după ce îi vor prinde pe trecători cu biciul, le vor oferi şi câte o gogoaşă.

Cum obiceiul lolelor este originar din Agnita, personajele mascate pun stăpânire pe acest oraş duminică, 27 ianuarie. Fuga lor începe aici la ora 11, iar lolele au şi câteva surprize pentru agniţeni: un foc de tabără, un bal al lolelor la ora 20. Cavaleri medievali şi patru actori ai Teatrului Masca, cocoţaţi pe picioroange, vor însoţi alaiul lolelor, spune Bogdan Pătru, preşedintele Asociaţiei Breasla Lolelor.
În Agnita, atmosfera sărbătorii lolelor se simte deja, pentru că pregătirile au început, iar lolele îşi pun la punct costumele. "E cea mai importantă manifestare pentru Agnita, iar pentru agniţeni Fuga lolelor e un element al identităţii locului. Lolele s-au perpetuat vreme de secole şi pentru că întăresc relaţiile dintre oameni. Evenimentul se bucură de un interes deosebit, aşa că venim în sprijinul manifestării cu o sumă consistentă", spune primarul Agnitei, Marius Radu Curceanu.

Emigrarea saşilor în Germania a făcut ca obiceiul să continue pe pământ german, aşa că anual Carnavalul lolelor reuneşte 300 de lole din întreaga Germanie. În Agnita, obiceiul a fost întrerupt după 1989, dar a fost reluat în 2006 , aşa că acum costumul e îmbrăcat deopotrivă de români şi saşi. Anul acesta, din alaiul lolelor vor face parte şase saşi, restul fiind români.
Şi tot conform tradiţiei, costumul de lolă va fi îmbrăcat deopotrivă de tineri şi bătrâni, aşa că cea mai tânără lolă din acest an are patru ani şi jumătate, iar cea mai vârstnică - 56 ani.
Personaje mascate, simbolice pentru breslele de altădată, însoţesc alaiul lolelor, aşa că publicul se va delecta cu Dansul Ursului (reprezentând breasla cojocarilor) şi va urmări demonstraţiile de măiestrie ale reprezentantului dogarilor. Acesta va învârti un cerc pe care se vor afla şase pahare cu vin. Nu vor lipsi nici lada de breaslă şi steagurile de breaslă.

Şi capitala ţării va face cunoştinţă cu lolele din Agnita, pentru că la invitaţia Fundaţiei Petre Ţuţea, aproximativ 50 de lole (adulţi şi copii) se vor afla duminică la Bucureşti şi vor face gălăgie în jurul Hanului lui Manuc şi pe strada Lipscani.

sursa: www.tribuna.ro

14 ianuarie 2008
Mocăniţa mai face un pas inainte

Ministerul Culturii a trimis autorităţilor sibiene ultimul aviz pentru clasarea căii ferate de ecartament îngust - ce făcea legătura între Sibiu, Agnita şi Sighişoara - ca monument istoric. "Acest aviz şi clasarea şinei de cale ferată înseamnă că nu mai poate fi tăiată pentru a fi vândută la fier vechi, că de acum poate fi conservată în condiţii mai bune şi că autorităţile locale şi instituţiile pot demara deja proiecte pentru recondiţionarea şi reintroducerea ei în circuitul turistic", a declarat Vasile Crişan, directorul DJCCPC Sibiu. Primarul Agnitei, Marius Curcean, spune că a depus documentaţia pentru înfiinţarea unei Asociaţii de dezvoltare intercomunitară, care să poată duce mai departe proiectul de a readuce pe şine celebra mocaniţă. Agnita, Alţîna, Nocrich şi Marpod sunt doar primele localităţi care au aderat la proiect. Acestora li se vor alatura şi altele, inclusiv Sibiul, prin Consiliul Judeţean, fiind interesat de reînvierea mocăniţei. "Cred că sunt şanse destul de mari să putem intra în posesia căii ferate", a declarat primarul Marius Crucean. Interesată de sprijinirea proiectului s-a arătat şi inclusiv Fundaţia Mihai Eminescu Trust, patronată de Prinţul Charles.

sursa: www.sibiustandard.ro

11 ianuarie 2008
Activitatea pompierilor agniţeni în 2007

După cum remarca primarul Radu Curceanu, existenţa Secţiei de Pompieri din Agnita constituie pentru locuitorii din zona lor de activitate un factor de siguranţă. Această zonă se întinde pe o suprafaţă de 760 km.p., cu 33 de localităţi şi peste 23 mii locuitori.
Din raportul prezentat de comandantul secţiei locotenentul Mihai Crapciu, a reieşit că în 2007 au avut 32 de intervenţii, din care 17 au fost la incendii, cu un timp mediu de intervenţie de 62 minute, timp care îl nemulţumeşte fiind cauzat de lipsa de performanţă a maşinilor din dotare. Altă nemulţumire a comandantului este lipsa amenajărilor de rampe de alimentare cu apă din resursele naturale şi de acces la aceste surse, lucrări care trebuie făcute de primăriile din comune, precum şi existenţa unui poligon de antrenament în Agnita.
În Agnita nu s-au făcut hidranţi pe străzile Fabricii, Spitalului, Dealului, Grădinilor,Şcolii, Bisericii, Floreasca, Livezilor şi Griviţei.
La prezentarea raportului a participat şi echipajul SMURD, prilej pentru şeful acestuia, Petru Dragomir să prezinte primele probleme constatate. Acestea sunt mai ales cele de comunicare şi în primul rând comunicarea cu localităţile care nu au semnal pe telefonia mobilă, dar şi comunicarea cu dispeceratul de la 112 a cărui operativitate lasă de dorit.Este de asemenea necesară o campanie mai intensă de informare a cetăţenilor cu privire la SMURD, la faptul că spre deosebire de cunoscuta Salvare, acest sistem este mult mai operativ.
La analiza activităţii pompierilor agniţeni au participat din partea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă a Judeţului Sibiu, Inspectorul Şef colonelul Chioar Florian , adjunctul acestuia maiorul Bălan Cosmin şi şefii serviciilor, logistic, operaţional, resurse umane şi juridic.
Şeful I.S.U.J. Sibiu a remarcat raportul detaliat şi activitatea foarte bună a secţiei din Agnita şi a comandantului Crapciu, apreciind-o ca fiind un exemplu pentru unităţile din Sibiu şi Mediaş şi a promis că va acorda sprijinul necesar pentru dotarea corespunzătoare. A remarcat şi faptul că echipajul Smurd a primit o a doua utilitară complet dotată având astfel posibilitatea să acţioneze chiar dacă una necesită reparaţii.
Şi primarul Curcean a apreciat activitatea pompierilor şi a echipajului SMURD şi a promis să găsească un loc pentru amenajarea unui poligon de antrenament, solicitat de comandantul unităţii. Pentru facilitarea comunicaţiilor a promis că va dota atât pompierii cât şi echipajul SMURD cu staţii primite din Olanda, care urmează să fie adaptate. Pe străzile care nu au hidranţi aceştia vor fi montaţi odată cu refacerea reţelei de apă din oraş, proiect aflat în derulare.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

30 noiembrie 2007
Impozitul pe 2008 rămâne la fel

În şedinţa ordinară a Consiliului Local Agnita, consilierii au aprobat propunerea primarului Radu Curcean, privind stabilirea impozitelor şi a taxelor locale pe anul 2008, hotărând ca acestea să rămână aceleaşi ca şi în anul 2007.
Cei care se vor grăbi să-şi plătească impozitul până la data de 31 martie 2008, vor beneficia de o bonificaţie de 5%.
Taxa de eliberare a unei autorizaţii pentru bar sau restaurant va fi de 1.500 lei iar viza va fi de 750 lei.
Persoanele juridice care fac investiţii de peste 500.000 euro, vor fi scutite de impozit pe o perioadă de 5 ani.
În aceeaşi şedinţă consilierul Ilie Nistor, a ridicat problema drumurilor din oraş, în special a curbei de la intersecţia străzilor Spitalului cu Livezii, unde asfaltul nou creează probleme pe timp de iarnă automobilelor cu cauciucuri mai uzate.A atras atenţia şi asupra lucrărilor executate în toamna aceasta, care nu sunt corespunzătoare mai ales pe străzile Mihai Viteazu şi 1 Decembrie (de la pod la piaţă).
Viceprimarul Dragoman Ioan a explicat că în curba respectivă trebuie făcută o randelinare pentru o mai mare aderenţă şi este în căutarea unui utilaj cu care să se execute lucrarea. În privinţa lucrărilor executate necorespunzător pe Mihai Viteazu şi pe alte străzi, primarul Curcean a explicat că acestea nu au fost recepţionate şi ca urmare nici n-au fost plătite.Executantul va trebui să le refacă la calitatea corespunzătoare, dacă vrea să-şi primească banii.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

15 noiembrie 2007
"Să fiţi omenoşi!"

Acesta a fost apelul adresat de şeful serviciului SMURD din Sibiu, plt. adj. Daniel Faur, celor 9 membrii care formează echipa Serviciului Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare din Agnita, în 12 nov a.c. cu ocazia începerii activităţii. Cei 9 paramedici care sunt angajaţi într-un serviciu ce implică multă dăruire şi dragoste de oameni au urmat un curs intensiv de 3 luni la Târgu Mureş şi Timişoara, unde şi-au însuşit pregătirea specială medicală, şi se numesc: Dragomir Petru - şef de echipaj, Blaga Daniel, Câmpean Raul, Lupşa Ovidiu, Potinteu Horia, Hanea Mircea, Costea Ioan, Oros Ioan şi Haşu Dan, ultimii patru fiind şi şoferi profesionişti.
Pentru realizarea acestui obiectiv, primarul Radu Curcean a profitat de faptul că în Agnita funcţionează o unitate de pompieri condusă de inimosul locotenent Mihail Crapciu şi de dragostea pentru Agnita a lui Hans-Jurgen Strothe, contabil la Crucea Roşie din Heidelberg - Germania, care a donat o auto-sanitară cu toate cele necesare unei asemenea unităţi. A stabilit un protocol de parteneriat cu primarii din comunele ce beneficiază de serviciile echipajului, care au cofinanţat proiectul în raport cu numărul de locuitori, astfel: Agnita 50,54%, Alţâna 7,50%, Bârghiş 9,96%, Brădeni 6,82%, Chirpăr 6,88%, Iacobeni 2,36%, şi Merghindeal 5,94%. A încheiat un acord de colaborare cu Staţia Judeţeană de Ambulanţă Sibiu, Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Sibiu şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Cpt. Dumitru Croitoru" al judeţului Sibiu. Un sprijin deosebit l-a avut din partea dr. Raed Arafat care a înţeles oportunitatea acestui echipaj în zonă şi a fost plăcut impresionat de implicarea autorităţilor locale. De aceea a acordat toată asistenţa necesară.
De echipajul agniţean vor beneficia peste 21,5 mii de locuitori din 31 de localităţi, unde se preconizează să ajungă între 5 şi 15 minute după apelul la nr. de telefon 112. La acest număr răspunde dispeceratul din Sibiu, care dirijează urgent cel mai apropiat echipaj. SMURD-ul nu intervine în cazuri de consultanţă medicală la domiciliu. Deplasarea echipajului în afara zonei de competenţă se poate face cu acordul dispeceratului şi cu informarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Sibiu.
Sediul echipajului se află în incinta Unităţii de Pompieri, într-un spaţiu separat, şi au conexiune la internet, reţea de telefonie, încălzire şi apă-canal.
La începerea activităţii echipajului SMURD din Agnita a fost prezent şi colonelul Florian Chioar, Inspector şef la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Sibiu, care a apreciat efortul celor care au realizat acest obiectiv şi le-a urat paramedicilor mult succes, urare la care se alătură toţi locuitorii zonei.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

08 noiembrie 2007
La Agnita funcţionează serviciul public SMURD

Începând cu data de 12.11.2007 funcţionează Serviciul Public SMURD Agnita, cu aria de intervenţie localităţile Agnita, Alţîna, Bîrghis, Brădeni, Chirpăr, Iacobeni şi Merghindeal.
Acesta este un proiect intercomunitar realizat de comunităţile enumerate mai sus, în colaborare cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenţă al judeţului Sibiu, Secţia de Pompieri Agnita, Autoritatea de Sănatate Publică Sibiu şi Spitalul Orăşenesc Agnita şi sprijinit prin Programul REMSSY4 al Guvernului Confederaţiei Elveţiene.

sursa: www.primaria-agnita.ro

25 octombrie 2007
În "Centrul Ţării"

În 1858, când a fost terminat drumul dintre Nocrich şi Cincu, lângă Dealu Frumos s-a ridicat un monument pentru a marca evenimentul. Pe monument au fost consemnate anul când a fost ridicat, numele celor ce guvernau şi stăpâneau atunci ţara şi comunele Nocrich, Agnita şi Cincu, prin strădania cărora s-a făcut acest drum public. Pe monument a fost pus un vultur de bronz care îi conferea o autoritate imperială, iar în jur au fost plantaţi tei.

În 1925, în Dealu Frumos a venit dascălul Eugen Fleşariu, care pe lângă că era un foarte bun pedagog, era şi un înfocat patriot. Pentru comemorarea evenimentelor naţionale, acesta a înfiinţat un parc lângă biserica din sat, unde se ducea cu elevii şi tinerii cu ocazia fiecărei sărbători.

După 1918 monumentul ridicat pe vremea lui Franz Iosef I la marginea imperiului austriac ajungea în centrul României şi nu-l mai băga nimeni în seamă, fiind acoperit de vegetaţie şi de tufişuri.

În 1941 dascălul şi patriotul Eugen Fleşariu va fi printre primii eroi căzuţi, după ce mareşalul Antonescu va ordona "Români-treceţi Prutul", iar parcul din Dealu Frumos nu va mai fi folosit, ajungând un loc plin de tufe, bălării şi gunoaie aruncate de săteni.

În anul 2007 primarul Radu Vasile s-a hotărât să dea o nouă înfăţişare celor două obiective istorice. Curăţă tufişurile şi bălăriile din jurul monumentului, îl restaurează şi pune în locul vulturului de bronz, furat de curând, un vultur de piatră ce nu poate fi vândut la fier vechi. Curăţă parcul de gunoaie , mărăcini şi tufişuri, taie copacii bătrâni, plantează alţii tineri şi amenajează un loc de joacă pentru copii, cu leagăne, tobogan, groapă de nisip şi bănci.
Cu lemnul rezultat din defrişări a împrejmuit parcul şi a construit scări şi o balustradă de acces la monumentul imperial, unde a făcut şi o masă cu bănci solide pentru cei care vor să urce şi să admire peisajul. Pentru că de aici, de lângă monument înţelegi de ce i se spune locului, Dealu Frumos.
Şi pentru că i-a mai rămas lemn, a amenajat un frumos loc de parcare în pădurea Lempeş, cu mese, bănci şi coşuri de gunoi.
N-ar fi rău dacă şi secţia de drumuri ar completa iniţiativa primarului, marcând locul cu semnul de parcare şi ar turna puţin asfalt peste pietrişul pus de acesta. De asemenea vizavi de monument primarul a încercat să mai amenajeze un loc, unde să poată fi parcate maşinile celor care se opresc din drum. Lucrarea ar putea fi terminată de urmaşii celor care au construit drumul în 1858.
Iar pentru ca totul să fie cum trebuie, primarul anunţă cu îndreptăţită mândrie drumeţii că au trecut prin "Centrul Ţării".

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

02 octombrie 2007
Buget local modificat

În şedinţa ordinară din luna sept. Consiliul Local al oraşului Agnita a discutat şi aprobat două proiecte de hotărâre iniţiate de primarul Radu Marius Curcean, ambele vizând lucrările edilitare ce urmează să se facă în oraş.
Prin primul proiect se solicita completarea programului de investiţii iar prin al doilea rectificarea bugetului pentru a putea fi relizate investiţiile. În acest sens programul de investiţii pe 2007 a fost completat cu 356 mii lei, din care 220 de mii provin din economiile făcute la alte capitole.
Cea mai mare sumă, 270 mii lei, se va folosi pentru achiziţionarea terenului pe care se va construi staţia de epurare a oraşului şi pentru care Consiliul Judeţean Sibiu a alocat 200 mii lei. Pentru piaţa de alimente, respectiv hala de produse lactate, s-au preconizat 35 de mii, cu 10 mii de lei se vor cumpăra materiale de canalizare pentru străzile Floreasca, Bisericii şi Smârdan, 13 mii pentru reparat străzi, pregătirea lor pentru iarnă, la primărie se vor monta uşi şi geamuri termopan, va fi construit un WC public şi se vor cumpăra bănci pentru parcurile din oraş.
Cea mai interesantă cheltuială se pare că este suma de 14 mii de lei pentru un studiu de fezabilitate topo şi geo, realizat pe toată artera principală a oraşului. În urma acestui studiu se preconizează obţinerea unei finanţări din fonduri europene pentru îmbunătăţirea structurii de transport rutier, asta însemnând refacerea totală a străzilor Mihai Viteazu, 1 Decembrie şi Avram Iancu, adică înlocuirea conductelor de apă, refacerea canalizării şi realizarea unei structuri stradale capabile să reziste la transportul greu care tranzitează Agnita tot mai mult.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

25 septembrie 2007
Două miliarde pentru şcolile din Brădeni

Cele trei şcoli din comuna Brădeni (Brădeni, Retiş, Ţeline) au fost renovate în această vară, astfel că, la marginea judeţului, cei 225 de elevi au putut începe anul şcolar în condiţii decente. Totuşi, lucrările de modernizare nu au fost încă finalizate: şcoala din Brădeni va avea într-o lună un grup sanitar nou (adio veceuri din curte), la fel ca şi cea din Retiş. La această unitate de învăţământ se va construi şi un gard care va împrejmui curtea şcolii. Pe lângă lucrările de igienizare, reparaţii şi zugrăveli, cele trei şcoli au fost aprovizionate cu lemne pentru iarnă. La Ţeline, acolo unde şcoala este frecventată de zece copii, au fost montate geamuri termopan, uşi noi, urmând ca la sfârşit de săptămână să se pună pardoseala şi să se monteze sobele, pentru a nu fi afectate orele de curs. Tot la Ţeline se amenajează un grup sanitar şi o magazie pentru lemne. Primarul comunei Brădeni, Aurel Dobre, spune că în această vară au fost alocate două miliarde de lei vechi pentru şcoli, existând bani şi pentru lucrările care sunt în derulare. Datorită situaţiei financiare precare, 99 la sută din elevii comunei beneficiază de rechizite şcolare gratuite, 125 de elevi depunându-şi deja dosarul pentru acordarea bursei sociale.

sursa: www.tribuna.ro

20 septembrie 2007
Şcoli ca la oraş în Netuş şi Stejeriş

Deşi nu e una dintre comunele cărora le-au fost alocate bugete scrise cu multe zerouri, Iacobeniul are în această toamnă două mari motive de bucurie. Începutul noului an şcolar a însemnat pentru elevii din Netuş şi Stejeriş mutarea în şcoală nouă. Vechea şcoală românească de la Netuş a fost refăcută total după ce clădirea în care a funcţionat până acum şcoala a fost retrocedată foştilor proprietari.

După o vară în care s-a lucrat intens, elevii din acest sat învaţă într-o clădire cum rar vezi şi în localităţile urbane. Gresie, geamuri termopan, uşi din stejar, pereţi proaspăt zugrăviţi, grupuri sociale noi, şeminee pentru încălzit: cam astea ar fi "ingredientele" care au transformat şcoala în acest loc de la marginea judeţului, uitat parcă de lume. Investiţia se ridică la 1,3 miliarde lei vechi, banii necesari realizării ei provenind exclusiv din bugetul local. Totodată a fost reparat acoperişul, s-a amenajat grădiniţa şi o sală de gimnastică dintr-un spaţiu al dispensarului şi s-a introdus apa în şcoală.

Printr-o înţelegere scrisă încheiată între reprezentanta Ambasadei Austriei în România, Barbara Wipke Schofnagel şi Primăria comunei Iacobeni, cu sprijinul secretarului general al episcopiei evanghelice Gunesch Friedrich (originar din Stejeriş) şi la Stejeriş, vechea şcoală românească a reintrat în funcţiune. Practic, vechea şcoală revendicată pentru care nu exista însă decizie de retrocedare, a fost cedată în schimbul reamenajării şcolii româneşti, nefuncţională de 58 de ani. După modelul şcolii de la Netuş şi unitatea de învăţământ din Stejeriş s-a transformat într-o clădire ce poate concura oricând cu şcolile din oraş. Ambele şcoli sunt frecventate zilnic de câte şaizeci de elevi, în timp ce la grădiniţe merg câte douăzeci de copii.

Primarul comunei Iacobeni, Ioan Cori, spune că "Bucuria pe care am trăit-o în momentul în care am văzut aceste două proiecte finalizate, nu poate fi descrisă în cuvinte. Timp de 35 de ani am slujit şcoala ca dascăl, aşa că grija pentru acest domeniu va fi mereu o prioritate, bineînţeles, fără a neglija celelalte probleme ale comunităţii. Cred că aceşti copii merită să înveţe în condiţii decente, pentru că până la urmă, ei reprezintă viitorul, iar dacă vrem să avem un viitor bun, trebuie să ne îngrijim de acest capital uman, care este elevul. Vreau să mulţumesc şi consilierilor locali, fără de care eforturile mele ar fi fost mult mai greu de îndeplinit. Mă bucur că la Iacobeni nu e loc de dispute şi orgolii politice şi că totul se face doar pentru binele comunităţii". De altfel, bunele relaţii dintre primar, consilierii locali şi cetăţeni sunt demonstrate la tot pasul. E de ajuns să aduci vorba despre Primărie în comună, pentru a te dumiri că cel care se află la al treilea mandat, a reuşit prin ceea ce a făcut să câştige încrederea oamenilor. Tot ceea ce s-a realizat cu greu în comună, ne-a fost sintetizat de doi consilieri locali (Helerea Ilarion şi Micu Ioan ) întâlniţi la intrarea în comună, cu ajutorul câtorva cuvinte simple: "Avem noroc, că primarului îi pasă cu adevărat de comuna asta plină de oameni cu greutăţi. Tot ceea ce face, face pentru comunitate, sacrificându-şi tot timpul, uitând de problemele de sănătate. Să-l ţină Dumnezeu, să-i dea sănătate, să mai facă şi altele pentru Iacobeni".

sursa: www.tribuna.ro - Dragoş Bako

21 august 2007
Fii satului, la Alţâna

Aniversarea a peste 700 de ani de atestare pentru orice localitate este un eveniment ce nu poate fi neglijat. Iată că în categoria localităţilor de elită cu o asemenea istorie se înscrie şi Comuna Alţâna.
Evenimentul a fost sărbătorit cum se cuvine duminică 19 august, şi a fost onorat de personalităţi sibiene dar şi de fii ai satului.
Această localitate, situată la 32 km de Sibiu şi 25 km de Agnita, pe râul Hârtibaciu, are o istorie interesantă. Se spune că aşezarea ar aparţine culturii Wietenberg şi că pe teritoriul comunei s-au descoperit două fragmente ale unor mori dacice. Prima atestare documentară datează din 1291 şi constă în actul de vânzare prin care Petrus Lung şi fraţii lui din Miercurea fac un transfer de propiretate. În 1349 între parohiile germane din Şelimbăr şi Cisnădie se iveşte un litigiu care ajunge să fie judecat de un for ecleziastic.
Numărul documentelor care atestă istoricul localităţilor este prea mare pentru a fi înşiruit, cert este că localnicii au dat o tentă specială evenimentului ce a avut loc duminică, mai ales că tot în aceaşi zi au fost reuniţi fii satului, iar în preambulul evenimentelor a fost dezvelit un frumos monument ridicat în memoria celor căzuţi pe fronturile din cele două războaie mondiale, precum şi în memoria celor decedaţi în urma deportării în Rusia. Acest monument a fost sfinţit de un sobor de preoţi în prezenţa unei numeroase asistenţe. În contextul amintit gazdele au organizat şi un program artistic, deosebit de atractiv şi apreciat de întreaga asistenţă.
Cu această ocazie am reţinut şi mesajele unor personalităţi:
primarul comunei Vasile Brezaie - "Este un moment de suflet pentru comunitatea noastră care iată are o istorie de invidiat. Avem o comună bătrână precum multe capitale europene, ceea ce nu-i deloc puţin pentru a vea un sentiment de mândrie. În decursul istoriei localnicii noştrii au dovedit că sunt adepţii vecinătăţii, că luptă pentru măreţia localităţii lor. Cred că nu am decepţionat înaintaşii noştrii şi la rândul nostru am pus alte cărămizi la bunăstarea generală. Avem o primărie nouă, am introdus gazul metan, apa potabilă, am făcut rigole, avem un dispensar medical, am modernizat drumurile... per total am dorit să ne aliniem la ritmul comunelor din UE, sigur respectând diferenţele momentului. Localnicii noştrii au fost ca albinele care aduc o contribuţie la stupul lor şi pentru asta le mulţumesc. Sper să fie alături şi la celelate obiective pe care le avem în faţă, precum ridicarea unor poduri, realizarea unei sataţii de epurare, continuarea lucrărilor de canalizare şi a altor lucrări prin care să aducem confortul şi în satele aparţinătoare. Nu în ultimul rând vreau să aduc un pios omagiu celor care au împlinit gândul unităţiii noastre şi au luptat pentru apărarea acestor pământuri spre slava României".
Iosif Moldovan, vicepreşedintele CJS - "Am răspuns la invitaţia localnicilor pentru că instituţia noastră este interesată de orice colţ din judeţ, cu atât mai mult de deztvoltarea durabilă din spaţiul acestei comune. Este impresionat să şti că secolele au adus aici şi durere dar şi bucurii. Noi sperăm să aducem mai multă bucurie pe faţa şi în sufletele localnicilor, care iată au venit la această aniversare din toate colţurile ţării dar şi de peste hotare".
Nicolae Neagu, senator şi preşedintele PD filiala judeţeană Sibiu - "Simt o emoţie deosebită participând la această aniversare. Ce reprezentaţi dumneavoastră ca şi comunitate ? Foarte mult ... nu numai prin prisma celor 700 de ani de istorie ci şi prin ce reprezentaţi acum pentru societatea sibiană. Constat cu satisfacţie că puneţi cărămizi nu numai pe tărâm spiritual dar şi pe târmul revitalizării economice, având puterea de realiza prosperitatea generală. Eu rămăn un apropiat al dumneavoastră şi vă înţelg şi problemele pe care incă le mai aveţi, deoarece mă trag dintr-o familie de ţărani şi ca atare cunosc şi ştiu ce înseamnă efortul rural şi puterea culturii tradiţionale. Meritaţi tot respectul nostru şi felicitările cuvenite pentru tot ce realizaţi într-un spaţiu unde generozitatea se echivalează cu munca şi efortul colectiv".

sursa: www.tribuna.ro

10 august 2007
Corul "Sf. Nicolae" a cântat în Schengen

Localitatea Schengen este un sat cu peste 500 de locuitori, pe malul fluviului Moselle lângă Luxemburg. Situat între Franţa, Germania şi Luxemburg, are o suprafaţă de 10,6 km.p cu dealuri acoperite cu viţă de vie. A devenit renumit după ce, în 14 iunie 1985, reprezentanţii Germaniei, Franţei, Belgiei, Luxemburgului şi Benelux, aflaţi la bordul vasului de croazieră "Princesse Marie-Astrid", au semnat "Acordul de la Schengen", care a fost un pas decisiv pentru libera circulaţie a persoanelor în Europa.
Datorită acestui acord corul Sf. Nicolae din Agnita a avut posibilitatea să onoreze invitaţia unor localităţi franceze de a prezenta spectacole în zona oraşelor Metz şi Saint-Etienne. Prima destinaţie a agniţenilor a fost localitatea Bettelaiville, unde au fost primiţi de patru primari ai satelor din zonă, de membrii corului local şi de cetăţeni veniţi să-i întâmpine şi să le ofere găzduire. A fost o primire călduroasă, un prim contact cu ospitalitatea şi bunele maniere franceze. De organizarea programului şi de buna primire a oaspeţilor s-a ocupat cu succes animatoarea locală Marie Jose, profesor la marele liceu R. Schuman din Metz.
Pe timpul celor trei zile în care agniţenii au dat spectacole la Bettelainville, Guenange şi Bust, gazdele le-au oferit prilejul de a cunoaşte zona, monumentele istorice şi frumuseţea locurilor. Au fost vizitate o mină de minereu de fier devenită muzeu după ce a fost închisă în 1995, celebra fortificaţie "Linia Maginot" - un mare muzeu militar, oraşul Metz cu edificiile şi parcurile sale, Luxemburgul şi Casa Europei din Schengen. Următoarea destinaţie a agniţenilor a fost localitatea St. Heand de lângă Saint-Etienne. Corul "Recreation" din această localitate a fost anul trecut oaspetele agniţenilor şi reîntâlnirea le-a oferit prilejul de a-şi exprima sentimentele. Doamna Lucie Thomas, organizatoarea vizitei, şi prietenii ei au reuşit să-i impresioneze pe oaspeţi prin modul în care i-au primit. Întreaga localitate a fost împodobită cu tricoloruri româneşti şi franceze iar afişele cu fotografia corului agniţean anunţau evenimentul. În sala de festivităţi erau vaze de flori îmbrăcate în roşu, galben şi albastru şi şerveţele cu aceleaşi culori împodobeau mesele.
Şi aici gazdele au ţinut ca între spectacole agniţeni să cunoască istoria, operele de artă şi muzeele din zonă. Au fost vizitate locuri şi edificii importante din Saint-Etienne şi din Lyon. Catedrale ,străzi istorice, teatru roman, muzeul industriilor au fost obiective extrem de interesante văzute de agniţeni.
Turneul corului Sf Nicolae prin Europa s-a finalizat cu primirea acestora de către membrii corului din Gänsendorf din Austria. Apropierea acestei localităţi de Viena a fost un bun prilej de a vizita frumoasa capitală austriacă însoţiţi de un ghid care i-a dus la castelul Schönbrun cu minunatele lui parcuri, fântâni şi monumente, după care le-a oferit o minunată panoramă a oraşului de pe una din înălţimile care îl domină.
În toate localităţile vizitate corul agniţean dirijat de prof. Paul Doru Niţescu a suţinut spectacole cu muzică religioasă şi laică din repertoriul naţional şi internaţional. Spectacolele au fost completate de momente folclorice în care au fost prezentate cântece şi jocuri de pe Hârtibaci, interpretate de Ionuţ Precup, Ştefan Vaida şi un grup de dansatori în coregrafia lui Octavian Rusu. Toate spectacolele s-au încheiat prin contopirea corurilor locale cu cel agniţean şi interpretarea colectivă a unor cântece din repertoriul internaţional, inclusiv imnul european Oda Bucuriei. De prezentarea spectacolelor şi de traduceri s-au ocupat cu succes profesorii Ioana Varga în Franţa şi Ionică Varga în Austria. În afara spectacolelor corul Sf. Nicolae a interpretat cântece religioase în aproape toate bisericile vizitate inclusiv în marea catedrală din Lyon.
Un moment important al turneului a fost slujba ecumenică din St. Heand, la care au oficiat, alături de preotul local, preoţii Ioan Jurca şi Nicolae Mărginean din Agnita. Corurile "Sf Nicolae" şi "Recreation" au cântat separat dar şi împreună iar creştinii catolici şi ortodocşi s-au prins de mâini într-o aceeaşi rugăciune.
În "Casa Europei" din Schengen corul a cântat Oda Bucuriei, sub o umbrelă pictată de un copil, devenită simbol al protecţiei cetăţenilor din Europa. În acest lung, obositor dar plăcut turneu prin Europa, agniţenii le-au dăruit gazdelor bucuria muzicii corale şi a folclorului românesc şi pentru aceasta au fost primiţi cu bucurie şi dragoste, trăind din plin sentimentul cetăţeanului european.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

25 iulie 2007
Pod reconstruit la Alţîna

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Dicu, a inaugurat noul pod pe DJ 106 Sibiu - Agnita, situat în comuna Alţâna. Aici au avut loc lucrări de lărgire a podului atât pe lungime, cât şi pe lăţime, de consolidare, precum şi de refacere a terasamentelor şi a căii de rulare de pe pod. Totodată, podul din beton beneficiază acum şi de un nou sistem de protecţie şi semnalizare a circulaţiei rutiere în această zonă.
"Este o lucrare importantă, care nu mai putea fi amânată. Investiţia a decurs în condiţii normale, astfel că, astăzi, (n.red. - ieri) am finalizat lucrările", ne-a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Dicu.
La inaugurarea noului pod au participat pe lângă Gheorghe Dicu, primarul comunei Alţâna, Vasile Brezae, viceprimarul localităţii, reprezentanţii Societăţii Drumuri şi Poduri, din subordinea Consiliului Judeţean, precum şi cei ai Serviciului Administrare Drumuri din cadrul instituţiei judeţene.
Valoarea lucrărilor se ridică la aproximativ 400.000 lei, bani alocaţi de la bugetul judeţului. Lucrarea a fost realizată de Societatea de Drumuri a Consiliului Judeţean. Investiţia a fost începută în decembrie 2006 şi a fost finalizată în iulie 2007.

sursa: www.tribuna.ro

23 iulie 2007
Zilele Culturale ale oraşului Agnita

Anul acesta, Zilele Culturale ale oraşului Agnita vor avea loc în perioada 4-5 august.
Recent, Primăria a făcut public şi programul manifestărilor, care poate fi vizualizat aici.

sursa: www.primaria-agnita.ro

05 iulie 2007
Hotărârile şedinţei Consiliului Local

Pentru că a crescut numărul mopedelor, a maşinilor şi utilajelor autopropulsate utilizate în lucrări de construcţii, agricole şi forestiere, care circulă prin oraşul Agnita, primarul Radu Curcean a cerut Consiliului Local să aprobe un proiect de hotărâre pentru înregistrarea acestora şi a vehiculelor cu tracţiune animală, la Primărie.
Proiectul a fost aprobat în şedinţa ordinară a Consiliului Local şi posesorii de asemenea utilaje vor trebui să se prezinte până în data de 15. 07. 2007, la Primăria din Agnita unde vor fi înregistrate şi vor primi o tăbliţă de identificare reflectorizantă, pe care va fi înscrisă denumirea localităţii şi numărul de ordine înscris în certificat. Posesorii de atelaje au aceeaşi obligaţie până la 1 sept.2007. În perioada următoare cei care îşi procură asemenea utilaje sau atelaje, au termen 30 de zile pentru a le înregistra. Costul tăbliţei şi al înregistrării este de 25 de lei.
Conform aceleiaşi hotărâri, neînregistrarea vehiculelor constituie contravenţie şi se sancţionează potivit prevederilor Codului Rutier.
În aceeaşi şedinţă a fost aprobat proiectul de hotârâre privind rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli.
Pentru că în trim. I şi II s-au făcut economii în valoare de 289000 lei la unele capitole, în special la salarii, primarul a cerut consilierilor să aprobe repartizarea lor la alte capitole.
Vor fi achiziţionate programe informaţionale în valoare de 47600 lei, care să asigure o mai bună comunicare între compartimentele funcţionale, şi se va cofinanţa cu 50.000 lei programul SMURD.Pentru târgul de animale se vor cheltui 39.300 lei, pentru prinderea câinilor vagabonzi, 15.000 lei, pentru refacerea spaţiului de lactate din piaţă 15.000 lei, pentru tăierea şi toaletarea pomilor 19.400 lei,14.000 lei pentru achiziţionarea de coşuri pentru gunoiul stradal, 10.000 pentru materiale de canalizare pe str. Eminescu şi 25 000 pentru confecţionat dale pentru trotuare.
Consiliul Local a mai aprobat proiectul de hotărâre iniţiat de Comisia de învăţământ, cultură, protecţie socială, sport şi agrement.prin care s-a repartizat un spaţiu de locuit în vederea închirierii.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

03 iulie 2007
Microregiunea Hârtibaciului este în grafic

Microregiunea Hârtibacului devine din ce în ce mai prezentă în planurile autorităţilor locale de pe Valea Hârtibaciului şi nu numai, astfel încât proiectele de dezvoltare regională tind să prindă contur.
Zilele trecute, la Sărături Băi, lângă Agnita, s-a desfăşurat cea de-a treia rundă a lucrărilor Grupului de Acţiune Locală "Microregiunea Hârtibaciului", ce reuneşte principalii actori ai zonei. Au fost prezenţi oameni din administraţia oraşului Agnita, primari, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, Prefecturii, Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală, Agenţiei de Protecţia Mediului, Asociaţiei Judeţene de Turism, feţe bisericeşti, oameni de afaceri, precum şi cei ai asociaţiilor în scrise în GAL. La reuniune au luat parte şi o serie de specialişti germani.
Pe ordinea de zi a work-shopului s-au aflat informări privind schimbul de experienţe în cadrul deplăsării efectuate de membrii GAL la Brandenburg, în Germania, în luna mai, unde discuţiile s-au axat pe combinarea agricultură- turism, experienţa privind investiţiile în infrastructură şi cooperarea între actorii locali privind fazele în care se află proiecte propuse; prezentarea programului SIT Natura 2000, unde este propus pentru protejare "Podişul Hârtibaciului" (aici a fost reiterată importanţa protejării lui şi aportul pe care poate să-l aducă în dezvoltarea regiunii), precum şi o serie de intervenţii punctuale pe diferite domenii de activitate, sănătate, agricultură, programe europene.
În coordonarea managerului regional, Joachim Cotaru, s-au schiţat şi punctele esenţiale ale viitoarei strategii de dezvoltare regională a Microregiunii Hârtibaciului. Nu a fost uitat nici proiectul privind reintroducerea mocăniţei. Practic, în acest moment proiectele avute în vedere se află în stadiul de concepere, urmând ca la următoarea întâlnire acestea să aibă o formă conturată.
În această asociaţie a microregiunii sunt încrise localităţile: Agnita, Alţâna, Arpaşu de Jos, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia, Vurpăr, la care se adaugă Consiliul Judeţean. În GAL figurează 53 de persoane fizice şi juridice, între care 15 ONG, asociaţii agricole şi fundaţii (în procent de 28 la sută), patru şcoli şi instituţii publice (Inspectoratul Şcolar şi Casa de Cultură - 8 la sută), 3 biserici respectiv parohii (6 la sută), 19 firme şi întreprinderi agricole (36 la sută), 7 comune, instituţii administrative şi asociaţii aferente (13 la sută) şi 5 persoane particulare (9 la sută).
Ca şi organizare, organele conducerii sunt comitetul de conducere, cu preşedintele Ilarion Bârsan, managerul regional, în persoana lui Joachim Cotaru, grupele de lucru şi adunarea generală.

sursa: www.tribuna.ro

12 iunie 2007
Mocăniţa - monument istoric!

Calea ferată cu ecartament îngust Sibiu-Agnita-Sighişoara, împreună cu ramificaţia Cornăţel-Vurpăr, face parte din patrimoniul cultural naţional şi este clasată ca monument istoric de categorie B.
Informaţia a fost făcută publică ieri, de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, în cadrul unei conferinţe de presă la care au fost prezenţi directorul executiv al direcţiei, dr. Vasile Crişan, primari din din zona "mocăniţei" şi membri ai Asociaţiei "Valea Hârtibaciului".
Documentaţia privind clasificarea a primit aviz favorabil din partea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice la 20 mai 2007 şi încununează mai bine de patru ani de eforturi ale DJCCPCN Sibiu şi ale altor organizaţii de a salva ceea ce a mai rămas din calea ferată cu ecartament îngust.
Aşa cum a spus unul dintre interlocutori, clasarea "mocăniţei" ca monument istoric este o bătălie câştigată, dar nu un război terminat, principala problemă ce trebuie rezolvată fiind găsirea unei metode de exploatare a acesteia în contextul în care proprietatea asupra căii ferate rămâne o problemă, în Societatea de Administrare Active Feroviare (proprietarul liniei) existând şi un procent de 20% proprietate privată care trebuie, cumva, "adusă la un numitor comun" pentru a face din vechea mocăniţă un proiect viabil.
Redeschiderea căii ferate Sibiu-Agnita (porţiunea Agnita-Sighişoara fiind, din 1965, desfiinţată) are susţinători de marcă pe plan internaţional, precum Trustul Mihai Eminescu, patronat de Prinţul Charles, Federaţia Europeană a Exploatatorilor Turistici de Linie Ferată, şi asociaţia britanică Moştenirea Căilor Ferate ale Noii Europe. Cea mai viabilă variantă ar fi gruparea tuturor celor interesaţi într-un consorţiu care să acceseze fondurile pentru realizarea unui traseu de turism feroviar pe Valea Hârtibaciului, o zonă cu un mare potenţial turistic, dar extrem de neglijată până acum.
În primă fază urmează ca primăriile de pe traseul liniei înguste să asigure integritatea a ceea ce a mai rămas din infrastructura feroviară, statutul de monument istoric asigurându-i "mocăniţei" o protecţie mai mare în calea celor care ar fi vrut-o fier vechi.

sursa: www.tribuna.ro

08 iunie 2007
O comună fără cămine culturale!

Primăria comunei Iacobeni a semnat procesele-verbale de retrocedare a căminelor culturale din satele Netuş, Noiştat, Stejeriş şi Movile. Urmează ca şi cel din Iacobeni să fie retrocedat Bisericii Evanghelice.
Contractele de închiriere a acestora ar trebui semnate într-un termen de 30 de zile.
"Chiria acestora depăşeşte 100 de milioane lei vechi pe an. Nu avem bani, rămânem fără ele. O să folosim câte o sală de şcoală. De Paşti au fost la Stejeriş episcopul Klein şi secretarul general Gunnesch, care au fost de acord să ne dea căminul cultural din sat în folosinţă fără plată pe o durată de 25-30 de ani, cu condiţia să-l întreţinem. Până acum n-am primit însă nicio confirmare oficială", ne-a declarat primarul comunei, Ioan Cori.

sursa: www.tribuna.ro - Ion Sorescu

07 iunie 2007
Zilele Colegiului "A.T.Laurian"

Sub acest generic, timp de trei zile, Colegiul Tehnic A.T.L. din Agnita şi-a deschis porţile pentru vizitatori, care au putut participa la o serie de manifestări menite să pună în valoare dotarea materială de care dispun elevii, precum şi capacitatea lor de a o folosi.
Sub îndrumarea a 59 de cadre didactice, elevii beneficiază de 20 de săli de clasă, 6 laboratoare, 11 cabinete, 2 ateliere-şcoală, 2 săli şi 2 terenuri de sport, un cabinet medical şi unul de asistenţă psihopedagogică şi un C.D.I. cu bibliotecă, calculatoare cu acces la internet,spaţii de studiu şi informare.
În prima zi, folosindu-se de calculatoare şi proiectoare, elevii colegiului coordonaţi de profesori, au prezentat referate bine documentate despre istoria colegiului, despre poluare şi protecţia mediului, a pădurilor, despre plantele care păstrează sănătatea, despre curiozităţi ale matematicii şi geometriei, dar şi despre istoria încălţămintei şi a modei.
Ziua următoare a fost 1 Iunie. Elevii de la şcolile din împrejurimi au făcut excursii la colegiul din Agnita , au văzut expoziţiile cu articole de marochinărie şi produse textile confecţionate de elevi în atelierele-şcoală şi au văzut laboratoarele şi cabinetele unde elevii din învăţământul liceal participau la lecţii cu uşile deschise. Afară, în lumina soarelui, asfaltul terenului de sport a devenit o uriaşă planşă pe care cei mici ,dotaţi cu cretă colorată, au umplut-o cu grădini şi case de toate culorile şi formele. Pe gardul ce împrejmuia terenul au fost expuse planşe de carton pe care elevii din învăţământul gimnazial şi-au exprimat prin desene atitudinea faţă de curăţenia oraşului, de cum trebuie să fie respectată.
În aceeaşi zi, la ora 17, a fost programată o întâlnire a elevilor cu consilierii oraşului. Din păcate au răspuns invitaţiei numai primarul şi doi consilieri din cei 17. Primarul Radu Curcean a răspuns întrebărilor puse de elevi şi a încercat un dialog cu aceştia despre perspectivele oraşului, despre ce le poate oferi acesta dar şi despre ce pot tinerii să ofere oraşului. S-a discutat deschis despre implicare şi despre atitudinea civică. Cei prezenţi la întâlnire s-au bucurat apoi de un scurt, dar frumos moment folcloric prezentat de elevii învăţătoarei Maria Ţerbea şi de grupul vocal de la şcoala din Ruja, coordonat de prof. Florin Părău.
A treia zi a colegiului a fost dedicată sportului. Au avut loc un concurs de atletism,şi meciuri de fotbal, handbal şi baschet.Cel de baschet a fost o provocare a selecţionatei cl. a XII-a cu selecţionata claselor IX-XI , câştigat de cei care vor părăsi în curând colegiul.
Participanţii şi oaspeţii manifestării organizate la colegiul din Agnita au apreciat calitatea acesteia, iar directorul Ioan Neofit şi-a propus să facă din aceasta o tradiţie.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

06 iunie 2007
Bottesch s-a întâlnit cu primarii din zona Agnita

În sala de şedinţe a Primăriei din Agnita unde a avut loc întâlnirea cu primarii de pe valea Hârtibaciului, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu a venit însoţit de Moldovan Iosif, vicepreşedinte la CJ Sibiu, Troancă Nicolae, director la Direcţia Agricolă, Ştefănuţă Nicolae de la Direcţia Sanitar-Veterinară, Roberto Dietrich, de la Inspectoratul Şcolar, ing Dan Bera, de la CJ Sibiu, Merlă Doina de la Autoritatea de Sănătate Publică, Croitorescu Dan de la SGA,Tudorache Valentin director la Dezvoltare Rurală, Nicola Iordan, secretar la CJ Sibiu.
Au venit la întâlnire primarii Curcean Marius Radu din Agnita, Aldea Valentin din Roşia, Brezae Vasile din Alţâna, Dobre Aurel din Brădeni, Cernea Mircea din Bruiu, Mândreanu Gheorghe din Bârghiş, Radu Vasile din Merghindeal,Lienerth Mihail din Vurpăr, Achim Olimpiu, secretar la Primăria din Nocrich şi Moraru Ioan, viceprimar în Chirpăr.
Problemele foarte variate ale primăriilor au generat discuţii neprotocolare, reprezentanţii instituţiilor încercând să răspundă pe loc, răspunsurile generând alte întrebări şi propuneri.
Primarul Radu Curcean a vorbit despre proiectul staţiei de selectare a gunoiului şi transportul materialelor nereciclabile la Cristian, proiect la care au fost de acord să adere toate primăriile membre ale Asociaţiei Valea Hârtibaciului. A ridicat problema sacrificării cailor bolnavi, acţiune la care s-au implicat şi unii primari, care trag acum ponoasele pentru că la Ministerul Agriculturii miniştrii se tot schimbă şi plata nu se mai face.
Primarul din Alţâna s-a plâns de faptul că birocraţia, care duce la întârzierea aprobării proiectelor, face ca termenul de valabilitate al unor avize să fie depăşit, şi alergătura după semnături să fie reluată.
La Brădeni este necesar un microbuz şcolar, repararea drumului spre Bărcut, pentru a putea circula un autobuz de la Făgăraş la Sighişoara şi bani pentru un pod spre Ţeline. La Bârghiş mai sunt necesari bani pentru finalizarea şcolii din Apoş, şi trebuie continuat tratamentul bituminos spre Pelişor.La Bruiu nu mai funcţionează telefoanele de o săptămână, drumurile sunt în degradare continuă, iar punerea în posesie a terenurilor agricole implică nişte cheltuieli cu măsurătorile topometrice care depăşesc posibilităţile comunei.La Merghindeal primarul a reuşit ca din fondurile alocate pentru realizarea proiectului la grădiniţă,să execute şi o parte din lucrările propriu-zise. A executat 50% din lucrările necesare unei baze sportive şi a solicitat sprijin pentru finalizarea lor. A cerut de asemenea , sprijin pentru finalizarea parcărilor de la monument şi din pădurea Lempeş, care sunt deja pietruite. La Nocrich Şcoala nr. 2 a fost revendicată de Biserica Evanghelică şi Primăria şi-a anunţat intenţia de a o cumpăra, fiind mai ieftină decât construirea uneia noi. Interesantă a fost solicitarea viceprimarului din Chirpăr. Acesta era revoltat că cineva a făcut un proiect pentru reabilitarea şcolii din Săsăuşi şi au fost alocate sumele prevăzute fără ca primăria să ştie. A cerut să nu fie daţi banii pentru acest proiect. Săsăuşiul aparţine totuşi de comuna Chirpăr şi şcoala la fel. Unii se revoltă şi când cineva le pune în traistă.
La toate problemele s-a încercat să se răspundă pe loc. Directorul Troancă Nicolae şi dr. Ştefănuţă Nicolae de la ASVSA au justificat situaţia cailor neplătiţi prin desele schimbări de la Ministerul Agriculturii, dar şi-au exprimat speranţa că în următoarele trei săptămâni va fi aprobată o Hotărâre de Guvern care va rezolva problema.
Inspectorul general adjunct Roberto Dietrich a atras atenţia că pentru şcoli banii vor fi alocaţi, dar trebuie ca primăriile şi directorii să fie pregătiţi să-i folosească. A promis că până în 2008 toate şcolile vor primii bani pentru finalizarea lucrărilor la apă şi la grupurile sanitare.
Discuţiile au fost pe măsura problemelor ridicate, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean putând să-şi facă o imagine asupra situaţiei economice şi sociale de pe Valea Hârtibaciului.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

05 iunie 2007
Întâlnire informativă cu reprezentanţii DBU

Asociaţia Valea Hârtibaciului, din care face parte şi Primăria Agnita, derulează în prezent un proiect de dezvoltare regională împreună cu Fundaţia Federală Germană de Mediu (DBU), numit "Management regional şi elaborarea unei Strategii de Dezvoltare pentru Microregiunea Hârtibaciu".
Din august 2006 dl. Joachim Cotaru lucrează ca manager regional, finanţat prin DBU şi Centrul de Dezvoltare şi Migraţiune Internaţională (CIM).
Doi reprezentanţi ai DBU-lui - Director de serviciu dr. Witte şi reprezentantul special pentru Europa de Est, d-ul Kulke, se vor aflain ţară ân perioada 18-20 iunie. Pe data de 19 iunie se vor întâlni cu primarul oraşului, care este şi presedintele Asociaţie Valea Hartibaciului, ing. Curcean, pentru a se informeaza destre paşii făcuţi în proiectul "Management regional şi elaborarea unei Strategii de Dezvoltare pentru Microregiunea Hârtibaciu". Mai mult, vor fi discutate şi alte proiecte posibile în zonă.
DBU este cea mai mare fundaţie care are ca scop mediul din Europa, şi are un capital de aprox. 2 miliarde de euro, prin care finanţează în fiecare an proiecte la nivel german şi internaţional, în valore de aprox. 50 mil. de euro. DBU-ul finanţează de curând şapte proiecte în Romania, de exemplu restaurarea Bisericii Fortificate din Axente-Sever.

sursa: www.primaria-agnita.ro

22 mai 2007
Agniţenii vor avea SMURD

Ideea primarului Radu Marius Curceanu din Agnita de a realiza în oraş un serviciu Smurd, începe să se concretizeze tot mai mult. Acţiunea primarului agniţean a început luna trecută, când la o întâlnire a primarilor din zonă cu preşedintele CJ Martin Bottesch, a solicitat sprijin în acest sens, fiind susţinut de colonelul Florin Chioar, şeful Inspectoratului Judeţean Pentru Situaţii de Urgenţă. A fost semnat apoi un protocol cu primăriile din Brădeni, Iacobeni, Merghindeal, Bârghiş, Chirpăr şi Alţâna, prin care acestea contribuiau la acţiune cu sume cuprinse între 20 şi 50 de milioane, în funcţie de numărul de locuitori. Aceste comune intră în zona de intervenţie a SMURD Agnita.
Au urmat o serie de demersuri la diferite instituţii pentru a obţine aprobările necesare, dar mai ales multe discuţii cu dr. Arafat de la SMURD Târgu Mureş, pentru consultanţă.
Aflând despre iniţiativa primarului, Dorina Strothe, născută Drăgan (Cetăţean de Onoare al oraşului) activistă la Crucea Roşie din Germania şi soţul acesteia Hans-Jurgen Strothe jurist la filiala din Heidelberg a Crucii Roşii, condusă de Sigmar Schilhab, prieteni vechi ai oraşului Agnita, au intervenit ca de atâtea ori până acum, şi au adus o autoutilitară dotată cu toate cele necesare unei maşini de salvare SMURD. Sprijinul venit din Germania l-a bucurat pe primarul Radu Curceanu, care a invitat un reprezentant de la Târgu Mureş pentru consultare asupra următorilor paşi. A venit asistenta şefă Vass Hajnal, care a fost plăcut impresionată de cum arată şi cum este dotată autoutilitara.
A urmat o şedinţă scurtă în biroul primarului, unde s-au stabilit următorii paşi. Va fi demarată licitaţia pentru echipamentele de descarcerare, amenajarea sediului în incinta unităţii de pompieri şi pregătirea oamenilor.
Echipajul SMURD de la Agnita va fi format din zece oameni. Aceştia urmează să facă o pregătire timp de o lună la Târgu Mureş, cu echipele dr. Arafat, iar după începerea activităţii vor fi asistaţi de un specialist delegat de la aceeaşi unitate. Printre criteriile de selecţie în echipajul SMURD vor fi: vârsta până la 28 de ani şi calitatea de OM. Pe lângă abilităţile fizice ei trebuie să fie înzestraţi cu dragoste de oameni şi spirit de dăruire, să se simtă bine când fac bine.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

27 aprilie 2007
Fonduri şi proiecte

Edilii oraşului Agnita sunt pe punctul de a începe derularea unui proiect deosebit de important pentru localitate şi pentru alte trei aşezări de pe Valea Hârtibaciului. Este vorba de construirea unei staţii de selectare şi transfer a deşeurilor menajere.
Valoarea întregului proiect - care include şi utilaje de transport, selectare şi compactare - se ridică la 620.000 de euro prin fonduri PHARE, iar restul de 13% reprezintă confinanţare, şi anume 10% Agnita şi câte 1% localităţile Bârghiş, Merghindeal şi Chirpăr.
"Banii sunt în bancă" - ne-a asigurat primarul oraşului Agnita. "Aşa că vom putea demara proiectul, lucrările urmând a fi finalizate în luna august" - ne-a mai precizat interlocutorul. Staţia va fi amplasată pe un drum intravilan, la cca 400 de metri în afara oraşului. Aici deşeurile vor fi triate-selectate în maxim 48 de ore şi ceea ce este de nefolosit-nevalorificat va fi compactat şi transportat în rampa ecologică de la Cristian.
Edilii oraşului au tot interesul ca la Rusciori să se transporte cantităţi cât mai reduse de deşeuri, pentru că transportul este destul de scump.

Tot din categoria fonduri şi proiecte, Primăria oraşului Agnita este în faza terminală a procedurii de obţinere a unui împrumut bancar pentru o serie de investiţii majore: pietruiri de drumuri, asfaltări, spaţii verzi etc.
Se are în vedere achiziţionarea unei maşini de spălat stradal., a unei maşini pentru curăţat sala de sport, montarea a 1.000 ml de gărduleţe pentru protecţia spaţiilor verzi etc.
Se vor investi peste un miliard de lei vechi în zone verzi şi aproximativ 5,2 miliarde de lei vechi în asfaltări.

sursa: www.tribuna.ro

26 aprilie 2007
Rara tristeţe de la ţară

În ziua de sărbătoare de săptămâna trecută, ZIARUL de Sibiu a vizitat satele din drumul spre Agnita. Triste, rare, părăginite.
Drumul e relativ bun, dincolo de hârtoapele din asfaltul ce coteşte undeva spre Roşia. În căldura molatică de primăvară, pe drum mai trece din când în când câte o căruţă. Cu un bătrân-doi în ea şi un căluţ ce calcă rar şi cu botul în pământ, singura frântură de peisaj în mişcare. În rest, totul pare la fel atât la dus cât şi la întors - mai nimeni pe stradă, case tot mai dărăpănate, garduri la fel. Singurele gospodării în care zgomotesc manelele sunt cele de la marginile de sate. În ele locuiesc în special romii, care musai şi-au agăţat câte un "Digi" de peretele dinspre stradă.
La Nocrich, e forfotă cât de cât. Urmează Alţâna, unde liniştea creşte de la casă la casă. "Apăi, satul ăsta era renumit pe vremuri. S-o numit aşa după zece saşi, care s-o luat la întrecere, care face cea mai faină gospodărie. Şi după numele ăluia trebuia numit satul. Da', toţi o făcut la fel de bine. Aşa că satul s-o numit Alle Zehn - toţi zece. Şi Alţâna o rămas în română. Da', de acum e gata. Se termină şi cu gospodăriile astea", povesteşte badea Nelu, ce se recomandă, la glumă, de meserie brişcar. "Tai frunză la câini, de aia sunt brişcar. Că nu mai ai ce face în ţara asta", glumeşte badea Nelu. Oricum, în jurul lui se strâng ceva tineri, semn că satul mai are ceva viitor.
Lucru ce nu se poate spune despre Bârghiş. Centrul de comună, satul de la mijlocul distanţei dintre Sibiu şi Agnita pare aproape părăsit. Curat în zi de sărbătoare, dar lipsit de viaţă. "Păi, ca distracţie, noi mai ieşim la bar. Erau două mai demult, acum mai este numai unul. E acolo, lângă cooperativă, dar, în rest, nu prea avem ce face", şuşoteşte cu gura până la urechi Măriuca, una din cele câteva fete ale satului. La cinci paşi de ea, în poartă stau trei Ane, toate de peste 78 de ani. "Pe toate ne cheamă Ana. Şi toate suntem bătrâne. Ca satul ăsta. Ninica nu mai ai ce face aici. Tinerii îs plecaţi, şi bine o făcut. Primarul? E cumsăcade, ca şi vicele. Da', ce să facă şi ei, dacă nu sunt bani", povesteşte Tuşa Ana, cea mai în vârstă dintre cele trei. Are 81 de ani şi 150 de lei pensie. Nu mai stă să calculeze cum îşi împarte pensia, că nu vrea să îşi mai supere gândurile. Sub năframa-i de sărbătoare, decolorată de atâta purtat, Tuşa Ana mai are o singură speranţă. "Cine să ne facă viaţa mai bună? Dumnezeu drăguţu'. Politicienii? Ăia nu. Ăia să îl lase pe Băsescu acolo unde l-am pus noi şi să îşi vadă de treabă".
Dincolo de Bârghiş, înspre Sibiu, e Ighişul vechi. Sat plin de curbe şi cu bătrâni la fel de mulţi. "Nici nu mai ţin minte de când nu o mai fost nuntă pe aici. Popa face doar înmormântări şi parastasuri. Uită-te şi matale peste gard, în cimitir, să vezi câte morminte noi au apărut. Şi oricum, ăştia ne bagă în groapă. Omu' meu e veteran la 84 de ani, are două milioane pensie şi îi mai ia şi impozit pe pământ. Treabă îi?", moşmondeşte femeia la un ziar primit promoţie. Nu e obişnuită cu lucruri primite gratuit şi îl împachetează cu grijă. Nu o interesează prea mult politica şi nici ce se întâmplă la Bucureşti sau Sibiu. La fel şi vecina ei. Are două hectare de pământ şi două milioane de lei vechi pensie. Pentru arat şi discuit, îi ia 3,5 milioane de lei vechi pe arat. Ar vinde ceva dar nu mai are ceva. Şi casele se vând pe mai nimic. "Apăi, la noi numa' ţiganii mai cumpără case. Cum o fost aia de mai din-sus, cu două rânduri de case pe curte, cu grădină mare. 230 de milioane, că era bună. Astea nelocuite se vând şi mai ieftin. Da' nu are cine le cumpăra", adaugă Maria Miclea, de 72 de ani. Oftează şi "huşuie" către o găină ce se chinuie să ciupească un colţ de iarbă ieşit lângă poartă. Mai are doar două găini, restul i-au fost furate.

sursa: www.ziaruldesibiu.ro

16 aprilie 2007
Festivalul jocului pe Hârtibaci

Festivalul organizat de asociaţia "Valea Hârtibaciului" şi Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita are drept scop revitalizarea activităţilor culturale în zonă şi se doreşte să fie o provocare pentru localităţile din asociaţie şi pentru aleşii acestora, care în afară de drumuri şi poduri, de apă şi canalizare, trebuie să se preocupe şi de aspectele vieţii culturale ale locuitorilor care i-au ales. Aşa cum s-a stabilit la prima ediţie, festivalul are loc în prima duminică de după Paşti (Duminica Tomii) într-o comună din asociaţie şi sunt invitaţi să participe toţi primarii din zonă, cu ceea ce au mai valoros din punct de vedere cultural.
Anul acesta festivalul a avut loc în comuna Chirpăr, unde locuitorii şi primarul acesteia s-au dovedit buni organizatori şi gazde primitoare pentru oaspeţii culturali veniţi din Agnita, Bârghiş, Marpod şi Alţâna. Sala Căminului Cultural şi scena acesteia s-au dovedit prea mici pentru numărul de spectatori şi interpreţi prezenţi la spectacolul care a fost în totalitate folcloric.
După salutul adresat participanţilor de primarul Scutea Nicolae, pe scenă a urcat ansamblul folcloric din comuna Bârghiş, de a cărui instruire se ocupă Sârbu Ioan. Au urmat dansatorii din Marpod, localitate care a prezentat pentru prima dată în istoria sa o suită de jocuri populare româneşti. Dorinţa primarului Sebastian Dotcoş de a realiza un ansamblu folcloric în Marpod s-a concretizat prin implicarea instructorului Ioan Tărchilă, cel care a reuşit, într-o perioadă scurtă, să aducă pe scenă un grup de peste 40 de copii care au jucat şi strigat, trăind spiritul jocului popular românesc.
În calitate de gazde, chirpărenii au prezentat pe scenă două echipe de dansatori care au jucat şi trăit pe scenă ca la jocul satului, instruiţi de Mioara Stănuleţ, care a încântat publicul şi ca solistă vocală, urmată la microfon de fiica ei, Ioana Stănuleţ, continuatoare a tradiţiei familiei iubitoare de folclor. Alţâna a fost reprezentată de solistul vocal Vaida Ştefan care, acompaniat de profesorul Niţescu Doru, a impresionat publicul prin calităţile vocale şi autenticitatea cântecelor interpretate.
Încheierea spectacolului a fost realizată de ansamblul "Hârtibaciul" din Agnita, care în afara celor două formaţii de dansatori a prezentat şi un grup vocal compus din soliştii Ionuţ Precup, Diana Nistor, Aliana Vecerzan, Diana Mădălina Popiţă şi micuţa mare interpretă Petronela Sandu, care i-a cucerit pe spectatori. Agniţenii au fost la înălţimea aşteptărilor pe care le ridică un ansamblu consacrat şi din care fac parte urmaşii locuitorilor din toate localităţile de pe Valea Hârtibaciului.
Tuturor participanţilor le-au fost oferite, de către primarul Scutea Nicolae, Diplome de Participare la a II-a ediţie a festivalului. Bucuroşi de oaspeţi, Consiliul Local şi Primăria din Chirpăr i-au poftit pe participanţii care au înfrumuseţat o zi de sărbătoare în localitatea lor, la o masă festivă, mulţumind astfel pentru spectacolul oferit.
Anul viitor, Festivalul Hârtibăcenilor va avea loc la Marpod şi sperăm să fie confirmată sintagma "azi mai bine ca ieri şi mâine mai bine ca azi", prin prezentarea unui număr şi mai mare de participanţi.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

12 martie 2007
De ziua ta, mămico!...

Ziua de 8 Martie este cea mai iubită sărbătoare laică, cea mai animată, când este în zi de lucru, cea mai încărcată de gingăşia florilor. Şi când este şi plină de soare, ca anul acesta, atmosfera de sărbătoare este trăită din plin. În această zi se dăruiesc cele mai multe flori şi săruturi, se adresează cele mai frumoase urări şi complimente, celor care au calitatea de mamă, soţie, iubită, profesoară sau colegă. Din toate astea, cea mai mare încărcătură emoţională o au cele dăruite de copii mămicilor.
Casa de Cultură Ilarion Cocişiu din Agnita a facilitat bucuria copiilor de a le dărui mamelor fericire, organizând cu această ocazie două manifestări omagiale.
În sala mică, grupul de copii de la Cercul de pian, condus de prof. Doru Niţescu şi-a încântat mămicile cu un microrecital susţinut de Denisa Muntean,Victor Vezure şi Mihai Dan Neacşu la pian, Andreea Sebesan si Ionut Precup la pian si voce.
În sala mare s-a desfăşurat un spectacol complex, deschis cu poezii recitate de Andreea Sebeşan şi Alexandru Sâmpălean, continuat cu o frumoasă scenetă a basmului Albă ca Zăpada, având ca protagonişti copii preşcolari şi elevi ai claselor primare, realizată de Doina Timar şi Virgil Băra. A urmat o suită de dansuri populare susţinută de ansamblul Clubului Elevilor, profesor Otilia Ganea şi grupul vocal al Casei de cultură, condus de Doina şi Florin Părău. Au fost aplaudaţi micii solişti consacraţi, ai Casei de Cultură: Ionuţ Precup, Andreea Sebeşan, Petronela Sandu, Diana Nistor, Diana Popiţă, Lucian Glodeanu şi mai ales Elisa Stoica, fetiţa care la vârsta de 4,5 ani, un pic mai înaltă decât o păpuşă, s-a prezentat cântând cu nonşalanţă "Asta-s eu! Şi sânt voinică".
Spectacolul încheiat cu o suită de dansuri prezentată de ansamblul Hârtibaciul al Casei de Cultură, a fost un frumos şi apreciat omagiu adus mamelor de cei mai iubiţi dintre pământeni.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

06 martie 2007
Se scumpeşte apa

După ce Consiliul Local a refuzat în luna decembrie 2006 să aprobe majorarea preţului la apă, SC Urbis a revenit cu solicitarea la şedinţa din luna februarie, arătând că datorită creşterii preţului la energia electrică au înregistrat în lunile ianuarie şi februarie o pierdere de peste 5 400 lei. Totodată consumul de apă a scăzut din cauza restrângerii activităţilor de producţie la agenţii economici şi contorizării la consumul populaţiei. Analizând cele expuse, consilierii au aprobat creşterea preţului apei cu 0,86 bani mc respectiv de la 1,19 lei mc la 2,05 lei mc.
În aceeaşi şedinţă consilierii au aprobat propunerea primarului Radu Curcean, ca din fondul de rulment constituit la finele anului, din excedentul rezultat în urma exerciţiului bugetar din 2006, să se cumpere un autobuz în valoare de 300 000 lei. Primarul a mai solicitat aprobarea unei cofinanţări de 10% pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru închiderea depozitului de deşeuri. Suma estimată pentru realizarea studiului este de 16 000 lei şi se speră să fie finanţată de Ministerul Mediului, primăria urmând să contribuie cu 1 600 lei. Rampa de gunoi a oraşului Agnita trebuie închisă până în 2009 conform cu planul regional de gestionare a deşeurilor.Consilierii au aprobat propunerea primarului.
A mai fost aprobat proiectul privind taxele de păşune, care nu s-au schimbat faţă de 2006, adică 30 de lei pentru un animal mare bovin sau cabalin,20 de lei pentru tineret, 5 lei pentru ovine şi caprine adulte şi 3 lei pentru tineret. S-a pus în discuţie modul cum traversează animalele oraşul, deranjând circulaţia dar nu s-a găsit o soluţie pentru rezolvarea problemei.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

09 februarie 2007
Premii pentru primarii cheltuitori

Cu cât vor cheltui mai multe fonduri europene pentru comunitate, cu atât statul le va aprecia efortul şi le va creşte salariile. Primarii care se implică în proiectele finanţate din fonduri UE au şansa de a primi salarii mai mari cu 75 la sută.
Mircea Toader, secretar de stat în cadrul MAI, a anunţat că edilii care vor contribui la atragerea fondurilor europene vor fi recompensaţi cu sporuri de până la 75 la sută din salarii. Primarii localităţilor din judeţ s-au arătat surprinşi de modul în care autorităţile naţionale s-au gândit să îi motiveze. "În Agnita desfăşurăm un proiect Phare de gestionare a deşeurilor, care urmează să fie definitivat pînă la sfârşitul acestui an. Am mai avut, de asemenea, un proiect pentru înfiinţarea Smurd Agnita, derulat cu ajutorul Guvernului Elveţiei, în valoare de 16.000 de euro. Pentru înfiinţarea comisiilor consultative zonale, cu rolul de a înlesni comunicarea dintre administraţie şi societatea civilă, am câştigat un proiect de 7.500 de euro, realizat cu sprijinul Guvernului Olandei", a explicat Marius Curcean, primarul oraşului Agnita.
Conform Ordonanţei 10, publicate în Monitorul Oficial 80 din 1 februarie 2007, creşterile salariale pentru contractuali şi demnitari stabilesc sumele pe care primarii le vor primi pe parcursul acestui an. "Salariile primarilor nu sunt unitare, variază, în funcţie de numărul locuitorilor municipiului, oraşului sau comunelor. Dacă este vorba de oraş cu peste 10.000 de locuitori, indemnizaţia brută a primarului este de 3.408 lei", a precizat Maria Vasiloglu, secretarul Primăriei Agnita. În cazul oraşelor cu peste 10.000 de locuitori, salariul poate ajunge la 5.964 lei, dacă primarii îşi dau silinţa de a merita sporul de 75 de procente.
Reprezentanţii MAI au motivat că decizia are drept scop implicarea administraţiilor locale în proiectele sponsorizate cu fonduri europene, dar şi combaterea corupţiei ce ar putea să apară la nivel local. Primarii care vor primi aceste sporuri salariale vor trebui să demonstreze modul în care s-au implicat în implementarea unor astfel de proiecte.

sursa: www.ziaruldesibiu.ro

07 februarie 2007
Dacă nu avem bani, împrumutăm

Din cele 11 proiecte propuse spre aprobarea Consiliului Local, de către primarul Radu Curceanu în şedinţa ordinară din ianuarie, cele mai importante şi mai dezbătute au fost cele privind bugetul local pe anul 2007. Spre deosebire de proiectele de buget din anii anteriori cel de acum a fost însoţit de unul prin care primarul solicita consilierilor aprobarea de a contracta un împrumut bancar în sumă totală de 2,4 milioane lei (24 miliarde lei vechi).
Deşi veniturile la buget sunt mai mari cu 2,5 milioane lei faţă de anul trecut, respectiv cu 36%, şi cheltuielile au crescut, la unele capitole mai mult decât procentul veniturilor.Astfel la învăţământ de la 3 milioane anul trecut, anul acesta sunt necesare 4,9 milioane, cu peste 60% mai mult, la asistenţă socială faţă de 581 de mii, anul acesta sunt necesare 922 de mii adică cu 58% mai mult.Aceste creşteri de cheltuieli la anumite capitole au diminuat mult sumele alocate reparaţiilor stradale. Astfel dacă anul trecut viceprimarul se plângea că i-au rămas numai 134 de mii, anul acesta au fost alocate numai 24 de mii, prea puţini pentru starea drumurilor şi a trotuarelor din Agnita.
Din veniturile locale nu au fost şi nu vor fi niciodată suficienţi bani pentru realizarea unor lucrări importante de infrastructură iar noile reglementări reduc considerabil şansele de finanţare a acestora din bugetul judeţean. În această situaţie primarul Radu Curceanu a considerat că singura posibilitate de a rezolva problemele edilitare este contractarea unui împrumut.
În cazul în care acesta se va obţine, banii vor fi folosiţi pentru asfaltarea şi pietruirea a 20 de străzi din Agnita, Ruja şi Coveş, refacerea reţelei de apă şi a rigolelor pe str Griviţa, modernizarea pieţei, mansardarea Primăriei, amenajarea parcurilor, mai ales Şteimburgul, construirea a două WC-uri publice, achiziţionarea unei automăturători, viabilizarea atelierului de la Colegiul AT Laurian, studii GEO, de fezabilitate şi proiecte de canalizare în Ruja şi Coveş, realizarea documentaţiei necesare pentru accesarea de fonduri structurale nerambursabile şi cofinanţarea proiectelor pentru care s-a aprobat finanţarea externă.
Suma aprobată pentru finanţarea acestor proiecte este de 8 milioane lei, iar pentru cofinanţare sunt necesare 900 mii lei. Primăria a solicitat Consiliului Judeţean un sprijin financiar cu această destinaţie de 600 mii şi i-au fost aprobate 180 mii lei.
Consilierii au aprobat contractarea împrumutului, care se va face prin licitaţie publică, pentru o perioadă de 20 de ani de la acordare, rambursarea se va negocia în funcţie de posibilitatea de plată, iar perioada de graţie va fi negociată pentru fiecare proiect în parte. A fost aprobat caietul de sarcini privind achiziţia împrumutului şi comisia de licitaţie care va negocia împrumutul, compusă din primarul Curcean Marius Radu preşedinte, secretarul oraşului, Vasiloglu Maria, Coman Vintilă, şeful Biroului Venituri şi Cheltuieli, consilierii Călugăr Marcel şi Cioca Ionel, membri.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

30 ianuarie 2007
Colegiul A.T. Laurian are C.D.I.

După mai multe amânări, datorate unor personalităţi care-şi anunţau participarea şi apoi o anulau, s-a inaugurat Centrul de Documentare şi Informare de la Colegiul AT Laurian din Agnita, realizat la nivelul standardelor europene, dispunând de spaţii specifice fiecărei activităţi.
La intrare te întâmpină un spaţiu cu noutăţi editoriale si cu panouri de afisaj, urmeaza un spatiu de primire si cele pentru activitati specifice: spatiu pentru munca în echipa dar si pentru lucru individual, unul destinat lecturii de placere, unul informatic dotat cu 4 calculatoare, de ultima generaţie conectate la internet, spaţiu pentru orientare şcolară şi profesională, dotat cu 2 calculatoare conectate la internet, spaţiu de multiplicare dotat cu un copiator de mare capacitate şi un multifuncţional laser color, şi un spaţiu audio-video calcul cu, televizor, video, combină audio şi proiector multimedia. Cărţile din fosta bibliotecă a liceului au fost aduse aici completând acest loc destinat pegătirii profesionale şi culturale a elevilor.
Costul cabinetului depăşeşte 80.000 de lei din care MEC a contribuit cu 40.000 diferenţa fiind alocată din bugetul Primăriei Agnita.
La festivitatea inaugurală au participat subprefectul Marin Crăciun, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Iosif Moldovan şi Gheorghe Dicu, Inspectorul şcolar general Cristine Manta Klemens, Gheorghe Pupeză de la Casa Corpului Didactic, Valentin Arvunescu de la Asociaţia Ille et Vilaine, primarul Radu Curcean şi viceprimarul Ioan Dragoman de la Primăria Agnita, membri ai Consiliului Local, invitaţi de la instituţiile din oraş, elevi şi profesori ai colegiului.
Vorbitorii au remarcat funcţionalitatea acestui obiectiv şcolar, utilitatea lui prin dotarea cu aparatură modernă, creşterea şanselor elevilor ce se vor folosi de acest centru.
Directorul Colegiului, Ioan Neofit, a prezentat CDI-ul, şi a mulţumit cadrelor didactice şi instituţiilor care au făcut posibil realizarea lui.
Prin realizarea acestui Centru de Documentare şi Informare, Colegiul din Agnita devine una din şcolile cu cea mai performantă dotare din judeţ, fapt ce creează obligaţii pe măsură, celor care îl folosesc.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

29 ianuarie 2007
Weekendul lolelor

Lolele Capitalei Culturale au scos sâmbătă sibienii din casă, i-au prins cu biciul şi i-au învârtit, le-au delectat urechile cu muzica bicelor, iar papilele gustative, cu gogoşi. 140 de lole au năvălit pe străzile Sibiului ca să alunge duhurile rele şi să reînvie spiritul tradiţiei. A fost primul eveniment de stradă de la deschiderea oficială a programului "Sibiu- Capitală Culturală Europeană" şi destui sibieni au preferat să înfrunte frigul şi fulgii de nea alături de lole, decât să stea la gura sobei.
De la distanţă destul de mare se aud pocnetelor bicelor. Zgomotul maşinilor ce trec pe şosea este cu mult depăşit în decibeli de cel al bicelor ce se aud neîncetat. Vreo 140 de lole s-au strâns în parcarea de lângă Sala Thalia şi se pregătesc să asedieze vechea cetate a lui Hermann, dar nu ca să aducă necazuri, ci ca să-i ferească pe locuitori de duhuri rele. Lumea a început deja să se strângă curioasă, deşi mai sunt vreo 15 minute până la ora de începere a paradei lolelor; pe şosea, maşinile încetinesc puţin, iar unii conducători mai curioşi chiar trag pe dreapta pentru a vedea ce se întâmplă. "E serbarea lolelor. Asta e", aud un glas în spatele meu. Într-adevăr, lolele au părăsit Agnita pentru o zi şi au venit la Sibiu, în Capitală Culturală Europeană, colorând perimetrul de lângă zidul cetăţii în albul şi negrul care domină costumul de lolă. Învingând frigul şi imitând-o pe Ursula, cea care i-a înfruntat cu curaj pe turci în urmă cu sute de ani, lolele Capitalei Culturale Europene pocnesc din bice, strigă Hirrăii şi agită clopotele prinse de haine.
Atmosfera e veselă, mai ales că acesta este primul eveniment de stradă după deschiderea oficială a anului cultural european de la Sibiu. Sus pe zidul Cetăţii, câţiva oameni se îngrămădesc cu aparatele de fotografiat să prindă asaltul lolelor în cetatea lui Hermann.

Lolă pentru o zi
"Costumul are fâşii de pânză neagră cusute pe material alb, avem mănuşi, batistă albă, cleşte pentru covrigi, clopote la spate şi ne mişcăm ca să sune şi să speriem duhurile rele, avem mască din blană de iepure sau de vulpe", ne spune repede una dintre lole, grăbindu-se să se alăture suratelor. Cele mai talentate lole oferă un adevărat concert, iar instrumentul lor este unul inedit: biciul. Conducătorii grupelor (opt la număr) ies din mulţimea de lole şi îşi încep demonstraţiile. Când obosesc, muzica bicelor este continuată de fanfara ce însoţeşte lolele. În aglomeraţia dominată cromatic de negru dansează câteva pete de culoare: ursul cu ţiganul, căluţul, îngeraşii cu moşul. Câte o lolă se apropie de oamenii ce privesc şi încearcă să-i atragă în mijlocul lor; unii intră de bună voie, mânaţi de curiozitate; alţii se mulţumesc să-i urmărească cu privirea pe urs şi ursar ce se plimbă ţanţoşi prin mulţime.
Acum e momentul să vezi lolele, să le analizezi costumaţia şi să intri în vorbă cu cei ce le privesc: "Nu am mai văzut niciodată aşa ceva. Nici nu ştiam că există un asemenea obicei. Eu nu sunt din Sibiu, dar mă bucur că am venit aici, deşi zgomotul te asurzeşte... dar gogoşile sunt tare bune", mărturiseşte un tânăr ce priveşte dansul lolelor şi savurează gogoaşa făcută după o reţetă specială.
O caut cu privirea, prin aglomeraţia de lole, pe cea care poartă numărul 100; sub mască se ascunde Bogdan Pătru, învăţător în Agnita, care anul trecut a reînviat obiceiul lolelor după o pauză de vreo 17 ani: "Sunt în jur de 140 de lole, cea mai tânără are patru ani, iar cea mai în vârstă are 72. Sunt opt grupuri, în funcţie de prietenii, iar dacă vă uitaţi, la fiecare mască este prins un simbol, în funcţie de grup."

Alaiul lolelor
Pe măsură ce minutele trec, iar gogoşile încep să dispară după ce au fost oferite publicului, lolele încep să strângă rândurile pentru paradă. În cercul lolelor nu intră nimeni... cei care încearcă nu pot să treacă de bicele special confecţionate pe care lolele le prind de capete, alcătuind un lanţ. În interiorul acestui perimetru, care-i separă pe oamenii obişnuiţi de cei care au îmbrăcat costumaţii de lolă, sunt cei care au un rol deosebit... fanfara deschide drumul lolelor şi este acompaniată de cei care ştiu să mânuiască biciul şi să-l facă să "cânte" pe caldarâm. Ursul şi ursarul, moşul şi îngeraşii sunt păziţi de lole pe parcursul întregului traseu. Pe măsură ce încerci să te ţii de alaiul lolelor, să te strecori prin mulţimea ce devine tot mai numeroasă, te gândeşti că cel mai norocos într-o zi destul de friguroasă este ... cel care a îmbrăcat blana de urs. În apropierea lui, tovarăş fidel - ursarul. El reprezintă breasla blănarilor. Nici croitorii nu s-au lăsat mai prejos trimiţându-şi şi ei reprezentanţii: căluţul croitorului şi un personaj mascat. Demonstraţii de circ încearcă reprezentantul breslei dogarilor care învârte un cerc de butoi pe care e aşezat un pahar cu vin. Nici o picătură nu trebuie să se verse.

O gogoaşă la fereastră
Alaiul lolelor urcă scările dinspre bdul. Coposu spre str. Cetăţii şi se îndreaptă spre str. Papiu Ilarian, dar drumul lolelor prin Capitală Culturală e presărat cu opriri. Biciul e folosit acum de unele lole nu pentru a pocni, ci pentru a-i lega pe trecători. Aceştia sunt ademeniţi cu gogoşi pe care sunt provocaţi să le ia din cleşte, dar sunt prinşi de lole şi învârtiţi cu foc cu ajutorul biciului. Celor care nu au fost destul de curajoşi să se aventureze afară, în apropierea lolelor şi a bicelor, li s-a pregătit totuşi o surpriză: o gogoaşă pe care o lolă o întinde cu dărnicie tinerilor de la fereastră. "Gogoaşa lolelor nu se refuză" şi tinerii iau câte o gogoaşă ca să se ospăteze alături de lole.
Alaiul e mare, aşa că intrarea în bdul. Nicolae Bălcescu le dă prilejul portagoniştilor acestei zile să se desfăşoare în voie. Pocnetul bicelor răsună printre clădirile medievale, mulţimea de curioşi devine tot mai curioasă şi porneşte pe urmele lolelor spre Piaţa Mare, apoi spre Biserica Evanghelică. Aici e primul popas şi primul discurs. Preotul evanghelic Killian Dorr mulţumeşte lolelor că au venit să alunge spiritele rele din oraş şi le mulţumeşte mai ales că au înviat un spirit bun: cel al unei tradiţii reluate după mulţi ani. Lolele şi spectatorii se întorc în Piaţa Mare, acolo unde la ora 12 fix li se urează bun-venit în Sibiu, de către primarul Klaus Johannis. Şi cum lolele l-au prins în mijlocul lor, primarul e răsplătit cu un clopot de lolă. "Este o talangă pe care o să o folosesc de fiecare dată când în Sibiu va fi nelinişte. Aşa că va sta mai mult în vitrină", spune râzând Johannis.
Cele mai de seamă personaje din alaiul lolelor sunt prezentate publicului, iar saşi agniţeni plecaţi în Germania vorbesc despre faptul că acolo, pe pământ german, ei continuă acest obicei. 46 dintre ei s-au întors la Sibiu să-şi aducă aminte de lolele pe le care organizau odinioară. Şi cum mai toată cetatea trebuie colindată de lole, după popasul din Piaţa Mare, lolele îşi reiau pelerinajul şi se îndreaptă spre Cazarma 90. Răbdători şi hotărâţi să învingă frigul şi fulgii de zăpadă aduşi de lole, sibienii îi însoţesc şi aici, pentru o ultimă demonstraţie a protagoniştilor înainte de balul programat la ora cinci după-amiaza.

Bal reuşit şi fără băutură
Nici seara lolelor nu se lasă mai prejos şi sibienii mai curajoşi se adună în Piaţa Mare. De ce curajoşi? Pentru că e frig, foarte frig! Poate că am uitat cum sunt iernile adevărate, aşa că cele câteva grade negative şi vânticelul ce adie ne fac dinţii să clănţăne. Poate de aceea, noi, spectatorii, nu suntem prea mulţi. Lolele, la fel de costumate ca şi dimineaţa, sunt prezente în formaţie completă şi la fel de punctuale. Dezamăgirea mare este însă lipsa vreunui stand de unde să poţi cumpăra un vin fiert sau măcar un ceai care să te mai încălzească. ?Nu-i bal ca lumea fără băutură, dar aşa a vrut primarul?, ne spune o lolă, făcând trimitere la refuzul primarului Johannis de a permite comercializarea vinului fiert în Piaţa Mare. Aşa că nu-ţi rămâne altceva de făcut decât să priveşti spectacolul, încălzindu-ţi mâinile în buzunare, şi nu pe un pahar aburind.

Sibienii au pocnit şi ei din bici
Sibienii veniţi în centru mai pe seară au ce vedea, chiar dacă e frig. Spectacolul lolelor este unul de zile mari. Ajutaţi în deschidere de dansurile tradiţionale săseşti ale ansamblului Forumului German, organizatorii Carnavalului Lolelor fac atmosferă. Ei cheamă pe scenă pe oricine vrea să încerce să dea cu biciul precum lolele. Nu se prea înghesuie lumea, pare cam primejdioasă activitatea. "Nu degeaba au măşti din sârmă", consideră o doamnă pe care pocniturile de bici o fac să tresară de fiecare dată. Unul din organizatori sparge gheaţa. "Este prima dată când pun mâna pe un bici, aşa că să nu fiţi prea duri cu mine", spune el. După câteva încercări eşuate, amatorul se lasă păgubaş, dovadă clară că doar lolele se pricep să mânuiască biciul. Venită să îngheţe alături de sibieni, deputata Raluca Turcan primeşte şi ea un bici şi o mică atenţie de la breasla lolelor. "O să folosesc biciul pentru a alunga spiritele rele din politică", se bâlbăie ea, de frig, în timp ce unii răutăcioşi din public consideră că asocierea frumoasei parlamentare cu un bici trezeşte ceva fantezii.

Show-ul breslelor pentru sibieni
După micile discursuri şi saluturi, breslele îşi prezintă pe scenă reprezentanţii. Muzica săsească, reflectoarele care luminează la maxim scena şi dansul încălzesc pe toată lumea. "Parcă e mai cald cu luminile mai puternice", consideră un tătic pe ai cărui umeri tronează un puşti hipnotizat de dansul lolelor. Tot spectacolul este transmis în direct pe o televiziune naţională, dovadă că este cu adevărat ceva special. Breasla dogarilor este cea care trezeşte cea mai mare uimire. Ca şi de dimineaţă, în ritmul muzicii fanfarei, trei pahare pline sunt învârtite pe un cerc de butoi şi măiestria face ca nici o picătură să nu se verse. La fiecare mişcare, sibienii tresar. "Mare treabă şi asta", spune la final un bătrân, în timp ce toată mulţimea aplaudă încântată. Lolele din public sunt şi ele încântate şi îşi încurajează reprezentanţii cu sunetul talăngilor. Spectacolul este încheiat, cel puţin pe scenă. În piaţă, amuzamentul e mai mare. Lolele dansează cu sibienii şi celor mai viteji li se oferă încă o dată şansa de a încerca să pocnească din bici. Bărbaţii sunt încântaţi, copiii la fel. Deşi cu regret că e aşa de frig şi că nu pot nicicum să se încălzească, sibienii nu părăsesc Piaţa Mare cu una cu două. Toată lumea vrea să-şi facă poze cu lole. Pe lângă o zi deosebită în care au redescoperit un vechi obicei săsesc, mulţi dintre noi vom avea şi o imortalizare a unui eveniment care a încălzit sufletul Sibiului într-o zi geroasă.

Reţeta pentru gogoşi de lole
Ingrediente: 1 kg, de făină, 400 ml. lapte, 3 ouă, 4 gălbenuşuri de ou, 60 gr. zahăr, 60 gr. drojdie, 15 linguri unt topit, o linguriţă rasă de sare. Ingredientele se amestecă până se obţine un aluat moale. Aluatul se lasă o jumătate de oră la dospit într-un loc călduros, apoi se întinde cam de grosimea degetului mare. Cu un pahar se scot formele de gogoaşă. Aceste forme se mai lasă încă 15 minute la dospit, apoi se frig în ulei fierbinte. Gogoşile trebuie să aibă de jur-împrejur un inel alb. La sfârşit, se presară cu zahăr pudră.

sursa: www.tribuna.ro


Un vechi obicei săsesc a fost reînviat după aproape 20 de ani la Sibiu în cadrul programului dedicat anului în care oraşul de pe Cibin e Capitală Culturală Europeană. Peste 150 de personaje costumate au defilat prin centrul oraşului şi au făcut un zgomot asurzitor cu bice şi clopote. Sibienii care au suportat tot scandalul şi s-au prins în horă au primit ca răsplată gogoşi.
"Carnavalul lolelor" reunea în urma cu sute de ani vechile bresle meşteşugăreşti din localitatea sibiana Agnita. Lolele aveau un costum specific şi un rol bine determinat. Tradiţia spune că obiceiul a apărut imediat după invazia turcilor. Atunci toată lumea s-a ascuns de teamă să nu păţească ceva, doar o femeie, pe numele ei Lola, îmbrăcată în zdrenţe a ieşit în întâmpinarea cotropitorilor şi a reuşit să îi îndepărteze speriindu-i pe aceştia cu zgomote infernale de biciuri şi talăngi.
Anul acesta, dupa 20 de ani de pauză, obiceiul Lolelor a fost reluat, sâmbătă la Sibiu şi ieri la Agnita. Peste 150 de persoane au fost costumate conform vechilor tradiţii şi au defilat prin centrul istoric al oraşului. "Costumul are mască din blană de jder sau vulpe, mănuşi albe, cămaşă şi pantaloni din zdrenţe, cleşte pentru gogoşi, un bici împletit cu multă dragoste, iar şeful face gălăgie pentru a fi recunoscut. Rolul lolelor era să păzească breslele şi să alunge spiritele rele, dar şi iarna grea care acum se lasă aşteptată", spune Bogdan Pătru.
Preparatul specific lolelor sunt gogoşile. Peste 2000 de gogoşi rumenite au fost împărţite sâmbătă sibienilor care au mers să vadă lolele. Cu mic, cu mare toţi au ieşit în stradă să vadă spectacolul iar cei care se încumetau sa intre în jocul lor, primeau ca şi răsplată gogoşi. "E minunată parada lolelor, nu am mai văzut niciodată aşa ceva şi mă bucur că am putut fi aici", spune o sibiancă, martoră a Carnavalului Lolelor. "Bine că renasc tradiţiile indiferent ale cărei etnii, români sau germani. Am ţinut să vin să văd, am primit şi o gogoaşă şi o servesc totuşi ca o amintire frumoasă a acestei zile", spune un sibian. Primarul Klaus Johannis şi-a adus aminte şi el de vremea când era lolă. Sâmbătă, la Sibiu, a primit şi un cadou. "Mulţumesc pentru această talangă, că, de fapt, aşa se numeşte. O să o folosesc de câte ori sunt nelinişti în oraş. Deocamdată cred că pot să-l pun în vitrină", spune Johannis. Obiceiul lolelor este păstrat cu sfinţenie şi în Germania.

sursa: www.ziaruldesibiu.ro


La Sibiu a început astăzi Carnavalul Lolelor, un obicei săsesc vechi de câteva secole. Peste 100 de personaje mascate năvălesc pe străzile capitalei culturale europene, pentru că, potrivit tradiţiei, ele trebuie să alunge spiritele rele. Prima parte a Carnavalului, Parada Lolelor, a început deja în Piaţa Mare din Sibiu, unde lolele îi atrag pe turişti în dansul lor.
Alaiul străbate centrul Sibiului în pocnete de bici şi muzică de fanfară, iar lolele oferă turiştilor gogoşi pregătite după o reţetă tradiţională săsească.
"Noi vrem să ne bucurăm şi să alungăm spiritele rele", a declarat o lolă.
"Acest obicei vine de la o fata pe care o chema Lola, care şi-a pus mască şi bici si a speriat turcii", a mai spus un alt participant la carnaval.
Peste 2000 de turişti, majoritatea saşi stabiliţi în Germania vor lua parte la Carnavalul Lolelor, care durează două zile.
Obiceiul lolelor e provine din localitatea sibiană Agnita şi a revenit anul acesta, după ce a dispărut timp de 20 de ani, odată cu plecarea saşilor din Transilvania. Carnavalul prezintă meşteşugurile tradiţionale ale breslelor din Evul Mediu şi simbolizează alungarea iernii şi a spiritelor rele.

sursa: Realitatea TV - www.realitatea.net

23 ianuarie 2007
Şcoli revendicate la Iacobeni

Situaţie-limită în comuna Iacobeni: 4 dintre cele 5 şcoli generale din satele aparţinătoare sunt revendicate de către Biserica Evanghelică. În plus, nici soarta căminelor culturale nu este mai bună, toate cele 5 imobile fiind şi ele revendicate. În aceste zile, reprezentanţii administraţiei locale din comună poartă tratative cu responsabilii Bisericii Evanghelice, pentru a găsi o soluţie în privinţa acestor revendicări. "Deocamdată suntem solicitaţi de către Biserica Evanghelică să dăm un răspuns, în privinţa acestor şcoli. Problema se pune dacă vrem să cumpărăm aceste şcoli, ceea ce este imposibil pentru că suma este de ordinul miliardelor de lei şi nu avem de unde să facem rost de aceşti bani, iar varianta a doua este stabilirea unei chirii pentru unităţile şcolare. Şi în acest caz este aproape imposibil, pentru că ar trebui să plătim pentru cele 4 şcoli şi 5 cămine culturale, un miliard de lei vechi. Vreau să vă spun că veniturile proprii ale primăriei Iacobeni sunt de aproximativ un miliard, deci şi această opţiune este foarte greu de materializat. În cazul şcolii generale din centrul de comună Iacobeni avem 480 de elevi, fiind şcoala cu cel mai mare număr de elevi după Agnita. În aceste condiţii, dacă părăsim actuala şcoală, va trebui să lucrăm în 2 schimburi în localul şcolii româneşti, unde există 5 săli de clasă. În acel loc ne vom desfăşura foarte greu activitatea, pentru că elevii ciclului primar vor trebui să vină la cursuri de dimineaţă, lucru de asemenea greu de pus în practică pentru că atât copiii cât şi cadrele didactice sunt navetişti. În aceste condiţii, riscăm să încălcăm cerinţele psihopedagogice, pentru că va trebui să aducem elevii ciclului primar la cursuri după-amiaza, urmând ca cei din ciclul gimnazial să-şi desfăşoare orele dimineaţa. Singura soluţie rămâne construcţia unei noi şcoli, iar noi avem depus un proiect în acest sens. Dacă vor demara lucrările şi vom reuşu să construim unitatea de învăţământ, problema ar fi rezolvată la Iacobeni", spune primarul Ioan Cori.
Nici satele aparţinătoare comunei Iacobeni nu stau mai bine la acest capitol. Astfel, la Netuş şi Stejăriş a fost identificată deja o soluţie de "avarie", elevii urmând a-şi desfăşura cursurile la grădiniţele din respectivele localităţi. "Chiar şi în aceste condiţii, acolo mai trebuie să construim sau să amenajăm câteva săli de clasă. Mai greu este la şcoala generală din Noiştat, unde avem clasele I-VIII. Aici sunt mulţi elevi iar dacă părăsim actualul sediu al şcolii germane, elevii îşi vor desfăşura orele la şcoala românească. Acolo însă avem doar 5 săli de clasă şi mai mult ca sigur, vom alege tot varianta desfăşurării cursurilor în 2 schimburi", a mai adăugat primarul din Iacobeni.
Administraţia locală din Iacobeni are mari dificultăţi şi cu cele 5 cămine culturale. Toate au fost revendicate, iar edilul şef spune că există posibilitatea ca pentru imobilul de la Noiştat, să se plătească chiria stabilită. "O să propun Consiliului Local ca în cazul căminului din Noiştat, să plătim chiria, chiar dacă este mare. Există 3 sate foarte apropiate ca distanţă unul de celălalt, iar în cazul în care va fi organizată o nuntă sau alte asemenea evenimente, locuitorii din aceste sate pot veni la acest cămin. Celelalte 4 probabil le vom preda, pentru că trebuie să respectăm legea", a încheiat Ioan Cori.

sursa: www.tribuna.ro

22 ianuarie 2007
"Daţi-mi proiecte şi vă dau bani"

Sâmbătă 13 februarie, la primăria din Agnita, senatorul Nicolae Neagu a stabilit o întâlnire cu primarii din zonă. Au răspuns invitaţiei Brezae Vasile din Alţâna, Dobre Aurel din Brădeni, Dotcoş Sebastian din Marpod, Radu Vasile din Merghindeal, Anghel Emil din Nocrich şi Curceanu Radu din Agnita care a îndeplinit şi rolul de gazdă.Din Bârghiş a venit consilierul local Borza Ioan.
A fost o întâlnire de informare reciprocă, senatorul fiind însoţit de reprezentanţi ai instituţiilor judeţene, care au vorbit despre implicarea lor în economia judeţului în noile condiţii impuse de integrarea în Uniunea Europeană.
Primarii au aflat că pentru a fi bine informaţi şi eficienţi, trebuie să-şi facă un instrument de lucru din internet, iar în birou să aibă o mapă cu proiecte care să poată fi utilizate când sunt derulate fonduri.Au mai aflat că drumul de la Sibiu la Agnita va fi refăcut şi albia Hârtibaciului amenajată, că nu poate fi depăşită cota la laptele de vacă, dar cel de oaie, capră şi bivoliţă nu este cotat, dar trebuie să fie foarte curat, porcii nu mai pot fi comercializaţi în târguri, târgurile de animale vor trebui să fie amenajate ca locuri de expoziţie cu vânzare şi crescătorii de animale trebuie să se asocieze.Vor fi sprijiniţi tinerii care dezvoltă proiecte în agricultură, iar la Agnita se preconizează realizarea unui Centru Pilot pentru tineret. Pentru investiţiile din şcoli, directorii acestora trebuie să meargă la Inspectoratul Şcolar din Sibiu, unde vor fi instruiţi asupra modului de accesare a fondurilor necesare.
Reprezentanţii instituţiilor judeţene au fost informaţi că bugetele locale din 2007 sunt foarte mici, nu prea sunt bani pentru proiecte, că la Merghindeal şi Nocrich sunt revendicate de Consistoriul German şcoli, grădiniţe şi cămine culturale. La Alţâna un proiect de un pod peste Hârtibaci aprobat din 2004 nu a fost încă finanţat, la Bârghiş nu s-au terminat punerile în posesie a terenurilor agricole, la Brădeni este necesar un autobuz şcolar şi peste tot sunt necesari bani pentru drumuri, poduri şi alte lucrări edilitare.
Răspunsul senatorului din Sibiu a fost concis "Daţi-mi proiecte şi vă dau bani". A discutat punctual solicitările primarilor şi le-a promis sprijin, indiferent de partidul din care fac parte. A remarcat faptul că primarul Radu Curceanu are cele mai multe proiecte din judeţ (n.a., peste 40 din care 10 vizează zona Hârtibaciului).
Primarul din Agnita a menţionat că i s-a promis, de la Consiliul Judeţean, sprijin pentru cofinanţarea proiectelor pentru care s-au aprobat banii (n.a. peste 8 milioane din care cofinanţarea este de 0,9 milioane).

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

10 ianuarie 2007
Condiţii optime de transport pentru elevii din Cornăţel

Elevii din satul Cornăţel, comuna Roşia, şi-au reluat, ieri, cursurile într-o atmosferă mult mai prielnică şi prietenoasă. Motivul a fost noul microbuz şcolar repartizat, la finele anului trecut, Primăriei Roşia, pentru transportul şcolar, cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean şi al Consiliului Judeţean. Astfel, condiţiile oferite de vechiul microbuz cu care veneau la şcoală în satul Daia, pus la dispoziţie de FDGR, au fost date uitării, noul confort oferit de microbuzul Fiat Ducato fiind peste aşteptările acestora. De altfel, ieri, la prima cursă de la Cornăţel spre Daia au ţinut să fie prezenţi la îmbarcare pe lângă elevi, părinţii acestora şi primarul comunei Roşia, Valentin Aldea. Elevilor li s-a atras atenţia asupra necesităţii unui comportament civilizat în noul microbuz, astfel încât cu această maşină să fie transportate cât mai multe generaţii de elevi. De ieri, fiecare elev din Cornăţel îşi are propriul scaun, microbuzul având 16 locuri.
Elevii din Cornăţel trebuie să se deplaseze în fiecare zi în satul Daia, deoarece şcoala cu clasele V - VIII a fost desfiinţată în urmă cu câţiva ani. De altfel, până în vara anului trecut, elevii claselor V - VIII trebuiau să se deplaseze cu un alt microbuz la şcoala generală din comuna Nocrich. "Acest microbuz a fost repartizat de la Guvern, prin intermediul autorităţilor judeţene. Mă bucur că elevii din Cornăţel beneficiază acum de condiţii optime şi sper ca rezultatele la şcoală să fie mult mai bune", ne-a declarat Valentin Aldea, primarul comunei Roşia.

sursa: www.tribuna.ro

Home  |   Forum  |   Harta site-ului  |   Termeni şi condiţii
© 2006-2014 creat de Mihai Blotor