Prietenii Mocăniţei
29 ianuarie 2015
Duminică fug lolele!

Câteva sute de actuali și foști locuitori ai Agnitei sunt așteptați duminică la Fuga lolelor, tradiția săsească reluată pe Valea Hîrtibaciului.

Programul pregătit pentru duminica din 1 februarie prevede ca poza de grup a lolelor să fie făcută la 09:45, în fața fabricii Imix din Agnita. Parada lolelor va porni de la ora 10:00. Iar spectacolul pregătit cu ocazia acestei sărbători locale va avea loc timp de 45 de minute în fața Primăriei, cu începere de la ora 10:30. Fuga lolelor prin tot orașul pentru a alunga spiritele rele este programată timp de o jumătate de oră, prin tot orașul, începând cu ora 17:30. De la 20:00, la restaurantul Centrul, este programat Balul lolelor. Anul trecut, pe străzile Agnite au fost costumate în lole aproximativ 200 de persoane.

”La începutul fiecărui an, breslele îşi alegeau conducătorul, iar evenimentul era marcat prin predarea lăzii de breaslă (Laden forttragen) de la vechiul staroste către noul staroste. Dacă în prezent lada e doar un simbol, o amintire, în trecut aceasta conţinea hârtii cu membrii, actele noului staroste şi ale calfelor, liste cu ucenici, statutul breslelor, câştiguri, dări, steag etc. Ritualul predării lăzii de zestre îmbrăca forma unei procesiuni: agniţeni de origine germană, membrii ai breslelor, îmbrăcau diferite costume şi făceau larmă cu ajutorul unor bice şi talăngi. Aceste personaje mascate erau cunoscute sub numele de lole şi erau menite să protejeze ritualul de înmânare a lăzii şi alaiul de spiritele rele prin zgomot”, Studiu realizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu, pe tema Lolelor din Agnita.


sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

15 ianuarie 2015
1,2 milioane de euro, pentru cei care au vrut să întreprindă ceva pe Valea Hârtibaciului

Locuitorii cu spirit de inițiativă de pe Valea Hârtibaciului au semnat contracte de finanțare în valoare de 1,2 milioane de euro, anul trecut, prin intermediul Grupului de Acțiune Locală Microregiunea Hârtibaciu.
Unul din cele mai interesante proiecte care a primit finanțare este cel de amenajare a unui centru de echitație la Apoș.

Bilanțul proiectelor depuse la GAL MH în cursul anului trecut cuantifică șase apeluri de selecție de proiecte, în urma cărora au fost selectate de către reprezentanții Grupului 21 de proiecte. Din acestea, pentru 17 au fost semnate deja contractele de finanțare, iar alte două au mari șanse să primească, de asemenea, finanțare.

”Valoarea totală a proiectelor finanțate în anul 2014 se ridică la aproximativ 1,2 milioane de euro. Cea mai mare sumă nerambursabilă atrasă prin GAL Microregiunea Hârtibaciu se ridică la aproape 200.000 de euro, proiect care este implementat de către un beneficiar privat pe măsura 313. Acesta a început construcția si amenajarea specifica a unei facilități ecvestre în satul Apoș, comuna Bârghiș, care va promova echitația la cele mai înalte standarde ale calității, în special prin călărie de agrement în manej și împrejurimi și turism cultural ecvestru”, informează reprezentanții GAL MH.

”La Șeica Mare va funcționa un atelier meșteșugăresc de prelucrare artizanală a lemnului și realizarea butoaielor atipice la comandă, iar la Săsăuș, în comuna Chirpăr un alt meșteșugar a primit bani europeni pentru dotarea unui atelier de mobilier tradițional” - comunicat GAL MH.

Finanțări cuprinse între 78.000 și 125.000 de euro au atras și autoritățile locale din comunele Chirpăr, Șeica Mare, Vurpăr, Nocrich și Marpod. Proiectele acestora vizează dotarea comunelor cu utilaje pentru îmbunătățirea serviciilor de gospodărie comunală. ”În cazul comunelor Marpod și Șeica Mare, Uniunea Europeană va finanța reabilitarea și modernizarea de drumuri”, mai informează reprezentanții GAL. Conducerea Grupului anunță că mai sunt ceva fonduri de alocat. “Ca o situație de bilanț, avem în acest moment o valoare totală nerambursabilă a contractelor de finanțare, semnate în perioada 2012 - 2014 de 2.160.506 euro din totalul de 2.281.120 euro, prevăzuți pentru proiecte, în strategia de dezvoltare 2012-2015. În momentul de față avem deschisă, o sesiune scurtă, de 10 zile, pe măsura 322, pentru a cheltui ultimii bani disponibili pentru proiecte. Mai așteptăm un proiect în valoare aproximativă de 40.000 de euro. Echipa GAL MH a câștigat multă experiență ca și experți și suntem hotărâți să depunem spre finantare o noua strategie pentru Microregiunea Hârtibaciu, în etapa următoare”, a declarat Elena Curcean, Managerul GAL MH.


sursa: www.turnulsfatului.ro - T. Deleanu

28 aprilie 2014
Pe Valea Hârtibaciului, bucuria şi–a făcut casă

Sute de hârtibăceni au petrecut ieri la cea de–a noua ediţie a Festivalului Hârtibăcenilor, la Nocrich. Fiecare ediţie a festivalului are loc, prin rotaţie, în diferite comune de pe Valea Hârtibaciului. De altfel, preşedintele Asociaţiei Valea Hârtibaciului, primarul oraşului Agnita - Ioan Dragoman, a şi anunţat la Nocrich că ediţia din 2015 va avea loc la Iacobeni, aşa că primarul comunei în care ieri a avut loc petrecerea ştie cui trebuie să predea ştafeta festivalului unde petrec cei mai mulţi dintre hârtibăceni.

Aduşi de vremea bună, dar şi pentru că a început Cam­pania electorală, foarte multe oficialităţi au fost prezente la Festival. Oamenii, însă, i-au ascultat pe cei care au urcat pe scenă să le dea bineţe, dar cel mai mult s-au bucurat să asculte cântecele şi să vadă jocurile ansamblurilor folclo­rice care au făcut Valea Hârtibaciului să fie cunoscută în toată ţara.
Au urcat, rând pe rând, pe scenă preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea, prefectul Sibiului, Ovidiu Sitterli, deputatul de Valea Hârtibaciului, Ioan Axente, deputatul de Sibiu, Raluca Tur­can, consilierii judeţeni Daniela Câmpean, Constantin Şovă­ială şi Maria Lia Bologa, ultima adresându-se cu drag celor prezenţi în calitatea ei de fiică a satului hârtibăcean. “Mă bucur să vă văd pe toţi alături de noi. Era rândul nostru ca pe Valea Hârtibaciului să ne facem datoria faţă de această asociaţie şi faţă de hârtibăceni. Mă bucur că avem vreme frumoasă şi sper ca şi la festivalul din toamnă să avem tot vreme bună”, a spus Ioan Vişa, primarul comunei Nocrich.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cindrea, fost deputat de Valea Hârtibaciului, le-a spus sutelor de oameni adunaţi la Festivalul din Nocrich că se bucură întotdeauna să vină în zonă, pentru că găseşte mereu oameni buni. „Vin de mulţi ani pe Valea Hârtibaciului şi avem o prietenie veche, consolidată. Vin din respect faţă de dumneavoastră, fiindcă oameni buni şi gospodari ca pe Valea Hârtibaciului rar găseşti. Faptul că sunteţi oameni buni e arătat şi de vremea bună. Să vă dea Dumnezeu sănătate, să ne revedem cu bine! Să vă distraţi cu minunaţii artişti aduşi din fiecare localitate în parte”, le-a spus oamenilor prezenţi, Ioan Cindrea. Şi prefectul Ovidiu Sitterli i-a felicitat pe hârtibăceni pentru că au păstrat tradiţiile cu atâta dăruire. „E o zi deosebit de frumoasă în care Asociaţia Valea Hârtibaciului, prin perseverenţa primarilor, a organizat una dintre cele mai frumoase întâlniri, întâlnirea hârtibăcenilor, când dumnea­voastră vă afirmaţi prin cultură şi tradiţii. Valea Hârtibaciului este una dintre cele mai fru­moase zone din judeţul Sibiu. Este zona în care tradiţiile, folclorul sunt păstrate cu sfinţenie”, a spus prefectul Sibiului.
Ioan Axente, deputat ales de Valea Hârtibaciului, a venit şi în calitate de fiu al acestei zone. „Vreau să vă mulţumesc pentru prezenţă tuturor care sunteţi astăzi aici. În calitatea mea de deputat şi de fiu al Văii Hârtibaciului, nu puteam să lipsesc astăzi de la acest festival, să fiu alături de dum­neavoastră. Vreau să îi felicit pe organizatori pentru atâtea ediţii câte au avut loc până acum. Să fie şi de acum înainte cât de multe, să păstrăm renu­mele Văii Hârtibaciului”, a spus deputatul PSD, Ioan Axente.
Deputatul PDL, Raluca Turcan, le-a vorbit oamenilor despre cât de mult îi stimează pe primarii care investesc în cultură şi educaţie, exemplul concret fiind al primarului Ioan Vişa, de la Nocrich, care a adus 6 milioane de euro, bani europeni. „Mă bucur mult să fiu în mijlocul dumneavoastră. Unul dintre motivele pentru care am răspuns invitaţiei este legat de primarul localităţii Nocrich, un primar care a dat dovadă de ce înseamnă să fii un bun administrator. A adus 6 milioane de euro fonduri europene, a făcut o şcoală nouă, investeşte în educaţie şi pentru asta mă uit la el şi îi mulţumesc că este un exem­plu pentru bună practică”, a spus Raluca Turcan.
Un discurs emoţionant a avut Maria Lia Bologa. Plecată în urmă cu 40 de ani de pe Valea Hârtibaciului, din Marpod, Maria Lia Bologa, care este şi consilier judeţean, nu a fost uitată de cei dragi ei. „Dragi hârtibăceni, în urmă cu 40 de ani, o fată bună, modestă din Marpod, a avut curajul să îşi ia în mână cufărul de cătănie al lui taică-so, Iacob Bologa, pe care aproape toţi de aici îi cunoaşteţi, l-aţi cunoscut, aţi lucrat cu tata la fermă în Nocrich, la fermele de pe Valea Hârtibaciului. Am luat cufărul tatălui plin cu haine româneşti de pe Valea Hârtibaciului, am luat cântările din satul Fofeldea, hora hârtibăcenilor şi am avut dorinţa şi ambiţia de a arăta ţării întregi şi lumii că în judeţul Sibiu există nu numai Măr­ginimea Sibiului, ci există şi Valea Hârtibaciului, o vale cu oameni buni, mai sărăcuţi decât în alte zone, dar cu suflet mare. De 40 de ani port cu mine prin ţară şi prin lume costumul popular, arăt ţării că existăm şi vă promit că acea horă a hârtibăcenilor, pe care eu am lansat-o în 1974 şi care a devenit imnul Văii Hâr­tibaciu­lui, am s-o cânt atâta timp cât Dumnezeu îmi va da putere. Să ştiţi că oriunde mă voi afla, eu sunt hârtibăceană, vă reprezint pe dum­nea­voastră, mă închin în faţa dumne­voastră, pentru că mi-aţi dat tot ce am eu mai frumos: mi-aţi dat cântecul, mi-aţi dat portul, mi-aţi dat forţa de a nu mă da bătută şi tot dum­neavoastră vă mulţumesc că astăzi mă aflu la această mare sărbătoare în calitate de consilier judeţean”, a spus Maria Lia Bologa.

Câteva ore bune, zeci de an­sambluri folclorice din comu­nele de pe Valea Hârtibaciului, precum şi din oraşul Agnita, au urcat pe scena din Nocrich şi au prezentat dansurile şi costumele populare, precum şi cântecele tradiţionale hârti­băcene. Cei care au participat la festival s-au bucurat şi de mici şi o băutură răcoritoare, din partea organizatorilor. Oamenii au fost extrem de mulţumiţi că au avut ocazia să se întâl­nească toţi la un astfel de festival, unde bucuria a fost la ea acasă. Locuitorii comunei Nocrich, precum şi hârtibăcenii veniţi din alte comune au petrecut împreună, au cântat, au dansat până spre seară.


sursa: www.tribuna.ro - L. Buciu

25 aprilie 2014
Hârtibăcenii petrec duminică

Agnita, Alţâna, Bîrghiş, Chirpăr, Merghin­deal, Roşia şi Iacobeni îşi vor da întâlnire în acest weekend la cea de-a noua ediţie a Festivalului Hârtibăcenilor. Evenimentul va aduce cântul şi jocul popular pe Valea Hârtibaciului duminică, începând cu ora 14, la Căminul Cultural din Nocrich. Mani­festarea este organizată de Asociaţia "Valea Hârtibaciului", Consiliul Local şi Primăria Co­munei Nocrich, în colaborare cu Consiliul Judeţean Sibiu şi Casa de Cultură "Ilarion Cocişiu" din Agnita.


sursa: www.tribuna.ro

19 aprilie 2014
Copiii din Agnita fac lucruri frumoase

Copiii cei mai mari dintre cei mici, adică cei din grupa mare de la Grădiniţa 3 (de pe Fabricii), şi-au invitat părinţii la o oră de activităţi creative. Mai precis părinţii sau bunicii, de preferinţă mămicile ori buni­cile, au venit să-i ajute pe pri­chindei să confecţioneze di­verse lucruri frumoase, speci­fice Sărbătorilor de Paşti. Beneficiind de sfaturile celor mici, părinţii s-au apucat de lucru. Au tăiat, au îndoit, au lipit şi, cu ajutorul creioanelor colo­rate mânuite de viitorii preş­colari, pe măsuţe au apărut coşuleţe cu flori, cu ouă, s-au ivit iepuraşi, păsărele şi alte lucruri minunate.

Important este că aceste lucruri frumoase nu vor sta prea mult pe etajerele clasei de la grădiniţă. Ele nu au fost făcute doar de dragul artei ci pentru un scop mult mai im­portant. Vor fi donate filialei Crucii Roşii din Agnita, care o să le valorifice la bazarul tradiţional organizat cu ocazia sărbătorilor de Paşti. Asta a fost ideea educa­toarelor Carmen Naicu şi Ioana Zablău, care au dorit să-i înveţe pe copii nu doar să facă lucruri frumoase ci şi fapte frumoase. Obiectele făcute de părinţi şi copii, cu dragoste de frumos, vor aduce bucurie în sufletele altor copii mai necă­jiţi. Acesta este spiritul iubirii creştine cultivat cu dragoste de educatoare şi de părinţi.


sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

14 aprilie 2014
Micii grădinari agniţeni

"În campania de împăduriri din această primăvară, Ocolul Silvic Agnita are de realizat lucrări de împăduriri integrale pe 26,2 hectare, din care 7 hectare în fond forestier de stat şi 19,2 hectare în fond forestier retrocedat. De asemenea, silvicultorii agniţeni vor finaliza şi lucrări de completări pe 13,2 hectare, din care 3,6 hectare în fondul forestier de stat şi 9,6 hectare în fondul forestier aflat în administrare. În total, vor fi plantaţi 197.000 puieţi forestieri din speciile cvercinee, frasin şi paltin de munte. Aceştia au fost produşi în cele 23 de pepiniere cantonale şi în pepiniera centrală de la Agnita. Lucrările de împăduriri sunt efectuate de specialişti, astfel: cvercinee pe 21 hectare în pădurile administrate şi 5,5 hectare în pădurile de stat; frasin - pe 4 hectare în fondul forestier de stat şi 6,9 hectare în fondul forestier aflat în administrare; paltin de munte - pe un hectar în pădurile statului şi un hectar în pădurile primăriilor. Cele mai mari suprafeţe împădurite integral în cadrul ocolului nostru silvic au fost deja realizate în: Unitatea de Bază I Agnita - 4,1 hectare; Unitatea de Producţie VII Alţâna - 3 hectare; Unitatea de Bază I Meghindeal - 3 hectare; Unitatea de Producţie I Pelişor - 2,5 hectare; Unitatea de Bază I Chirpăr - 2 hectare; Unitatea de Bază I Brădeni - 1 hectar. În ceea ce priveşte înfiinţarea de noi culturi în pepiniere, am luat măsuri ca să asigurăm întreaga cantitate de seminţe forestiere din surse proprii", ne-a declarat ing. Ioan Vanga, şeful Ocolului Silvic Agnita.

Printr-un protocol încheiat de conducerea Ocolului Silviu Agnita cu conducerile Şcolii Generale din Agnita şi a Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 2 Agnita, în cadul Lunii Plantării Arborilor au avut loc două acţiuni practice în teren. Astfel, elevii mai mari au plantat puieţi forestieri în Unitatea de Producţie VII Alţâna, în timp ce copiii din grupele mică, mijlocie şi mare de la grădiniţă au desfăşurat o activitate "out-door" cu tema "Micii grădinari". Micuţii, împreună cu educatoarele şi părinţii, au plantat flori şi puieţi ornametali, oferiţi de personalul Ocolului Silvic Agnita. "Această acţiune a avut ca scop studierea şi ecologizarea parcului din grădiniţa noastră", afirmat directoarea Adriana Bologa.


sursa: www.tribuna.ro - I. Vidrighin

01 aprilie 2014
Colegiul Tehnic "A.T. Laurian” Agnita reprezintă judeţul Sibiul în proiectul „Valenţele culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă”

Un stiudiu realizat de Inspecţia Muncii, a evidenţiat faptul că tinerii români sunt din ce în ce mai doritori să se angajeze imediat după împlinirea vârstei de 16 ani sau chiar mai devreme, cei mai mulţi prestând munci sezoniere în timpul vacanţelor de vară.

„Ei sunt tentaţi să lucreze fără forme legale şi să accepte munci nepotrivite cu insuficienta lor maturitate fizică şi mentală. Aceştia se expun riscului de accidentare deoarece tinereţea îi îndeamnă să practice meserii riscante sau solicitante din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă şi îi împiedică uneori să-şi recunoască cunoştinţele limitate despre riscurile profesionale şi mijloacele de protecţie”, spun reprezentanţii ITM Sibiu.

Astfel a fost reluat proiectul „Valenţele culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă”, care urmăreşte pregătirea tinerilor, anterior intrării lor pe piaţa forţei de muncă, cu privire la riscurile profesionale şi la drepturile şi obligaţiile lucrătorilor.

Ministerul Educaţiei Naţionale a introdus în calendarul Activităţilor Educative Regionale concursul de specialitate, „Ştiu şi aplic. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ SE DEPRINDE DE PE BĂNCILE ŞCOLII!”, care s-a desfăşurat în anul şcolar 2013-2014, în data de 27 martie 2014, urmând ca faza naţională să se desfăşoare în perioada 07 – 14 aprilie 2014, în săptămâna denumită „Şcoala altfel: Să ştii mai multe! Să fii mai bun!”, la Iaşi.

Conform graficului din metodologia transmisă de Inspecţia Muncii, inspectorii de muncă coordonatori au participat prin sondaj, conform planificărilor primite din partea unităţilor participante în cadrul proiectului, la modulele predate de profesori, în 5 unităţi de învăţământ.

În data de 27 martie la „Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Terezianum Sibiu”, a avut loc concursul regional cu tema „Ştiu şi aplic!”, organizat împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu.

Echipa desemnată ca şi reprezentantă a judeţului Sibiu la concursul naţional de la Iaşi a fost cea de la „Colegiul Tehnic A.T. Laurian” Agnita care a ocupat locul I.

Locurile II şi III au fost ocupate de Liceul Tehnologic „Şcoala Naţională de Gaz” Mediaş, respectiv Liceul Tehnologic „Henri Coandă” Sibiu. Toate cele trei locuri au fost premiate prin acordarea de diplome şi cupe.


sursa: www.turnulsfatului.ro - D. Nitu

31 martie 2014
Campania pentru salvarea mocăniței Sibiu-Agnita a fost premiată la București

Lansată la începutul lunii octombrie 2013, campania prin care un grup de ong-uri împreună cu Direcţia Judeţeană de Cultură Sibiu fac presiune asupra autorităţilor locale şi naţionale să rezolve problema proprietăţii liniei de mocăniţă de pe Valea Hârtibaciului, a fost premiată la Gala Premiilor Participării Publice de la Bucureşti.

Pentru această ediţie a Galei au intrat în jurizare 56 de poveşti de participare publică iniţiate de cetăţeni, organizaţii şi instituţii publice din majoritatea judeţelor ţării. Şi anul acesta, cei care s-au înscris la Gală au demonstrat că se poate ca simpli cetăţeni să intervină în decizii publice, pentru a rezolva diverse probleme cu care se confruntă comunităţile lor. Campaniile pe care le-au iniţiat au avut impact pentru categorii largi de cetăţeni, în domenii de interes pentru noi toţi: educaţie şi drepturile omului, protecţia mediului, sănătate, servicii sociale, dezvoltare rurală şi urbană, protecţia patrimoniului, cultură etc.

Premiul primit de proiectul sibian a fost denumit simbolic “Mocăniţa de la capătul tunelului“ fiind ridicat de Mihai Blotor (preşedintele Asociaţiei Prietenii Mocăniţei), Răzvan Pop (directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Sibiu) şi Voichiţa Dragomir (coordonator Asociaţia Mioritics). Vă reamintim că această campanie pentru Mocăniţă a strâns peste 8000 de persoane care au semnat petiţia, 11 evenimente de informare au fost desfăşurate de către voluntari, peste 400 de copii au participat la concursul “Mocăniţa noastră”, Ioan Gyuri Pascu a venit special la Sibiu pentru un concert de suflet şi peste 80 de articole despre campanie au apărut în presa locală, naţională precum şi în Germania şi Marea Britanie.

Pe tot parcursul anului 2014 vor fi numeroase acţiuni cu voluntarii români şi străini de reparaţie la linie dar şi activităţi educative împreună cu noile cluburi “Prietenii Mocăniţei” înfiinţate în şcolile de pe Valea Hârtibaciului. Consorţiul format din Primăriile pe teritoriul cărora trece linia a hotărât de asemenea ca începând de anul acesta data de 27 septembrie să fie sărbătorită anual ca “Ziua Mocăniţei”. Pentru sărbătoarea de anul acesta Asociaţia Prietenii Mocăniţei pregăteşte o reuniune a pasionaţilor de trenuri istorice şi locomotive cu aburi (“aburoase”).

Acest proiect a fost implementat de Asociaţia Prietenii Mocăniţei în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu, GAL Microregiunea Hârtibaciu, Consorţiul pentru Dezvoltare Interregională Sibiu – Agnita, Asociaţia Mioritics, Asociaţia Monumentum şi Asociaţia Hosman Durabil cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Campania aduce în discuţie contextul şi rolul repunerii în circulaţie a mocăniţei în Valea Hârtibaciului şi prezentarea beneficiilor la nivel regional şi local a acţiunilor ce urmează a fi întreprinse.


sursa: www.turnulsfatului.ro - Ș. Dobre

25 februarie 2014
"Dansul generaţiilor" la a XI–a ediţie

A intrat în tradiţie ca odată pe an, în Agnita să aibă loc spectacolul folcloric prezentat de ansamblurile Casei de Cultură „Ilarion Cocişiu” intitu­lat „Dansul generaţiilor”. Anul acesta, clădirea Casei de Cultură fiind în refacere, spec­tacolul a avut loc în sala fostu­lui cinematograf care a reve­nit, după mai multe avataruri, la statutul de spaţiu cultural.

Spectacolul a fost o trecere în revistă a activităţilor folclorice realizate în anul 2013, în care, deşi la Casa de Cultură a fost şantier, activităţile au continuat, s-au făcut repetiţii, au venit alţi prichindei să înveţe să cânte şi să joace iar ansamblurile Cununa şi Hârtibaciul au participat la festivaluri şi spec­tacole în ţară şi străinătate. Alături de cele două ansam­bluri, în spectacol au evoluat şi Ansamblul Clubului Elevilor, clasa externă a Cercului de Canto Popular al Şcolii Populare de Artă “Ilie Micu” din Sibiu, elevii de la Şcoala Ge­nerală GD Teutsch şi grupul de dansuri populare din Merghindeal.

Ca de fiecare dată, rea­lizatorul acestui spectacol, prof. Ioan Sârbu, a reuşit să prezinte agniţenilor noi mo­mente coregrafice şi jocuri populare din alte zone ale ţării, învăţate din peregrinările pe la festivalurile pe unde a prezentat frumuseţile jocurilor hârtibăcene. Spectatorii au fost încântaţi şi au aplaudat nu numai sârba, învârtita, purtata şi bătuta hârtibăceană ci şi suitele de dansuri bănăţene şi olteneşti, din care n-a lipsit cunoscuta Ciuleandra jucată de ansamblul Hârtibaciul.

Un moment deosebit de aplaudat a fost invadarea scenei de către cei mai mici învăţăcei ai jocurilor populare. Peste 60 de prichindei au umplut scena şi au jucat cu multă seriozitate, spre bucuria părinţilor şi bunicilor care au aplaudat inclusiv micile stângăcii care au dat farmec spectacolului.

Grupurile vocale şi soliştii pregătiţi de prof. Doina Părău, referent la Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu”, au prezentat un repertoriu bogat de cântece populare ce au încântat spectatorii. Cu aceeaşi emoţie ca în urmă cu 30 de ani, când a debutat în faţa agniţenilor, îndrăgitul Marcel Părău, solistul care reprezintă folclorul hârtibăcean în renumitul ansamblu Cindrelul Junii Si­biului, a fost primit cu dragoste şi aplaudat pentru o parte din bogatul lui repertoriu.

Spectacolul a fost încheiat cu un fragment din momentul coregrafic „Cununa”, realizat după vechiul obicei ce încheia secerişul grâului.


sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan

19 februarie 2014
Un buget pentru finalizarea lucrărilor

După mai multe întâlniri şi discuţii cu directorii instituţiilor din oraş, primarul oraşului - Ioan Dragoman - a dezbătut Bugetul Local al oraşului Agnita pe anul 2014 şi în comisiile de specialitate, propunându-l apoi spre aprobare în plenul Consiliului Local, unde a şi fost votat. Conform proiectului, în acest an se vor cheltui 24.331 mii lei.

Pentru artera principală, care trebuie finalizată în luna august, s-a aprobat ca din bugetul local să se execute lucrări adia­cente în valoare de 1.621 mii lei, din care 1.250 mii vor fi folosiţi pentru branşa­mente de apă, racordări la canalizare, refacerea trotuarelor şi a intrărilor în curţi pe strada Avram Iancu şi 371 mii lei pentru staţia de pompare apă uzată din intersecţia Agnita - Făgăraş - Sighişoara.

Răscolită mereu în ultimii ani, strada Şcolii urmează să fie reabilitată şi modernizată cu 1.177 mii lei, iar înainte de intrarea pe această stradă agniţenii vor admira Casa de Cultură „Ilarion Co­cişiu”, pentru care s-au mai alocat 47 mii lei cotă de cofinanţare pentru finalizarea reabilitării.

Coveşul şi Ruja vor beneficia şi ele de lucrări de investiţii. În fiecare sat se va construi câte un loc de joacă pentru copii în valoare de 82 mii lei fiecare, sumă cofi­nanţată de Consiliul Judeţean Sibiu cu câte 41 mii lei. În Coveş, Consiliul Local Agnita a aprobat o finanţare de 162 mii lei pentru reabilitarea şi modernizarea căminului cultural. În Ruja se va realiza un teren de sport multifuncţional în valoare de 350 mii lei, din care jumătate vor fi plătiţi din bugetul local şi jumătate din bugetul judeţean.

S-a preconizat că din veniturile realizate în 2014 se poate asigura buna funcţionare a instituţiilor din oraş - Spitalul Orăşenesc, Colegiul A.T. Laurian, Şcoala Gen. G.D. Teutsch, grădiniţele, Casa de Cultură, Unitatea de Asistenţă Medico-Socială şi SMURD-ul.
sursa: www.tribuna.ro - I. Bârsan


Home  |   Forum  |   Harta site-ului  |   Termeni şi condiţii
© 2006-2015 creat de Mihai Blotor