Prietenii Mocăniţei
25 februarie 2014
"Dansul generaţiilor" la a XI–a ediţie

A intrat în tradiţie ca odată pe an, în Agnita să aibă loc spectacolul folcloric prezentat de ansamblurile Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu” intitu­lat „Dansul generaţiilor”. Anul acesta, clădirea Casei de Cultură fiind în refacere, spec­tacolul a avut loc în sala fostu­lui cinematograf care a reve­nit, după mai multe avataruri, la statutul de spaţiu cultural.

Spectacolul a fost o trecere în revistă a activităţilor folclorice realizate în anul 2013, în care, deşi la Casa de Cultură a fost şantier, activităţile au continuat, s-au făcut repetiţii, au venit alţi prichindei să înveţe să cânte şi să joace iar ansamblurile Cununa şi Hârtibaciul au participat la festivaluri şi spec­tacole în ţară şi străinătate. Alături de cele două ansam­bluri, în spectacol au evoluat şi Ansamblul Clubului Elevilor, clasa externă a Cercului de Canto Popular al Şcolii Populare de Artă “Ilie Micu” din Sibiu, elevii de la Şcoala Ge­nerală GD Teutsch şi grupul de dansuri populare din Merghindeal.

Ca de fiecare dată, rea­lizatorul acestui spectacol, prof. Ioan Sârbu, a reuşit să prezinte agniţenilor noi mo­mente coregrafice şi jocuri populare din alte zone ale ţării, învăţate din peregrinările pe la festivalurile pe unde a prezentat frumuseţile jocurilor hârtibăcene. Spectatorii au fost încântaţi şi au aplaudat nu numai sârba, învârtita, purtata şi bătuta hârtibăceană ci şi suitele de dansuri bănăţene şi olteneşti, din care n-a lipsit cunoscuta Ciuleandra jucată de ansamblul Hârtibaciul.

Un moment deosebit de aplaudat a fost invadarea scenei de către cei mai mici învăţăcei ai jocurilor populare. Peste 60 de prichindei au umplut scena şi au jucat cu multă seriozitate, spre bucuria părinţilor şi bunicilor care au aplaudat inclusiv micile stângăcii care au dat farmec spectacolului.

Grupurile vocale şi soliştii pregătiţi de prof. Doina Părău, referent la Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu”, au prezentat un repertoriu bogat de cântece populare ce au încântat spectatorii. Cu aceeaşi emoţie ca în urmă cu 30 de ani, când a debutat în faţa agniţenilor, îndrăgitul Marcel Părău, solistul care reprezintă folclorul hârtibăcean în renumitul ansamblu Cindrelul Junii Si­biului, a fost primit cu dragoste şi aplaudat pentru o parte din bogatul lui repertoriu.

Spectacolul a fost încheiat cu un fragment din momentul coregrafic „Cununa”, realizat după vechiul obicei ce încheia secerişul grâului.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

19 februarie 2014
Un buget pentru finalizarea lucrărilor

După mai multe întâlniri şi discuţii cu directorii instituţiilor din oraş, primarul oraşului - Ioan Dragoman - a dezbătut Bugetul Local al oraşului Agnita pe anul 2014 şi în comisiile de specialitate, propunându-l apoi spre aprobare în plenul Consiliului Local, unde a şi fost votat. Conform proiectului, în acest an se vor cheltui 24.331 mii lei.

Pentru artera principală, care trebuie finalizată în luna august, s-a aprobat ca din bugetul local să se execute lucrări adia­cente în valoare de 1.621 mii lei, din care 1.250 mii vor fi folosiţi pentru branşa­mente de apă, racordări la canalizare, refacerea trotuarelor şi a intrărilor în curţi pe strada Avram Iancu şi 371 mii lei pentru staţia de pompare apă uzată din intersecţia Agnita - Făgăraş - Sighişoara.

Răscolită mereu în ultimii ani, strada Şcolii urmează să fie reabilitată şi modernizată cu 1.177 mii lei, iar înainte de intrarea pe această stradă agniţenii vor admira Casa de Cultură „Ilarion Co­cişiu”, pentru care s-au mai alocat 47 mii lei cotă de cofinanţare pentru finalizarea reabilitării.

Coveşul şi Ruja vor beneficia şi ele de lucrări de investiţii. În fiecare sat se va construi câte un loc de joacă pentru copii în valoare de 82 mii lei fiecare, sumă cofi­nanţată de Consiliul Judeţean Sibiu cu câte 41 mii lei. În Coveş, Consiliul Local Agnita a aprobat o finanţare de 162 mii lei pentru reabilitarea şi modernizarea căminului cultural. În Ruja se va realiza un teren de sport multifuncţional în valoare de 350 mii lei, din care jumătate vor fi plătiţi din bugetul local şi jumătate din bugetul judeţean.

S-a preconizat că din veniturile realizate în 2014 se poate asigura buna funcţionare a instituţiilor din oraş - Spitalul Orăşenesc, Colegiul A.T. Laurian, Şcoala Gen. G.D. Teutsch, grădiniţele, Casa de Cultură, Unitatea de Asistenţă Medico-Socială şi SMURD-ul.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan


18 februarie 2014
Primele 8000 de semnături pentru Mocăniţa. Campania continuă.

Lansată la începutul lunii octombrie 2013, campania prin care un grup de ong-uri împreună cu Direcţia Judeţeană de Cultură Sibiu fac presiune asupra autorităţilor locale şi naţionale să rezolve problema proprietăţii liniei de mocăniţă de pe Valea Hârtibaciului începe să dea roade: peste 8000 de persoane au semnat petiţia, 11 evenimente de informare au fost desfăşurate de către voluntari, peste 400 de copii au participat la concursul “Mocăniţa noastră”, Ioan Gyuri Pascu a venit special la Sibiu pentru un concert de suflet şi peste 80 de articole despre campanie au apărut în presa locală, naţională precum şi în Germania şi Marea Britanie.

Pe 14 decembrie 2013 copiii de pe Valea Hârtibaciului au strigat în cor la Sibiu “Mocăniţaaa!”. A fost semnalul că această campanie trebuie să continue şi în 2014. Şi va continua până când autorităţile centrale vor debloca situaţia şi dorinţa sibienilor va fi ascultată. Salutăm pe această cale recenta poziţie a domnului Preşedinte Ioan Cindrea care în cadrul consultărilor din data de 22 ianuarie 2014 privind strategia de dezvoltare a Văii Hârtibaciului a avut o poziţie fermă şi deschisă de sprijin a proiectului de repunere în funcţiune a mocăniţei. În plus, echipa voluntarilor de la mocăniţă va fi sprijinită şi de Camera de Comert şi Industrie Sibiu pentru a putea pregăti un model de dezvoltare economică în etape a liniei de mocăniţă şi la elaborarea primelor proiecte ce vor fi depuse spre finanţare.

Pe tot parcursul anului 2014 vor fi numeroase acţiuni cu voluntarii români şi străini de reparaţie la linie dar şi activităţi educative împreună cu noile cluburi “Prietenii Mocăniţei” înfiinţate în şcolile de pe Valea Hârtibaciului. Consorţiul format din Primăriile pe teritoriul cărora trece linia a hotărât de asemenea ca începând de anul acesta data de 27 septembrie să fie sărbătorită anual ca “Ziua Mocăniţei”. Pentru sărbătoarea de anul acesta Asociaţia Prietenii Mocăniţei pregăteşte o reuniune a pasionaţilor de trenuri istorice şi locomotive cu aburi.

In concluzie, semnaţi petiţia ca să repornim mocăniţa. Informaţii suplimentare: mh.mocanita.com

Salvati mocanita Sibiu-Agnita from Daniel Secarescu on Vimeo.

Acest proiect este implementat de Asociaţia Prietenii Mocăniţei în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu, GAL Microregiunea Hârtibaciu, Consorţiul pentru Dezvoltare Interregională Sibiu – Agnita, Asociaţia Mioritics, Asociaţia Monumentum şi Asociaţia Hosman Durabil cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Campania aduce în discuţie contextul şi rolul repunerii în circulaţie a mocăniţei în Valea Hârtibaciului şi prezentarea beneficiilor la nivel regional şi local a acţiunilor ce urmează a fi întreprinse.



sursa: Asociația Prietenii Mocăniței - M. Dragomir

17 februarie 2014
Guvernul propune iarăși desființarea Judecătoriilor Avrig și Agnita

Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică un proiect de lege privind desființarea, de la 1 iunie 2014, a 30 de instanțe judecătorești împreună cu parchetele de pe lângă acestea. Printre nominalizări se regăsesc și Judecătoriile Avrig și Agnita.

Printre motivele invocate de autorii proiectului de lege se regăsesc recomandările Comisiei Europene privind continuarea reformelor monitorizate în cadrul MCV, cu precădere cele care fac referire la necesitatea restructurării instanțelor și parchetelor. De asemenea, o condiție clară este aceea ca în ultimii ani instanțele să fi avut spre soluționare mai mult de 5000 de cauze. Astfel, în elaborarea Proiectului de Lege s-au avut în vedere și rapoartele anuale privind activitatea instanțelor și parchetelor, elaborate de CSM. Rapoartele au arătat clar că “există instanțe care în mod constant în perioada 2009 – 2012 au înregistrat un volum de activitate sub pragul de 5.000 de cauze. Astfel, în timp ce volumul de activitate la nivelul majorității instanțelor și parchetelor de la an la an cunoaște o continuă creștere, într-un sens oarecum contrar acestui trend ascendent, anumite instanțe își mențin constant volumul de activitate sub pragul de 5.000 de cauze”.

Judecătoria Agnita spre exemplu funcționează de ani buni cu sabia desființării deasupra capului. Președintele instanței, judecătorul Andrei Nistor, a declarat pentru Turnul Sfatului că ”judecătoria Agnita are un volum de activitate redus dar în creștere semnificativă” și ”calitatea actului de justiție la nivelul Judecătoriei Agnita este bună”. ”Considerăm că eventuala desfiinţare a Judecătoriei Agnita nu este oportună și are un potențial cert de a aduce restrângeri ale dreptului de acces la justiție. Eventuala desființare a Judecătoriei Agnita ar însemna din perspectiva justițiabililor din actuala rază de competență a instanței îngrădirea excesivă a liberului acces la justiție în condițiile în care deplasarea acestora la o altă instanţă depinde de mijloace financiare de care nu dispun iar infrastructura de transport este precară”, a transmis conducerea judecătoriei Agnita. Cât privește numărul de cauze, Judecătoria Agnita a înregistrat pe anul 2012, ultimul an pentru care există date concrete, sub 3000 de cauze.

Turnul Sfatului a solicitat un punct de vedere și conducerii Judecătoriei Avrig, însă acesta nu a fost comunicat până la încheierea ediției. Referitor la posibilitatea desființării, președintele instanței, judecătorul Marius Ioan Mazilu spunea în a doua jumătate a anului trecut că unul dintre argumentele principale pentru păstrarea instituției ar fi aria foarte mare de acoperire și numărul de cetățeni care ar urma să fie puși pe drumuri. ”În condițiile în care se vorbește foarte mult despre descentralizare, nu cred că eficiența economică ar trebui să fie determinantă în acest caz. Gândiți-vă că Judecătoria Avrig acoperă o arie teritorială foarte mare, de la limita cu județul Brașov până la limita cu județul Vâlcea. Toți acești oameni vor fi puși pe drumuri”, declara judecătorul Marius Ioan Mazilu. Procesele aflate pe rolurile judecătoriilor Agnita și Avrig ar urma a fi preluate de instanțele de judecată superioare din Sibiu și Mediaș.



sursa: www.turnulsfatului.ro - Ș. Dobre

10 februarie 2014
Centrul de iubire și altruism

Au trecut 7 ani de când fosta Casă a Copilului din Agnita a devenit Centru de Îngrijire şi Asistenţă, un loc destinat persoanelor vârstnice cu dizabilităţi cărora nu are cine să le poarte de grijă. În locul copiilor, ce mergeau încolonaţi spre şcoală, au venit oameni în vârstă cu diverse handicapuri. Oraşul i-a adoptat şi ei au devenit o prezenţă tot mai vizibilă în urbea de pe Valea Hârtibaciului.

Cei care dispun de mai multă autonomie fizică şi psihică se plimbă pe străzi, prin parcuri şi participă permanent la slujbele de duminică şi în sărbători, alţii ies cu grupul, însoţiţi de asistenţi.

Recent, directorul Vasiu Mircea a prezentat un raport de activitate pe anul 2013 şi proiectele pentru 2014. Au fost prezenţi Mihaela Tolciu, Maria Marcu şi Adela Stanciu - directori la Direcţia Generală de Asistenţă Socială Sibiu, Ioan Dragoman - primarul oraşului Agnita, preoţii Ioan Jurca şi Nicolae Mărginean şi alţi reprezentanţi ai unor instituţii judeţene ori locale care colaborează sau sprijină Centrul din Agnita.

Din raport a reieşit că din cele 34,5 posturi, prevăzute în Statul de funcţii şi aprobate de Consiliul Judeţean Sibiu, au fost ocupate conform reglementărilor legale în vigoare 19 posturi. Cei 19 angajaţi au în îngrijire 42 de beneficiari cu vârsta între 45 şi 90 de ani, din care 21 cu handicap mental, 11 cu handicap neuropshihic, 6 cu handicap asociat, 3 cu handicap fizic şi una cu handicap vizual.

După prezentare, invitaţii care au luat cuvântul au apreciat condiţiile şi grija cu care sunt trataţi beneficiarii acestei instituţii. Primarul Ioan Dragoman a promis că va acorda în continuare ajutor Centrului din Agnita şi că va solicita Consiliului Judeţean sprijin pentru reabilitarea clădirii. Preotul Ioan Jurca a lăudat activitatea personalului care se ocupă de cei pe care îi au în grijă şi a propus conducerii să găsească o cameră în care să se amenajeze un loc de rugăciune pentru ca cei bolnavi să aibă parte şi de un tratament sufletesc.

Vorbind despre activitatea Centrului de la Agnita, Mihaela Tolciu, director executiv la DGASPC Sibiu, a remarcat atmosfera de mare familie pe care a găsit-o aici cu ocazia vizitelor făcute. Cele spuse de d-na director sunt uşor de constatat, fiind foarte vizibilă relaţia dintre angajaţi şi beneficiari.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

04 februarie 2014
Agnita - cel mai bine gospodărit oraș din județ

26 de localităţi din judeţul Sibiu au primit ieri, de la Consiliul Jude­ţean, premii între 30.000 lei şi 150.000 lei, în urma unui concurs care a desemnat cele mai bine gospodărite localităţi.

"Este pentru prima dată când organizăm un astfel de eveniment, am alocat o sumă importantă din bugetul judeţului, este vorba des­pre 1,6 milioane lei, pentru premie­rea localităţilor, bani care vor putea fi folosiţi numai pentru înfrumuse­ţarea localităţilor, pentru proiecte de dezvoltare locală. Eu cred că acest concurs a creat şi va crea în viitor o emulaţie între localităţi astfel încât într-o perioadă relativ scurtă să se schimbe faţa multor localităţi din judeţ. Important este că această competiţie a stârnit entuziasmul pe care l-am aşteptat şi a fost o com­petiţie serioasă. (...) Am o singură rugăminte, de banii ăştia nu puneţi flori, puneţi şi faceţi lucruri intere­sante care să înfrumuseţeze stră­zile, şcolile, clădirile publice", a spus Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.

O comisie a Consiliului Judeţean a stabilit punctajul celor 39 de localităţi care s-au înscris în concurs, criterii care au ţinut cont de mai multe aspecte, între care pro­tecţia mediului, urbanism, agricul­tură, activitate economică, admi­nis­traţie publică, sănătate, învăţă­mânt şi altele.

Premiul 1 la oraşe a fost câştigat de Agnita, care a primit 150.000 lei, locul 2 de Ocna Sibiului şi Dum­brăveni, care au primit câte 100.000 lei, iar locul 3 de Tâlmaciu, Copşa Mică şi Sălişte cu 50.000 lei.

Dintre comunele cu până la 1.500 de locuitori, pe primul loc a fost Cârţa, care primeşte 80.000 lei, pe locul 2 Cârţişoara, cu un premiu de 55.000 lei, iar pe 3 Apoldu de Jos şi Merghindeal cu 30.000 lei.

La comune cu 1.500 până la 2.500 de locuitori au fost premiate Sadu, cu 90.000 lei, pe locul 2 Pău­ca, Şeica Mică şi Alma cu 65.000 lei, iar pe locul 3 Micăsasa, Tilişca, Turnu Roşu şi Boiţa cu câte 35.000 lei.

Dintre comunele cu peste 2.500 de locuitori a primit premiul 1 Şe­limbărul cu 100.000 lei, Loamneş, Moşna şi Laslea, cu 75.000 lei, iar pe locul 3 Şura Mare, Gura Râului, Axente Sever şi Târnava, cu 45.000 lei.



sursa: www.tribuna.ro - S. Maier

03 februarie 2014
Cod roşu la Agnita. De distracţie, cu lole

Neagră s–a făcut Agnita ieri. Nu a fost invadată de cine ştie ce vietăţi, ci de lole. În costumele lor zdrenţuite, cu feţele acoperite cu măşti, înarmate cu bice, clopote şi multe gogoşi, 192 de lole au pus stăpânire pe străzi, gata să prindă oamenii în bici ca să le ureze un an bun.

192 de lole, mai toate de origine română, au reiterat ieri un obicei săsesc: Fuga lolelor. Obiceiul e unul cu state vechi în Agnita, fiind atestat documentar încă din anul 1689. Pe atunci, personajele mascate protejau lada de breaslă atunci când aceasta era înmânată noului staroste. În 1911, pentru că breslele dispăreau, s-a decis să se organizeze o paradă comună a lor, și așa a apărut Fuga lolelor, obiceiul practicat și ieri în Agnita pentru a alunga spiritele rele.

-6 grade Celsius se resimțeau în Agnita, ieri dimineață, la ora 10. Destul cât să-ți înghețe mâinile pe aparatul de fotografiat, destul cât să vrei să stai la gura sobei. Nici gând însă de liniște și căldură, doar o dată pe an fug lolele prin Agnita, iar ziua cu pricina a fost chiar ieri, așa că, bine încotoșmăniți, oamenii au început să “curgă” pe străzi. Mai grăbite la pas au fost lolele, mascații ce au scos oamenii în stradă și la ferestre. Cu mic, cu mare, toți au avut un scop: să ajungă degrabă la fabrica IMIX. Agitație mare aici: “Hai, mă, pocniți din bici”, se aude dintr-o parte și loviturile încep să se năpustească în trio; “Ajută-mă cu clopotele, că nu stau bine”, îi cere un tată fiicei lui; “Mai dă-mi și mie două gogoși, că le-am mâncat”, se aude o voce de copil.

Nu mai știi încotro să-ți ciulești urechile, dar nici încotro să-ți îndrepți privirea: aici e căluțul breslei curelarilor, dincolo doi pitici îmbrăcați în îngerași sunt simboluri ale breslei cizmarilor, iar mai încolo trei adolescenți învârt de zor cercurile breslei dogarilor. Acum cercurile sunt goale, dar în curând tinerii trebuie să demonstreze că le pot învârti chiar dacă unu, trei sau chiar cinci pahare, toate pline cu vin, sunt așezate pe cercuri. Dar asta-i mai târziu, așa că deocamdată mai toate privirile se îndreaptă spre roata pe care stau cocoțate vulpile cu jderi în gură. Trei bărbați, toți trecuți de prima tinerețe, țin drept lemnul pe care se sprijină roata cu vulpi; nu-i ușoară misiunea, mai ales pe vremea asta... La frig parcă nu se gândește nimeni, nici lolele, nici celelalte personaje din paradă, nici bunicii sau părinții care au venit cu copii de unu sau doi ani să vadă lolele, să guste din gogoșile lor și să le fotografieze, cu aparate foto, cu telefoane mobile sau tablete. Și lolele sunt peste tot, așa că mașini cu număr de București, Brașov sau Sibiu opresc în fața lolelor. Nici nu ar avea cum să treacă, căci toată lumea-i concentrată pe șosea, gata să se alinieze în paradă.

Încet-încet, lole și muzicanți întârziați își fac apariția, așa că după tradiționala fotografie de grup, alaiul se pune în mișcare. Ordinea e cea de mult stabilită: câteva lole, toate meștere în mânuitul biciului, deschid drumul cu duium de pocnete; se întinde apoi șirul fără de întrerupere al lolelor. S-au prins una de biciul celeilalte și au creat un U, în interiorul căruia stau protejați reprezentanții breslelor cu ale lor lăzi de breaslă. Așa arată parada lolelor: o mare de negru, cu 192 de măști și 192 de numere, cu sute de clopote și de bice...

Și se pune alaiul în mișcare, dar cum fiecare breaslă trebuie să-și arate priceperea în alungarea spiritelor rele, se fac trei opriri ca și ursul să joace, și tinerii să învârtă cercurile cu pahare. “Și dacă cad paharele, ce-i?! Lasă că-i mai distractiv”, spune un tânăr în timp ce mai cere un pahar cu vin și încă unul, și încă unul, până la cinci. Pe toate le așază pe cercul de butoi, în vreme ce două lole nu mai prididesc să pună vin dintr-un butoiaș mic de lemn.

Și se învârt cercuri în aer, și cad pahare sau rezistă pahare, iar la final agnițenii închină și un pahar cu vin, “să alunece gogoșile mai bine”: “Ia gogoașă, cum să nu iei?! Așa trebe, să iei gogoașa de la lole ca să ai un an bun”, spune o localnică. E româncă și e a doua oară când se îmbracă lolă, iar soțul și copilul sunt lole și ei. Sașii sunt greu de găsit anul acesta printre lole: “Uite, acolo e un neamț. Neamț, nu sas, e stabilit în Agnita; iar dincolo e un sas care nu a plecat în Germania”, îmi arată Ilarion Bîrsan, în mulțime. Din 1969 participă Hans Gottschling la Fuga lolelor; lolă a fost de multe ori, dar acum că a mai îmbătrânit (are 75 de ani, pe care nu-i arată defel), reprezintă căpătenia breselei blănarilor. “Cred că din 1969 am cea mai plăcută amintire, atunci s-a reluat obiceiul, după ce a fost întrerupt. A fost frumos și prin ‘80, eram vreo 500 de lole, atunci să vezi puzderie!”, spune Hans Gottschling, sasul ce a ales să nu plece în Germania, căci soția lui e româncă.

Și cum puțini mai sunt sașii din Agnita, obiceiul a fost reluat, în 2006, de un român: învățătorul Bogdan Pătru, alături de copiii din clasa lui. El e lola pe al cărei costum stă înscrisă cifra 1 și el, alături de primarul Ioan Dragoman și de Radu Curcean, președinte al Asociației Breasla Lolelor, i-a îndemnat pe agnițeni să se bucure de obicei și să îl perpetueze. Da, îl perpetuează agnițenii, pe ritmuri săsești și cu ajutorul câtorva sași, fie localnici din Agnita, fie dansatori de la FDGR Sibiu, fie nemți stabiliți pe Valea Hârtibaciului.

Și-i gata parada și mă gândesc că tare-s cuminți lolele în Agnita, mai cuminți decât le văzusem în Sibiu: aici, la ele acasă au mers liniștite în alai, au întins răbdătoare cleștele cu gogoși... și atunci te întrebi de unde denumirea de “fuga lolelor”? Ei bine, răspunsul îl afli după ora 11, când lolele se împart pe grupuri și chiar fug prin oraș. Și lolele intră în curți și case, cântă cântece săseșți, dar și românești, te prind în bici și apoi în dans, iar hohotele de râs, sunetele de clopot și loviturile de bici străpung aerul... doar e ziua lolelor în Agnita.

sursa: www.tribuna.ro


29 ianuarie 2014
Vin lolele!

Prin Agnita se aud tot mai des pocnete de bici. Au început antrenamentele celor care vor să dea dovadă de măiestrie în mânuirea acestei scule. Se scot costumele, se verifică talăngile, cleştile pentru gogoşi şi celelalte accesorii. Vineri şi sâmbătă prin oraş vor adia miresme de gogoşi, iar duminică, 2 februarie, va avea loc marea hărmălaie.

Lolele, peste 120, se vor întâlni la ora 9.00, acolo unde s-au întâlnit de când se ştiu, adică unde mai demult a fost o fabrică numită IMIX şi apoi, în acorduri de fanfară autentic să­sească, vor porni spre centrul oraşului poc­nind din bice şi scuturându-şi şoldurile pentru a suna talăngile. Pe traseu îşi vor face încăl­zirea şi mânuitorii de cercuri cu paharele de vin ridicate spre cer şi căluţul croitorilor şi ursarul cu imitaţia regelui Carpaţilor legată de lanţ şi toţi ceilalţi reprezentanţi ai istoricelor bresle.

Marele spectacol va avea loc în faţa pri­măriei unde oficialităţile vor face cuvenitele urări iar lolele vor striga, HIRAAAI! Se va cânta bilingv imnul Transilvaniei, adică Sieben­burgen, şi se va porni mai departe, până unde mai demult a fost FIPA.

După paradă, după ce s-au străduit să sperie spiritele rele ce bântuie oraşul, marea grupare se va desface în grupe şi vor străbate Agnita în lung şi-n lat pentru a-şi face datoria şi prin casele celor care îi vor întâmpina cu vin cald şi bineînţeles cu gogoşi. Gogoşi nepolitice, bine crescute şi cu linie aurie pe mijloc vor fi şi pentru cei care se vor afla atunci pe străzile din Agnita.

Cum va fi şi ce va mai urma vom relata săptămâna viitoare.



sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

29 ianuarie 2014
Campanie de informare pentru fermieri

Agricultura ecologică în contextul dezvoltării durabile este subiectul campaniei de informare, conştientizare şi difuzare de cunoştinţe privind beneficiile agriculturii ecologice pentru sănătatea oamenilor şi a mediului, organizată de Societatea "Progresul Silvic", filiala Sibiu, în localităţile Agnita, Nocrich, Vurpăr, care fac parte din GAL Microregiunea Hârtibaciului.

Campania se adresează persoanelor care au domiciliul sau reşedinţa în zona GAL Microregiunea Hârtibaciului şi care sunt implicate în sectoarele agricol, alimentar şi silvic şi va avea loc în perioada 30.01 - 15.03.2014, în localităţile mai sus menţionate.



sursa: www.tribuna.ro

28 ianuarie 2014
Lolele ies din nou în stradă

Duminica aceasta, 2 februarie 2014, lolele vor ieși din nou pe străzile Agnitei pentru a alunga spiritele rele. Activitățile se vor desfășura după următorul program:

ora 9:00 Intalnirea lolelor Strada A. Iancu, in fata fabricii Imix
ora 9:15 Poza de grup Strada A. Iancu, in fata fabricii Imix
ora 9:30 Parada porneste inspre centrul orasului Strada A. Iancu
ora 10:15 Parada se opreste pentru a prezenta un personaj traditional Zona farmaciei, hotel Dacia, zona politie
10:15 - 10:30 Parada lolelor se organizeaza pentru spectacol In fata primariei
10:30 - 11:15 Desfasurarea spectacolului, integral In fata primariei
ora 11:15 Deplasarea lolelor catre Incstar Strada M. Viteazu
11:30 - 17:30 Lolele desfasoara activitati pe strazile orasului Toate strazile
ora 18:00 Fuga lolelor se incheie
ora 20:00 Balul lolelor Restaurant Central


sursa: www.breaslalolelor.ro

Home  |   Forum  |   Harta site-ului  |   Termeni şi condiţii
© 2006-2014 creat de Mihai Blotor