Toate primăriile din Sibiu, care au primit bani în aprilie, prin hotărâre de Guvern vor trebui să îi dea înapoi. Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi, la sfârşitul primei şedinţe de Guvern, că a decis recuperarea sumelor distribuite primăriilor din fondul de rezervă de către Cabinetul Ungureanu. 28 de primării din Sibiu sunt în situaţia de a da banii înapoi. Cei mai mulţi nu au avut timp să îi cheltuiască, pentru că nu au reuşit să adune la timp documentele şi să dea o hotărâre de consiliu local. Cum nimeni nu se aştepta ca banii să fie ceruţi înapoi, primarii nu s-au grăbit să îi termine.
Primăria oraşului Agnita primise 520.000 lei. Primarul Radu Curcean nu a reuşit să cheltuiască niciun leu. "Nu am avut timp să introducem pe ordinea de zi hotărârea de consiliu pentru a cheltui banii. O să îi dăm înapoi. Oricum nu e normal ca prima urgenţă a Guvernului să fie cea de a lua banii înapoi de la primării", a declarat Radu Curcean.
Foarte supărat este şi primarul comunei Nocrich, care s-a trezit fără cei 340.000 lei, pe care îi primise de la Guvernul Ungureanu. Spune că nu a avut arierate şi ar fi vrut să depună banii la CEC, de unde a luat un credit pentru contribuţia la un proiect pe fonduri europene pentru apă şi canalizare, însă nu era scadent. "Sunt supărat foc! Nu îmi vine să cred că am avut banii şi nu îi mai avem. Ce să zic? Dacă vor vrea să ne mai dea, vor fi bine primiţi, dacă nu, asta este! Ne-om chivernisi cum vom şti mai bine", a spus primarul comunei Nocrich, Ionel Vişa.
Judeţul Sibiu a primit, în aprilie, 11.615.000 de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Cele 28 de primării au primit sume de bani, acestea variind între 80.000 şi 2.000.000 lei. Hotărârea de Guvern a fost publicată în Monitorul Oficial al României. 1.657 de primării au primit bani, iar din judeţul Sibiu, din cele 64 de primării, au primit bani 28. Suma totală pe care a aprobat-o Guvernul Ungureanu era de 648.233.000 de lei, iar Sibiul a primit 11.615.000 lei. Banii au venit din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată, pentru echilibrarea bugetelor locale şi au fost daţi pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile.

sursa: www.tribuna.ro - L. Buciu

Cinci concurenţi s-au angajat în cursa pentru postul de primar al oraşului Agnita. Actualul primar, Marius Radu Curcean, va candida tot pe lista Partidului Democrat Liberal, Ioan Dragoman va reprezenta Uniunea Social Liberală, Ioan Miclea din partea Partidului România Mare, Dumitru Matei din partea Partidului Poporului - Legea Cojocaru şi Dan Niculescu din partea Partidului Poporului - Dan Diaconescu.
Pentru consilieri, în afară de partidele cu candidat la postul de primar, au mai depus liste Partidul Verde cu 22 candidaţi, lider Ioan Cioca, Partidul Ecologiştilor 10 candidaţi, lider Albert Marton, FDGR 6 candidaţi, lider Reinhardt Boltres şi UDMR un candidat Piroşka Ţerbea.
Aceştia sunt cei care în perioada următoare vor organiza întâlniri cu agniţenii, rujenii şi coveşenii şi le vor spune ce au făcut până acum şi ce vor să mai facă în următorii patru ani, pentru ca oraşul şi satele aparţinătoare să arate mai bine şi cetăţenii să beneficieze de un plus de confort.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

A VII-a ediţie a tradiţionalului festival al hârtibăcenilor din 22 aprilie, organizat la Alţîna, a venit cu două surprize plăcute: corul femeilor din Ighişul Vechi şi corul mixt din Merghindeal. Nu numai prezenţa acestora a fost o surpriză ci şi frumuseţea cântecelor şi nivelul interpretării.
Şi celelalte formaţii, debutante la ediţiile anterioare, au demonstrat, prin nivelul prestaţiilor, că folclorul de pe Valea Hârtibaciului va dăinui, că jocurile şi cântecele din această zonă sunt elemente vii de tezaur folcloric.
Deschiderea festivalului au făcut-o gazdele cu acel minunat cor mixt care, din 1966, este o prezenţă permanentă la festivaluri şi concursuri. Au urmat doi solişti alţînăreni, Roxana Popa şi Ştefan Luca, aplaudaţi pentru cântecele lor şi pentru interpretare. Apoi, neobosita dăscăliţă Rosemarie Muller şi-a adus pe scenă elevii îmbrăcaţi în tradiţionalele costume săseşti, le-a vorbit celor prezenţi despre originea localităţii Alţâna şi a dansat alături de copii vechile dansuri germane.
Ca de fiecare dată, dansatorii din Marpod, câştigători a numeroase premii, bine instruiţi de Ioan Tărchilă, au cucerit aplauze cu suitele de jocuri populare din zona Rupea şi de pe Hârtibaci. A urmat comuna Roşia cu grupul Vilanova din satul Nou, pregătite de Daniela Ţugulea, şi grupul de toboşari de la asociaţia Concordia.
Minunate costume populare vechi, trăistuţele ţesute cu ani în urmă, cântecele corale tot atât de vechi şi autentice, învăţate de la Liviu Constantinescu, cel care a fost dascălul satului, cu ecestea au îmbogăţit festivalul femeile din Ighişu Vechi, îndrumate de Corina Ionaşcu. N-au lipsit nici de această dată jucătorii din Bârghiş cu jocurile Alunelu, Banu Mărăcine şi Jocul din Bârghiş, coordonaţi de Ioan Sârbu.
Micul grup al retişenilor, doar şase perechi, învăţaţi să joace de neobositul Ioan Baciu, au impresionat prin eleganţa vechilor jocuri, brâul fetelor, rara, sârba, învârtita şi haţegana.
Au urmat apoi peste 50 de jucători din Chirpăr, în frunte cu instructorul lor Chirion Stănuleţ - primarul comunei. După o scurtă perioadă în care se părea că vechile jocuri chirpărene vor fi uitate, vigoarea cu care au fost interpretate de un grup atât de mare de tineri arată că Chirpărul are mult potenţial artistic.
Ansamblul "Dor Hârtibăcean" al Grupului Şcolar Economic din Iacobeni a prezentat tabloul coregrafic "Sărbătoare în sat", bine realizat şi interpretat sub conducerea prof. Nicolae Secere. A fost aplaudat şi grupul vocal format din elevele Lucia Armenciu şi Maria Pădure.
Elevii Scolii Generale din comuna Nocrich, conduşi de prof. Achim Mihuleţ, au prezentat sârba, Jiana şi Haţegana iar grupul vocal a interpretat "Bade, pălărie nouă" şi "Cui nu-i place dragostea".
Comuna Merghindeal a fost reprezentată la festival de ansamblul de dansuri coordonat de Ioan Sârbu şi de corul mixt, care a impresionat prin interpretare şi repertoriu, aducând pe scenă minunate cântece vechi. Alături de ei a fost cea mai tânără artistă din festival, micuţa Teodora Sasu, de 3 ani, care a fost aplaudată pentru frumoasa interpretare a cântecelor populare.
Încheierea festivalului a fost realizată de ansamblul "Cununa" din Agnita cu "Suită Hârtibăceană", o sinteză a jocurilor de pa Valea Hârtibaciului în coregrafia lui Ioan Sârbu.
A fost a VII-a acţiune artistică a asociaţiei Valea Hârtibaciului, la a cărei reuşită au contribuit primarii din comunele membre în asociaţie, care, an de an, îmbogăţesc repertoriul festivalului şi îi conferă o tot mai mare valoare artistică.
Felicitări primarului Ionel Bucşă pentru efortul depus, pentru buna găzduire a festivalului. Un rol deosebit în organizare i-a revenit Casei de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita, implicarea directorului Ionel Dragoman contribuind la reuşita spectacolului.
În Duminica Tomii din anul viitor rolul principal îi va reveni comunei Roşia, care va fi gazda celei de a VIII-a ediţii a Festivalului Hârtibăcenilor. Suntem convinşi că primarul Valentin Aldea va oferi condiţiile necesare desfăşurării festivalului.
Până atunci sperăm în aorece schimbări prin Comisia de Cultură a Consiliului Judeţean Sibiu, pentru a beneficia şi acest festival de un dram de finanţare. Cei peste 200 de participanţi din 9 comune şi din oraşul Agnita, care urcă pe scenă pentru a păstra şi cultiva folclorul hârtibăcean, merită mai multă atenţie din partea celor care au obligaţia să susţină asemenea manifestări.

sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

Vineri, 27 aprilie, în Sibiu, Mediaş, Agnita şi Avrig, se va desfăşura "Bursa generală a locurilor de muncă", organizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu.
"Prin intermediul bursei, organizate anul trecut, au fost încadrate în muncă 331 persoane. Această măsură activă pentru prevenirea şi combaterea şomajului este deschisă tuturor celor care nu au un loc de muncă, participarea, atât a agenţilor economici cât şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca fiind gratuită", a declarat Dana Radu, purtătorul de cuvânt al AJOFM Sibiu.
Cele mai multe locuri - 174, se adresează persoanelor fără studii superioare şi sunt pentru posturi de tehnician-operator la roboţi industriali, muncitori necalificaţi, operator confecţioner, muncitor necalificat în construcţii, dulgher, zidar, operator maşini-unelte, operator call-center, asistent relaţii publice şi comunicare. Restul de 38 de posturi se adresează persoanelor cu studii superioare - inginer de sistem software, inginer electronist, inginer mecanic, programator şi inginer producţie.
La evenimet vor fi prezenţi şi consilieri EURES din Germania, Suedia şi Ungaria, care vor prezenta condiţiile de muncă şi ofertele de muncă din ţările pe care le reprezintă.
Bursa se va avea loc la sediile agenţiilor locale, începând cu ora 9:00.

sursa: www.turnulsfatului.ro - D.Nitu

Peste 60 de persoane și-au anunțat până acum prezența la prima acțiune "offline" a celor care au aderat, pe facebook, la Grupul Agnita.
Acțiunea "Îmi pasă de orașul meu", plănuită prin intermediul amintitei rețele de socializare, propune reabilitarea și înfrumusețarea celor patru parcuri de joacă din orașul Agnita: Steinburg, de pe Fabricii, Floreasca și Parcul Eroilor. Acțiunea este programată sâmbără, 28 aprilie, de la ora 10.00. "Activitatea se va desfășura în fiecare dintre aceste parcuri, participanții urmând să se asocieze în echipe de lucru și să-și aleagă parcul dorit. Participarea la această acțiune este voluntară. Vă invităm să participați alături de noi pentru a arăta tuturor că ne pasă de orașul nostru", se arată într-un comunicat de presă semnat de inițiatorii acțiunii din această săptămână.
"Haideți să nu mai așteptăm numai de la alții", este unul din sloganurile promovate pe pagina de facebook a acțiunii.






sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

Nu mai este mult până când fiecare sibian va arunca gunoiul în funcție de tipurile de deșeuri, în vederea reciclării.
Prima întâlnire cu cetăţenii din mediul urban în cadrul campaniei de informare şi conştientizare are loc la Agnita, în data de 20 aprilie 2012.
Locuitorilor prezenţi la întâlnire le este prezentat modul în care vor fi gestionate deşeurile generate în oraşul lor. De asemenea, sunt proiectate filmele publicitare ale proiectului şi au loc discuţii libere privind modul de gestionare a deşeurilor.
La sfârşitul întâlnirii sunt distribuite materiale promoţionale şi materiale tipărite, între care, pentru mediul urban, pliantul care explică modul de colectare separată a deşeurilor. De asemenea, cu această ocazie este prezentat pentru prima dată afişul campaniei, care are ca temă prevenirea generării deşeurilor, îndemnând cumpărătorii să aleagă produse cât mai puţin ambalate.
Întâlnirile cu cetăţenii au demarat din data de 28 martie 2012, când reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi ai echipei de Asistenţă tehnică şi supervizarea lucrărilor de construcţii au început deplasările în fiecare unitate administrativ teritorială din judeţ pentru a informa în mod direct cetăţenii despre prevederile proiectului SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL SIBIU, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
După primele întâlniri, desfăşurate în comunele Alţîna, Roşia şi Vurpăr în luna martie 2012, au urmat în luna aprilie întâlniri în comunele Nocrich, Marpod, Chirpăr, Bruiu, Porumbacu de Jos, Cîrţa, Cîrţişoara, Racoviţa şi Turnu Roşu.
În luna aprilie se vor mai desfăşura întâlniri la Boiţa, Sadu şi Tălmaciu.
În cadrul campaniei SIBIUL RECICLEAZĂ se vor desfăşura în total 70 de întâlniri pe parcursul anului 2012 şi în prima parte a anului 2013. În municipiile Mediaş şi Sibiu se vor organiza în anul 2012 întâlniri de mai mare amplitudine, care se vor repeta în anul 2013.

sursa: www.turnulsfatului.ro - Ș. Dobre

Marea sărbătoare a hârtibăcenilor, aflată la cea de-a VII-a ediţie, organizată de Asociaţia "Valea Hârtibaciului", va avea loc la Alţâna, în prima duminică după Paşti, adică în 22 aprilie.
În Căminul Cultural din această localitate, unde tradiţiile se păstrează cu sfinţenie, vor veni reprezentanţi ai cântecului şi jocului hârtibăcean din Bîrghiş, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Nocrich, Retiş, Roşia, Ansamblul Folcloric "Cununa" din Agnita şi, bineînţeles, reprezentanţii gazdelor.
Ca de obicei, la organizarea festivalului un rol important îl va avea Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita care, pe lângă sonorizare, se va implica şi în organizarea programului.
În cadrul festivalului, sâmbătă, 21 aprilie, Asociaţia "Villa Abbatis" organizează un concurs de şah cu premii. De acesta se va ocupa alţânăreanul Eugen Vaida.

sursa: www.tribuna.ro

Cu câteva săptămâni înainte de campania electorală, în județul Sibiu au fost anunțate diferite evenimente de lansare a unor asociații de dezvoltare locală, în mai multe zone ale județului.
Prima dintre aceste asociații va fi înființată la Agnita, sub numele de Asociația de dezvoltare locală Valea Hîrtibaciului. "Pentru a evita orice confuzie între Grupul de Acțiune Locală (GAL) 'Microregiunea Hârtibaciu' și această asociație, facem următoarele precizări: GAL Microregiunea Hârtibaciu, constituit de Asociația 'GAL Microregiunea Hârtibaciu', este unul dintre cele 81 de GAL-uri atestate și recunoscute la nivel național și finanțate de UE prin Axa LEADER / PNDR. Organizația noastră este apolitică și are ca obiectiv dezvoltarea durabilă a regiunii rurale din Valea Hârtibaciului. Nu avem nicio legătură, nu sprijinim și nu vom participa la nicio acțiune de tip politic, indiferent de inițiatorul acesteia", se arată într-un comunicat semnat de Ilarion Bârsan, președintele GAL Microregiunea Hârtibaciu.

sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

Mai mult de 100 de persoane, între care reprezentanţi ai autorităţilor locale, producători de produse agroalimentare şi personalităţi de pe Valea Hârtibaciului au participat ieri, 2 aprilie, în oraşul Agnita, la lansarea Asociaţiei de Dezvoltare Locală Valea Hârtibaciului, proiect realizat cu sprijinul deputatului Ioan Cindrea, votat în colegiul care include această zonă. Asociaţia cuprinde 12 localităţi de pe Valea Hârtibaciului şi are ca scop: crearea de locuri de muncă; promovarea produselor realizate pe Valea Hârtibaciului; promovarea turismului pe Valea Hârtibaciului; protecţia mediului - florei şi faunei; pregătirea profesională a locuitorilor din această zonă şi sprijin pentru reabilitarea şi modernizarea şcolilor, unităţilor medicale şi bisericilor. Primul eveniment organizat de asociaţia lansată ieri este târgul de produse agro-alimentare care se desfăşoară în perioada 6 - 14 aprilie. Evenimentul îşi propune promovarea acestor produse pe piaţa Sibiului, vizând totodată crearea de noi locuri de muncă.

sursa: www.tribuna.ro - A. Cheșcu

Doisprezece studenţi au surprins poveşti de dor şi jale din satele de pe Valea Hârtibaciului. Filmele documentare au fost realizate de studenţi ai specializărilor de Jurnalistică din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, în colaborare cu un specialist venit din Germania, Günter Czernetzky.
Departamentul de Jurnalism şi Relaţii Publice a marcat ieri cel de-al treilea moment al colaborării cu Günter Czernetzky, în realizarea de filme documentare. Primul pas a fost făcut, în 2009, prin seria de filme "Sâmbure de speranţă", s-a continuat cu "Trecutul nostru glorios", iar anul acesta studenţii au realizat 12 filme în seria "Dor şi jale pe Valea Hârtibaciului". Protagonişti şi realizatori, Studenţii participanţi în proiect au provenit iniţial de la Facultăţile de Sociologie, Litere şi Istorie, dar cei care au reuşit să ducă la capăt filmele documentare au fost studenţii specializărilor Jurnalism şi Comunicare şi Relaţii publice. Tinerii cineaşti au fost împărţiţi în grupuri de câte trei, fiecare având la dispoziţie două zile pentru a-şi construi povestea, fie că aceasta avea în centru plecarea saşilor sau dorul de aceştia. Satele pe care jurnaliştii le-au explorat au fost locuite odinioară de un număr mare de etnici saşi şi toate se găsesc pe cursul Hârtibaciului: Alţâna (Liana Coman Sipeanu), Bărcut (Florentina Ionesi), Brădeni (Daniel Mihăilescu), Chirpăr (Martiana Liliana Rus), Dealu Frumos (Oana-Maria Mladin), Iacobeni (Britta Seidner), Movile (Florentina Gabriela Voicu), Netuş (Elena Dumitrescu), Nocrich (Marius-Iulian Moga), Ruja (Ovidiu Cobzaru), Stejărişu (Bianca Alexandra Lupu) şi Veseud (Octavian Eugen Dragotă). Pentru studenţi, realizarea filmelor a fost o experienţă unică. "Am întâlnit oameni interesanţi; a fost frumos să aflu poveştile de viaţă ale oamenilor. După o muncă de jumătate de an, te simţi bine că totul apare pe un DVD, chiar şi în Germania", a precizat Marius Moga. În acelaşi timp a fost şi o provocare: "Problemele pe care le-am întâmpinat atunci când am intrat în proiect au avut la bază faptul că în anumite sate am întâlnit o oarecare reticenţă a oamenilor de a vorbi cu noi. Însă, îmi amintesc cu drag de acele zile în care am fost în practică. Poate au fost cele mai frumoase zile ale vacanţei", a declarat Ovidiu Cobzaru. Coordonatorul proiectului, Günter Czernetzky, s-a arătat mulţumit de munca studenţilor: "Ne-am propus lucruri mai dificile decât în anii precedenţi, iar rezultatele mă mulţumesc pe de o parte. E drept că studenţii au făcut şi greşeli, dar se constată o creştere faţă de proiectele trecute. Mi-am propus ca în fiecare an să îmi pun alţi ochelari pe nas, adică o altă perspectivă. Caut lucruri care prind la public, care suscită interes. De multe ori aleg titluri peiorative, dar care să stârnească curiozitatea". De aceeaşi părere este şi profesorul Dur, care consideră că proiectul a atins gradul de profesionalism: "Îl felicit pe Günter pentru îndrăzneala de a explora un spaţiu care ne este atât de familiar şi pentru profesionalismul de care a dat dovadă în toţi aceşti ani". La proiect au colaborat şi alte cadre didactice ale instituţiei, precum Ioana Narcisa Creţu, Ion Dur şi Aniela Corlăteanu, iar studenta Oana-Maria Mladin a coordonat echipele. Coproducătorul este Ursula Awbach, soţia germanului. Tutorii participanţilor au fost Martiana Liliana Rus şi Angela Zaporojan, prezenţe continue ale proiectelor de filme derulate. Proiectul continuă în 2012, iar tema a fost decisă deja: "In vino veritas pe Valea Târnavelor".

sursa: www.tribuna.ro