Prietenii Mocăniţei
25 februarie 2015
Ziua Protecţiei Civile

Se împlinesc 82 de ani de la legiferarea înfiinţării primelor structuri cu atribuţii de protecţie civilă din ţara noastră, prin semnarea Înal­tului Decret Regal de către regele Carol al II-lea şi publicarea în Monitorul Oficial al României a Regulamentului Apărării Pasive contra atacurilor aeriene.

Pentru marcarea acestui moment aniversar, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Cpt. Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu organizează evenimente ce au ca scop informarea cetă­ţenilor asupra riscurilor pre­zente în comunitate, popularizarea măsurilor specifice de prevenire a manifestării acestora, dar şi regulile de comportare în cazul produce­rii situaţiilor de urgenţă.

Astfel, subunitatea de intervenţie din Agnita, de pe strada Horea nr.17C, îşi va deschide porţile publicului larg, sâmbătă, 28 februarie între orele 10 - 16. Vizitatorilor le vor fi prezentate tehnica de intervenţie, modul de utilizare a acesteia, precum şi materiale de informare preventivă specifice tipurilor de risc.

În anul 1997 a fost înfiinţată, cu sprijinul Primăriei Agnita şi al Consiliului Judeţean Sibiu, Staţia de Pompieri Agnita, după ce pompierii au funcţionat pe raza oraşului sub diverse forme de organizare de-a lungul timpului.

Începând cu sfârşitul anului 2007 Secţia de Pompieri Agnita dispune şi de un echipaj SMURD format din personal militar şi din 5 paramedici civili angajaţi de Primăria oraşului. Acest serviciu este dotat cu două ambulanţe de prim-ajutor şi transport interclinic.


sursa: www.tribuna.ro, www.isusibiu.ro

24 februarie 2015
Ioan Vulcan, un veteran al presei scrise şi vorbite

Are un timbru special, uşor de recunoscut de către cei care îl ascultă de ani de zile, o voce plăcută, care gâdilă auzul. Aşa a fost la începuturile în presă, la fel e şi acum, la 80 de ani. Ioan Vulcan – Agniţeanu, căci el este personajul poveştii noastre, împlineşte astăzi, 24 februarie, frumoasa vârstă de 80 de ani, pe care o încununează cu sute de reportaje, interviuri şi fel de fel de ştiri în presa scrisă şi în radio.

În orice domeniu de activitate există veterani. Veterani în medicină, în actorie, în fotbal, în industria de televiziune şi, iată, în radio. Un veritabil veteran, aşa este considerat Ioan Vulcan – Agniţeanu de către prieteni. Motivul? Pentru că 45 de ani din viaţă i-a dedicat presei. În aproape o jumătate de veac, a scris în ziare, reviste, a redactat articole pentru radio şi le-a citit miilor de ascultători care i-au îndrăgit munca.

Ioan Vulcan s-a născut în Agnita, în 24 februarie 1935 şi a copilărit în acelaşi oraş. Aici a făcut şcoala primară, şi-a făcut prieteni, şi tot aici a început o carieră care l-a dus departe, unde poate, copil fiind, nici nu visa să ajungă. A debutat în mass-media ca redactor la staţia Radio din oraş, pentru ca în cele din urmă să ajungă la postul naţional de radio. Viaţa lui s-a învârtit în jurul cuvintelor, oamenilor şi poveştilor acestora. Ioan Vulcan a lucrat ca reporter la postul naţional de radio până la pensionare, însă cariera sa nu s-a oprit aici. Nicidecum. Om al terenului, obişnuit să umble, să scormonească, să afle, să relateze, să dea viaţă vorbelor, Ioan Vulcan nu poate să stea locului nici acum, aşa că scrie în continuare. Colaborează cu mai multe ziare, reviste şi îşi continuă activitatea la Radio România. "Îi dorim multă sănătate, fericire, împreună cu întreaga familie. La mulţi ani, să ne mai poţi delecta cu reportaje şi evenimente deosebite din viaţa de zi cu zi", este mesajul prietenilor săi cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, transmis de Ioan Cornea. Pe această cale, întregul colectiv redacţional al ziarului Tribuna îi urează colegului de breaslă, Ioan Vulcan – Agniţeanu, un călduros La Mulţi Ani.


sursa: www.tribuna.ro - A. Mătușoiu

23 februarie 2015
Scrisoare deschisă

Către consilierii Boltres Reinhardt, Cioca Lucian Ionel, Ilie Bologa Maria, Terea Ioan şi Tiriba Aurel

Stimaţi consilieri, deşi faceţi parte din partide diferite aveţi ceva în comun. Toţi sunteţi hârtibăceni şi în această calitate ne adresăm dumneavoastră. Dacă în 2006 constatam cu tristeţe şi s-a menţionat acest lucru în ziarul Tribuna, faptul că în Consiliul Judeţean Sibiu nu a fost ales nici un consilier de pe Valea Hârtibaciului acum avem plăcerea să ne adresăm unui grup de cinci consilieri.

Cinci consilieri sunt suficienţi pentru a forma un grup de iniţiativă şi a depune pro­iecte care să vizeze direct zona din care proveniţi şi pe care suntem convinşi că o iubiţi.
Este o zonă săracă, cu o e­co­nomie in­dustrială foarte puţin dezvoltată, cu o agri­cultură pe care o acaparează din ce în ce mai mult străinii dar dăruită de la Dumnezeu cu peisaje minunate şi moşte­nitoare a unui patrimoniu construit de o valoare deosebită.

Aceasta ar putea fi una din şansele locuitorilor de pe Valea Hârtibaciului, adică dezvoltarea unui agroturism e­co­logic, pe care îl caută şi apreciază atât de mult turiştii occidentali de vârsta şi genul prinţului Charles. Dar pentru asta este nevoie de ceva deosebit, ceva ce poate să atragă atenţia asupra acestei zone. Şi acel ceva există nu­mai că trebuie pus în funcţiune. Acel ceva a fost salvat de hârtibăceni de la distrugere în anul 2006 şi declarat monument istoric. Acel ceva este linia ferată îngustă Sibiu – Agnita.
Această linie ferată poate deveni un ca­talizator pentru dezvoltarea zonei cu con­diţia să fie reparată şi dotată cu o locomotivă şi câteva vagoane iar acest lucru nu este posibil fără accesare de fonduri europene. Şi pentru aceasta avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Pentru a putea fi accesate fonduri euro­pene trebuie depus un proiect de către un administrator care poate fi, proprietar, ad­ministrator sau concesionar al întregului an­samblu, adică linia ferată, construcţiile aferente şi terenul.

La ora actuală linia ferată este în pro­prietatea SAAF (Societatea de administare a activelor feroviare) şi concesionată de aceasta ADI-ului „Consorţiu de Dezvoltare Interregională Sibiu – Agnita”, construcţiile aferente aparţin CFR-ului iar terenul nu este întabulat, situaţie în care nimeni nu poate depune un proiect pentru fonduri europene.
Cea mai bună soluţie şi cea mai viabilă este ca întregul ansamblu denumit generic MOCĂNIŢA, să ajungă în proprietatea Con­siliului Judeţean Sibiu şi apoi concesionat cuiva dispus să-l administreze.

Până acum de mocăniţă se ocupă ADI „Consorţiu de dezvoltare intercomunitară Sibiu-Agnita”, compusă din Consiliile Locale, Agnita, Alţîna, Chirpăr, Marpod şi Nocrich care plăteşte lunar redevenţe la SAAF şi se mai ocupă asociaţia „Prietenii Mocăniţei” compusă dintr-un grup de tineri voluntari care în timpul lor liber se distrează cu reparatul vagoanelor, curăţitul liniei ferate de vegetaţie şi plimbatul copiilor, când timpul permite, cu ciclodrezina şi motodrezina pe o porţiune dintre Cornăţel şi Hosman. Activitatea acestor voluntari mai ţine în viaţă ideea de mocăniţă, ideea că aceasta ar pu­tea deveni un brand al Văii Hârtibaciului.

Stimaţi consilieri, vă rugăm să găsiţi posi­bilitatea ca Mocăniţa să ajungă în admi­nistrarea hârtibăcenilor, în administrarea celor dispuşi s-o pună în funcţiune pentru a oferi Văii Hârtibaciului un plus de valoare, turiştilor un punct de atracţie în această zonă şi locuitorilor oportunităţi de dezvoltare.


Semnează:
Asociaţia „Prietenii Mocăniţei” – preşe­dinte Blotor Mihai
Asociaţia „Consorţiu de Dezvoltare Interregională Sibiu-Agnita” – preşedinte Vişa Ionel
Asociaţia „Hosman Durabil” – pre­şedinte Joachim Cotaru
Asociaţia „August Treboniu Laurian” – preşedinte Gruncă Ioan
Asociaţia „Monumentum-Alţîna” – pre­şedinte Vaida Eugen
Asociaţia „Valea Hârtibaciului” – pre­şedinte Dragoman Ioan
Asociaţia „GAL Microregiunea Hârti­baciu” – preşedinte Bârsan Ilarion

23 februarie 2015
Blocaj în trafic din cauza unui şofer băut

Un şofer băut a produs un accident între Agnita şi Voila, iar traficul în zona DJ 106 a fost complet blocat timp de mai bine de 40 de minute. Potrivit Poliţiei Sibiu, accidentul s-a petrecut din cauza unui şofer de 46 de ani, din Agnita, care a pierdut controlul asupra volanului într-o curbă la dreapta.

„Şoferul unei Dacii Logan, în vârstă de 46 de ani, din Agnita, circula spre oraş şi, într-o curbă la dreapta a pătruns pe contrasens, intrând în coliziune cu un Ford condus regulamentar din sens opus de un şofer de 54 de ani, tot din Agnita”, a spus Elena Welter, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Sibiu. Potrivit acestei surse, şoferul vinovat avea o alcoolemie de 0,52 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ambii şoferi au suferit răni uşoare.


sursa: www.tribuna.ro - L. Buciu

20 februarie 2015
"Casa cu păpuși" din Agnita

Soţii Maria (68 de ani) şi Mircea Drăgan (69 de ani) sunt amândoi dascăli pensionaţi. Şi-au petrecut zeci de ani în spatele catedrei, ea ca profesoară de matematică, iar el ca dascăl de limba română. Dincolo de dragostea pentru copii, mai au însă o pasiune, cultivată mai ales în anii de după pensionare. Casa lor din Agnita, localitate aflată la aproximativ 60 de kilometri de Sibiu, a fost transformată într-un muzeu splendid, a cărui principală atracţie o constituie peste 100 de păpuşi îmbrăcate în port tradiţional românesc, săsesc, unguresc şi ţigănesc.

Profesorul Mircea Drăgan este pasionat de folclor de când se ştie. Încă din anii studenţiei, a început să culeagă folclor de prin satele din Valea Hârtibaciului, publicând mai multe volume de specialitate. „Eu culeg folclor de pe Valea Hârtibaciului începând din anul 1967. Fiind o zonă de margine, a fost mai puţin studiată şi nu s-a cules folclor decât sporadic. După 1970, am condus şi ansamblul folcloric de la clubul elevilor din Agnita şi atunci am făcut culegere în mod sistematic. Am făcut şi tabere de folclor cu membrii cercului pe Valea Hârtibaciului şi am scos, până acum, două volume de folclor. De asemenea, în două-trei luni trebuie să-mi apară primul volum de obiceiuri de pe Valea Hârtibaciului. Lucrez de mulţi ani la monografia Văii Hârtibaciului“, povesteşte profesorul Drăgan...


Citește tot articolul pe Adevărul

16 februarie 2015
Bugetul Agnitei: mai puţini bani, mai puţin circ

Consiliul Local al oraşului Agnita a fost convocat de primarul Ioan Dragoman pentru a aproba Bugetul Local pe anul 2015. N-au fost multe dezbateri în şedinţă, pe această temă, ele având loc în prealabil în biroul primarului care s-a întâlnit de mai multe ori cu managerii instituţiilor din oraş şi cu comisiile de specialitate ale bugetului local în vederea găsirii celor mai bune soluţii pentru împărţirea sărăciei provenite dintr-un buget prea mic pentru a se putea acoperi cheltuielile necesare în 2015.

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2015, anul acesta s-au diminuat sumele cuvenite localităţilor care şi-au realizat veniturile proprii din impozite şi taxe pe anii anteriori şi au fost majorate cele pentru localităţile care n-au reuşit acest lucru, aplicându-se principiul de dinainte de 1989, prin care se ia de la cei care au strâns şi se dă la cei nevolnici. Aşa se face că oraşul Agnita a primit din cotele defalcate din impozit şi din TVA, pentru echilibrarea bugetelor locale, mai puţin cu peste 3 milioane de lei, o sumă insuficientă pentru ca cheltuielile să poată fi acoperite.

Cu toate reducerile de investiţii necesare la instituţiile din oraş, veniturile de 36.597 mii lei n-au acoperit cheltuielile de 37.811 mii lei, consiliul local aprobând ca suma de 1.214 mii lei necesară pentru plata cotelor de cofinanţare la proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile să fie achitate din excedentul realizat în anul 2014.

Problema ridicată şi în acest an de primarul Ioan Dragoman este că oraşul Agnita trebuie să finanţeze instituţiile la care sunt arondate toate comunele din fostul raion, respectiv spitalul, UAMS-ul, şcolile, pompierii şi SMURD-ul. Dificultăţi mari sunt la spital care este obligat să asigure tratamente pentru a nu lăsa omul să moară, dar care nu sunt decontate de Casa de Asigurări din cauza sistemului nostru medical suferind pe undeva pe la cap.

Cel mai afectat de diminuarea bugetului este învăţământul unde, faţă de anul trecut, au fost alocaţi cu 1.346 mii lei mai puţin, din care peste 1.000 mii lei cheltuielile de personal, suma asteptată a se acoperi la rectificările pozitive (sperate) în anul 2015 la nivel naţional.

În ceea ce priveşte investiţiile, anul acesta de la bugetul local vor fi cu 3.885 mii lei mai puţin decât anul trecut, respectiv doar 1.045 mii lei. Din banii aceştia urmează să se refacă trotuarele şi intrările în curţi pe str Avram Iancu 102 mii lei, canalizarea menajeră în Piaţa GD Teutsch cu 218 mii lei, alimentarea cu apă a străzilor Avram Iancu şi Plevnei cu 391 mii lei şi modernizarea reţelei de iluminat pe strada Abatorului şi centrul oraşului cu 226 mii lei.

În afara investiţiilor de la bugetul local, în Agnita va începe implementarea proiectului „Agnita medievală-Restaurarea centrului istoric şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural în vederea creşterii activităţii turistice a oraşului”, cu o valoare de 23 749 mii lei, sumă provenită din fonduri europene. Prin acest proiect o să dispară oribila pasarelă din faţa cetăţii săseşti, fiind înlocuită cu un pod care se va încadra în arhitectura centrului istoric restaurat pe străzile Republicii, Piaţa „G.D.Teutsch”, Noua şi Aurel Vlaicu.

Acest buget sărăcit îi va priva şi anul acesta pe agniţeni de distracţiile organizate cu Zilele Oraşului. Mai puţini bani, mai puţin circ.


sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

13 februarie 2015
Lucrările la artera principală au fost finalizate

Conferinţa de presă din sala de şedinţe a Primăriei din Agnita a anunţat finalizarea celei mai ample lucrări edilitare din oraşul de pe Hârtibaci, realizată în ultimii 30 de ani.

Proiectul privind reabili­tarea şi modernizarea arterei principale a oraşului Agnita a costat 26.514.325 lei, din care 18.546.252 lei au fost fonduri europene, 2.465.686 lei din fonduri guverna­men­tale şi 5.502.387 lei din bu­getul oraşului. Lucrarea înce­pută în 11 septembrie 2009 trebuia finalizată în doi ani, dar socotelile de la înce­put nu s-au potrivit cu pro­blemele întâlnite pe par­cursul implementării proiec­tului.

În afară de drumul care străbate oraşul de la un ca­păt la celălalt, au fost refă­cute şi reţelele de canalizare pentru apa menajeră şi plu­vială precum şi reţelele de alimentare cu apă. Aceste lucrări le-au dat bătăi de cap constructorilor care, prin săpăturile făcute, au descoperit o mulţime de conducte nemenţionate în documente şi despre care nu se ştia de unde vin şi unde se duc. Tot aşa au apărut tot felul de tuburi pentru apele menajere şi pluviale făcute de-a lungul deceniilor pre­cedente, de care nu se ştia.

În afara acestor desco­periri neprevăzute, la doi ani după începerea lucrărilor a apărut şi o eroare în proiectul tehnic, unde în lista de cantităţi de materiale în loc de 42.400 mp, calculele s-au făcut pentru 30.000 mp. A fost nevoie de 8 luni pentru găsirea surselor financiare care să acopere eroarea.

Ambiţia edililor de a înlă­tura toate sârmele şi ca­blurile de pe artera principală s-a lovit de birocraţia celor ce deţin monopolul reţelelor electrice, complet dezinte­resaţi de aspectul oraşului şi cu atât mai puţin dispuşi să cheltuiască pentru mo­dernizarea propriilor insta­laţii. Au fost necesare foarte multe demersuri pentru ca de la FIPA până la Dacia să dispară în subteran toate sârmele, cablurile şi stâlpii de susţinere, un ansamblu inestetic, nepotrivit pentru nicio localitate, cu atât mai puţin pentru un oraş cu o zonă istorică în curs de re­facere. Tărăgănarea lucră­rilor de către Electrica a făcut ca în anumite momente ac­tivitatea lor să se suprapună cu alte lucrări, producând alte întârzieri.

În afara acestor probleme a mai apărut una şi mai mare care a dus la stag­narea lucrărilor, două firme care au câştigat licitaţia intrând în insolvenţă. Lucră­rile s-au oprit aproape în totalitate, spre disperarea agniţenilor care nu ştiau şi nu înţelegeau ce se întâm­plă şi cât timp vor mai fi deranjaţi de şantierul prin noroaiele căruia începea să apară vegetaţia.

A fost nevoie de alte licitaţii şi de alte contracte pentru reluarea lucrărilor care au reînceput în luna iulie 2014 şi beneficiind de timp favo­rabil asfaltarea a fost termi­nată în luna decembrie.

Ultima lucrare prevăzută în proiect a fost finalizată la începutul lunii februarie. Es­te vorba de marcarea piste­lor de bicicletă pe noile tro­tuare ale oraşului. Prin proiect pistele de bicicletă trebuiau făcute pe ambele părţi ale drumului, dar s-a considerat că urmând o creştere a traficului şi pentru a se evita accidentele rutiere, bicicliştii vor împărţi trotua­rele cu pietonii, eventualele ciocniri dintre ei fiind mai uşor de evitat.

Formal lucrările la artera principală sunt terminate, dar Ioan Dragoman, primarul oraşului Agnita, a anunţat în conferinţa de presă că nu va semna recepţia până când nu vor fi remediate toate defi­cienţele constatate, deficien­ţe multe dar mărunte şi uşor de rezolvat.


sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

02 februarie 2015
Distracție în vagonul mocăniței

Zi de sâmbătă, zi de weekend în care majoritatea tinerilor care au servici se bucură şi încearcă se se distreze cât mai bine. Unii se duc la schiat, până mai e zăpadă, unii la şuete prin baruri, alţii se odihnesc pentru a se deslănţui la noapte prin discoteci, mă rog, fiecare după preferinţe şi putinţe financiare.

Pe Valea Hârtibaciului soarele cu dinţi e din când în când acoperit de nori ameninţători purtaţi de la nord spre sud de un vânt rece care accentuează senzaţia de frig. Într-un cuvânt, vreme de stat în casă că pe afară-i rost de boală.

Şi cu toate astea un grup de tineri şi-au găsit loc de distracţie într-un vagon garat pe o linie ruginită din fosta gară Agnita - Coveş. Lipsa geamurilor făcea ca vântul rece să fie şi mai greu de suportat dar lor nu le păsa şi cu căciuliţele de lână trase pe urechi profitau de weekend şi continuau să se distreze. Unul se folosea de un flex cu care lustruia o bucată de tablă, doi frecau pereţii vagonului cu şmirghel, unul curăţa cu şpaclul vopseaua veche iar cel mai priceput mânuia o pensulă pe care o înmuia în vopsea verde şi apoi dădea cu ea pe pereţii vagonului. Se distrau în tăcere, poveştile i-ar fi întrerupt din lucru şi frigul ar fi devenit şi mai nesuferit.

Erau o parte din acei tineri frumoşi, minunaţi şi nebuni, constituiţi în asociaţia „Prietenii Mocăniţei” cărora le-a intrat în cap că obiectele astea de pe Valea Hârtibaciului, adică linia ferată îngustă şi două vagoane (deocamdată) pot deveni un brand al zonei dacă li se adaugă şi o locomotivă pe măsură.

Toată lumea le spune că Mocăniţa nu va mai funcţiona, inclusiv Consiliul Judeţean, al cărui preşedinte a promis înainte de alegeri că o va pune în funcţiune dar a renunţat la această idee pentru că sunt alte priorităţi şi aceasta nu aduce venituri, dar ei nu se lasă.

Ei se distrează în timpul liber reparând vagoane, curăţind linia şi plimbând copiii cu motodrezina şi cu ciclodrezina pe traseul de la Cornăţel la Hosman, când e cald şi timp frumos. Ei nu vor să lase să moară această idee minunată numită Mocăniţa de pe Valea Hârtibaciului. Pentru ei Mocăniţa a devenit un scop în viaţă, un scop nobil pe care puţini îl înţeleg. Pentru a înţelege asemenea lucruri este nevoie de un anumit caracter, de altruism, de dragoste de oameni, de dragoste de locuri, de lucruri şi mai ales de dragoste de ţară. Ei au un asemenea caracter şi chiar dacă nu-i ajută cei care au puterea s-o facă, ei vor reuşi. Pentru că sunt din categoria luptătorilor care înving.


autor: Ilarion Bârsan

29 ianuarie 2015
Duminică fug lolele!

Câteva sute de actuali și foști locuitori ai Agnitei sunt așteptați duminică la Fuga lolelor, tradiția săsească reluată pe Valea Hîrtibaciului.

Programul pregătit pentru duminica din 1 februarie prevede ca poza de grup a lolelor să fie făcută la 09:45, în fața fabricii Imix din Agnita. Parada lolelor va porni de la ora 10:00. Iar spectacolul pregătit cu ocazia acestei sărbători locale va avea loc timp de 45 de minute în fața Primăriei, cu începere de la ora 10:30. Fuga lolelor prin tot orașul pentru a alunga spiritele rele este programată timp de o jumătate de oră, prin tot orașul, începând cu ora 17:30. De la 20:00, la restaurantul Centrul, este programat Balul lolelor. Anul trecut, pe străzile Agnite au fost costumate în lole aproximativ 200 de persoane.

”La începutul fiecărui an, breslele îşi alegeau conducătorul, iar evenimentul era marcat prin predarea lăzii de breaslă (Laden forttragen) de la vechiul staroste către noul staroste. Dacă în prezent lada e doar un simbol, o amintire, în trecut aceasta conţinea hârtii cu membrii, actele noului staroste şi ale calfelor, liste cu ucenici, statutul breslelor, câştiguri, dări, steag etc. Ritualul predării lăzii de zestre îmbrăca forma unei procesiuni: agniţeni de origine germană, membrii ai breslelor, îmbrăcau diferite costume şi făceau larmă cu ajutorul unor bice şi talăngi. Aceste personaje mascate erau cunoscute sub numele de lole şi erau menite să protejeze ritualul de înmânare a lăzii şi alaiul de spiritele rele prin zgomot”, Studiu realizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu, pe tema Lolelor din Agnita.


sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

15 ianuarie 2015
1,2 milioane de euro, pentru cei care au vrut să întreprindă ceva pe Valea Hârtibaciului

Locuitorii cu spirit de inițiativă de pe Valea Hârtibaciului au semnat contracte de finanțare în valoare de 1,2 milioane de euro, anul trecut, prin intermediul Grupului de Acțiune Locală Microregiunea Hârtibaciu.
Unul din cele mai interesante proiecte care a primit finanțare este cel de amenajare a unui centru de echitație la Apoș.

Bilanțul proiectelor depuse la GAL MH în cursul anului trecut cuantifică șase apeluri de selecție de proiecte, în urma cărora au fost selectate de către reprezentanții Grupului 21 de proiecte. Din acestea, pentru 17 au fost semnate deja contractele de finanțare, iar alte două au mari șanse să primească, de asemenea, finanțare.

”Valoarea totală a proiectelor finanțate în anul 2014 se ridică la aproximativ 1,2 milioane de euro. Cea mai mare sumă nerambursabilă atrasă prin GAL Microregiunea Hârtibaciu se ridică la aproape 200.000 de euro, proiect care este implementat de către un beneficiar privat pe măsura 313. Acesta a început construcția si amenajarea specifica a unei facilități ecvestre în satul Apoș, comuna Bârghiș, care va promova echitația la cele mai înalte standarde ale calității, în special prin călărie de agrement în manej și împrejurimi și turism cultural ecvestru”, informează reprezentanții GAL MH.

”La Șeica Mare va funcționa un atelier meșteșugăresc de prelucrare artizanală a lemnului și realizarea butoaielor atipice la comandă, iar la Săsăuș, în comuna Chirpăr un alt meșteșugar a primit bani europeni pentru dotarea unui atelier de mobilier tradițional” - comunicat GAL MH.

Finanțări cuprinse între 78.000 și 125.000 de euro au atras și autoritățile locale din comunele Chirpăr, Șeica Mare, Vurpăr, Nocrich și Marpod. Proiectele acestora vizează dotarea comunelor cu utilaje pentru îmbunătățirea serviciilor de gospodărie comunală. ”În cazul comunelor Marpod și Șeica Mare, Uniunea Europeană va finanța reabilitarea și modernizarea de drumuri”, mai informează reprezentanții GAL. Conducerea Grupului anunță că mai sunt ceva fonduri de alocat. “Ca o situație de bilanț, avem în acest moment o valoare totală nerambursabilă a contractelor de finanțare, semnate în perioada 2012 - 2014 de 2.160.506 euro din totalul de 2.281.120 euro, prevăzuți pentru proiecte, în strategia de dezvoltare 2012-2015. În momentul de față avem deschisă, o sesiune scurtă, de 10 zile, pe măsura 322, pentru a cheltui ultimii bani disponibili pentru proiecte. Mai așteptăm un proiect în valoare aproximativă de 40.000 de euro. Echipa GAL MH a câștigat multă experiență ca și experți și suntem hotărâți să depunem spre finantare o noua strategie pentru Microregiunea Hârtibaciu, în etapa următoare”, a declarat Elena Curcean, Managerul GAL MH.


sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

Home  |   Forum  |   Harta site-ului  |   Termeni şi condiţii
© 2006-2015 creat de Mihai Blotor