• Ştiri
• Sport
• Starea vremii
• Info financiar
• Articole
• Arhiva ştirilor

Consiliul Local al oraşului Agnita a aprobat, în prima şedinţă ordinară din acest an, Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012. A fost o şedinţă scurtă, fiecare capitol fiind aprobat cu puţine întrebări şi comentarii.
De fapt, imediat după primirea sumelor aprobate de Consiliul Judeţean Sibiu, primarul Marius Radu Curcean i-a invitat pe directorii instituţiilor ce aparţin de Primărie - sănătate, şcoli, cultură - şi au punctat principalele probleme ce trebuiau rezolvate. Apoi comisiile Consiliului Local şi-au făcut loc de muncă în primărie, au analizat veniturile şi au dezbătut cum vor fi efectuate cheltuielile.
Aşa s-a făcut că discuţiile asupra bugetului pe anul 2012 au fost scurte şi fără controverse, fiecare consilier fiind edificat asupra tuturor capitolelor privind cheltuielile.
Comparativ cu anul trecut, în Agnita se vor cheltui cu 11.943 mii lei mai mult. Aceşti bani provin de la fonduri europene 7.685 lei şi de la bugetul de stat 4.544 lei, ambele sume fiind destinate finalizării lucrărilor la artera principală. În total pentru artera principală sunt alocaţi, din fonduri externe 17.647 mii lei.
În afară de artera principală, cheltuielile la celelalte capitole sunt aproximativ egale cu cele de anul trecut.
Investiţiile totale prevăzute pentru acest an sunt în valoare de 20 849 lei. Principalele cheltuieli de investiţii din bugetul local în valoare de 13.202 mii lei sunt pentru: construcţia Policlinicii - cabinete medici de familie 495 mii lei, modernizarea reţelei de iluminat public 554 mii lei, cofinanţare pentru modernizarea Casei de Cultură 300 mii lei, reabilitare Piaţa Agroalimentară 300 mii lei, reabilitare str. M. Eminescu 391 mii lei, reabilitare str. Abatorului 153 mii lei, reabilitare Parcul Eroilor 129 mii lei, reabilitare curtea de la Central 195 mii lei.
Şedinţa pentru aprobarea bugetului a fost una din cele mai scurte şi mai eficiente, toate capitolele fiind aprobate în unanimitate.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

Consiliul Judeţean va începe, în acest an, reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean DJ 141 B Richiş - intersecţie DJ 141 Mediaş - Moşna - Bârghiş, inclusiv a podului din localitatea Richiş. Valoarea investiţiei se ridică la 4,1 milioane de lei cu TVA.
Drumul judeţean DJ 141B îşi are originea în localitatea Şaroşu pe Târnave şi tranzitează localităţile Biertan şi Richiş. Necesitatea promovării investiţiei este dată, în principal, de starea de degradare a drumului. În aceste condiţii, sistemul rutier actual nu poate asigura capacitatea necesară desfăşurării unui trafic actual şi de perspectivă. Totodată, în zona podului din Richiş, plasat între două curbe de racordare, circulaţia se desfăşoară cu dificultate. Prin modernizarea acestui drum judeţean DJ 141B se reduc distanţa de transport, precum şi costurile de operare pentru autovehicule între Agnita, Mediaş şi Sighişoara. Obiectivele acestui proiect sunt: viabilizarea condiţiilor de transport în orice perioadă a anului, îmbunătăţirea condiţiilor de transport în accesarea unor zone cu potenţial turistic şi accesul mai uşor spre localităţile Richiş, Biertan şi Copşa Mare. Drumul are o lungime de 3,9 km şi va fi lăţit la 7 m. Banii provin din fondurile Consiliului Judeţean.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

Duminică 5 februarie, la ora 10, peste 150 de agniţeni vor porni de la fosta fabrică IMIX într-un marş de protest împotriva spiritelor rele. Cu feţele acoperite de măşti, înarmaţi cu bice lungi din piele, cu talăngi şi cozi atârnate la spate, vor face o gălăgie infernală în timp ce vor mărşălui prin oraş. În mijlocul marelui alai vor fi însemnele fostelor bresle ale oraşului, iar în frunte, o fanfară va da o notă artistică zgomotosului "miting". Principala oprire a participanţilor va fi în faţa primăriei unde vor fi întâmpinaţi de oficialităţile oraşului iar reprezentanţii breslelor îşi vor etala calităţile coregrafice şi cei mai buni plesnitori vor face demonstraţii privind mânuirea biciului. Fiecare număr va fi punctat cu zgomot de talăngi şi de strigătul HIR AI!!! Ultima oprire va fi la FIPA, după care protestatarii se vor împărţi în grupuri mai mici şi vor porni prin oraş pentru a trece pe la casele tuturor participanţilor. În drumul lor, în afară de gălăgie, vor împărţi celor întâlniţi, cu generozitate, gogoşi aurii. Nu ştim cât de mult se vor speria spiritele de gălăgia lolelor dar s-a constatat că după acest eveniment iarna începe să-şi ia catrafusele şi încet, încet, cam după o lună, două, începe să vină primăvara. În concluzie, cei care vor să se bucure de a VII-a Paradă a Lolelor sunt invitaţi în oraşul Agnita, unde vor putea să vadă cea mai mare şi mai gălăgioasă demonstraţie de măşti din România.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

Ieri, la sediul firmei Karpaten Meat din Nocrich (specializată pe creşterea vacilor de carne din rasa ANGUS), a avut loc prima întâlnire cu crescătorii de vaci de lapte din Mărginimea Sibiului şi Valea Hârtibaciului. Au fost prezenţi Samuel Widmer - directorul general Karpaten Meat, Horaţiu Răcuciu - prefectul Sibiului, Gheorghe Budrală - director executiv DAJ Sibiu, Georgeta Purima - directorul Camerei Agricole Sibiu, Marcel Andrei - preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Bovine "Bovisib" Sibiu, Horia Avram - preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Agnita, Vasile Stroe - preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Jina şi peste 40 de crescători individuali de bovine. După o scurtă vizită în ferma de animale, crescătorii sibieni de bovine - printre care amintim pe Nicolae Stângă - vicepreşedinte AJCB "Bovisib", cu un efectiv de peste 250 vaci cu lapte, Vasile Manta - crescător Agnita cu peste 100 vaci, Ionel Vişa - primar Nocrich şi crescător cu un efectiv de 50 vaci cu lapte, Gilu Manta - Agro Bio SRL Agnita, cu un efectiv de 205 animale - s-au arătat interesaţi de programul de parteneriat al celor doi investitori elveţieni, Samuel Widmer şi Stefan Jung. Colaborare elveţiano-sibiană Prefectul Horaţiu Răcuciu şi directorul Gheorghe Budrală au salutat această iniţiativă de parteneriat promovată de Karpaten Meat şi crescătorii sibieni de animale. În context, cei doi au promis tot ajutorul necesar pentru ca acest parteneriat să prindă contur. ANGUS este cea mai populară şi recunoscută rasă comercială de carne din lume. Se pretează foarte bine la păşunile din zona Sibiului. Este o rasă robustă de taurine, cu o mare longevitate (19-25 de ani). Prezintă următoarele avantaje: spor mare de creştere; condiţii de microclimat puţin pretenţioase, rezistenţă nativă foarte mare a produşilor la factorii climatici; rezistenţă foarte mare la agenţii parazitari şi infecţioşi, ceea ce implică cheltuieli sanitar-veterinare reduse; valorificare mare a furajelor (naturale şi murate). Reprezentanţii firmei Karpaten Meat spun că sistemul lor de parteneriat cu crescătorii de bovine din judeţ se poate derula fie prin asociere cu asociaţiile sau crescătorii individuali, fie prin coperative agricole, fie prin grupuri de producători agricoli. Karpaten Meat oferă tauri ANGUS pentru reproducţie cu genetică de top, juninci mai mari de 10 luni şi juninci gestante. Prin contractul de vânzare-cumpărare, elveţienii se obligă să răscumpere viţeii ANGUS rezultaţi prin reproducţie, pentru a-i îngrăşa şi folosi pentru producţia de carne. În contract este prevăzută şi o garanţie echitabilă de cumpărare a acestor viţei. În plus, partenerul elveţian pune la dispoziţia crescătorilor sibieni experienţa sa în domeniu, pentru înfiinţarea unei ferme de bovine ANGUS pentru carne. Din Scoţia în Sibiu Administratorii elveţieni de la Karpaten Meat sunt de profesie măcelari. Ei au fondat firma din Nocrich în anul 2008, printr-un prim import de 120 exemplare de vaci din rasa ANGUS. În prezent, au un efectiv de 1.200 capete, a căror asistenţă sanitar-veterinară este asigurată de 3 medici veterinari: Radu Nechiti - profilaxie şi program strategic, Horea Nemeş - reproducţie şi Ionuţ Varvaruc - cazuistică curentă. Rasa ANGUS a apărut pentru prima dată în Scoţia, unde a fost înregistrată pe la anul 1870. Prima bovină înregistrată a trăit 29 de ani şi a fătat 25 de viţei, din care 24 au supravieţuit. Azi, rasa ANGUS este răspândită în Statele Unite, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Argentina şi România - Sibiu. Carne marmorată, fragedă şi suculentă Bovinele ANGUS au carnea de un roşu aprins, este fragedă şi marmorată. Impresionează prin gustul fin şi consistent, fiind foarte căutată în gastronomia de vârf şi în sectorul Premium. Păşunile din judeţul Sibiu oferă o carne bio şi se pretează foarte bine pentru creşterea taurinelor ANGUS, a căror deviză de creştere este "puţin grajd şi multă păşune". Crescătorii sibieni interesaţi de acest parteneriat o pot contacta pe Eniko Buta, directorul de vânzări al firmei Karpaten Meat, la tel. 0269/55.71.35 sau 0269/23.29.77, fax 0269/23.27.17, e-mail: eniko. buta@karpaten-meat.com Următoarea întâlnire cu crescătorii de bovine din zonele Avrig şi Mediaş va avea loc vineri, 3 februarie, la sediul Karpaten Meat din Nocrich.

sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

În Agnita a devenit tradiţie ca în 24 ianuarie, Muzeul de Istorie "Valea Hârtibaciului" să-şi deschidă larg porţile, sărbătorind marele eveniment petrecut în urmă cu 153 de ani.
Şi anul acesta sala în care a fost comemorat istoricul eveniment s-a dovedit mult prea mică pentru cei dornici să participe la serbarea organizată de Mihaela Nevodar, muzeograf la Muzeul de Istorie, împreună cu elevi talentaţi de la şcolile din oraş.
Serbarea a început cu o prezentare cronologică a evenimentelor din 1859, realizată de prof. Ioan Varga care prin modul de expunere a captat atenţia auditoriului. Preotul Mihai Naicu a vorbit despre implicarea Bisericii Ortodoxe în evenimentele acelor ani şi despre ecoul şi influenţa lor în conştiinţa românilor transilvăneni.
Într-un decor de şezătoare a fost prezentată sceneta "Moş Ioan Roată şi Cuza Vodă", urmată de o suită de cântece patriotice. Minispectacolul a fost realizat de elevii Iusti Curcean, Cristian Nevodar, Mihai Aldea, Diana Nistor, Cristina Banu, Elisa Curcean, Iulia Gavriliu, Crina Hârţoagă, şi talentata interpretă de cântece patriotice şi religioase Anuţa Ghijăsan.
Spectacolul a fost completat cu o frumoasă expoziţie tematică de pictură a copiilor de la Clubul Elevilor, intitulată "Alexandru Ioan Cuza şi Unirea", coordonator Marinela Cernea.
Ca şi în anii precedenţi momentul festiv a fost încheiat în curtea muzeului unde actorii şi spectatorii şi-au dat mâna şi au jucat Hora Unirii.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

Pe lângă drumurile la care deja se lucrează și la care investițiile continuă și în 2012, respectiv Cârțișoara - Arpașu de Sus - limita județului Brașov și Cârța - Agnita, conducerea Consiliului Județean Sibiu a anunțat astăzi trei investiții noi. Este vorba despre drumul Săcădate - Nucet - Nou, Richiș - intersecție SJ 141 și Gura Râului - DJ 106 A.
"Nu sunt drumuri foarte lungi. De la Richiș la DJ 141 sunt aproximativ patru kilometri, dar acest segment va scurta multe alte drumuri. Se scurtează în primul rând drumul din nordul județului spre Agnita și spre Sibiu. (...) Dumul Săcădate - Nucet scurtează drumul din Avrig spre Valea Hârtibaciului cu aproape 20 de kilometri. Cine dorește să ajungă din Avrig pe Valea Hârtibaciului nu mai trebuie să vină la Sibiu", a declarat astăzi Martin Bottesch, președintele CJ Sibiu.
Conducerea CJ a mai explicat că s-a ajuns la aceste sectoare de drum în baza planurilor mai vechi de dezvoltare a județului. "Nu este vorba despre niște necesități locale, este vorba despre o strategie a județului", a mai declarat Martin Bottesch.
Fondurile pentru toate lucrările menționate mai sus sunt prevăzute în bugetul CJ pe anul 2012.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Ș. Dobre

Consiliul Judeţean va aloca în acest an suma de 21 milioane de lei pentru repararea şi întreţinerea celor 49 de drumuri judeţene. În această categorie nu intră drumurile care sunt reabilitate din fonduri europene şi anume: Sibiu - Agnita, Jina - Şugag, Sadu - Sădurel şi Răşinari - Poplaca - Orlat. Fondurile pentru lucrările de reparaţii şi întreţineri provin din bugetul judeţului şi vor fi folosite pentru plombări, pietruiri de drumuri, turnarea de covoare asfaltice, refacerea şanţurilor şi rigolelor, reparaţii poduri, tratamente de întreţinere şi siguranţa circulaţiei. Tot în acestă categorie de lucrări intră şi activitatea de deszăpezire.
Reţeaua de drumuri a Consiliului Judeţean măsoară în acest moment 827,4 km. Cea mai mare parte din cele 21 milioane de lei se va duce pentru turnarea de covoare asfaltice. Pentru acest tip de lucrări vor fi cheltuiţi aproape 8 milioane de lei. Alte 4,5 milioane de lei vor fi folosiţi pentru realizarea de tratamente de întreţinere, în timp ce aproximativ 2 milioane de lei vor fi utilizaţi pentru plombări. Iată cum vor fi cheltuiţi restul banilor: pietruiri drumuri - un milion de lei, refacere şanţuri - 1,38 milioane de lei, întreţinere podeţe - 495.000 de lei, activitatea de deszăpezire - 2 milioane de lei, siguranţa circulaţiei (montarea de indicatoare şi lucrări conexe) - 450.000 de lei, eliminarea punctelor periculoase pentru traficul rutier - 750.000 de lei şi reparaţii poduri - 20.000 de lei.
Serviciul Administrarea Drumurilor şi societatea de drumuri a Consiliului Judeţean - "Drumuri şi Poduri" - a aprobat fonduri pentru repararea fiecărui drum judeţean. Drumurile din zona Hârtibaciului incluse în cele mai importante 10 drumuri judeţene din punct de vedere al sumelor alocate pentru acest an sunt: DJ 104E Şomartin - Arpaşu de Jos - DN 1 - 700.000 de lei; DJ 105D DN 1 - Cârţa - Nou Român - Chirpăr - Agnita - 690.000 de lei și DJ 141 A Şeica Mare - Boarta - Buia - Mihăileni - Răvăşel - Metiş - Vecerd - 860.000 de lei.

sursa: www.tribuna.ro - C. Pal

La crâşma feciorilor din Fofeldea e zarvă mare, de la butea din Bârghiş răsună colinde seară de seară că doar puţine zile au mai rămas până la Crăciun. Mai vine un răsărit, mai trece un apus, încă un răsărit şi încă un apus şi deodată uliţele satelor suspină greu sub povara zecilor de flăcăi porniţi la colindat, a paharelor închinate şi a jocurilor ce se încing în bătături şi în mijlocul satului. Şi se întind petrecerile şi în a doua zi de Crăciun, şi în a treia, şi în a patra, când pe uliţe năvălesc mătăhălile... Aşa e de Crăciun pe Valea Hârtibaciului sau mai bine zis aşa era odinioară pe când taţii şi bunicii mergeau la cetele de feciori. Azi cetele de juni, cele de colindători, colacii, jocurile sunt tot mai puţine.
Din Pădurea Neagră, locul de unde izvorăşte, şi până unde se varsă în Olt, multe colinde aude Hârtibaciul şi multe cete de feciori. E drept că de-o vreme încoace şi numărul cetelor a scăzut, că populaţia din sate e tot mai puţină, dar parcă "Fericeanu", colinda cântată fetelor, "Toiagul" sau "Astăzi proorocirile" tot nu pot fi uitate. Şi tocmai ca să nu fie uitate, astăzi o pornim la colindat prin satele hârtibăcene, iar ghid ne este profesorul Mircea Drăgan - Noişteţeanu ...

Citiți mai departe în secțiunea Articole.

sursa: www.tribuna.ro

O iniţiativă de suflet a membrilor asociaţiei Casa Seniorilor din Agnita a avut loc începând cu ziua Sf. Nicolae, cel dăruitor de bucurii, până în săptămâna Crăciunului. Cu obiecte de îmbrăcăminte aduse de membrii asociaţiei şi produse alimentare cumpărate cu bani din sponsorizări, au fost pregătite pachete şi dăruite celor aflaţi în nevoinţă.
S-au bucurat de darurile primite bolnavii de la Unitatea de Asistenţă Medico-Socială, persoanele aflate la Centrul de Asistenţă Socială, elevii din clasa I-a din Ruja şi Coveş şi 24 de copii de la şcolile din Agnita.
Le-au fost alături în această acţiune voluntarii de la SVAgnita, copiii de la grădiniţele de pe Vale şi de la Blocuri şi cei 5 preoţi de la parohiile ortodoxe din Agnita, care au contribuit şi cu o sumă importantă de bani.
Acţiunea s-a finalizat în sala de şedinţe a primăriei, cu un frumos program de colinde prezentat de prichindeii de la grădiniţa de pe Aurel Vlaicu, de grupul de la Clubul Elevilor şi de corul seniorilor.
Cu această ocazie d-na Cioca Marcela a mulţumit, din partea asociaţiei, tuturor celor care s-au implicat în această acţiune dăruind un strop de bucurie celor bolnavi şi lipsiţi.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

Sibienilor le sunt cunoscuţi interpreţii de muzică populară din Agnita, datorită festivalului organizat an de an pe Valea Hârtibaciului. Mai puţin mediatizaţi în rândul grupurilor artistice care activează în Agnita sunt componenţii "Coralei Sf. Nicolae", corală condusă de dirijorul Niţescu Doru. Ei ne-au colindat redacţia şi ne-au copleşit printr-un bogat repertoriu internaţional şi naţional specific Crăciunului. O parte din repertoriul prezentat angajaţilor Casei de Presă şi Editură Tribuna a fost interpretat de corala amintită în turneele de succes din Franţa, Germania şi Austria. Urările lor de bine, de la finalul concertului, de an bogat şi luminos, de sănătate în case, ne-au bucurat cu atât mai mult cu cât au fost adresate şi dumneavoastră, celor care ne citiţi zilnic cotidianul.

sursa: www.tribuna.ro - A. Popescu